Despre industria uoar

Industria uoar ocupa un rol important ]n viaa oamenilor.

Ea cuprinde ramuri ca: industria textila industria de tricot, industria nclmintei, industria
obiectelor de faian, industria de confecii s.a.
Principala sarcina a industriei uoare consta n asigurarea populaiei cu producie calitativa si universala,
producie ce ar mari nivelul material si cultural al vieii oamenilor.
Un loc aparte n industria uoar l ocupa industria de confecii cea mai importanta ramura a industrie
date.
Rolul principal n dezvoltarea industrie de confecii i realizarea rezultatului final si sporirea eficientei
muncii i aparine reutilri tehnice, aplicrii n practica a ultimelor realizri n domeniul tehnologiei,
mecanizrii si automatizrii.
Calitatea confeciei, efectul economic al produciei si consumului ei e condiionat de proiectarea
modelului, estura folosita, utilajul modern.
Creterea situaiei materiala si culturale are ca rezultat creterea necesitaii unor vestimente frumoase,
elegante, comode si la moda.
mbrcmintea joaca un rol important de asemenea n comunicare si n relaiile dintre oameni.
Prin mbrcminte omul se autocaracterizeaz, ea refecndu-i gusturile si nivelul de cultura generala.
Formarea unei economii de pia reale cu o structura renovata si funcionabil eficient este un proces
complex si multilateral de reorganizare radicala a vieii social-economice a societii. n procesul
desfurrii acestor transformri, se rezolva n mod consecvent si problemele privind reformarea
macroeconomica n ansamblu, relansarea sectorului real al economiei. O importanta deosebita trebuie sa
se acorde reorganizarea lor deoarece anume de determinat, n cele din urma, eficacitatea reformei
economiei naionale si dinamica dezvoltrii ei.
n acest sens o atenie deosebita merita sa i se acorde industriei uoare una din ramurile de baza ale
economiei naionale, cruia i revine o treime din volumul total al industriei. Aceasta ramura n multe
cazuri determina starea pieei interne a mrfurilor de consum. Reflectnd tendinele generale ale
dezvoltrii economiei , vom menine ca industria uoar dispune de posibiliti reale care permit
realizarea cu succes a unor reforme de structura, de perfecionare mecanismelor economice. Industria
uoar , ca si ntreaga economie naional, pe parcursul ultimelor zece ani, se afla n stare de criza. n
perioada anilor de reforme, producia acestei ramuri continua sa scad, volumul ei constituind n prezent
abia jumtate din volumul produs n anul 1900. Crizele principale ale acestei situaii sunt: ruperea
relaiilor economice cu partenerii tradiionali si creterea brusca a preturilor la materialele prime si
resursele energetice ceea ce a fcut imposibil folosirea pe deplin a capacitailor de producie de import
necontrolata care a complicat n mod serios activitatea productorilor locali necorespunderea nivelului
tehnologic de producere si a calitii produciei autohtone cerinelor contemporane; administrarea
economica ineficienta n condiiile economiei de pia a activitilor de marketing pe pieele de peste
hotare.
Programul elaborat de Ministerul Economiei Reformelor al Republicii Moldova privind dezvoltarea
industriei pentru viitorul apropiat reflecta numai modificarea bazei legislative, atragerea mai activa a
investiiilor strine, protecie productorilor autohtoni. n acelai timp, astfel de probleme actuale ca
asanarea financiara a ntreprinderilor de ramura, modernizarea si retehnologizarea lor.
Trebuie sa fie luat n considerente si faptul ca procesele de privatizare si decentralizare, liberalizarea
economiei au dat natere la noi probleme privind formarea unui sistem eficient de secionarea corporativa
, adaptarea colectivelor ntreprinderilor la depirea mentalitii vechi si asigurarea unor motivaii n
activitatea de munca , dar totodat nu trebuie de idealizat fenomenul de autoreglare a pieei, ct si a
liberalismului nelimitat n economie.
Toate acestea, luate n ansamblu vorbesc despre actualitatea si necesitatea elaborrii unor probleme de
teorie si practica privind reformarea si modificarea structurala la nivel de ramura si unitate economica a
industriei uoare.
Reformele care au loc n fostele tari socialiste n realitate sunt nite procese voluminoase si multilaterale ,
sensul si scopul strategiei al crora se reduce la transformarea economiei contemporana la pia, la
modificarea fundamentala a ansamblului relaiilor economice.
n aceasta ordine de idei o nsemntate deosebita are strategia naional de reorganizare social-
economica n baza sistemului de realizri complexe a problemei n vigoare. Coninutul reformelor trebuie
sa corespunda criteriilor de baza ale crora transformri raionale si eficiente
Iar sarcinile principale , ca si condiiile care determina tranziia la un sistem economic nou, sunt:
lichidarea favorabila de concurenta, antreprenorialul liber, formarea mecanismului economic, a bazei
legislative si a unei infrastructuri adecvate cerinelor de pia, ridicarea nivelului de publicitate a sistemului
relaiilor economice mondiale, dar trecerea accelerata de la proprietatea de stat la proprietatea privata nu
are efecte cuvenite; ci , invers, se poate solda cu nite consecine social-economice nedatorate.
Deseori , si mai ales reformatorii radicali, economia de pia este prezentata n forma d sistem de
dominaie indivizibila a capitalului privat. Iar rolul , proprietii de stat se reduce la minim sau n general
este ignorat.
Concepia rolului deosebit al statului n condiii contemporane este inclusa n tendina internaional de
avansare spre modulul economiei mixte, ntemeiate pe mbinarea naional a diferitor forme de
proprietate si activitate economica, a mecanismului reglementrii de pia si celor statale.
n timpul efecturii reorganizaiilor sistematice trebuie sa ne bazam pe practica mondiala. Tarile
dezvoltate au ajuns treptat la relaiile de pia civilizate, prin evoluie, pe cnd fostele tarii socialiste sunt
orientate spre transformri radiale, care prevd schimbarea rapida si afectiva a formelor si metodelor
administrative de comanda. Tara noastr trebuie sa se adapteze la condiiile pieelor strine si integrarea
n sistemul economic mondial.
n totalitatea eforturilor de renatere a economiei naionale n baza principiilor relaiilor de pia o
importanta deosebita are reformarea sectorului real si, n primul rnd , a produciei industriale.
Economia naional depinde n mare msur de furnizorii de materie-prima si resurse energetice, si pe
pieele strine de realizare a produciei sale.