CAPITOLUL 8

PUBLICAIILE ELECTRONICE
8.1. Definiii, tipuri, trsturi caracteristice, formate
Publicarea electronic este un proces care cuprinde crearea si diIuzarea unor materiale /
documente cu ajutorul mediului electronic. Aceste documente deriv Iie din documente iniiale
publicate n mod tradiional pe hrtie, Iie sunt create direct si speciIic pentru receptare si transmitere
n mediul electronic.
Publicaiile electronice reprezint un ansamblu eterogen si practic inIinit de documente
create prin procesul de publicare electronic:
(Document ISO/FDIS 5127] : InIormaie nregistrat sau obiect material ce poate Ii tratat ca o
unitate ntr-un proces documentar. Documentele diIer prin Iorma lor Iizic si alte caracteristici)
N cri
N reviste
N lucrri de reIerin (enciclopedii, dicionare, repertorii etc.)
N buletine de inIormare
N teze si dizertaii stiiniIice
N comunicri
N rapoarte
N mesaje pe listele de discuii etc.
Coninutul documentelor este de diversiIicat la extrem si de la nceput trebuie Icut distincia
ntre documentele de interes academic, stiiniIic si cele de natur comercial, publicitar etc.
Interesul principal din punctul de vedere al bibliotecilor ca instituii / ageni de gestionare a
inIormaiei si a cunoasterii (conceptul de knowledge management nlocuieste deja pe cel de
information management) l constituie documentele electronice deIinite cu termenul generic de
academice. Aceste termen deriv din:
N coninutul propriu-zis al documentelor
N modalitile speciIice de catalogare si indexare, chiar si n contextul Internet-ului
N modalitile speciIice de regsire
Formatul
Text, imagine, sunet, video sau o combinaie ntre acestea ~ multimedia ~ formate deschise.
Suportul de diIuzare este Internet-ul, respectiv World Wide Web, structura acestor
documente Iiind n esen HTML sau alte variante de limbaj de marcare ca DHTML (Dynamic
HTML, XML (Extended Mark-up Language), RDE (Resource Description Eramework) etc.
Mai exist ns si n Iormat de text simplu, liniar, precum si Iormate de vizualizare care
pstreaz aspectul documentului tiprit - cel mai utilizat este PDF Portable Display Format.
Alte suporturi de diIuzare: CD-ROM, DVD, dischete.
Toate ns necesit echipamente inIormatice pentru acces, precum si programe speciIice
pentru vizualizarea diIeritelor Iormate.
Trsturile caracteristice ale documentelor electronice
S structura neliniar, necontinu, tip hipertext - n lipsa unui cuprins, este extrem de diIicil de
deIinit structura logic, nceputul si sIrsitul, "prima" si "ultima" pagin
S se introduce conceptul de versiune a documentului, ceea ce duce la conIuzie ntre diIeritele
versiuni (care este versiunea de autoritate?) si ulterior la probleme de citare, bibliograIie,
catalogare, regsire
S se pune sub semnul ntrebrii autenticitatea documentului, datorit posibilelor manipulri ale
textelor cuprinse n documentele electronice
S unele din ele sunt chiar interactive
S probleme de arhivare si "depozitare" - documentele devin inaccesibile datorit progreselor tehnologice
Toate aceste caracteristici le Iac diIicil de gestionat, sistemele de gestiune trebuind s se
adapteze din mers. Orice sistem care gestioneaz (nregistreaz, catalogheaz, indexeaz,
depoziteaz si regseste documente electronice) trebuie s raspund unor anumite cerine speciIice:
S s Iurnizeze contextul adecvat de inIormaie pentru documente
S s Iurnizeze modalitatea de veriIicare a autenticitii documentelor
S s poat depozita documentele si s le Iac accesibile la cerere
S s Iac Ia progresului tehnologic si de organizare
S s Iurnizeze suporturile de acces n Iuncie de diIeritele tipuri de documente
S s asigure (unde e cazul) corelarea ntre documentul electronic si echivalentul su pe hrtie
Exemple
- Reviste: http://www.Ireemedicaljournals.com/
- Cri: http://www.EreeBooks4Doctors.com/
- Serviciu de reIerin http://www.247reI.org/index.cIm
8.2. Cartea eIectronic
Trecerea de la societatea inIormaional la societatea cunoasterii se Iace prin mai muli
vectori dintre care amintim Internet extins, cartea electronic, utili:area agenilor inteligeni,
managementul cunoaterii. Cartea electronic - e-Book - Ioloseste o tehnologie nou, promovat n
ultimii doi ani si la elaborarea ei a participat si ntreprinderea de soItware SOFTWIN din Romnia.
Cartea electronic oIer toate avantajele unei cri tiprite la care se adaug Iaptul c poate Ii
obinut prin Internet gratuit sau la un pre de 4-8 ori mai mic, putnd Ii cumprat si din librrii.
Pentru studiul individual, pot Ii copiate capitole sau pot Ii Icute adnotri. Dintre alte avantaje mai
amintim: cheltuielile Ioarte mici de producie si Iaptul c n acest mod vor Ii reduse consumurile de
mas lemnoas, astIel, pdurile Iiind protejate. Exist deja mai multe tipuri de cri electronice.
Piaa acestor produse inIormaionale va Ii, n esen, Internet-ul.
Un rol important l are managementul utilizrii morale a cunoasterii la nivel global, relieInd
ideea c Trebuie gsit un echilibru intre utili:area economic i utili:area moral a cunoaterii, n
asa Iel nct s existe o diseminare ct mai larg a inIormaiilor stiiniIice, Iie gratuit, Iie la un pre
mic. Pe viitor, vor Ii utilizai si ageni, specializai n Iuncie de domeniul de activitate al unei
persoane si, ntr-o prim etap, persoane inteligente pentru gsirea inIormaiilor si cunostinelor
existente n baza de cunostine. Desigur, ara noastr este n curs de dezvoltare din punct de vedere
inIormaional, dar dac va Ii o evoluie Iavorabil a crii electronice atunci se va putea trece la
Iolosirea agenilor inteligeni.
8.3. GeneraIiti asupra crii eIectronice
8.3.1. AIegerea termenuIui
Termenul de carte electronic este restrictiv si inoportun n acelasi timp. Termenul este
restrictiv deoarece cartea desemneaz un suport particular al scrierii care a survenit la un moment
dat n istorie. Termenul este inoportun pentru c juxtapune dou cuvinte carte si electronic -
cartea desemneaz suportul Iizic al scrierii iar electronic un nou obiect imaterial deIinit printr-un
ansamblu de proceduri de acces si o structur logic.
Statutul crii electronice rmne nc nedeterminat, nimeni nu stie nc ce Iorm va mbrca
sau ce Iuncie social exact i va Ii atribuit. Pentru un editor al viitorului, pentru un umanist,
pentru un conservator de bibliotec, pentru un arhivist trebuie s se stie exact sub ce Iorm se va
prezenta cartea electronic si dac ea va Ii un complement sau un substituent al crii pe hrtie, de
asemenea, care va Ii rolul exact.
8.3.2. VirtuaIitatea crii eIectronice
Cartea electronic apare ca un obiect virtual, deIinit n dou sensuri:
1. un obiect n germen nc nerealizat;
2. un obiect Iictiv.
n prima accepiune, virtualul se opune actualului, este sensul IilozoIic clasic. Aceast
virtualitate rspunde caracterului ipotetic al crii electronice pe care dorim s-l evocm. n a doua
accepiune, cunoscut astzi ca ,realitate virtual, virtualul desemneaz o iluzie, o imagine care nu
exist. n acelasi timp cartea electronic va Ii un obiect care va avea aceeasi Iuncie ca si cartea
tradiional dar nu va exista Iizic. Caracterul virtual al crii electronice pune dou serioase ntrebri
- una se reIer la obiectul n germene care cere a Ii clar deIinit, cealalt relativ la obiectul Iictiv, la
modul n care oIer un substituent.
Pe de o parte se doreste a se cunoaste Iuncia exact a noului obiect, procedurile de scriere si
de lectur, rolul su social si mijloacele de diIuzare, pe de alt parte se doreste a se sti cu ce se va
asemna, cu ce diIer de o ediie bine Icut la imprimerie, prin ce succede tiparul lui Gutemberg si
puterea sa triumItoare, prin ce va obine legitimitate, prin ce privilegiul acordat vizualului si
sonorului va diminua privilegiul acordat n trecut scrisului.
8.3.3. ProbIematica termenuIui - ntrebri
Sunt abordate patru tipuri de ntrebri reIeritor la cartea electronic.
N Prima survine din contrastul ntre vechi si nou si evoc alturarea celor dou cuvinte, este o
noutate care inIlueneaz statutul crii si impactul asupra spiritului.
N A doua ntrebare ine de problematica cognitiv angajat de aceste noi suporturi. Sunt dou
operaii cognitive Iundamentale, lectura si scrisul. Noile suporturi sunt tributare acestor operaiuni,
succesul si generalizarea crii electronice vor ine n mare parte de similitudinea de la Iorma pe
care o vor mbrca la nevoile de expresie si de comunicare.
N A treia ntrebare provine din opoziia ntre carte obiect material si carte electronic sau mai
exact de la substituia dintre un obiect Iizic, cartea clasic din hrtie, cu un ansamblu de proceduri,
cert ancorate n materialitate - calculatorul. Sunt previzibile anumite impacte ale acestor mutaii
asupra practicilor individuale si sociale. Se vor examina de asemenea, posibilitile de creaie
literar oIerite de aceste noi instrumente.
N Urmtoarea problem este axat asupra riscurilor si asupra marilor evoluii prezentate,
asupra Iormulrii propunerilor de aciuni care trebuie iniiate.
8.4. ncrctura cognitiv a crii eIectronice
Cartea electronic se bazeaz pe principii de organizare ale stiinei nscute de multe secole.
Exist incontestabil o noutate: cartea electronic este cu certitudine dotat cu o ncrctur
cognitiv, nc nu se stie pentru moment n ce msur, ea neputnd nici caliIicat, nici cuantiIicat
exact. Se pot enumera unele din evoluiile poteniale care trebuie parcurse n trecerea de la cartea pe
hrtie la cartea electronic.
Cele trei cuvinte, trecnd peste impreciza lor, care redescoper trei dimensiuni ale acestei
evoluii sunt - interactivitate, multimodalitate, hipertextualitate.
8.4.1. Interactivitate
O sculptur de bronz sau de ipsos, un monument, un tablou naturalist nu au n general nimic
interactiv - observatorul nu le modiIic n nici o manier, el se mulumeste s le priveasc, Ir s le
ating.
Cartea clasic prezint deja o Iorm interactiv n msura n care exist o aciune reciproc a
crii asupra cititorului al crui spirit va Ii modiIicat pe parcursul lecturii si a cititorului asupra
crii a crei conIiguraie spaial este modiIicat cnd paginile sunt ntoarse.
Interactivitatea, literalmente, este activata reciproc a operei asupra celui care o contempl.
Dou versiuni de interactivitate sunt propuse n zilele noastre, o versiune slab si o
versiune puternic. Dup versiunea slab, observatorul se mulumeste s construiasc propriul su
parcurs printre miliardele care exist potenial si care i se oIer. ns opera rmne intact - el nu
Iace dect s se deghizeze, s se machieze pentru plcerea cititorului Ir a schimba natura. Dup
versiunea Iorte, opera nssi se transIorm prin adugrile cititorului, ea devine oper colectiv.
8.4.2. MuItimodaIitate
Pe plcile de argil ale vechilor mesopotamieni numai cteva patrie, mrci- erau
autorizate, cele care desemnau graIisme elementare. Cu enluminuri se puteau Ioarte bine decora
literele ornamentale, dar imperativele copiei limitau autoritatea decorului. Tiparul lui Gutenberg, la
debutul lui reducea mult partea de imagine. Numai cteva gravuri n general gri sau monocrome , pe
lemn, plumb sau cupru erau autorizate.
n secolul XX, odat cu apariia quadricromiei, imaginea a luat avnt n cri, acestea Iiind
colorate n tente vii si variate.
Odat cu noile tehnici de inIormare exist o mare aglomerare, nu numai imaginea n culori
aprnd n text, ci si muzic sau voce, desene animate (care devin uneori interactive) si secvene
Iilmate. n concluzie, sunt multe modaliti de prezentare a inIormaiei, textual, vizual Iix, vizual
animat, auditiv, ele putnd coexista simultan n aceeasi oper. Este ceea ce se numeste n general
multimodalitate.
Se pot exempliIica patru modaliti pertinente pentru a reda dimensiunile cognitive ale crii
electronice comparativ cu cea clasic:
N Vizualul ( Ioto, Iilm, scheme.) opus verbalului ( texte, cuvinte.).
Aceasta va Ii opoziia clasic geometrie contra algebr, imagine contra limbaj, pe care o vom regsi aici,
dar n acest cadru unde plasm muzica ? Unde punem poezia Icut de euIonie, de ritm, si, pe deasupra
imaginea n sensul propriu de dispunere n pagin si n sensul Iigurat de metaIor ? Toate aceste
ntrebri nu au nc rspuns.
N Vizualul opus sonorului - textul va Ii atunci pus alturi de imagine si Iilm, n timp ce cuvntul
pronunat va Ii plasat alturi de sunete si muzic. n plan Iormal o astIel de diIereniere este mai
satisIctoare dect precedenta, dar ea nu schimb cu nimic invazia imaginii si a video-ului n lumea
textului imprimat.
N Imaginea opus informaionalului. Imaginea va acoperi atunci inIormaia brut,
nestructurat, neinterpretabil n aceeasi manier ca IotograIia sau cuvntul. InIormaia care va Ii
reprezentat cu ajutorul structurilor algebrice va avea posibilitatea de a se modiIica prin operaii
sintactice. Un text si o schem pot Ii inIormaionale iar o interpretare muzical va putea Ii imagine.
N Imaginea vizual sau sonorul opus scrisului. n aceast perspectiv, scrisul va Ii o modalitate cu
totul particular de acces la cunoasterea transmis de secole, operele spiritului rmn intacte atunci cnd
vocea a Iost distrus si tablourile au disprut. Imaginea, vizual sau sonor se opune deci acestei modaliti
de acces din viitor la trecut- scrisul rmnea n trecut singurul vehicul al prezenei, atta timp ct
sculpturile se sparg, tablourile se decoloreaz si Irescele se pulverizeaz. Astzi imaginea numerizat n
modalitile sale vizuale sau sonore devine scris, ea nssi regseste scripturalul.
n concluzia acestui paragraI asupra multilmodalitii, se pare c totul poate Ii reinterpretat
invocnd statutul semiotic al obiectelor manipulate.
Toate sunt semne, dar modul de reprezentare a sensului si Iixarea reIerinei se opereaz diIerit dup
statutul acestor obiecte- transIormrile autorizate asupra acestor obiecte sunt ele nsele revelatoare
dup statutul lor semiotic :
o fotografie nu se manipuleaz n acelayi mod ca un cuvnt sau o schem.
8.4.3. HipertextuaIitate
Indexul unei cri este un ansamblu de termeni la care sunt asociate paginile unde acesti
termeni au aprut. El Iaciliteaz o operaie clasic n tradiia hermeneutic care ine s alture diIeritele
contexte n care apare acelasi cuvnt. Sensul unui cuvnt nu este dat nu numai de deIiniia lui
prealabil ci de asemenea, de utilizarea lui eIectiv. Hipertextul generalizeaz aceast procedur, el
permite pornirea de la un cuvnt si accederea la alte cuvinte de acelasi Iel prezente n text prin
intermediul unui pontator, ceea ce se numeste o legtur hipertextual si este analog unui index.
Cu procedurile inIormatice de acces se Iaciliteaz mult aceste operaii, care pot Ii
generalizate, este posibil s construim o legtur hipertextual nu numai a unui cuvnt cu diIeritele
lui Iorme, de asemenea a unui cuvnt dup deIiniia lui, a unui cuvnt dup echivalentul lui ntr-o
alt limb, a unui cuvnt dup sinonimele lui, a unui cuvnt dup transcrierea lui Ionetic,
posibilitile sunt inIinite.
n plus mpreun cu multimodalitatea, hipertextualitatea permite asocierea unei zone din
schem cu imaginea, a elementelor textuale cu alte imagini, un cuvnt, o IotograIie, un sunet, o
secven Iilmat etc.
Acest mixt de multimodalitate cu hipertextualitate se numeste hipermedia.
8.5. Practici sociaIe aIe crii eIectronice
Odat cu electronica, mai exact, odat cu calculatoarele contemporane, obiectele Iizice tind
s-si vad prezena lor disipndu-se n Iaa simulacrului lor inIormaional. Substituia obiectelor
prin imagini si sunete, permite accesul la jocuri de iluzii savant ntreinute. Procedurile inIormatice
tind s creeze miraje, analogii inIormaionale si Iuncionale ale obiectelor din lume de asemenea,
reIeritor la cartea electronic se va crea mirajul inIormaional si Iuncional al crii.
Pentru a preciza ceea ce este cartea electronic si modul n care creeaz mirajul crii, trebuie s
deIinim Iuncionalitile si s punem n lumin Iuncionalitile crii. Acestea sunt multiple: cartea
ndeplineste Iunciil variate, ea putnd Ii o carte pentru copii, o carte pentru scoal, un roman, un tratat
savant, manual, dicionar, enciclopedie etc. Si utilizarea nssi diIer dup Iuncii. Eiecare trebuie s
gseasc mijloacele pentru a accede ct mai usor si rapid posibil la inIormaia dorit. Cu cartea
modern, si a fortiori cu cartea electronic, lectura se desIsoar intr-un ritm similar cu vntoarea
adic cu un parcurs exhaustiv si rapid. n concluzie cartea a devenit, pentru muli dintre utilizatorii ei, un
zcmnt de cunostine; n acest Iel Irontiera cu bazele de date tinde s se estompeze.
Evident, cartea electronic particip din plin la aceast evoluie. Prin principiul su cartea
electronic ncurajeaz si Iaciliteaz practicile de tip cutare, cartea electronic este deIinit prin
procedurile de acces care i sunt asociate si nu prin suportul Iizic asupra cruia se ancoreaz
procedurile.
Spaiul mental al unui cititor n Iaa unei cri electronice nu este acelasi cu cel aIlat n Iaa
unei cri pe suport de hrtie- lui nu i este suIicient s urmreasc Iirul impus de autor si s se lase
ghidat. El trebuie s aleag ntre diIerite posibiliti, parcursul apare ca o navigare, ca o explorare
ntr-un peisaj necunoscut. Pentru a nu se pierde n acest peisaj are nevoie de hart, repere,
instrumente de reprezentare, echivalentul unei busole etc.
Structura social de producere si de recepie a crilor se aIl proIund modiIicat n cartea
electronic. Ceea ce nseamn producie, noiunea de autor si rolul respectiv al autorului si al editorului
se dilueaz, concepia unei cri electronice impune o alt organizare.
Astzi, cu bazele de date si reelele de telecomunicaii, comunicarea uman si consultarea
memoriilor colective tind uneori s se conIunde la o extremitate, comunicarea mesajelor
telegraIice transmise prin curier electronic sau a mesajelor MINITEL, sau mai bine dialogurile
electronice n direct; la cealalt extremitate, crile electronice - ntre cele dou, programele de
teatru sau cinema, cataloagele de pia, jurnalele Ieminine, articolele stiiniIice, bazele de date,
dicionarele etc., toate documentele eIemere si purttoare de inIormaii perisabile care devin
accesibile prin reele, Ir a trece prin meditaia suportului de hrtie. Nu este oportun s se
conIunde cele dou situaii.
Multe utilizri ale crii electronice vor Ii cu certitudine n viitor. Se Iace apel exclusiv la
reele, pentru c este imperativ necesar interactivitatea neleas n sensul Iorte, ceea ce nseamn
modiIicarea dinamic a coninutului de ctre utilizatori. n acest caz, va Ii posibil deIinirea n
prealabil a regulilor de cooperare care vor permite asigurarea continuitii muncii n aceeasi
direcie si chiar n cazul unei Iraude suspectate, ansamblul s nu Iie distrus.
Construcia colectiv a operelor pus pe suport electronic poate s Iie considerat ca o creaie
electronic a operelor literare. Aceast activitate a nceput n urm cu treizeci de ani Primele lucrri ,
ncepute n anul 1962 se inspir din practicile suprarealiste: cuvinte alese aleatoriu dintr-un dicionar
erau substituite cu echivalentul lor sintactic ntr-un text surs. Urmeaz operele combinatorii care se
dezvolt pe o structur arborescent dat n prealabil. L`Oulipo ( Ouvroir de Litterature Potentielle)
Atelierul de Literatur Potenial contribuie mult la alimentarea acestui curent- aciunea se
construieste progresiv, pentru Iiecare nlnuire narativ, o istorie nou. Autorul nu scrie multe texte
n limbaj natural, el scrie programe care reproduc texte. Aceste perspective sunt nc embrionare
pentru a da nastere la adevrate opere literare si nu acoper posibilitatea ntlnit sub termenul de
carte electronic. Este ns posibil.
Rolul pe care l joac cartea electronic n construcia si transmisia unui patrimoniu intelectual
redescoper aspecte si diIerene care pot Ii clasiIicate n Iuncie de public: (copii, juristi erudii etc.) si
utilizri (scolare, opere de reIerin, ediii genetice, enciclopedii etc.) pentru a constitui o tipologie.
Soluiile pe care le aduce cartea electronic variaz considerabil.
Cartea electronic, pe care unii o consider a Ii cea mai mare schimbare n domeniul editorial de
la Gutenberg ncoace are si obstacole cum ar Ii obisnuinele si tehnologiile. Nu sunt obstacole
insurmontabile si sperana este c e-book nu va nlocui cartea clasic, nsa va Iace posibil un acces mai
mare la stiin si cultur, va conduce la apariia acelui univers al comunicrii si comuniunii oamenilor n
structurile perene ale valorilor civilizaiei.
8.6. E-Gutenberg
E-book - cartea electronic este deja: o realitate. Media digital creeaz crile societii
conectate, iar reeaua le pune n circulaie. Alturi de Iireasca reacie de respingere apare o
neIireasc grab: anunarea dispariiei crii tiprite ntr-un viitor previzibil.
E-cartea nu a rsturnat lumea tiparului, desigur. Publicarea electronic nu a dat ns nici un
pas napoi, chiar dac optimismul nceputurilor nu s-a conIirmat. Se stie: la civa ani dup ce si-a
pus pe picioare ntreprinderea, Gutenberg a intrat n Ialiment.
Cine se teme de e-book? Editorul, librarul, cititorul, toat lumea. Iar acest Iel de
abordare a chestiunii, conducnd la concluzia nlocuirii anunate a tipriturii cu Iorma digital a crii,
nseamn o punere gresit a problemei si creeaz o Ials controvers. ntr-o judecat viitoare (mai
adevrat, mai dreapt?) ambele Iorme ale publicrii apar ca supravieuitoare; ele se vor completa si
sprijini, vor menine Iiecare un public si vor gsi utilizarea potrivit, piaa meritat. Dezbaterea ar
trebui s Iie ceva mai proIund, atingnd esena sistemului editorial: cum este gndit rolul crii si locul
ei n viata noastr de cititori, n lumea pe care o reconstruim aseznd inIormatica si inIormaia - larg,
nuanat, instantanee - ca Iundament; ce modiIicri vor surveni n zona accesului la carte din momentul
n care cerneala tipograIica si biii vor coexista pe picior de egalitate. Eiindc e cert: acumulnd n timp
Iaciliti pe care nu le are nc, e-book-ul nu va nlocui totusi dorina oamenilor de a avea, Irunzri si
citi cri de hrtie. Dar textul electronic, ca atare, se dovedeste de pe acum Iolositor, indispensabil
chiar, pentru oameni din mai toate mediile, ncepnd cu cei care trebuie s aib la ndemn
inIormaiile de reIerin ale ocupaiei, interesului, pn la aceia care stau doar la masa
divertismentului. Si asa va Ii, Ir ndoiala, si n viitor.
Cu toat ntrzierea constatat n realizarea unor dispozitive speciale de lectur, comode si
accesibile, cu toat rezistenta publicului, chiar si a celui conectat, Ia de introducerea e-book-urilor,
nu rmne nici o ndoial c lumea civilizat asist la un moment de cotitur n industria editorial.
Conceperea crii ca produs digital, n primul rnd, urmnd ca textul s-i parvin cititorului Iie n
Iorma pur electronic, pe ecranul computerului, Iie imprimat pe hrtie, n producie de serie sau n
exemplare personalizate, aceasta e calea viitorului. Cu toat vltoarea transIormrilor, tipritura
va rezista n continuare, ntrit chiar, iar cartea electronica si va aIla coordonatele de dezvoltare si,
ceea ce e mult mai important, nici un text nu va mai Ii de negsit. Probabil tirajul va deveni un
concept cvasianulat, punndu-se capt produciei oarbe care conduce acum la epuizarea rapid din
librrii a titlurilor de succes si la stocarea celor al cror public special e rsIirat sau greu de atras.
E-book-ul, postat undeva n reea, va constitui, cu prezena sa unic, o surs inepuizabil de noi
exemplare, imprimate sau nu.
Dar ce nseamn o carte electronic adevrat? Nu doar textul, ci si elegana prezentrii,
punerea n pagin, litera, toate trebuie s se nscrie pe deplin, n arta tehnoredactrii, desvrsit pe
suportul tradiional al hrtiei. Cartea electronic, n accepiunea sa strict, cea care se citeste pe
ecranul computerului sau pe cel al dispozitivului de lectur, nu este doar un Iisier digital, relativ
usor de produs - manuIacturarea obiectului. Tot ce ine de corporalitatea acestuia, dispare, e
adevrat, ns operaiunile de ngrijire a ediiei, textului, prezentrii care au loc n orice editur sunt
n continuare eseniale si se cer executate cu proIesionalism. Cartea imprimat rmne nc reperul
artistic al editrii de text. Nimeni, nici mcar editorii nostri de e-book-uri (al cror demers, dup
cte stim, e justiIicat nu de dorina inovaiei cu orice pre, ci chiar de pasiunea pentru carte), nu
anun dispariia subit a tipriturilor, evitnd astIel a se expune ridicolului. Cartea de hrtie nu
numai c va exista n continuare, ceea ce constituie o aIirmaie de bun-sim, dar va primi un imbold
prin nsoirea crii electronice - si aceasta chiar dac nu e Ioarte evident la prima vedere.
n lume, dar si la noi, presa public note, articole asupra Ienomenului crii electronice,
argumentaia Iiind deseori nlocuit de apeluri Iie sentimentale, Iie vizionare. Cei care cunosc
dimensiunile adevrate ale pieei respective au impresia c se vorbeste mai mult pe hrtie despre
e-book-uri dect se editeaz eIectiv n Iormat digital. Dar imaginaia publicului e captivat de ideea
e-crilor, chiar dac prea puini au decis s si cumpere.
Aria e-book-urilor, asa cum ne apare astzi, cuprinde totusi o tipologie larg de publicaii, de la
simple conversii n Iormat electronic a textului unor cri tradiionale pn la lucrri digitale complexe,
care se dezvolt din anumite genuri de tiprituri (ghiduri, dicionare, cri utilitare), dar care nglobeaz
trsturi noi, executabile numai n lumea computerelor si care Iac imposibil o reconversie a acestora
spre spaiul hrtiei Ir pierderi calitative (s ne gndim Iie si numai la utilizarea hipertextului). Ar mai
Ii de subliniat c e-book-urile tind s existe independent de un anumit dispozitiv de lectur si c,
evident, un rol esenial n dezvoltarea, diversiIicarea si armonizarea acestora din urm l vor juca
standardele.
Orice carte electronic poate Ii lecturat pe ecranul computerului personal sau cu ajutorul
dispozitivelor portabile. Aceste instrumente, n Iapt computere de putere mai redus, sunt destinate
lecturii oricrui coninut digital - de la ediiile electronice ale ziarelor pn la documentele de uz
personal. Capacitatea mare de stocare pe care o au aceste dispozitive (deja cteva sute de tomuri
virtuale) indic destinaia lor n Iapt: constituirea unor mici biblioteci la purttor, coninnd titlurile
de reIerin ale unei arii intelectuale, oricnd gata de utilizat, eventual n interaciune.
E-book-ul, chiar n accepiunea imediat si limitativ, de produs soItware, de analog alctuit
din bii al exemplarului tiprit, are un viitor asigurat, dar piaa nu poate Ii dect ngust la nceput.
Succesul crii electronice va depinde de preul exemplarului, semniIicativ mai sczut dect al
corespondentului tradiional, de numrul si diversitatea titlurilor. Este o sans pentru producia
editorial de a nu se mai concentra exclusiv asupra autorilor consacrai si a subiectelor arztoare
cutnd best seller-ul, sacriIicnd prea adesea crile autorilor necunoscui sau titlurile considerate
greu vandabile. Eliminarea costurilor tipograIice si de distribuie le oIer editorilor posibilitatea s
testeze piaa, publicnd mai nti n Iormat electronic, urmnd a imprima o ediie n cazul unui succes
de public sau de pres considerat satisIctor.
Iat c, aparent paradoxal, editorii virtuali tind ctre tipar si, odat cu dezvoltarea tehnologic,
cele dou Iorme ale editrii se vor apropia pn la Iuziune. Noile tehnologii, care revoluioneaz deja
industria crii cu aparate ce pot scana, digitaliza si arhiva n Iormat electronic, permit tipograIiilor
digitale s Ioloseasc ntregul material numeric rezultat pentru a produce la cerere: Iie e-book-uri
destinate dispozitivelor de citit, Iie exemplare tiprite. Cititorul din Bucuresti, Bruxelles sau Boston
poate avea acces la orice carte publicat pe INTERNET - la Bucuresti, desigur, cu condiia
introducerii si consolidrii plilor prin carduri acceptate internaional si a instalrii tipograIiilor
digitale n incinta librriilor care au clarviziunea de a investi n viitor.
Orice carte poate Ii digitalizat, poate exista deci n mod virtual, Ir putina de a-si epuiza
tirajul. OIerit n serie mic sau exemplar cu exemplar, va costa iniial mai mult dect produsul de ediie
al tipograIiilor clasice; pn la urma ns, prin rspndirea acestui mod de lucru, a amortizrii
investiiilor si a distribuiei globale prin reea, cartea va deveni un obiect nu numai usor de procurat, dar
si mai accesibil bneste. ntr-un viitor ce poate Ii bnuit, meseriile tipograIului si librarului si, poate,
editorului se vor contopi ca pe vremea lui Gutenberg.
Dar, azi, care e statutul e-book-ului de pretutindeni? Observatorii reticeni ai Ienomenului
consider c unicul avantaj al crilor electronice pare a Ii acela c nu capteaz praIul asemeni celor
cu Iile de hrtie si nu contribuie la distrugerea pdurilor strmosesti. Oricum, aproape nimeni nu
cumpr. Librriile virtuale consemneaz Ioarte rar ntlnirea cu vreun best-seller digital si vnd n
general puin. ntre dou produse cu coninut identic, cartea tiprit si cartea electronic, cititorii
preIer deocamdat hrtia. E un obiect cald, Iamiliar; e vorba de acea plcere a lecturii - tipritur
nseamn nu numai o simpl experien intelectuala reIerenial, ci si una imersiv. De Iapt cartea,
asa cum e, rezolv perIect chestiunea lecturii e-book-ul se prezint un pic ciudat ochiului, pare s
ncerce rezolvarea unor probleme pe care cititorul nu le resimte.
Dar e sigur c, de-acum ncolo, textul va exista preponderent n Iormat electronic si va putea
aprea Iie pe ecran, Iie tiprit. Se Iormeaz o pia global de carte, un univers virtual al textului n care
orice titlu va Ii gata oricnd pentru tipar sau pentru descrcare n memoria calculatorului personal.
Departe deci de a se preIigura un conIlict ntre cartea tiprit si cea electronic! Odat cu
dezvoltarea n noul mediu tehnologic a celei de-a doua, prima gseste un sprijin neasteptat,
paradoxal. Globalizarea industriei crii va Ii halucinant, nedisciplinat, polimorI, cu destule
manevre inovative - loc destul pentru a progresa gresind si corectnd. Nu tehnologia, ci tot Iactorul
uman va Iace distinciile de valoare.
Care este ns relevana ntregii chestiuni pentru noi? Mic, desigur. Posibilitatea romnilor
de a avea dispozitive electronice de lectur sau tipograIii digitale n incinta librriilor e ndeprtat.
Dar visul e permis, iar una dintre posibilitile noastre de a trece peste etape e aceea de a ne conecta
computerul la Internet si a accesa pieele culturale ale reelei - acolo unde se duce lupta reciproc
beneIic a digitalului nvingtor cu hrtia etern.
8.7. Un nou concept - E book
N O scurt istorie a tiparului
Inventarierea tiparului de ctre Johannes Gutenberg marcheaz nceputul comunicrii n
mas. Cel puin asa este perceput acest eveniment n lumea occidental, pentru c cu mult naintea
lui Gutenberg, chinezii cunosteau tainele tiparului. Arabii au Iost cei care au luat de la chinezi n
sec. VIII o tehnologie matur, pe care au introdus-o apoi, n secolele XII-XIII n Europa.
Inventarea tiparului a adus culturii europene prima metod viabil de diseminare a ideilor si
a inIormaiei dintr-o surs unic ctre un public larg, aIlat la mare distan. E adevrat c Biblia lui
se vindea cu 30 de Ilorini, ceea ce reprezenta salariul unui Iuncionar pe trei ani, dar era un progres
enorm de la manuscrisele unicate!
E cale lung de la cele 200.000 de indulgene tiprite de Gutenberg pn la milioanele de
exemplare ale cotidianelor din zilele noastre, dar n esen, tiparul este acelasi. Gutenberg si-a
dezvoltat presa de tiprit Iolosind tehnologiile existente n vremea s si, n ciuda succesului
inveniei sale, a reusit pn la urm s dea Ialiment. S vedem la ce se poate astepta un Gutenberg
al anului 2002.
N Gutenberg 2002
Din 1884 putem vorbi de linotip, o masin pentru crearea rapid a literelor de tipar. Procesul
de modernizare a continuat de atunci, aducnd, compoziia Ioto-mecanic si tehnologiile laser.
Copiatorul, al crui nume a ajuns sinonim cu Xerox, a Icut c oricine s aib acces rapid la
copii Iidele ale tipriturilor dorite. Procesarea electronic a dat procesului de editare o Ilexibilitate
Ir limite, ca si apariia imprimantelor legate la computer, de altIel.
Dar cea mai mare schimbare de la Gutenberg ncoace o datorm Reelei. Este ceea ce
prevedeau n 1970 vizionarii New Age, este Satul Global legat n reea, acest Internet Ir de care
nu mai putem tri.
Att Internet-ul, ct si aplicaiile interactive de multimedia, oIer noi modaliti de Iolosire a
lumii tipriturilor. Este greu s deIinim acum impactul a ceea ce se chema ,New Media dar este
categoric c suntem martorii unor schimbri eseniale n comunicarea uman.
N Prepress 2002
Din ce n ce mai mult, acest domeniu intr n zona dominat de computer si nu puini sunt
cei care se tem s dea un bun de tipar direct pe ecranul computerului. Oricum, acesta este un
domeniu n care lupta este dur si nume mari, c Polaroid sau Xeikon, chiar si CreoScitex, nu au
ales cea mai bun cale.
N Masinile de tipar
Tehnologia tiparului propriu-zis evolueaz lent, motiv pentru care si o expoziie cum este
DRUPA are loc la intervale mari de timp, o dat la patru ani. La IPEX 2002, n prim plan se aIla
Heidelberg CD 74 si MAN Roland Dicoweb, dar si KBA este prezent cu Genius.
Cei care au gsit o nis pe aceast pia o duc bine, la Iel ca si marii productori, dar
semnele recesiunii mondiale se vd si n acest domeniu.
N Era digital
Aceleasi nume care au Icut istoria n soItware conduc si n continuare: Adobe, cu Acrobat 5.0
si Photoshop 7.0, dar si cu ncercarea de a detrona supremaia Quarkului, prin InDesign 2.0. Dar
Quark se aIl la versiunea Xpress 5.0, si nimic nu pare a-i sta n cale.
Ca platIorm, desi Linux creste puternic, Apple nu are concuren serioas n acest domeniu,
chiar dac WindowsXP ncearc s Iie ct mai strlucitor.
2001 a Iost anul n care Hewlett Packard a intrat n lumea tiparului digital cumprnd
Indigo. Heidelberg a livrat primele NexPress, care s-au dovedit a Ii niste masini cu un control
eIicient al calitii, la un pre relativ mare, totusi, iar Indigo, cu al su Platinium, se bate cu
DocuColor 2060. Oricine si-ar dori s poat lua un document Word, s-l arunce ntr-o pagin de Quark si
s produc instantaneu un PDE. Nu este chiar un vis, spun la IPEX 2002 cei de la Web4print.com.
Ipex 2002 este expoziia care constituie momentul de intrare n scena tehnologiilor JDE (Job
DeIinition Eormat) asa cum Ipex 1988 a Iost anul PostScript. Chiar dac JDE nu nseamn mare
lucru acum, exist PrintCity Concept care nseamn legarea unor echipamente disparate din diIerite
sectoare ntr-un singur Ilux de lucru. n primele rnduri ale promovrii JDE se vor aIla, desigur
MAN Roland, AgIa si Heidelberg.
N Este viitorul digital att de luminos pe ct pare?
ntr-o alocuiune rostit la IPEX 2002, Anne Mulcahy, Chairman and CEO, Xerox Corporation,
vorbeau despre un punct de cotitur n lumea tiparului. Tiparul n Europa va evolua de la o pia de 91 de
miliarde de dolari n 2002 la 104 de miliarde de dolari n 2005. Este totusi ceva mai bine dect n anul
2001, cnd a nregistrat o crestere zero, n cel mai bun caz.
IPEX este un barometru al industriei pentru urmtoarele 12-18 luni si, dup cum spune un
raport al celor de la TrendWatch, ,muli dintre cei implicai n industria tiparului si privesc
aIacerile lor ca niste procese de producie conduse de economie ., dect ca pe niste servicii asa
cum sunt cerute de ctre clieni.
Se prevede dispariia de pe pia a unui sIert din Iirmele tradiionale de tipar. Azi, doar 8
din comenzi sunt livrate n aceeasi zi, pe cnd n 2020, acest procent va creste la circa 30.
(RIT/GaIM) Pentru aceeasi perioad de timp, lucrrile livrate n mai mult de o sptmn vor
scdea de la 44 la 18.
Aceiasi clieni vor trece de la producia de mas la personalizarea de mas. Aceasta va Iace
ca piaa de imprimate cu date variabile s creasc pn n 2004 la mai mult de 6 miliarde de dolari,
de 2,5 ori mai mult dect astzi. Personalizarea n direct mailling duce la mrirea ratei de rspuns cu
mai mult de 44, iar dac se adaug culoare, rata creste cu 135!(RIT).
Ceea ce va schimba lumea tiparului de azi este cresterea cererii n zona de ,printing on demand
si ,variable data printing. S nu uitm c circa 30 din crile tiprite nu se vnd niciodat si trebuie
distruse, n timp ce oricine poate intra acum ntr-un magazin ENAC din Erana, cu textul pe o dischet,
iesind peste puin timp cu propria carte n mn.
Numrul de printuri color produse pe echipamente digitale a Iost de 7 miliarde n 2000, ciIra
estimat pentru anul 20004 Iiind de 27 de miliarde (CAPV). Aceast crestere spectaculoas se
datoreste, n primul rnd, reIuzului tipograIiilor oIIset de a rula tiraje mici, din cauza costurilor prea
mari de producie.
Nu tot ce are adugat un ,e n Ia aduce si succes imediat totusi. Ce carte n Iormat e-book
ai citit de curnd? Probabil c nici una. Acesta este si motivul pentru care multe proiecte
ambiioase ale anului 2001 au Iost abandonate, chiar dac era vorba de nume mari, Time Warners
Random House.
Au trecut cteva secole de la invenia lui Gutenberg si lumea tiparului pare a se conIrunta cu
intrarea n era digital, cu articole n Iormat electronic, arhive digitale si versiuni online ale
publicaiilor tiprite. Industria aceasta valoreaz mai mult de un trilion de dolari pe plan mondial,
ceea ce o Iace extrem de atractiv, Iuziunile si achiziiile succedndu-se cu repeziciune.
8.8. AvantajeIe utiIizrii criIor eIectronice i tehnoIogiei create de
SOFTWIN
T Reducerea semnificativ a costurilor pe termen lung. O carte electronic cost mult mai
puin dect varianta tiprit deoarece se elimin costurile de tipar, transport, distribuie,
intermedierea vnzrii. Pe lng toate acestea, un alt avantaj nsemnat este posibilitatea
publicrii n tiraj nelimitat.
S Uyurarea ghiozdanelor elevilor yi studenilor. Un dispozitiv special de lectur este o
adevrat bibliotec la purttor cu peste 500 de cri n memorie.
S Valoarea adugat crii prin Iaciliti de subliniere, adnotare, semne de carte, adugare de
note, cutare.
S Portabilitate: mii de pagini (sute de cri) pot Ii astIel transportate n orice col al lumii
S Economie de spaiu: adevrat bibliotec la purttor, un volum imens de documente (sute de cri
si orice Iel de alte documente putnd Ii stocate si accesate instantaneu).
S Accesibilitate
crile n Iormat electronic sunt disponibile prin intermediul Internetului cititorilor din ntreaga
lume;
crile electronice permit accesul simultan al mai multor utilizatori la acelasi coninut;
Iaciliteaz schimbul si transmiterea documentelor n reea.
S Valoare adugat
4 inIormaia este structurat inteligent, (incluznd modaliti diverse de indexare), ceea ce
Iaciliteaz cutarea n documentele disponibile n acest Iormat;
4 posibilitatea de a crea sau de a aduga materiale adiionale (notie), dispozitivele portabile
de lectur Iiind prevzute cu ecran senzitiv "touch screen";
S Flexibilitate
4 modul n care inIormaia este stocat, distribuit sau primit, utilizat, prezentat,
detaliat, aduce un plus de valoare documentelor convertite n aceast Iorm;
4 posibilitatea de actualizare permanent a coninutului.
S Crile electronice sunt complet interactive pe Internet si pot conine legturi, imagini, graIice,
tabele, Iisiere video, Iorme, scripturi Java. Ele pot Ii protejate prin parol si/sau nume utilizator
(userID). Datorit rspndirii masive din ultimii ani, ele reprezint una dintre cele mai eIicace
metode de promovare online, deoarece pot Ii citite non-stop de mii sau zeci de mii de cititori.
S Costul publicrii este infim n comparaie cu o carte obisnuit. Odat ce avei mijloacele
necesare crerii unei cri electronice, multiplicarea acesteia intr-un numr nelimitat de
exemplare nu v cost absolut nimic. Tot ce vei obine pentru aceste exemplare reprezint
proIitul dvs.
S Livrarea este gratuit. Nu exist costuri legate de tiprire, ambalare, manipulare sau costuri
postale.
S Livrarea este imediat. n aceasta er a inIormaiei, oamenii vor s primeasc ceea ce au
comandat imediat.
S Prin oIerirea unei cri electronice gratuite, traficul va creyte Ioarte mult, ceea ce va duce
implicit la o creytere a vnzrilor realizate.
Potenialii beneficiari direci sunt: editurile, universitile, bibliotecile, instituiile, liber
proIesionistii si nu n ultimul rnd cititorii.
8.9. Software pentru reaIizarea criIor eIectronice
O carte electronic este de Iapt un Iisier executabil care conine paginile Iormatate n limbaj
HTML (coninutul crii) si de aceea realizarea ei se aseamn Ioarte mult cu crearea unui site web. Deci,
pentru nceput trebuie s realizai paginile respective n Iormat HTML.
Cnd utilizatorul deschide acest Iisier, o interIa de tip browser va deschide o pagin de
gard care conine legturi ctre pagina index - este exact ca si cum ai naviga pe web. Pagina index
conine cuprinsul sau lista cu subiecte din care cititorul poate selecta paginile pe care vrea s le vad
numai cu cteva apsri pe butonul mouse-ului.
Exist cteva sute de editoare HTML. Unele sunt gratuite iar altele sunt Ioarte scumpe.
Odat ce avei create paginile web, putei s le transIormai usor intr-o carte electronic. Acest
proces este numit "compilare" si se poate Iace Ioarte usor cu un soItware adecvat.
Cteva din cele mai bune programe soIt care pot Ii ncrcate de pe Internet sunt urmtoarele:
T Hyper Maker HTML - http://www.bersoIt.com/
T NeoBook - http://www.neosoItware.com/
T InIoCourier - http://www.smartcode.com/
T WebCompiler http://www.webcompiler.com/
T Editor Pro http://www.e-ditorial.com
Editor-Pro
EditorPro este unul dintre cele mai bune programe si de aceea se recomand pentru realizarea
unei cri electronice. El poate Ii gsit att n versiunea gratuit ct si contra cost.
Cerinele minimale pentru Iolosirea acestuia sunt existena Windows 95 si Internet Explorer 4.
Pasii pe care trebuie s-i urmai sunt :
a) Creai paginile HTML folosind unul din editoarele disponibile,
b) Lansai Editor Pro i selectai fiierele pe care vrei s le includei in e-book
c) Selectai opiunile vi:uale i de securitate,
d) Apsai butonul "Compile" i ateptai incheierea procesului de compilare care de obicei nu
durea: mai mult de 10 minute.
E-ditor Pro are o serie de caracteristici care-l fac foarte flexibil :
S crearea unui numr nelimitat de cri electronice;
S permite protejarea n totalitate a crii electronice sau numai a anumitor pagini din aceasta ceea ce va
da posibilitatea vnzrii accesului la partea securizat;
S oIer posibilitatea setrii unor legturi direct dintr-un site web;
S permite distribuirea crii electronice pe diskete, CD-uri, download pe Internet sau Iisiere
atasate la e-mailuri;
S nu este nevoie de reinstalare;
S va permite un grad mare de interactivitate prin Iolosirea de Iormulare sau mesaje Ieedback;
S dimensiune compact, adaug numai 150Kb la dimensiunea original a coninutului;
S control total, putei decide dac vei permite copierea coninutului sau tiprirea acestuia;
S securitate personalizat - va permite Iolosirea unei parole si a unui identiIicator (ID)
personalizat, ceea ce asigur o criptare avansat.
Trucuri folositoare pentru crearea unei cri electronice :
S Creai un director n calculatorul dvs. unde s copiai toate Iisierele HTML, imaginile, graIicele,
Iisierele sunet sau video pe care le vei Iolosi;
S Crile electronice trebuie s conin n principal texte. De aceea, ncercai s limitai numrul
de banere la unul pe pagin si s Iolosii numai banere Ir animaie;
S Asigurai-v c e-book poate Ii vzut la o rezoluie joas a ecranului;
S VeriIicai legturile ntre pagini;
S VeriIicai erorile gramaticale si de punctuaie.
Pentru gsirea unor inIormaii complete reIeritoare la pregtirea, editarea si promovarea unei
cri electronice putei s vizitai site-urile urmtoare :
T http://www.homestead.com/ebooks2000/ebooks.html
T http://www.ebooks2000.bizland.com/
T http://www.lightning.prohosting.com/~ebooks2/
T http://www.ebooknet.com
T http://www.ebookconnections.com
T http://www.inscriptionsmagazine.com
T http://www.ebooksnbytes.com
T http://www.zdnet.com
T http://www.upload.com
T http://www.soItseek.com/submit/index.html
T http://www.ebooks.searchking.com
T http://www.ebooksnbytes.com
T http://www.the-ebook-directory.com
T http://www.ebookshop.bizland.com
T http://www.atlanticbridge.net/netbiz/Ireebooks.htm
T http://www.mcpromotions.com/e-books.htm
T http://www.web-source.net/Ireeebooks.htm
T http://writers-bbs.com/inkspot/?Iorumebookpromo
T http://www.topsoIt.com/add/
T http://www.webattack.com/download/sub-admin.shtml
T http://www.directupdate.com/soItlib/
T http://www.euro-share.com/uplinks.htm
T http://www.booklocker.com
T http://www.Iatbrain.com/ematter/home.html
T http://www.lisawrites.com
T http://www.ebookshoppe.com
T http://www.ebooksonthe.net
T http://www.mypublish.com
T http://www.amazon.com
T http://www.borders.com
T http://www.agoodbook.com
T http://www.hardshell.com
T http://www.deadendstreet.com
T http://www.ebookconnections.com
T http://www.simpleaIIiliate.com/
T http://www.clickbank.com/
T http://www.associateprograms.com
Aceast colecie de site-uri nu reprezint dect o mic parte a imensei librrii care este
disponibil dac navigai pe Internet.
Atunci cnd dezvoltai un site web, teoretic, avei aceleasi sanse s v Iacei cunoscut online
ca si MicrosoIt sau YAHOO !.
Este adevrat c Iiecare dintre aceste site-uri are mii de pagini, la care lucreaz sute de
oameni iar companiile care le administreaz valoreaz la burs miliarde de dolari. Situl web pe care
vi l-ai propus s-l realizai va Ii probabil mult mai modest.
Dar, atunci cnd un vizitator va accesa pagina dvs., vei avea aceleasi sanse iniiale de a
capta atenia lui si de a-l convinge s citeasc inIormaiile prezentate sau s cumpere produsul sau
serviciile pe care le oIerii.
n Iinal, totul va depinde numai de imaginaia Iiecruia si de munca pe care o va depune
pentru a atinge scopul propus.
8.10. Perspective deschise de cartea eIectronic
Realizrile prezente sunt adesea decepionante. Printre numrul mare de produse care circul
astzi pe CD-Rom cea mai mare parte sunt simpliste , sunt Ioarte puin ediIicatoare. n primul caz
ele nu oIer cu adevrat un material dezvoltat conceptual, totusi ele au o mare valoare de utilizare-
este cazul pentru crile numerizate cu destinaie pentru latinisti sau elenisti. n al doilea caz apar
sub Iorma unor realizri sau experimentri un exemplu este CD-Rom asupra Muzeului Louvre cu
titlu de ilustraie care nu oIer mare lucru n plus Ia de o carte pe suport de hrtie.
Una din sarcinile care revin este aceea de a reIlecta la domeniile de aplicare si la activitile
care vor beneIicia cu adevrat de aportul crii electronice pn la punctul de a putea Ii complect
transIormate : de a dispune de toate textele latine sau grecesti pentru un latinist sau elenist, de a
edita un text cu toate variantele diIerite sau toate versiunile pentru un Iilolog, a nva ortograIia cu
ajutorul unui hipertext care va dicta elevului si apoi va corecta greselile. Activitile care vor
beneIicia de acest aport nu vor Ii att de numeroase pe ct vrem noi s credem.
ModiIicarea de proceduri de acces la cunostine are o inciden asupra organizrii mentale
sau o incien asupra gestiunii de conIlicte intelectuale si juridice.Textele se preteaz la interpretri
multiple si divergente, este posibil de a conIrunta aceste interpretri diIerite ntre ele pentru a
progresa n rezoluia conIlictelor- de exemplu hermeneutica, n aIar de o stiin poare Ii si o art
sau o disciplin de spirit. Cu ajutorul hipertextului oare ce va Ii ? Se nva explicarea textului
pentru a degaja sensurile si pentru a pune aceste sensuri n Iaa textului insusi.
n ceea ce priveste Iormarea spiritului exist teama de o renunare la eIort, de o parez
intelectual care proIitnd de proIunzimea memoriilor externe abandoneaz exerciiul memoriei
interne. Stiinele cognitive trebuie s joace un rol activ pentru a msura precis gradul de
verosimilitate al diIeritelor ipoteze si de a releva consecinele care se impun.
TransIormarea crii n carte electronic va aduce de la sine diIerite moduri de scris. Nimic
nu exclude o eventual paralizie n creaia literar , nu exist nici o certitudine c ea va nvinge. Cu
titlu conjunctural , notm c apariia IotograIiei nu a umbrit pictura ci din contr, ea a degajat-o de
constrngeri de reprezentare si I-a dat un avnt considerabil.
La Iel astzi calculatoarele oIer noi instrumente care scot la iveal noi Iorme literare, un
nou imaginar si noi moduri de scrieri n noi Iorme media.
n alt ordine, statutul autorului c si structura social de producere si de diIuzare a crilor
sunt n Iaz de a Ii bulversate ceea ce va conduce la o preIacere total a principiilor juridice n care
se aIl dreptul de autor si noiunea de proprietate intelectual.
Se pune o ntrebare provocant si anume : biblioteca poate Ii redus la starea de hipertext
? nainte de a proliIera cartea electronic trebuie s ne asigurm c nu este pe cale s se distrug
cartea pe suport de hrtie.
Este de remarcat uimirea omului n Iaa tiparului lui Gutenberg. Era la nceput manuscrisul,
cuvntul vorbit si cuvntul scris, a aprut apoi cuvntul imprimat . Era strigtul proIetului care aude
deja zgomotul si Ireamtul lumii emancipate, care vede n viitor inteligena subminnd credina,
opinia detronnd convingerea. Pronosticul IilozoIului vede gndirea uman inIluenat de toate
evenimentele aprute n lume. Aceasta nseamn c o putere este mereu succedat de o alt putere.
Dar printre aceste gnduri, un altul mai nou c un corolar al primelor apare o idee nou mai
mult sau mai puin IilozoIic. Este presentimentul c gndirea uman n schimbare de Iorme si
schimb modul de expresie, ideea capital a Iiecrei generaii nu se scrie cu aceeasi materie, n
acelasi mod, cartea pe piatr, att de solid si durabil a Icut loc crii pe hrtie att de solid si
durabil nc.
8.11. Achiziionarea i costuI pubIicaiiIor eIectronice. Tendine Ia niveI
gIobaI. ProbIeme de copyright
Este Ir ndoial c ne aIlm n vltoarea unei explozii inIormaionale Ir precedent n
istorie, acest Ienomen Iiind accelerat "cu viteza calculatorului" de apariia si dezvoltarea
publicaiilor electronice. Acestea aIecteaz bineneles toate domeniile cunoasterii, dar aria n care
aceste modiIicri sunt mai rapide si proIunde este cea a informaiei ytiinifice yi tehnice. Pn
relativ recent, inIormaia nou, curent n domeniul stiiniIic se publica n revistele de specialitate
si/sau n rapoartele diIeritelor reuniuni stiiniIice, diIuzarea Icndu-se pe canalele convenionale. Si
n prezent aceast modalitate de publicare si diIuzare acoper majoritatea inIormaiei curente, dar
nu mai deine exclusivitatea. Odat cu apariia Internet-ului si mai ales World Wide Web-ului,
publicarea si diIuzarea inIormaiei se Iace prin acest mediu, Iie n exclusivitate, Iie n paralel cu
Iorma pe hrtie.
N publicaii electronice propriu-zise, directe
N publicaii cu echivalent pe hrtie, indirecte
Deja se vorbeste de o sociologie a adaptrii la mediile electronice, si nu este o exagerare dat
Iiind problemele deosebit de complexe pe care publicarea n mediul electronic le ridica.
8.12. ProbIeme Iegate de pubIicaiiIe eIectronice
n 2000 (ultima dat cu statistici sigure) n lume se publicau circa 7700 reviste stiiniIice
cu gir academic sau al unor societi stiiniIice acreditate. Din acestea o treime aparineau
domeniului biologic n sens larg, un sIert domeniului Iizicii, ingineriei si stiinelor mediului, restul
Iiind n domeniul stiinelor sociale si matematicii.
Numrul publicaiilor electronice este nc relativ mic, dar n crestere continu si accelerat. n
1997, statistica dat de Asociaia Bibliotecilor de Cercetare (Association oI Research Libraries) a
SUA raporta circa 2000 de titluri. Dintre acestea mai puin de jumtate erau supuse reIerenilor
externi (peer review).
8.13. CostuI pubIicaiiIor eIectronice
S Costul revistelor n general este supus unei rate de crestere de 10-25 pe an.
S ntre 1986 si 2001, la o crestere medie calculat de 10 pe an, totalul cheltuielilor pentru
abonamente a unei biblioteci medii din SUA a crescut cu 170.
S Costul mediul al unei reviste n 1997 a Iost de 220 $.
S Costurile cele mai ridicate s-au nregistrat la titlurile din domeniile: Iizic (1600 $) si chimie
(1577 $).
S Proporie tot mai mare a revistelor considerate importante sunt publicate de editurile
comerciale, ceea ce Iace ca preul mediu s creasc.
n 1997, abonamentul mediu pentru instituii la o revist publicat comercial a Iost de 487 $,
ceea ce se traduce ntr-un pre mediu per articol de 4,10 $. n acelasi an, preul mediu al unei reviste
publicat de o societate stiiniIic a Iost de 229 $, cu un pre mediu per articol de 1,10 $.
n prezent costurile legate de producie si distribuie nu diIer semniIicativ ntre Iormatul pe hrtie
si cel electronic, n ciuda impresiei ca Iormatul electronic ar Ii mai puin costisitor. n plus, editurile
comerciale exercit presiuni mari pentru a menine preuri ridicate la versiunile electronice, din mai
multe motive:
S teama de ieItinire brusc a Iormatelor electronice
S costurile ridicate de producie, datorate n primul rnd, spun editurile, Iaptului c trebuie
s mreasc numrul de pagini pentru a putea accepta manuscrise de excelent calitate
S pierderea abonailor individuali n Iavoarea celor instituionali. Editurile aIirm c acestia
din urm permit accesul la revistele abonate unui public larg ("legea drepturilor de autor
este prea permisiv"), ceea ce duce din nou la reducerea numrului de abonai individuali.
n Iuncie de nivelele de utilizare, preurile revistelor electronice sunt cu procente ntre
5 (pentru abonament de departament sau instituie mic) si 90 (pentru instituii mari si
consorii) peste abonamentul la Iorma pe hartie.
Politica de preuri variaz ntre edituri. Multe oIer Iorma electronica pe lng cea pe hrtie
pentru aprox. 25 n plus. n mod promoional, exist posibilitatea de acces gratuit la Iormatul
electronic pentru clienii abonai tradiional.
Un alt plan oIer consoriilor de biblioteci posibilitatea de a se abona la revistele electronice
pentru o crestere procentual negociat pn la 25. Exist agenii si instituii specializate care
oIer posibilitatea achiziionrii de articole individuale la costuri ntre 10 si 25 $.
Bibliotecile consider n general c preurile revistelor electronice sunt excesiv de mari;
Ioarte multe dintre ele renun la abonamentele "individuale" si intr n consorii si asocieri care le
permit abonamente colective.
8.14. ProbIeme Iegate de copyright
Legile privind drepturile de autor diIer n privina publicaiilor electronice. n SUA legea este
deosebit de permisiv pentru biblioteci si instituiile non-proIit - se permite de ex. mprumutul
interbibliotecar n Iormat electronic. n rile Comunitii Europene, legea nu permite (nc) acest lucru.