Sunteți pe pagina 1din 3

Scriitorul, criticul si istoricul literar G.

Calinescu si ilustreaza conceptiile


estetice privitoare la romanul modern n Enigma Otiliei, respingnd proustianismul pro
movat de Camil Petrescu si optnd pentru romanul realist, obiectiv, balzacian, dar
n care sunt prezente tehnici moderne, ntruct acesta sustinea ca tipul firesc de rom
an romnesc este deocamdata cel obiectiv.
Factura balzaciana a romanului este data de tehnica de construire a pers
onajului preluata de Calinescu de la romancierul francez si de temele abordate (
mostenirea si paternitatea). Astfel, descrierea mediului n care traieste personaj
ul nainte de introducerea propriu-zisa n scena a acestuia anticipeaza si i reflecta
caracterul, romanul debutnd cu descrierea detaliata a strazii Antim si apoi a ca
sei lui Costache Giurgiuveanu; starea de darapanare n care se afla locuinta si li
psa de gust a decoratiunilor indicnd statutul social si trasaturile locuitorilor.
Constructia personajelor marcheaza orientarea autorului spre o umanitate canoni
ca si o psihologie caracterologica, exemplificndu-se astfel universalul existent n
evenimente, optiunea pentru personajele tipologice fiind explicata de opinia cr
iticului conform careia acesta era un mod de a crea durabil si esential, spre deos
ebire de romanul subiectiv caruia i lipseste puterea de a surprinde idei umane ge
nerale din lipsa acestei ncadrari tipologice caruia sa i se nscrie o linie epica r
elevanta.
Romanul este balzacian si prin tema mostenirii: competitia pentru navutir
e prin intrarea n posesia uni mosteniri cu scopul dobndirii unui statut social, la
care se adauga si tema paternitatii, reflectata de titlul initial al operei (Par
intii Otiliei) ntruct fiecare dintre personaje determina ntr-o masura destinul Otili
ei, asemenea unor parinti, exprimnd ideea conform careia copilul mosteneste numel
e, pozitia sociala si starea materiala a parintilor, trasndu-i-se astfel n linii m
ari destinul. Destinul multor personaje din roman este schimbat atunci cnd le dis
pare tatal, cum ar fi Felix care este obligat sa vina n capitala pentru a-si cont
inua studiile deoarece tutorele lui devenise Costache; Otilia paraseste casa dup
a moartea tatalui vitreg Costache, iar Pascalopol i ntrerupsese studiile n strainat
ate dupa moartea tatalui, revenind n tara pentru a avea grija de mama sa si de mo
sie. De asemenea, statutul de orfan al lui Felix si al Otiliei evidentiaza lipsa
de prestabilire a destinului lor, ele fiind si personaje nencadrate tipologic, F
elix atingnd maturitatea prin propriile experiente, iar Otilia ramnnd mereu un cara
cter enigmatic. Ovid S. Crohmalniceanu afirma ca aproape toate personajele pot a
parea n postura de parinti ai Otiliei: tatal vitreg Costache care exercita lamenta
bil acest rol, nesemnnd actele pentru adoptie, desi o iubea; Pascalopol, a carui i
ubire fata de ea avea un caracter incert, fie viril, fie patern si chiar Aglae s
i Stanica care erau interesati de soarta Otiliei, fiindca ei urmareau mostenirea
averii batrnului n care fata juca un rol-cheie.
Un prim element de modernitate l reprezinta faptul ca actiunea se desfaso
ara n mediul citadin, romanul constituind o fresca a burgheziei bucurestene de la
nceputul secolului al XX-lea, prezentnd aspectele societatii sub determinare soci
al-economica, reusita pe plan social a arivistului Stanica Ratiu dupa ce a furat
banii batrnului ilustrnd ideea ascensiunii sociale prin mijloace imorale.
Romanul este alcatuit din mai multe planuri narative care urmaresc desti
nele personajelor: cel al Otiliei, al formarii lui Felix, care nainte de a-si fac
e o cariera traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie, al membrilor
clanului Tulea, al lui Stanica etc.
Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea (Aglae, o femeie rea, fiind sora lu
i mos Costache, cu sotul Simion, bolnav mintal si cei trei copii: Aurica- tipul
fetei batrne - , Titi- retardat - si Olimpia, casatorita cu avocatul Stanica Rat
iu, un om fata scrupule, vesnic cautnd sa puna mna pe averea lui mos Costache) pen
tru obtinerea averii batrnului si nlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan pr
ezinta destinul tnarului Felix Sima, absolvent de liceu la Iasi si ramas orfan vi
ne n Bucuresti sa traiasca la tutorele sau legal, mos Costache si sa studieze med
icina, ndragostindu-se de Otilia. Autorul acorda interes si planurilor secundare
pentru sustinerea imaginii ample a societatii citadine, pentru prezentarea acest
eia ntr-un mod ct mai realist.
Efectele n plan moral a obsesiei banului sunt evidentiate de competitia p
entru mostenirea lui mos Costache, tipul avarului. Acesta, nutrind iluzia longev
itatii si temndu-se de Aglae, desi acestea nu erau dect o masca pentru avaritie, n
u pune n practica niciun proiect pentru a-i asigura viitorul Otiliei. n ciuda afec
tiunii sincere pe care i-o poarta, Costache amna semnarea actelor, din frica de a
cheltui. Un alt pretendent la mostenire este Stanica, ncercnd toate metodele pentru
a parveni, pretutindeni prezent si la curent cu toate amanuntele. Personajul su
stine intriga romanului, el fiind cel care va rezolva conflictul averii n deznodamnt
furnd banii de sub salteaua pe care statea mos Costache bolnav, provocndu-i acest
uia moartea, dupa care o paraseste pe Olimpia, destramnd familia Tulea.
Alaturi de avaritie, lacomie si parvenitism, aspecte sociale supuse observatiei
si criticii romanului realist, sunt nfatisate si alte aspecte ale familiei burghe
ze: relatia dintre parinti si copil, dintre soti, casatoria. Copiii familiei Tul
ea sunt neglijati, Aglae avnd ca singur interes obtinerea averii, iar sotul Simio
n fiind atins de senilitate; astfel Aurica nereusind sa-si aranjeze o situatie,
iar Titi, mostenind defectul tatalui sau (se reliefeaza nca o data ideea de pater
nitate) si rateaza casatoria. Banul perverteste relatia dintre soti, idee demonst
rata de faptul ca Stanica se nsoara cu Olimpia doar pentru a-si face o situatie m
ateriala. n cuplul Aglae Simion cel din urma este total neglijat, n final fiind ab
andonat ntr-un ospiciu.
Conflictul erotic priveste rivalitatea adolescentului Felix si a maturul
ui Pascalopol pentru mna Otiliei. Felix este gelos pe Pascalopol, ntruct acesta era
un om realizat, elegant si rafinat care si permitea sa satisfaca diversele capri
cii ale fetei si sa-i ntretina cochetariile. Otilia si manifesta afectiunea fata d
e Felix, dar este mai matura si dupa moartea batrnului decide sa i lase tnarului li
bertatea de a-si mplini visul realizarii unei cariere, casatorindu-se cu Pascalop
ol, care i putea oferi protectie. n epilog aflam ca Pascalopol i-a redat libertate
a de a-si trai tineretea si ca aceasta s-a recsatorit cu un conte, pierzandu-si
din magia tineretii. Felix se va casatori dupa ce si va face o cariera, dobndind n
otorietate n mediul academic si stiintific. Cei doi barbati se vor ntlni peste mult
i ani, cnd fiecare va spune ce a nsemnat Otilia pentru ei: n cazul lui Felix ea ramn
e o imagine a eternului feminin, iar Pascolopol recunoaste ca ca este o enigma.
Caracterul misterios al Otiliei este realizat prin tehnica moderna a pluriperspe
ctivismului, fiecare personaj avnd o imagine diferita a ei (ea era fe-fetita lui mo
s Costache, Aglae o vedea ca pe o dezmatata, o stricata, pentru Aurica era o rival
a, pentru Felix era prima iubire, n Pascalopol trezind instinctul de a o proteja,
n vreme ce Stanica o vedea ca pe o femeie interesanta) si a comportamentismului,
prin care se realizeaza caracterizarea indirecta.
Un alt aspect modern l constituie interesul pentru procesele psihice devi
ante, motivate prin ereditate si mediu: alienarea si senilitatea. Mostenirea pe
cale ereditara a handicapului mintal al lui Titi si transfigurarea obsesiei Agla
iei pentru avere n cea pentru casatoriei a Auricai exprima influentele parintilor
asupra succesorilor, mbogatind implicatiile temei paternitatii alaturi de condit
ia orfanului.
Naratiunea este facuta la persoana a III-a, naratorul fiind obiectiv, re
latnd faptele n mod detasat, perspectiva fiind dindarat. nsa impersonalitatea narato
rului este ncalcata de comentariile de specialitate, ale unui estet, precum detal
iile arhitecturale amintite n descrierea strazii si a casei lui Costache, fapt ce
l face pe Nicolae Manolescu sa afirme ca Balzac are vocatia de a crea viata, Cal
inescu o are pe cea de a o comenta. Dialogul confera veridicitate si concentrare
epica, realismul operei fiind dublat si de observatii si notarea detaliului semn
ificativ care devine mijloc de caracterizare indirecta a personajelor (de exempl
u scena n care Felix intra n camera Otiliei si vede obiectele sale asezate dezordo
nat: partiturile indicnd nclinarea ei artistica, sticlutele de parfum denotnd coche
taria tinerei).
Afirmatia lui G. Calinescu conform careia romanul este o scriere tipic r
ealista n care se nfatiseaza prin intermediul unor personaje angrenate ntr-o actiun
e o anumita idee, concentreaza programul sau estetic referitor la romanul modern
pe care reuseste sa l aplice n opera sa, Enigma Otiliei. Romanul este unul modern, n
ciuda tehnicilor realiste preluate de la Balzac si a crearii unor personaje cla
sice, atingndu-si scopul de a zugravi ideea destinului marcat de paternitate prin
relatiile dintre personaje si situatiilor cu care se confrunta acestea, ideile
cu caracter universal neputnd fi surprinse n mod esential dect dndu-se iluzia veridi
citatii asigurata de scrierea de tip realist.