Calculatorul VS Om

Suleac Vlada

Calculator

Un calculator, numit i sistem de
calcul, computer sau ordinator, este o main de
prelucrat date i informaii conform unei liste de instruciuni
numit program. n zilele noastre calculatoarele se construiesc n
mare majoritate din componente electronice i de aceea cuvntul
calculator nseamn de obicei un calculator electronic.
Calculatoarele care sunt programabile liber i pot, cel puin n
principiu, prelucra orice fel de date sau informaii se numesc
universale (englez general purpose, pentru scopuri generale).
Calculatoarele actuale nu sunt doar maini de prelucrat
informaii, ci i dispozitive care faciliteaz comunicaia ntre doi
sau mai muli utilizatori, de exemplu sub form de numere, text,
imagini, sunet sau video sau chiar toate deodat (multimedia).
tiina prelucrrii informaiilor cu ajutorul calculatoarelor se
numete informatic (englez Computer Science). Tehnologia
necesar pentru folosirea lor poart numele Tehnologia
Informaiei, prescurtat TI sau IT (de la termenul
englezesc Information Technology).
n principiu, orice calculator care deine un anumit set minimum
de funcii (altfel spus, care poate emula o main Turing) poate
ndeplini funciile oricrui alt asemenea calculator, indiferent c
este vorba de un PDA sau de un supercalculator. Aceast
versatilitate a condus la folosirea calculatoarelor cu arhitecturi
asemntoare pentru cele mai diverse activiti, de la
calculul salarizrii personalului unei companii pn la
controlul roboilor industriali sau medicali (calculatoare
universale).
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au numarat, socotit si masurat lucrurile, le-au trecut pe raboj si au
comunicat altor oameni despre aceste lucruri. "Lucrurile" acestea puteau fi numarul de oi dintr-o turma,
greutatea unui copil, marimea unui camp, timpul scurs de la ultima seceta sau intensitatea unui cutremur.

Din timpurile cele mai vechi, oamenii au folosit unelte si tehnici care sa-i ajute sa numere cu mai multa
acuratete, sa masoare mai precis, sa tina un raboj sau sa faca insemnari care sa se poata pastra mai mult
timp, sa transmita cu mai multa precizie; ei au folosit in acest scop, de exemplu, rigle, sextante, cantare si
balante, ceasuri etc.

Calculatorul nu e decat cel mai nou din acest sir lung de masini de calculat si de inregistrat. Doar atat-nimic
mai mult. Tot ceea ce fac calculatoarele este de a calcula si inmagazina rezultatele calculelor.

Totusi, acest principiu e mascat de un lucru practic groaznic: ceea ce fac ele poate ca e simplu, dar fac lucrul
respectiv in cantitati impresionante- si incredibil de bine. Azi, viteza calculatoarelor se masoara in milioane de
operatii pe secunda. Operatiile pot sa fie simple, dar ele pot fi combinate in foarte multe feluri pentru a
rezulta un sir enorm de functii utile. Acestea s-au intamplat aproape in intregime in ultimii 30-40 de ani;
aceasta e istoria completa a calculatoarelor comerciale.

Calculator
Informatia este un mesaj obiectiv care elimina nedeterminarea in legatura cu realizarea unui anumit
eveniment.
Calculatorul este o masina care trebuie sa stie sa modeleze si sa manipuleze informatia. Pentru
calculator, informatia este atat materie prima cat si produs finit.
Informatica reprezinta un complex de discipline prin care se asigura prelucrarea rationala a informatiei,
prin intermediul masinilor automate.
Primele calculatoare au aparut pentru a usura calculele numerice. Pornind de la prelucrarea informatiei
numerice, calculatoarele au fost perfectionate pentru a putea prelucra orice forma de informatie (text, muzica,
desene, sunete etc.).
Prima problema care s-a pus la constructia calculatoarelor a fost alegerea sistemului de numeratie
care va fi utilizat pentru a prelucra informatia numerica. Omul foloseste sistemul de numeratie zecimal, dar,
incercand sa perfectioneze o masina de calcul folosind sistemul zecimal, Blaise Pascal s-a izbit de dificultatea
modelarii fizice a unei astfel de masini. Dezvoltandu-se teoria sistemelor de numeratie si circuitele electronice,
s-a ales sistemul binar de numeratie.
Unitatea de masura folosita pentru masurarea cantitatii de informatie este informatia
elementara. Informatia elementara este forma cea mai simpla sub prin care poate fi conceputa informatia. Ea
este informatia furnizata prin precizarea unei variante din doua posibile (DA sau NU).
Teoria informatiei a aratat ca orice informatie, oricat de complexa, se poate descompune in
informatii elementare. Daca celor doua variante posibile li se asociaza cele doua cifre binare 0 si 1 care
corespund celor doua raspunsuri DA si NU, inseamna ca informatia poate fi reprezentata in sistemul binar.
Informatia elementara se mai numeste si BIT (Binary digiT), adica una din cele doua cifre binare 0 sau 1.
Bit-ul reprezinta atomul informatiei, nivelul de la care informatia nu mai poate fi descompusa. Bitii
se grupeaza cate 8 si formeaza un byte sau octet.
Asadar, informatia, modelata si manipulata de calculator, va fi un sir de cifre binare. Reprezentarea
sa se va face codificat. Cu cei 8 biti care formeaza octetul se poate construi un cod care permite 28=256
combinatii diferite, suficiente pentru a reprezenta literele mari si mici, cifrele, semnele speciale etc. Aceasta
codificare poarta numele de cod ASCII (American Standard Code for Information Interchange).
Deci, pornind de la teoria informatiei, calculatorul este o masina cu 2 stari, care stie sa modeleze
sistemul de numeratie binar. Cea mai simpla realizare fizica a sistemului binar este comutatorul:
Comutator deschis OFF cifra binara 0
Comutator inchis ON cifra binara 1
Structura calculatorului
Omul
Cu timpul din anatomie s-au desprins
discipline complementare,
precum histologia (ramura a biologiei
care studiaza formarea, evolutia si
compozitia tesuturilor
organice), embriologia (parte a
biologiei care se ocupa cu studiul
embrionului in toate fazele dezvoltarii
lui, de la formarea celulei-ou pana la
ecloziune sau nastere), biologia
celulara (stiinta care studiaza materia
vie sub toate aspectele ei).

1.Sistemul muscular 2.Sistemul
muscular
3.Sistemul
muscular
Muschii
Sunt tesuturi contractile de culoare roz-rosiatica formate
din celule musculare ce alcatuiesc corpul. La capatul
fiecaruia se afla tendoanele. Rolul lor este de a genera
forta si de a intretine locomotia.
Se pot imparti in:
- voluntari actionati la comanda creierului
- involuntari care lucreaza singuri
STRUCTURA
- corpul muscular (venter), ca portiune principala,
contractila
- tendoane, prin care forta musculara se transmite oaselor.
Anexele muschilor sunt formatiuni auxiliare ce sustin
activitatea musculara.

Clasificare in trei grupe:
- m. scheletici (muschii striati) se fixeaza pe schelet, sunt
controlati de creier si sunt responsabili de orice miscare
- m. netezi rolul lor este de a realiza miscarile
involuntare ale organelor interne
- m. cardiac
Miscarile efectuate sunt:
- flexia apropierea a doua segmente legate printr-o
articulatie, astfel micsorandu-se unghiul dintre ele
- extensia miscarea contrara flexiei, unghiul dintre
segmente putand ajunge la 180 (grade)
- abductia indeparteaza un segment, sau membrul in
intregime, de corp
- adductia apropie un segment, sau membrul in
intregime, de trunchi
- rotatia interna un segment sau intreg membrul se
roteste inspre corp, in jurul axului sau vertical
Structra calculatorului si a omului
Bloc de sistem si schiletul omului
Structura calculatorului si al creierului
Boxe si ureche