Autoritatile care realizeaza prerogativele celor 3 puteri in stat sunt prevazute in titlul III al

Constitutiei (autoritati publice) care are urmatoarea structura:

I. PARLAMENTUL este calificat ca organ reprezentativ suprem al poporului roman
si ca unica autoritate legiuitoare a tarii.
II. PRESEDINTELE
III. GUVERNUL
IV. RAPORTURILE PARLEMENTULUI CU GUVERNUL
V. ADMINISTRATIA PUBLICA
VI. AUTORITATEA JUDECATOREASCA
Acestea nu sunt singurele autoritati publice care se regasesc in sistemul constitutional actual. Lor
li se adauga altele, al caror statut specific a determinat reglementarea lor in alte parti ale Constitutiei, cum
ar fi: Curtea de Conturi reglementata in titlul IV (economia si finantele publice) aceasta avand
misiunea sa controleze modul de formare, de intrebuintare si de administrare a resurselor financiare ale
statului si ale sectorului public, Avocatul Poporului reglementat in titlul II, dat fiind faptul ca are
menirea sa apere drepturile si libertatile fundamentale ale PF, Curtea Constitutionala reglementata in
titlul V, reprezentand garantul suprematiei Constitutiei in Romania.
In art. 52 regasim reglementat dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, acesta formand
alaturi de dreptul de petitionare, categoria drepturilor garantii. Potrivit acestuia, persoana vatamata intr-
un drept al sau, ori intr-un interes legitim de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal al unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins
sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
Constatam ca textul constitutional face referire la acte administrative ale autoritatilor publice.
Aceeasi sintagma o regasim si in art. 126 (6) care garanteaza controlul de legalitate exercitat pe calea
contenciosului administrativ asupra actelor administrative ale autoritatilor publice. In acest mod,
constitutia a transat o disputa existenta in scoala postbelica de drept public de la Bucuresti si de la Cluj.
Potrivit scolii de la Bucuresti, administratie publica inteleasa in totalitatea formelor ei de concretizare
(acte administrative, fapte si operatiuni materiale etc) realizeaza doar autoritatile administrative, aceasta
reprezentand asa-numita administratie scop, adica administratie care reprezinta ratiunea de a fi a
autoritatilor care o presteaza. Potrivit scolii de la Cluj, activitati de natura administrativa desfasoara si alte
autoritati publice decat cele administrative, ea reprezentand administratia mijloc de realizare a
competentei. Astfel, orice autoritate publica, nu doar cele administrative, pentru a-si realiza competenta
specifica, este obligata sa deruleze anumite activitati de natura administrativa fara de care nu-si poate
realiza atributia principala. Ex: numirea in functie a personalului (actul de numire este un act
administrativ), efectuarea de achizitii de bunuri inerente functionarii sale (contractul de achizitie publica
este un contract administrativ). Rezulta ca prin cele 2 texte constitutionale disputa a fost transata in
favoarea scolii de la Cluj, admitandu-se ca orice act administrativ, indiferent de autoritatea publica de la
care emana, este supus controlului de legalitate exercitat de instantele judecatoresti pe calea
contenciosului administrativ.


DEFINITIA SI TRASATURILE ADMINISTRATIEI PUBLICE.
In doctrina de specialitate, aceasta este definita in dublu sens:
a. FORMAT ORGANIC un ansamblu de organe, de structuri, care presteaza o activitate de
natura administrativa
b. MATERIAL FUNCTIONAL notiunea evoca modalitatile de concretizare a acestei
activitati, in sensul de acte si operatiuni juridice, materiale etc.
Reunind cele 2 sensuri, administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de
presedintele Romaniei, Guvern, administratia centrala de specialitate subordonata sau autonoma,
prefecti, consiliile locale, consiliile judetene, primarii si presedintii consiliilor judetene, precum si
autoritatile si institutiile aflate in subordonarea sau coordonarea acestora, prin care in regim de putere
publica se duc la indeplinire legile sau in limitele legii se presteaza servicii publice.
TRASATURI:
I. Administratia publica este o activitate desfasurata de un ansamblu de autoritati si institutii
publice denumite generic autoritati ale administratiei publice (organe). Ele sunt plasate la nivel central si
local: autoritatile centrale exercita o competenta teritoriala nationala, pe cand autoritatile locale si
judetene exercita o competenta la nivelul unitatii administrativ-teritoriale in care au fost desemnate, alese
sau numite. Sub aspectul organizarii administrativ-teritoriale, Romania face parte din categoria statelor
care au un nivel intermediar (judetul) intre nivelul central si nivelul de baza reprezentat de comuna si
oras.
Autoritatile care realizeaza administratia publica in actualul sistem constitutional si legal sunt
urmatoarele:
LA NIVEL CENTRAL:
- Presedintele si Guvernul despre care in doctrina de drept public se spune ca sunt cei 2 sefi ai
executivului dualist.
- Administratia centrala de specialitate: ministere care se organizeaza si functioneaza numai in
subordinea guvernului + alte organe centrale de specialitate care pot fi in subordinea
guvernului, in subordinea unui minister sau ca autoritate centrala autonoma.
LA NIVEL JUDETEAN:
- Administratia de stat, reprezentata de prefect (reprezentantul guvernului in teritoriu) + serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor + ale celorlate organe ale administratiei centrale de
specialitate.
- Administratia autonoma locala consiliul judetean (organul deliberativ al autonomiei
administrative judetene), presedintele CJ (organul executiv), regii autonome, SC, institutii
publice subordonate sau coordonate de CJ.


LA NIVEL LOCAL:
- Consiliile locale (organe deliberative ale autonomiei locale)
- Primari (organe executive ale autonomiei locale)
- Regii autonome, SC, institutii publice subordonate CL.
Administratie publica realizeaza pe langa aceste autoritati publice si anumite PJ de drept privat
care au fost autorizate potrivit legii sa presteze anumite servicii publice. Ex: universitatile particulare.
II. Administratia publica are doua componente esentiale: executarea legii si prestarea de
servicii publice in limitele legii. Executarea legii este o activitate care se concretizeaza atat prin
modalitati de punere efectiva in executare a legii (amenajarea spatiului pentru votare, efectuare
recensamantului), cat si prin activitati prin care se adopta acte juridice cu forta inferioara legii prin care
aceasta este pusa in executare. Ex: potrivit art. 108 (2) din Constitutie, HG se adopta pentru organizarea
executarii legii. Ele reprezinta acte juridice care au menirea sa puna legea in executare, fiind o forma de
concretizare a activitatii administratiei. De aceea, in mod constant, doctrina a sustinut ca administratia
publica are doua componente, respectiv o componenta prescriptiva si o componenta prestatoare.
Prestarea de servicii publice, serviciul public reprezentand o institutie traditionala a dreptului
public, care multa vreme a fost definit ca reprezentand dreptul serviciilor publice. Serviciul public
constituie o activitate desfasurata de un organ public sau de un agent privat autorizat de un organ public,
prin care se satisfac nevoi sociale de interes public. Atunci cand statul transfera unui particular dreptul de
a presta un serviciu public, el isi conserva prerogativa de a supraveghea si controla modul in care
particularul realizeaza acel serviciu public, putand sa aplice sanctiuni care pot determina chiar
suspendarea sau suprimarea dreptului de a presta serviciul respectiv. Acest drept se numeste traditional,
drept de politie administrativa, prin care statul vegheaza si asigura desfasurarea conform legii a
serviciului public pe care l-a transferat particularilor.
III. Administratia publica este o activitate derulata in regim de putere publica, ceea ce presupune
ansamblul prerogativele speciale derogatorii de la dreptul comun, prin intermediul carora interesul public
sau general prevaleaza asupra interesului privat sau particular, prerogative de care dispun autoritatile
administrative.