Ca artist, iti fixezi intotdeauna teluri pe care

incerci sa le atingi si nu stii niciodata daca ai reusit,

asa ca in permanenta incerci sa ajungi acolo, ceea ce
este minunat. () Toata munca pe care o depui te
aduce la un moment dat intr-un punct infricosator,
vulnerabil, in care te deschizi total publicului, ii arati
cum esti in acel moment. Peste cativa ani vei arata
altceva, pentru ca vei fi altfel. () Cand intru pe
scena uit ca sunt la Londra, Madrid sau Bucuresti,
este locul magic unde arta pe care o fac prinde viata
si toate persoanele din jurul meu vorbesc aceeasi
limba a dansului si toata lumea incearca sa aduca la viata, cu aceeasi pasiune,
spectacolul la care lucram.
Nascuta in Bucuresti, la 27 mai 1981, Alina Cojocaru s-a instruit la Kiev timp de apte ani,
perfectionandu-se apoi din 1997 la Scoala Regala de Balet din Londra, in urma castigarii bursei Premiului
Lausanne. Dup ncheierea formrii sale, ase luni mai trziu, s-a ntors la Kiev, s se alture companiei ca
prim solist. Un an mai trziu, ea s-a alturat Companiei Royal Ballet (noiembrie 1999) i la sfritul
sezonului a fost promovata la rangul de solist. La 17 aprilie 2001, Sir Anthony Dowell o promoveaza pe Alina
la rangul de prim solist dup performana sa din Giselle. Membru al Royal Ballet ea continu s danseze,
ca artist invitat, cu companii din intreaga lume. Prim-balerina a Companiei Regale de Balet de la Covent
Garden a organizat pe parcursul ultimilor ani Gala Alina&Prietenii n Romnia i n Londra, in sprijinul
organizatiei Hospice of Hope. Din 15 iulie 2013 este prima balerina English National Ballet.

Repertoriul sau include:
Odette/Odile in Swan Lake, Juliet in Romeo and Juliet, Giselle, Princess Aurora and Princess Florine in
Sleeeping Beauty, Vera in A Month in the Country, Kitri in Don Quixote, Olga and Tatiana in Onegin,
Cinderella, The Sugar Plum Fairy and Clara in Nutcracker, Titania in Dream, Titania and Hippolyta in a
Midsummer nights dream, Nikiya in Bayadere, Diamonds in Jewels, Symphonic Variations, Mary Vetsera in
Mayerling, Manon, La Sylphide, Swanilda in Coppelia, Scenes de Ballet, Gong,Masquerade, Polyphonia,
Symphony in C, Chloe in Daphnis and Chloe, Lise in Fille Mal Gardee, Student in The Lesson, Duo
Concertant, The Leaves Are Fading, Other Dances,Voices of Spring, Beyond Bach, Tombeaux, Ondine,
Virtiginous Thrill Of Exatitude, Fest Polonaise, Stars and Stribes, Raymonda act 3, Flames of Paris, Corsaire,
Flower Festival, Napoli act 3, Grand Pas Classique, Tjakovski Pas de Deux. Musorgski Waltz, Dances at a
Gathering, Dying Swan, Rushes, Two Footnotes, Chroma, Bird as a Prophet and many more.
Roluri puse in scena:
Musketeer and Valse (Rubina Alla Davidovna),Swanilda(Anatolyi Shekeras Coppelia), Ad infinitium (Vanessa
Fenton), There where she loves (Christopher Wheeldon),This House will Burn (Ashley Page), Les
Saisons(David Bintley), Two Footnotes, Bird as a Prophet, Rushes(Kim Brandstrup), Engram and
Chroma(Wayne McGregor), Les Lutins and La Sylphide (Johan Kobborg)
A fost invitata si a avut aparitii in:
Kirov Ballet, Paris Opera, Bolshoi Ballet, American Ballet Theater, Royal Danish Ballet, Hungarian National
Ballet, Viena State Opera,Zurich Ballet,National Ballet of Portugal,La Scala, Nacional Ballet Of Cuba,
Teatro Colon,National Ballet of Romania, South African Ballet Theater,Zagreb Ballet. Galas with Hamburg
Ballet ,La Scala Ballet, National Ballet Of China, Ballet Basel, Munich Ballet, Dortmund Ballet, National
Ballet of Finland, Morphoses Company, The 10th and 11th World Ballet Festival (Tokyo) as well as galas in
South Korea, Portugal, Italy, Sweden,USA and Denmark.
Premii si distinctii obtinute:
Ballerina of the Decade Award (Moscow 2010), VIP Romanian music and performing arts Award (2010).
The Nijinsky Award (2004 Best female Dancer). Benois De la Dance (2004 Best female dancer), 1
Internationaler Movimentos Tanz Preis (2004 Best female dancer), Nagoya International Ballet
Competition (Gold Medal), Prix De Lausanne (1997 winner), Critics Circle Dance Award ( 2002 Best
female dancer), April 2002 she was given by the president of Romania Ion Iliescu, the medal of Cavaler of
Romania (Ordinul national Pentru Merit in gradul de cavaler).















Alin Neacsu
Sculptura este o arta a volumelor in spatiu care incearca sa
atinga coarda sensibila a persoanelor umane prin expunerea
spatiala a diferite obiecte reale, tridimensionale. Perceperea
obiectelor tridimensionale poate avea loc atat vizual cat si
pe cale tactila.
Catre mijlocul secolului al XX-lea, sculptura traditionala
este inlocuita de cea cu influente moderne. Artistii care
urmeaza, oscileaza spre sculpturi de interior sau de exterior clasice, contemporane si moderne
nu in ultimul rand. Atfel maretia sculpturii traditionale si cea miniaturala moderna vor deveni un
tot unitar.
Aparent, sculptura fie ca este de interior sau de exterior, moderne,
contemporana sau clasica se adreseaza vazului, dar in realitate aceasta forma de arta se
adreseaza, mai ales, tactilului. Din pacate, nu putem intotdeauna atinge o sculptura, asa cum ar
fi firesc, dar putem cu usurinta compensa conventiile sociale de privire de la distanta a pieselor
de sculptura prin vedere, ce are remarcabila proprietate de a transmite la creier si
tridimensionalitatea obiectelor, intrucat vederea umana este stereoscopica.
Asadar, putem vorbi despre sculptori si modul in care ei s-au exprimat sculptand, in sensul ideii
"clasice" desculptura, folosind materiale naturale
precum argila,marmura, bronzul, lemnul, piatra cat si despresculptorii moderni si contemporani,
care adauga noi fatete notiunii de sculptura, prin folosirea unor materiale inedite
M-am nascut la data de 23 Aprilie 1975.
Am luat contact cu lumea artei in anul 1985 urmand cursurileColegiului de Arta "Octav
Bancila" din Iasi, pana in anul 1993.
Am urmat incepand cu anul 1993 pana in 1998 cursurile Universitatii de Arte Plastice (UAP),
Decorative si Design "George Enescu" dinIasi, specializarea Sculptura, clasa profesorului Ilie
Bostan.
Din anul 1999 pana in anul 2000 am urmat o bursa privata post-universitara in Catania, Italia
specializandu-ma in sculptura clasica, moderna si brancusiana.
Certificare profesionala: Sculptor, Restaurator, Artist Plastic..
Portofoliu
Portofoliul contine peste 190 de lucrari din bronz, marmura, piatra si lemn, a caror beneficiari
sunt persoane fizice, juridice si institutii de stat din Romania, Italia, Franta, Elvetia, Norvegia,
Cipru, Grecia, Turcia, Germania si Egipt.
Lucrari
Balerina, Artmark 18 Nov 2010
Conte Ruggero, Troina, Italia - Panoramio;
Conte Ruggero - Troina



Rembrandt Harmenszoon van Rijn

Rembrandt Harmenszoon van Rijn (n. 15 iulie 1606, Leiden -
d. 4 octombrie 1669, Amsterdam) a fost un pictor i
gravorolandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei
mai mari pictori din istoria artei, celebru i pentru desenele
i gravurilesale.
A trit n epoca ce s-a numit "vrsta de aur olandez", timp n
care cultura, tiina, comerul i influena politic a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este
autorul a 600 picturi, 300 gravuri i peste 2000 desene. Maestru al tehnicei de clar-obscur,
Rembrandt a fost "singurul pictor care i-a putut permite s amestece noroiul cu strlucirea
ochilor, focul cu cenua, sau s fac culorile s strluceasc proaspt, ca o floare, pe giulgiul
mortuar roz sau bleu deschis" (lie Faure).

Rembrandt a fost fiul morarului Harmen Gerritzoon van Rijn i al Corneliei Willemsdochter van
Zuitbroeck. Dintre toi fraii si, el este singurul care nva s scrie i s citeasc ntr-o
coal latin; n 1620 se nscrie la universitatea din Leiden, dar rmne acolo doar cteva
luni, fiindc vrea s devin pictor. Tnrul Rembrandt i ncepe studiile de pictur n
atelierul lui Jacob van Swanenburgh .Timp de trei ani nva aici tehnica picturii. Pnzele lui -
uneori copii ale lucrrilor altor maetri - i atest deosebitul talent, ceea ce determin pe
prinii si s-l trimit n anul 1624 la Amsterdam, unde se perfecioneaz n atelierul lui
Pieterzoon Lastman, care cltorise n Italia i era influenat de Michelangelo Merisi
zis Caravaggio. Dei studiaz la el numai ase luni, Rembrandt preia de la Lastman stilul
narativ i modul de reprezentare a strilor sufleteti la figurile nfiate. ns nainte de
orice, descoper tehnica clarobscurului.
Rembrandt prsete Amsterdamul pentru a-i deschide la Leiden un atelier propriu. I se
altur Jan Lievens, un talentat pictor, i el elev al lui Lastman. n atelierul lor comun sunt
atrai numeroi clieni, printre care i cunoscutul umanist Constantijn Huygens, secretarul
personal al stathouder-ului Olandei, Henric Frederic de Orania. Probabil sub influena lui
Huygens, care-i recunoscuse talentul, Rembrandt se hotrte s se stabileasc la
Amsterdam, tiind c marele ora olandez este n msur s ofere talentului su condiiile de
care n Leiden nu ar fi putut beneficia.
Rembrandt se stabilete la Amsterdam n 1633. Graie renumelui su artistic, negustorul de
art Hendryck van Uylenburg i propune s-i deschid un atelier la el. Prin intermediul
acestuia, Rembrandt obine o prim comand important, Lecia de anatomie a doctorului Tulp.
Tabloul este o lucrare de maestru i Rembrandt ptrunde n cercul marilor pictori olandezi.
Comenzile se succed continuu, n special din partea familiilor bogate din Amsterdam, care i
comand portrete. n 1634, stathouder-ul Henric Frederic i comand, prin intermediul lui
Huygens, tabloul intitulat Patimile Domnului.

n 1634 se cstorete cu Saskia van Uylenburgh, verioara negustorului de art. Prin
cstorie, Rembrandt ptrunde n cercurile marei burghezii din Amsterdam, Saskia, fiic a
primarului, i aduce i o zestre de 40.000 de florini. Tnra pereche se stabilete n cartierul
elegant, cumpr o cas mare pe Breestraat, Rembrandt i instaleaz atelierul la etajul al
doilea al noii lor case. Cldirea se afl n vecintatea cartierului evreiesc, ntr-o zon a
oraului Amsterdam pulsnd de via, ceea ce a influenat paleta de culori a maestrului.
Soii Rembrandt sunt extrem de afectai de moartea primilor trei copii ai lor. n 1641 se nate
Titus. Copilul se bucur de o bun sntate, n schimb cea a Saskiei se deterioreaz. Se
mbolnvete de tuberculoz i moare la 14 iunie 1642. ntre timp, Rembrandt care tocmai
termin tabloul intitulat Rondul de noapte, ajunge n culmea gloriei. Succesele sale n pictur
sunt ntunecate ns de moartea femeii iubite, pe care a eternizat-o de attea ori n tablourile
sale.