UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHIIASI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
M.T.S.C. M I







drumator:
Prof.dr.ing. I. SERBNOIU
Masterand: Schipor Cristian






2013-2014


TEMA PROIECTULUI

Sa se elaboreze proiectul de urmrire curent a comportrii in timp a unei
construciicu funciunea de bloc de locuine, axvnd regimul de nlime P+5E.

Proiectul va cuprinde:
A.Piese scrise:
I. Denumirea si amplasarea obiectului de constructie;
II. Descrierea lucrarii pe scurt;
III. Motivele instituirii urmaririi curente;
IV. Obiectivele urmarii curente;
V. Fenomenele ce trebuie avute in vedere in cursul urmarii curente;
VI. Metode de masurare;
VII. Modul de prelucrare primara;
VIII. Modul de pastrare si inregistrare a datelor.

B.Piese desenate:
1. Plan parter;
2. Plan etaj curent;
3. Plan fundatii;

I.Denumirea si amplasarea obiectului de constructie:
Denumire:CLDIRE S+P+3E CU STRUCTUR IN CADRE REALIZAT DIN
BETON ARMAT
Amplasament: Suceava

II.Descrierea lucrarii pe scurt:
II.1. Generaliti. Amplasament.
1.2. Amplasamentul:

Terenul pe care se amplaseaz construcia, cu suprafaa total de 1000mp, se afl
n intravilanul Municipiului Suceava. Acesta are o form neregulat i nu prezint
denivelri.
Vecintti: Nord-Vest Bloc de locuinte;
Nord-Est Spatiu verde;
Sud-Vest Strada ;
Sud-Est Bloc de locuinte.

Clima i fenomenele naturale specifice:

Datele climatice nregistrate in Staia meteorologic Suceava, situat la circa 1.5
km arata urmtoarele valori:
- temperatura medie anual 8.4C
- temperatura maxim absolut 44.5C
- temperatura minim absolut -37C
- durata medie a intervalului de inghe (zile) 177
- precipitaii atmosferice medii multianuale 523.6 (mm)
- vnturi predominante NV 23.1%
- vnturi predominante SE 15.1%
- vnturi predominante E 14.6%

Zona oraului Suceava este situat ntr-un climat temperat-continental cu nuan
excesiva, perimetrul ncadrndu-se in sectorul climatic de periferie urban
(Microclimatul de Breazu-Munteni-Bogdan).
* Actiunea vantului: q
ref
= 0,7 kPa; IMR=50ani conform
NP082/2004
* Incarcari din zapada: S
0k
=2,5kN/mp; IMR=50ani conform CR1-1-
3/2012
* Adancimea de inghet: 0,9m/C.T.N. conform STAS 6054/1977

II.2. Structura de rezisten
Analiznd proiectul de arhitectur i situaia existent n teren s-a optat pentru
realizarea unei structuri pe cadre din beton armat pe toat nlimea cldirii. Stlpii au
dimensiunile de 60x60 cm
2
la nivelul subsolului i, respectiv, seciunea de 50x50 cm
2

pentru parter i pentru etajele superioare. Grinzile de la toate nivelurile au seciunea de
30x60 cm
2
.
Fundaiile au fost proiectate ca fundaii continue sub diafragme (reele de grinzi de
fundare) cu limea tlpii de 180 cm realizate din beton armat. Fundaiile vor fi realizate
numai dup ce, n prealabil, s-a turnat un strat de beton de egalizare de 5 cm. La nivelul
fundaiilor, acoperirea cu beton a armturilor va fi de 5 cm.
Clasa de beton utilizat este C20/25 pentru elementele armate i C2,8/3,5 pentru
stratul de egalizare.
Planeul de la nivelul subsolului nu va fi legat de structura de rezisten (pentru a
nu suprancrca fundaiile) i va fi constituit dintr-o plac slab armat din beton armat, cu
grosimea de 10 cm.
Planeele s-au realizat din beton armat, cu armtura de rezisten dispus pe dou
direcii, cu grosimea de 14 cm pentru asigurarea efectului de aib rigid. Armarea se va
face cu bare independente de tip PC52 i OB37.
Toat suprastructura de rezisten (stlpi, grinzi, planee), a fost realizat cu beton
de clasa C20/25.
e) Soluii de rezolvare arhitectural a faadelor:

Pentru rezolvarea arhitectural a faadelor s-a avut n vedere obinerea echilibrului
ntre volumele construite, geometria golurilor pentru ui i ferestre.

Toate fatadele vor fi placate cu scandura faltuita si geluita, de la CTA (variabil in
functie de orientarea fatadei) pana la cota cea mai mare, placare care asigur
protejarea termoizolatiilor;
Tmplria exterioar este din profile PVC culoare maron-rocat cu geam
termoizolant clar tip low-E.
Soclul va fi finisat cu tencuial din similipiatr, mprit n asize verticale,
culoare maron-rocat.
Parapeii i balustradele porticului terasei i logiei aferente mansardei se vor
executa din dulapi rinoase, finisai i vopsii maron nchis.
f) Instalaii interioare:
- Instalaii electrice: conductori din cupru protejai n conducte PVC, montate
ngropat, aparate de comutaie i prize, corpuri de iluminat cu lmpi
fluorescente, tablou electric general i firid de branament;
- Instalaii sanitare: conducte PEHD pentru ap rece, PPR termoizolate pentru
ap cald menajer, preparat n centrala termic proprie, conducte montate
ngropat, furnituri, accesorii, obiecte sanitare, etc.;
- Instalaii termice: conducte PPR termoizolate, montate ngropat, furnituri,
accesorii, corpuri de ncalzire din oel. Agentul termic este furnizat de centrala
termic proprie, combustibil solid, montat n demisol.

g) Reele utiliti i amenajri n incint:
Reele utilitati:
- Reele ap potabil: PEHD 63mm, din reeaua comunei, cmin vane i
apometru;
- Reea canalizare PVC D=160mm Microstaie de epurare ecologic a
apelor uzate;
- Racord electric racord n reeaua comunei, cablu subteran, firid
branament, tablou electric general, priz de pmnt.
- Acces pietonal i auto.
Accesul pietonal i auto: Accesul pietonal principal la cldire, se desfoar prin
intermediul unei alei care dirijeaz circulaia dinspre accesul de la strad ctre intrarea
principal care este situat la nivelul parterului (cota 0,00).

h) ndeplinirea cerinelor eseniale art.5 (Legea nr.10/1995):

Rezisten mecanic i stabilitate: fundaiile i structura de rezisten: cadre
stlpi i grinzi, planee monolite din beton armat, cu inchideri din zidarie de BCA,
proiectate pentru asigurarea rezistenei i stabilitii construciei.

Siguran la foc:
Cldirea se ncadreaz n gradul II de rezisten la foc, n conformitate cu
prevederile P118/1999. Evacuarea persoanelor se face prin intermediul a doua scari.
Materialele prevazute pentru compartimentri i finisaje vor respecta Normativul
P118/1999 cu privire la Clasa de combustibilitate i Grad de rezisten la foc.
Soluiile prevzute prin proiect asigur:
- protecie ocupanilor;
- limitarea n caz de incendiu a pierderilor de viei i bunuri materiale;
- mpiedicarea extinderii incendiului la vecinti.
Cldirea este protejat mpotriva unui eventual incendiu provocat de instalaiile
electrice si termice prin:
- utilizarea de materiale incombustibile sau greu combustibile;
- amplasarea elementelor instalaiei electrice n zone ferite de pericol de foc;
- protecia impotriva tensiunilor accidentale priz de pamant;
- Central termic omologata i co de fum agrementat tehnic tip
SCHIEDEL.
Siguran n exploatare:
S-a avut n vedere ca soluiile s respecte prevederile Normativ privind
proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei de siguran n exploatare",
indicativ NP068/2002 privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei
de siguran n exploatare n urmtoarele domenii:
1) sigurana circulaiei pedestre;
2) sigurana cu privire la instalaii;
3) sigurana cu privire la lucrrile de ntreinere;
4) securitatea la intruziune i efracie.

Sigurana privind instalaiile se refer la eliminarea riscului de accidentare sau
distrugere provocate de posibila funcionare defectuoas a instalaiilor.
n acest sens s-au prevzut prin proiect instalaii care elimin pericolul:
- electrocutrii prin atingere (direct sau indirect) adic racordarea la nivelul de
protecie i apoi la priza de pmnt sau joas tensiune;
- contactului cu elemente ce ar putea fi puse accidental sub tensiune prin relee de
protecie la curenii reziduali de defect;
- carcase de protecie care s mpiedice atingerea elementelor fierbini,
componente ale centralei termice.
Sigurana privind lucrrile de ntreinere:
Lucrrile de ntreinere se vor efectua concomitent cu asigurarea unor msuri de
protecie a utilizatorilor pe durata lucrrilor de curenie sau reparaii a unor pri de
cldire: faade, ferestre, scri, etc.

Izolaii termice, hidrofuge pentru economia de energie:
Izolaii termice
Se va realiza cu un termosistem din vat de celuloz si polistiren extrudat 10 cm
grosime, la exteriorul cldirii, concomitent cu termoizolarea anvelopei cldirii la nivelul
pardoselilor, planeului peste demisol, intradosul asterealei acoperiului.

Izolaii hidrofuge
Se va asigura hidroizolarea corect a teraselor, fundaiilor, pereilor structurali din
beton armat ai demisolului, precum i racordurile la gurile de scurgere pentru evitarea
infiltraiilor.
Intre zidria de BCA i pardoseala de beton armat de la parter s-a prevzut
hidroizolaie rigid.

i) mprejmuirea incintei nu va afecta circulatia pietonal i se vor pstra limitele
parcelei i aliniamentul din certificatul de urbanism. mprejmuirea va fi transparent, de o
nltime maxim de 2,00 m, din care un soclu opac de 0,30 m.
Pe aceaste laturi se va realiza:
- un soclu de beton de 23,5 cm nltime, cu tencuieli similipiatr si mprtit n
asize verticale. Pe lungimea acestui soclu se aplic capace din beton vibrocomprimat
prefabricate de 40x35x6,5 cm .
- stlpi din metal pe care se va fixa plasa metalic.
Intre stlpi, peste soclul din beton, se vor prevedea panouri din profile de oel
vopsit, ce vor asigura o transparen corespunztoare.





III.Motivele instituirii urmarii curente:
Urmarirea curenta este o activitate de urmarii a comportarii constructiilor care
consta in observarea si inregistrarea unor aspecte,fenomene si parametri ce pot semnala
modificari ale capacitatii de a indeplini cerintele de rezistenta,stabilitate si durabilitate
stabilite prin proiecte.
Urmarirea curenta a constructiilor se aplica tuturor constructiilor de orice
categories au clasa de importanta si forma de proprietate de pe teritoriul Romaniei, cu
exceptia cladirilor pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti
situate in mediul rural.
Urmarirea curenta a comportarii constructiilor se efectueaza prin examinare
vizuala directa si daca este cazul cu mijloace de masurare de uz curent permanent sau
temporar.
La aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta,stabilitatea si
durabilitatea constructiei proprietarul sau utilizatorul comanda o inspectare extinsa
asupra constructiei urmata daca este cazul de o expertiza tehnica.
Aceasta activitate se efectueaza datorita deteriorarilor semnificative semnalate in
cadrul activitatii de urmarire curenta.

IV.Obiectivele urmarii curente:
Inspectia extinsa are ca obiectiv o examinare detaliata,din punct de vedere al
rezistentei,stabilitatii si durabilitatii, a tuturor elementelor structurale si nestructurale,a
imbinarilor constructiei si a terenului.
Obiectivele urmaririi comportarii in timp a constructiei este de a obtine informatii
in vederea asigurarii aptitudinii constructiei pentru o exploatare normala,evaluarea
conditiilor pentru prevenirea incendiilor,accidentelor si avariilor,respective diminuarea
pagubelor material,de pierderea de vieti si de degradarea
mediului(natural,social,cultural),cat si de obtinerea informatii necesare perfectionarii
activitatii in constructive.
V.Fenomene ce trebuie avute in vedere in cursul urmarii curente:
Schimbari in pozitia obiectelor de constructive in raport cu mediul de implantare
al acestora manifaestate direct,prin deplasari vizibile sau prin efecte secundare
vizibile;
Deschiderea sau inchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de
constructive,tronsoane de cladiri,umflarea sau craparea terenului ca urmare a
alunecarilor in versantii diferitelor amenajari;
Obturarea progresiva a orificiilor aflate in dreptul nivelelui prin scufundarea
obiectului de constructive;
Schimbari in forma obiectelor de constructii manifestate direct prin deformatii
vizibile vertical sau orizontale si rotiri,distorsionarea traseului conductelor de
instalatii sau tehnologice.indoirea barelor sau altor elemente constructive,aparitia
unor defecte in functionarea imbinarilor s.a.;
Schimbari in gradul de protective si confort oferite de constructive sub aspectul
etansietatii,al izolatiilor fonice,termice hidrofuge,antifoc sau sub aspect
esthetic,manifestate prin umezirea suprafetelor,infiltratii de apa,inmuierea
materialelor constructive,exfolierea sau craparea straturilor de
protective,schimbarea culorii suprafetii,aparitia
condensului,ciupercilor,mucegaiurilor neplacute,efectele nocive ale vibratiilor si
zgomotului asupra oamenilor si vietuitoarelor manifestate prin stari mergand pana
la imbolnavire;
Defecte si degradari cu implicatii asupra functioabilitatii obiectelor de constructii;
Infundarea scurgerilor(burlane,jgheaburi);
Porozitatea,fisuri si crapaturi in elementele de constructive;
Flambajul unor elemente component comprimate sau ruperea altora intinse;
Slabirea imbinarilor sau distrugerea lor;
Putrezirea sau slabirea elementelor din lemn sau din mase plastic in urma atacului
biologic.

Se va da o atentie deosebita asupra:
Oricaror semne de umezire a terenurilor de fundatie din jurul obiectului de
constructive si tuturor masurilor de indepartare a apelor de la
fundatie(etanseitatea rostului trotuar-cladire,scurgerea apelor spre canalizarea
exterioara);
Elementele de constructive supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor
de mediu natural sau tehnologic:terase insorite,zone de constructive supuse
variatiilor de temperatura,locuri in care se pot acumula murdarii.


VI.Metode de masurare
Exista urmatoarele metode de masurare a comportarii in timp a unei constructii:
Metoda observatiei vizuale-fenomene ce se vor aprecia individual oferindu-se
calificative conform starii respective:
Corespunzator se acorda unei stari in cazul in care nu se observa
existenta nici unuia dintre fenomele defavorabile;
Necorespunzator se acorda unei stari in cazul in care persoana
desemnata cu urmarirea in teren va descrie la rubric Observatii
din Raport fenomenele ce au determinat aprecierea respective.


EXEMPLE OBSERVATII VIZUALE:
STAREA FUNDATIILOR CORESPUNZATOA
RE
NECORESPUNZATOA
RE
X




FENOMENELE URMARITE DA NU
Fisurare X
Fisurare evolutiva X
Segregare X
Inclinari X
Sparturi X
Armaturi aparente X
Tasari neuniforme X
Armaturi corodate X
Infiltratii X
Cai de conducerea apei in fundatii X
Macinare X

ABATEREA IN INALTIME
A SUPRAFETEI
FUNDATIEI(max.5mm)
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X

ABATEREA
TERASAMENTELOR IN
ZONA ADIACENTA
FUNDATIEI
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X

Fenomenele urmarite DA NU
Surpari X
Alunecari de teren X
Eroziuni X
Excavatii adiacente X

STAREA CONSERVARII
IMPREJURIMILOR
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X



Fenomenele urmarite DA NU
Deteriorarea imprejurimilor din
cauze natural
X
Deteriorarea punctelor de acces X
Deteriorarea fundatiilor la stalpi X
Deteriorarea plasei de sarma X
Deteriorarea panourilor prefabricate
de gard
X
Acte de vandalism X

STAREA CONSERVARII
DRUMURILOR DE ACCES
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X

Fenomenele urmarite DA NU
Inundatii X
Baltiri X
Surpari X
Deteriorarea stratului de beton X

CONTROLUL TASARILOR
URMARIREA ABATERII IN INALTIME A SUPRAFETEI SUPERIOARE A
PLACII DE SPRIJIN PE BLOCUL DE FUNDATIE
Valoare maxima admisa 1,5mm Valoarea obtinuta se inscrie in limitele admise
Valoare determinate -0,9mm DA NU
X

URMARIREA ABATERII DIFERENTELOR LUNGIMELOR INTR-O
SECTIUNE
Valoare maxima admisa 1/1000
2mm
Valoarea obtinuta se inscrie in limitele admise
Valoare determinate 1,00mm DA NU
X

URMARIREA ROTATIEI RELATIVE IN SECTIUNEA SUPERIOARA SI
INTERMEDIARA
Valoare maxima admisa 1/1500

Valoarea obtinuta se inscrie in limitele admise
Valoare determinate 0,00mm DA NU
X

CONTROLUL VERTICALITATII
URMARIREA ABATERII INCLINARII AXELOR STALPILOR
Valoare maxima admisa 1/1000
15mm
Valoarea obtinuta se inscrie in limitele admise
Valoare determinate 9,00mm DA NU
X

STAREA INTEGRITATII SI
CONTINUITATII
HIDROIZOLATIILOR
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X

Fenomenele urmarite DA NU
Fisurari ale stratului de protectie al
hidroizolatiei
X
Faiantari ale stratului de protectie X
Degradari ale stratului de protectie X
Dezlipiri ale hidroizolatiei X
Crapaturi ale stratului de protectie X

STAREA INSTALATIILOR
SANITARE INTERIOARE
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X

Fenomenele urmarite DA NU
Aparitia unor zone umede pe pereti si
plansee
X
Conducte de alimentare cu apa
defecte
X
Distrugerea hidroizolatiilor la
sifoanele de pardoseala
X
Distrugerea hidroizolatiilor dintre
perete si cazile de baie
X
Scurgeri de apa pe langa prea plin X
Condensarea umiditatii din aer pe
suprafeta rece la conductele neizolate
X
Condensarea umiditatii aerului pe
tencuiala care acopera conducte
neizolate sau isolate necurespunzator
X
Tasarea locala a terenului pe traseul X
retelelor sau in jurul caminelor
Existenta unui robinet deschis care
debeteaza o cantitate mai mare decat
poate prelua conducta de canalizare
X
Presiune scazuta in retea X
Blocarea partial sau totala a unor
armature
X
Neechilibrarea retelelor de distributie X
Controlul visual al etanseiitatii
instalatiei
X

STAREA INSTALATIILOR
DE CANALIZARE
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X
Fenomenele urmarite DA NU
Tasari ale terenului sau a
pavajelor in jurul caminelor pe
traseul conductelor
X
Depistarea unor anomalii in
functionarea retelei de
calizare(refulari
periodice,reducerea dibitului
evacuat)
X
Urmarirea gradului de
etanseitate prin aparitia petelor
de umezeala sau baltiri
X
Existenta capacelor sau
gratarelor de acoperire a gurilor
de camin
X
Peretii tuburilor au suferit
fisuri,deformatii ,eroziuni
X
Controlul subsolurilor si
canalelor tehnice pentru
depistarea scurgerilor sau
infiltratiilor
X
Controlul depunerilor de
gunoaie pe capacele de scurgere
a apelor
X


Metoda masuratorilor cu aparatura speciala-exista doua posibilitati de
deteminare a deplasarilor si deformatiior obiectivelor,in functie de modul de
amplasare a instrumentelor in timpul masuratorilor:
Metode fizice cu aparate de masurare instalate pe obictivul
urmarit;
Metode geometrice in cazul in care se folosesc aparate de
masurare instalate in afara constrictiei.

VII.Modul de prelucrare primara:
A.Calificativul necurespunzator referitor la starile ce caracterizeaza cerinta A
Rezistenta si stabilitate,vor avea ca effect una din urmatoarele decizii:
1. Ordonarea unei noi activitati de constatare cu privire la condtructia respective(ce
va fi deasemenea consemnata in Jurnalul evenimentelor) poate avea ca efct:
Confirmarea primelor concluzii:
Neconfirmarea primelor concluzii,ca rezultat al unor erori de
interpretare.
2. Ordonarea unei anchete minutioase asupra tuturor acelor evenimente c ear putea fi
influentate de starea calificata in speta.La ancheta respective se recomanda sa
participle si un reprezentat din cadrul compartimentului de asistenta tehnica.In
urma acestei anchete se va intocmi un raport care va contine cel putin:
Cauzele care au produs fenomenul;
Efectele pe care le-a produs fenomenul;
Modul de solutionare a problemei aparute;
Termenul de remediere;
Dupa caz,angajarea proiectantului care a realizat constructia pentru
adoptarea unei solutii autorizate;
Modul in care se va avea in vedere eliminarea repetarii fenomenului;
Dupa caz,extinderea urmaririi in mod special al fenomenului
respective si alte constructii identice sau asemanatoare;
Modul de receptionare a activitatii de remediere,reparatii,modificare;
Desemnarea comisiei de receptionare din care face parte obligatoriu
responsabilul cu urmarirea curenta,precum si responsabilul cu
reparatiile.
3. In cazul in care evenimentele impugn,se procedeaza la dezafectarea de urgent a
zonei,astfel:
Punerea in siguranta a persoanelor expuse;
Punerea in siguranta a personalului;
Punerea in siguranta a aparatelor;
Anuntarea imediata a companiei.
B.Calificativul necurespunzator referitor la starile ce caracterizeaza cerinta B,
Siguranta in exploatare, va vaea ca effect una din urmatoarele decizii:
1.Ordonarea de catre responsabilul cu urmarirea comportarii in timp a unei noi
activitati de constatare cu privire la constructia respective,ce va fi,de
asemenea,consemnat in caiet.
Rezultatele acesteia poate avea ca efect:
Confirmarea orimelor concluzii:
Necofirmarea primelor concluzii ca rezultat al unlr erori de
interpretare.
2.Ordonarea unei anchete ce va stabili:
Cauzele care au produs fenomenul;
Modul de solutionare a problemei aparute;
Termenul de reparare,remediere;
Modul de receptionare al lucrarilor de remediere.reparatii.
OBSERVATIE:Calificativul corespunzator se acorda unei stari in care nu se
observa existent nici unuia dintre fenomenele ce pot influenta starea respectiva.
VIII.Modul de pastrare si inregistrare a datelor:

Organizarea activitatii de urmarire in timp a constructiilor poate fi asigurata de
catre beneficiar printr-un serviciu propriu sau printr-un contract cu o firma de consultant.
Urmarirea curenta a constructiilor se efectueaza in conformitate cu instructiunile de
urmarire curenta a constructiilor prevazuta in proiectele de executie.Incazul constructiilor
vechi care nu au instructiuni de urmarire curenta,aceastea pot fi comandate unei firme de
secialitate.Instructiunile de urmarire curenta a comportarii vor cuprinde ,in mod
obligatoriu urmatoarele:
Fenomene urmarite prin observatie vizuale sau cu dispositive simple de
urmarire;
Zonele de observatie si punctele de masurare;
Amenajarile necesare pentru dispozitivele de masurare sau observatii;
Programul de masuratori,prelucrari,interpretari,inclusive cazurile in care
observatiile sau masuratorile se fac in afara periodicitatii stabilite;
Modul de inregistrare si pastrarea datelor
Modul de prelucrare primara;
Modalitati de transmitere a datelor pentru interpretarea datelor si luarea de
decizii;
Responsabilitatea luarii de decizii de interventii;
Procedura de atentionare si alarmare a populatiei susceptibila de alerta In cazul
constatarii posibilitatii sau iminetei producerii unei avarii.
A fost aleasa varianta de organizare a unui compartiment de umarire in timp a
constructiilor pentru amplasamentul situat in teritoriul judetului Galati.
Personalul insarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire curenta,va intocmi
rapoarte ce vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si Fiselor de observare vor fi
incluse in Cartea Tehnica a constructiei.In cazul in care se constata deteriorari avansate
ale constructiei,beneficiarul va solicita intocmirea unei expertize tehnice.
Documentele amintite mai sus,intocmite,semnate si verificate,devin acte oficiale ale
companiei.Pastrarea,comletarea si gestionarea fiselor de observare si a jurnalelor intra in
atributiile responsabilului cu Cartea Tehnica,care sunt obligati sa prezinte situatia arhivei
si a oricariu alt document persoanelor din firma,mandatate precum si reprezentatiilor
institutilor statului care solicita verificarea respectivelor documente.
In conformitate cu repartizarea teritoriala comunicata de beneficiar si in idea
optimizarii activitatii de urmarire a comportarii constructiilor au rezultat urmatoarele:
Responsabilul cu urmarirea comportarii constructiei va fi numit prin decizie
interna de catre conducerea firmei si va fi subordonat Responsabilului cu
cartea tehnica a constructiei;
Responsabilul se recomanda a fi atestat de catre Inspectoratul de Stat in
Constructii conform instructiunilor de autorizare.