I.

Analiza fundamentala
1. Analiza contextul macroeconomic
In ultimii doi ani am avut parte de evolutii pozitive ale indicilor Bursei de Valori Bucuresti, dupa
ce in 2011 piata autohtona a suferit corectii importante,in linie cu bursele internationale, sub influenta
reducerii ratingului SUA decatre Standard!oor"s si a crizei datoriilor suverane din #ona $uro%
&evenireaburselor a fost si este in continuare spri'inita de politicile de rela(are monetara a bancilor
centrale, masura luata pentru sustinerea revenirii economice la nivel global dupa efectele devastatoare ale
crizei creditelor subprime de acum ) ani% !e plan intern, ritmul de reducere a dobanzii de politica
monetara a B*& a pus presiune pe dobanzile platite de banci pentru depozite, iar investitorii au inceput sa
se orienteze spre alte tipuri de investitii in cautare de randamente mai mari% + alternativa a devenit
investitia la Bursa, mai ales in conte(tual derularii programului de listari al Statului prin ofertele publice
de la *uclearelectrica si &omgaz, care a atras semnificativ atentia publicului% Stabilizarea economiei
romanesti, stabilitatea politica interna, semanlele de redresare a economiilor din #ona $uro ,pricipalul
partener comercial al &omaniei- sunt factori fundamentali care vor contribui in anii urmatori la reducerea
ecartului creat la nivelul Bursei autohtone in comparatie cu pietele internationale, care au atins noi
ma(ime istorice% .ontinuarea programului de listari al Statului in 201/ prin aducerea de noi companii la
cota Bursei ,0idroelectrica, $lectrica si .omple(ul $nergetic +ltenia- va fi un punct de atractie pentru
investitori, contribuind la dezvoltarea pietei autohtone de capital%
!oate cea mai mare doleanta a actorilor pietei de capital ,investitori, intermediari etc%- in ultimii
ani a fost o oferta dezvoltata de instrumente, timp de mai multi ani acesta fiind marele gol, marea lipsa a
bursei autohtone, instrumentele% In ultimii an,i gama de instrumente disponibile s1a largit prin
introducerea produselor structurate cu active suport indici e(terni, marfuri si actiuni autohtone ,care
permit investitorilor sa benficieze si in scenariile de corectii-, si a actiunilor straine tranzactionate la
Bucuresti pe segmentul A2S% 3e asemenea, procesul de listare a companiilor energetice reprezinta o
sursa
importanta de noi emitenti importanti pentru Bursa de Valori Bucuresti, punand la dispozitia investitorilor
o gama mai variata de actiuni solide, stabile, care ar putea oferi randamente atractive din dividende%
Anii 2012 si 2014 s1a remarcat prin reluarea privatizarilor companiilor din portofoliul Statului,
pana acum avand loc oferte publice initiale la *uclearelectrica ,105 din actiunile companiei- si &omgaz
,1)5 din actiunile companiei-% +ferta &omgaz a fost cel mai mare I!+ din istoria Bursei, prin care s1au
atras 1,6 miliarde lei, transa micilor investitori fiind putenic suprasubscrisa ,valoarea subscrierilor
depasind 1 miliard de euro-% 3e asemenea, Statul si1a diminuat participatiile la 2ransgaz si 2ranselectrica,
deruland oferte publice secundare de vanzare a 1)5 din actiunile fiecareia din companiile de utilitati,
printre efectele pozitive numarandu1se cresterea freefloat1 ului si a lichiditatii acestor actiuni% In urma
negocierilor cu 7ondul 8onetar International, in 201/ sunt programate listari pentru alte trei companii
energetice din portofoliul Statului9 0idroelectrica ,1)5-, $lectrica ,cedarea pachetului ma'oritar- si
.omple(ul $nergetic +ltenia ,1)5-% !rin listarea companiilor de stat au de castigat toti participantii piatei
de capital9 investitorii 1 prin largirea instrumenetelor investitionale disponibile, Bursa 1 prin cresterea
notorietatii la nivel regional si Statul 1 prin cresterea transparentei companiilor de stat si eficientei
administrarii activelor publice%
1
Ce efect are reducerea dobanzii de politica monetara asupra bursei? sursa www.zf.ro
&ecenta modificare a dobanzii de politica monetara de catre Banca *ationala a &omaniei este
benefica pe termen mediu si lung pe piata bursiera, sustin bro:erii%
3ecizia .onsiliul de Administratie al Bancii *ationale a &omaniei ,B*&- de a reduce a dobanzii
de politica monetara la /,)5 poate sa a'ute piata bursiera, pentru ca odata cu reducerea dobanzii de
politica monetara, una din reactiile pietelor financiare va fi reducerea dobanzilor bancare%
Bro:erul Adrian 8anaila este rezervat cu privire la influenta asupra bursei a deciziei
guvernatorului B*&9 "Bursa de Valori nu a reusit sa devina o alternativa la economisire, chiar daca are
toate elementele necesare".
"Sunt companii serioase care ofera dividende destul de interesante in fiecare an si, cel putin teoretic,
bursa ar trebui sa fie un concurent serios al bancilor", subliniaza 8anaila%
In acelasi timp, potrivit bro:erului *icu ;rigoras, odata cu scaderera dobanzilor bancare,
interesul pentru bursa si pentru companiile listate poate sa creasca, deoarece persoanele care isi tin banii
la banca pot observa ca randamentele sunt in scadere si astfel vor cauta si alte oportunitatii de investitii%
"In momentul de fata, Bursa de Valori Bucuresti ofera destul de multe oportunitatii pentru ca sunt foarte
multe companii listate care dau dividende foarte mari, mult peste dobanzile bancare", sustine *icu
;rigoras%
!e termen mediu si lung, reducerea dobanzii poate avea un efect pozitiv, pentru ca cei care in
momentul de fata fololosesc ca oportunitatii de investitii doar depozitele bancare, se vor orienta si catre
piata% Astfel, vor fi mai multi investitori si vor fi sume mai mari investite pe bursa%
"Volumele de tranzactionare sunt la un nivel destul de scazut. Acestea pot fi influentate de
aceasta masura, dar nu este o influenta directa si pe termen scurt, ci este o consecinta care poate sa vina
pe termen mai lung", a subliniat bro:erul ;rigoras%
"In ultimele zile, bursa a evoluat destul de bine. Au crescut actiunile BVB, iar acest lucru se datoreaza
stabilitatii si pietelor externe care s-au calmat" a declarat bro:er1ul Adrian 8anaila,
Bro:erul sustine ca evolutia bursei din ultimele zile a fost una pozitiva, avand in vedere ca modificarea
dobanzii de politica monetara a fost una din stirile importante din ultima perioada%
"Si pietele externe au avut o evolutie pozitiva. ot fluxul de stiri, atat pe plan intren cat si pe plan extern,
a fost unul destul de pozitiv in ultim !-" saptamani, iar lucrul asta a inceput sa se vada si in evolutia
pretului actiunilor."
2. Analiza sectoriala
SC!"#$% &A#'AC$!IC
Sectorul farmaceutic este primul in topul sectoarelor care investesc in cercetare si dezvoltare% In
ultimii ani, industria farmaceutica a investit in cercetare si dezvoltare mai mult decat orice alta industrie,
mai mult chiar decat industria I2.% .a urmare a evolutiei economice nivelul acestor investitii s1a
diminuat situatie pentru care se incearca imbunatatirea deoarece in medicina e(ista o nevoie permaneta de
noi medicamente care sa trateze bolile care apar% 3in pacate &omania se afla pe ultimele locuri din
$uropa in ceea ce priveste investitiili in acest domeniu%
2
$ste una dintre sansele pe care &omania le are in recuperarea decala'elor privind investitii directe
straine, aceast avand un inalt nivel de calificare , iar &omania este competitiva in acest sector%
Industria farmaceutica contribuie cu 1, )5 la !IB1ul &omaniei%
+ problema a sectorului farmaceutic este metoda de cla<bac: prin care producatorii platesc
pentru cresterea consumului de medicamente% + reglemetare privind aceasta metoda si o imbunatatire a
mecanismelor de accesare a finan=>rilor din fonduri europene prin reducerea termenelor de aprobare ?i
decontare, ar putea determina o crestere a volumului investitiilor% Un alt factor care afecteaza sectorul este
reprezentat de @ntArzierile de peste 400 zile la @ncasarea facturilor pentru medicamentele cu prescrip=ie
fapt cedetermin> costuri de acoperire a riscului de ne@ncasare, pe care produc>torii sunt obliga=i s> le
suporte%
In conditiile in care consumul de medicamente a crescut an de an in acest domeniu se intalneste o
elasticitate inelastica consumul acestora nefiind influentat de pret%
Sectorul farmaceutic poate genera o crestere economica pe termen lung si poate atrage investitori
straini% 3e asemenea investitiile in cercetarea in domeniul farmaceutic poate conduce la imbunatatirea
starii de sanatate a populatiei efect ce sa va reflecta si in productia tarii dar va sc>dea @n acelasi timp
resursele pe care cet> enii bolnavi le consum> din sistemul de s>n>tate%
.ompaniile din domeniu au realizat investi=ii @n valoare de 1,) miliarde de euro @n perioada 200B1
2011 @n &omAnia, iar vAnz>rile de generice sunt estimate la B)0 de milioane de euro anual, din care
valoarea e(porturilor dep>?e?te 200 de milioane de euro%
.ompaniile listate in acest sector sunt Antiobiotice Iasi ,A2B-, Biofarm ,BI+-, #entiva ,S.3-,
compania din Iasi fiind singura societate in care statul roman este in continuare actionar ma'oritar% Ca
preturile din octombrie 2010, actiunea Antibiotice Iasi are in continuare potential de crestere de 1)5 1
205 in urmatorul an% In acelasi timp, actiunea Biofarm este subevaluata in comparatie cu titlurile
companiilor similioaneare din $uropa si supraevaluata daca tinem cont de perspectivele de crestere pe
termen lung a afacerilor companiei%
(aluare comparati(a a celor trei companii
)rofitabilitate.
Biofarm a avut cel mai ridicat randament al capitalurilor ,1/,/5- in 200D% .u toate acestea, in
ultimii / ani compania bucuresteana nu a reusit sa mentina un nivel stabil al indicatorului, acesta
diminuandu1se de la 205 in 200) la E%D5 in 2006% In 200E, Biofarm a inregistrat pierderi, motiv pentru
care &+$ nu a fost calculat% 3esi inregistreaza un randament mai scazut al capitalurilor ,&+$ mediu intre
200/ 1 2006 a fost de 125- in comparatie cu Biofarm, Antibiotice a oferit mai multa stabilitate
actionarilor% .ompania ieseana a realizat profit in 200E si 200D, in timp ce BI+ a trecut pe pierdere in
200E din cauza deprecierii portofoliului de actiuni%
Stabilitate. Cucrurile sunt destul de clare la acest capitol, pe parcurul ultimilioaneor 6 ani
compania ieseana demonstrand ca este cea mai stabile% !rofitul net pe actiune s1a dublat in 2006 fata de
2004, iar profitul mediu pe actiune din perioada 20061200D a fost cu numai 11%)5 mai mic fata de cel
dintre anii 200/ 1 200B% &ezultatele obtinute de celelalte companii au fost considerabil mai slabe%
)ozitionare financiara. Biofarm si #entiva inregistreaza niveluri ridicate ale ratei curente, de
B%B, respectiv de 6%4), companiile avand suficiente fonduri pentru a1si plati datoriile pe termen scurt% Spre
deosebire de Biofarm care imprumuta apro(imativ 12 milioane de lei pe termen scurt pe an, nivelul
creditelor pe termen scurt al A2B este de 10 ori mai mare% In acest fel, cheltuielile cudobanda si pierderile
4
inregistrate din cauza diferentelor de curs valutar ,ma'oritatea creditelor sunt in euro- afecteaza rezultatul
din operatiuni financiare al Antibiotice Iasi cu efecte directe asupra profitului net% In ultimii 4 ani, A2B a
inregistrat pierderi din operatiuni financiare% In plus fata de activitatea de baza 1 productia si
comercializarea de produse farmaceutice 1 Biofarm administreaza si un portofoliu de actiuni listate la
BVB a carui valoare era la sfarsitul lui 2006 era de /2 milioan de lei% Ca 41 decembrie 200E, valoarea
portofoliului s1a diminuat pana la B%D milioane, ceea ce a determinat o pierdere financiara de 4) de
milioane de lei pentru Biofarm% .u un profit operational de 1/,) milioane, in 200E firma a trecut pe
pierdere% In concluzie, desi poate aduce randamente peste medie in perioadele de boom economic,
administrarea unui portofoliu de actiuni poate afecta considerabil profitabilitatea companiei in perioadele
de criza%
*i(idende. 3atorita faptului ca statul roman este actionar ma'oritar prin 8inisterul Sanatatii cu o
detinere de )45, Antibiotice Iasi a acordat dividende in E din ultimii D ani ,perioada 20001200E-% Biofarm
si #entiva nu au acordat dividende in ultimii E ani%3in punct de vedere al stabilitatii financiare, compania
ieseana ,A2B- se detaseaza de celelalte, detinatorii de actiuni investind intr1o afacere solida, fara
fluctuatii mari de la un an la celalalt% -
#entiva S%A%

SC!"#$% +#,!IC
Industria e(tractiva a crescut in primele opt luni ale acestui an cu 4,)5
+ solu=ie de relansare a economiei romAne?ti este f>r> doar ?i poate este industria e(tractiv>%
2oate cele trei zone ale industriei e(tractive ,solid>, lichid> ?i gazoas>- pot oferi &omAniei un
mare avanta' competitiv% Industria e(tractiv> poate s> permit> &omAniei s> devin> un pilon regional, @n
special @n domeniul energetic, ca apoi s> atrag>, prin simpatie, multe investi=ii pe care ast>zi le gAndim, le
solicit>m, @ns> nu vin%
In acest sector beneficiile economiei sunt prin prisma a trei proiecte de anvergur>9 &o?ia
8ontan>, gazele de ?ist ?i perimetrele de petrol ?i gaze din 8area *eagr>% In ceea ce priveste proiectul de
la &osia 8ontan> , probabil, odat> cu negocierile care vor fi purtate, s> sper>m c> vom a'unge la un
moment benefic si pentru stat 1 care va cAstiga mai mult, si pentru investitor, care va putea s> @nceap>
activitatea dup> 1/ ani de astept>ri% &eferitor la gazele de ?ist pe plan mondial, se creeaz> o nou> ordine
economic>, generat> @n special de acest potential de e(tractie din SUA @n leg>tur> cu tot ce @nseamn>
productia gazelor de sist sau, mai corect spus, gaze naturale din sisturi% .At despre e(plor>rile ?i viitoarele
e(ploat>ri din 8area *eagr>, acestea pot anihila efectele liberaliz>rii pre=urilor gazelor din &omAnia, @n
special la nivelul companiilor, @n urm>torii doi ani%
.ele mai importante companii din acest sector sunt9 !etrom ,S*!-, &omgaz ,S*;- si
*uclearelectrica ,S**-%
!etrom este cea mai mare companie din domeniul petrol1gaze din &omania% Activitatile
principale sunt e(tractia petrolului si a gazelor naturale, rafinarea petrolului si vanzarea produselor
obtinute% !etrom este implicata de asemenea si industria energetica, precum si in cea chimica,
comercializand derivati chimici obtinuti din titeiul prelucrat% Societatea detine vaste campuri petrolifere
atat in &omania, cat si strainatate, in special in Fazahstan si zona .aspica% +peratiunile derulate de
emitent se desfasoara si in tarile limitrofe% !etrom SA este, incepand cu anul 200) o subsidiara a +8V
A;%
/
+8V !etrom asigura aproape 'umatate din productia de gaze la nivel national, respectiv circa )
miliarde metri cubi anual% .ompania este singurul producator de petrol din tara, cu o productie de /1)
milioane tone pe an%
2otodata, compania, controlata de grupul austriac +8V, a intrat si pe piata productiei de electricitate%
+8V !etrom opereaza o termocentrala pe gaz si un parc eolian%
!otrivit datelor A*&8, la bugetul statului, @n 2012, a fost colectat> @n urma desf>?ur>rii
activit>=ilor miniere, din redeven=e ?i tarife miniere ?i petroliere, o sum> total> de 1,/) miliarde de lei, @n
cre?tere cu D0,E milioane de lei fa=> de nivelul @nregistrat @n anul precedent%
SC!"#$% &I+A+CIA#
B>ncile ?i companiile financiare trec prin schimb>ri continue, revizuindu1?i strategiile ?i modelele
de business periodic, @ncercAnd s> optimizeze eficien=a sistemelor ?i satisfac=ia clien=ilor% &ostul teoretic
al b>ncilor @ntr1o economie este acela de a disponibiliza resursele financiare, de a intermedia @ntre cei ce
au un e(cedent financiar ,pe care @l p>streaz> sub form> de economii, @n b>nci- i cei ce au un deficit pe
care vor s>1l finan eze printr1un @mprumut la banc>% Astfel profitul lor vine din diferen a dintre dobAnda
primit> la creditele acordate i dobAnda pl>tit> la depozite%
7aptul ca bancile au performante destul de bune ofera o anumita incredere in economie% 7ara un
sector financiar functional este greu sa ne imaginam ca restul economiei va merge bine.
In industria romaneasca, procenta'ul de D25 arata o elasticitate de 1 intre economie si piata
bancara, ceea ce prezuma ca modelul bancar se transforma in model de business la nivel economic in
general, pentru ca finantarea fiind atat de mare in pasivele companiilor partenere 1 clienti din domeniul
bancar 1 face ca modelul de business bancar sa se transforme in modelul de business al intreprinderii
Sectorul bancar din &omAnia, din care fac parte /2 de b>nci la finele lunii decembrie 2012,
finan=eaz> preponderent economia romAneasc>, asigurAnd apro(imativ D25 din totalul finan=>rilor
acordate de sistemul financiar romAnesc% Sistemul bancar s1a dovedit a fi rezistent pe perioada crizei,
continuAnd s> acorde finan are economiei &omAniei%
Insa G8en=inerea trendului de sc>dere a stocului de credite din sistemul bancar pe primele nou>
luni din acest an a alimentat continuarea tendin=ei de cre?tere a ratei creditelor neperformante, care a urcat
la circa 21,B5 la sfAr?itul lunii septembrie, cu /,4 puncte procentuale peste nivelul din septembrie 2012%
B>ncile aveau @n septembrie portofolii de credite acordate sectorului privat de 224 mld% lei, cu 4,45 mai
mici decAt @n urm> cu un an%
.a urmare a acestei situatii observam ca sectorul se va confrunta cu o crestere a costului
creditelor neperformante fapt care va influenta negativ capitalul bancilor% + solutie pentru aceasta situatie
ar fi cesiunea creantelor%
.u toate acestea B*& continua stimularea creditelor in lei prin reducerea ratei dobanzii a'ungand
pana la o rata de referinta de /5 fapt ce va determina o crestere a cererii pentru acest tip de credite si
implicit un trend pozitiv%
!erspectivele de cre tere econonomic> generate de miza atragerii fondurilor europene, gradul de
intermediere financiar> i de bancarizare, de aproape /05 i respectiv )65, fac din &omAnia o destina ie
atractiv> pentru investitorii @n sistemul bancar%
.ompaniile care activeaza in acest sector sunt9 B&3 ;roupe Societe ;enerale ,B&3-, Banca
2ransilvania ,2CV-, $rste ;roup Ban: ,$BS-, Banca .omerciala ,B..- B&3 este detinuta in proportie
de B0,165 de grupul financiar francez Societe ;enerale% 3etine locul al patrulea sub aspectul capitalizarii
)
bursiere cu 1,/) miliarde euro la finalul anului 2014% Banca este una solida cu cota de piata de 14,1 in
2012 ,a doua banca in sistem dupa B.&- 2endinta de reducere a dobanzii de politica monetara a B*&
creeaza premize favorabile pentru sectorul bancar autohton%
B&3, SociHtH ;HnHrale a raportat profituri nete @n sc>dere continu>9 200D I 66D milioane lei,
2010 I )01 milioane lei, 2011 I /B) milioane lei% 3e altfel, nici anul trecut modelul de afaceri al b>ncii
nu a adus rezultatele a?teptate, institu=ia @nregistrAnd pierderi de 442 milioane de lei ,6/,) milioane
de euro -, dup> cre?terea costului riscului cu peste B05, la 1,D miliarde lei%2012 a fost un an dificil pentru
B&3% Jnlocuitorul fostului !3; s1a r>zgAndit, preferAnd !arisul @n locul Bucure?tiului, iar scandalul
fraudelor bancare a afectat imaginea b>ncii%
Alte companii financiare care activeaza in acest sector sunt societatile de investitii financiare
,SI71uri-9 SI7 Banat .risana ,SI71-, SI7 8oldova ,SI72-, SI7 2ransilvania ,SI74-, SI7 8untenia ,SI7/-
si SI7 +ltenia ,SI7 )-%
Aceste companii reprezinta unul din segmentele cel mai lichide si dinamice din piata% .a istoric
SI71urile sunt fostele 7onduri ale !roprietatii !rivate ,7!!-, care la momentul constituirii detineau in total
circa 405 din intreprinderile romanesti% In prezent ele sunt fonduri inchise de investitii, care detin un
portofoliu bogat in societati ,si oarecum specializat, SI7 2ransilvania s1a a(at initial pe companii de
turism, SI7 +ltenia pe segmentul farmaceutic, etc-% In ultimii ani SI71urile s1au caracterizat printr1o
politica generoasa de dividend, insa cu pretul lichidarii unei parti din activele din portofoliu ,in special
din vanzarile de actiuni $rste Ban:, provenite din tranzactia de vanzare a participantilor de la B.& contra
cash si actiuni $rste-%
SI7 2ransilvania detine si administreaza un portofoliu investitional alcatuit in principal din
actiuni detinute atat in societati listate cat si nelistate%
SC!"#$% C"+S!#$C!II%"#
&omania se situeaza pe primul loc in U$ si in ceea ce priveste cresterea lucrarilor de constructii
in ritm anual, luna iulie 2014 comparativ cu luna iulie 2012, cu un avans de 1/,25% Aceasta in conditiile
in care lucrarile de constructii in U$ au inregistrat o scadere de 1,15 iar in zona euro au scazut cu 1,25%
3oar sase state membre, in frunte cu &omania, au inregistrat o crestere a lucrarilor de constructii in ritm
anual in luna iulie%
.onstruc iile reprezint> un sector esen ial pentru economia european>, generAnd aproape 105
din !IB1ul U$ i oferind 20 de milioane de locuri de munc>, @n special @n cadrul micro@ntreprinderilor i
al @ntreprinderilor mici% .ompetitivitatea @n sectorul construc iilor poate influen a @n mod semnificativ
dezvoltarea economiei @n ansamblu% !erforman a energetic> a cl>dirilor i eficien a resurselor @n
fabrica ia, transportul i utilizarea produselor folosite @n construc ia cl>dirilor i a infrastructurilor au un
impact important asupra calit> ii vie ii cet> enilor europeni% !rin urmare, competitivitatea @ntreprinderilor
de construc ii constituie o tem> important> nu numai pentru cre tere i ocuparea for ei de munc> @n
general, ci i pentru garantarea sustenabilit> ii acestui sector% 8ai e(act, construc=iile vor avea cele mai
importante cre?teri, dinamica importurilor o va egala din nou pe cea a e(porturilor, consumul va cre?te
@ntr1un ritm mult mai accelerat.
)ro-ramul )rima Casa
#$fectul multiplicator in economie al programului %rima &asa a fost aproape zero, deoarece
doar "-'( din achizitii au vizat locuinte noi, astfel ca spri)inul statului trebuie orientat catre
constructiile noi, a declarat 'oi directorul general al A*C, 3umitru *ancu%
B
#$xista aceasta masura *+oua &asa, in programul de guvernare si poate va fi din -./!, dar nu sunt eu
in masura sa spun acest lucru. %entru a avea insa acest efect multiplicator in economie, este important
ca statul sa spri)ine constructiile noi", a spus 3umitru *ancu%
$l aratat ca din cele D6%000 de locuinte cumparate de la lansarea programului !rima .asa, doar )1
B5 sunt construite dupa anul 1DD0%
"%rin modificarea programului, locuintele construite de A+0 vor putea fi vandute si prin %rima
&asa, iar asta ne permite ca tot ce obtinem din vanzari sa investim in constructii de alte proiecte", a
aratat 3umitru *ancu%
!rintre .ompaniile listate la BVB se numar>9 .omcm SA% .onstan a,.8.8-, .ompania
$nergopetrol SA% ,$*!-, S.% 2ransilvania .onstruc ii SA ,.+2&-, .ondmag SA ,.+8I-, etc%
.. Analiza performantelor financiare i busiere ale companiei
..1. )rezentarea companiei
/anca #om0n1 pentru *ez(oltare sau /#*2 ,roupe Soci3t3 ,3n3rale 4/#* S.,. 5 /#* 1
;roupe Societe ;enerale este, de mai bine de un deceniu, @n topul b>ncilor universale din &omAnia%
Banca a fost infiintata in 1D24 sub numele de Societatea *ationala de .redit Industrial si intre anii 1D)61
1DD0 a detinut in &omania monopolul pentru finantarea pe termen mediu si lung a tuturor sectoarelor
industriale cu e(ceptia agriculturii si industriei alimentare% 3upa privatizarea catre Societe ;enerale, in
1DDE6 B&3 s1a dezvoltat ca parte a unui grup de servicii financiare care include filialele B&3 Sogelease
,leasing-, B&3 Securities ,Intermediere tranzactii cu valori mobiliare-, B&3KS; .orporate 7inance
,consiliere in domeniul privatizarilor, fuziunilor si achizitiilor-, I7* B&3 7inance ,credite de consum-,
AC3 Automotive ,gestiunea flotelor de vehicule- si S;A8 B&3 ,gestiunea activelor-%
In prezent, este a doua banca din &omania din punct de vedere al activelor, unul dintre marii
finantatori ai I881urilor, precum si unul dintre cei mai importanti 'ucatori pe piata de corporate ban:ing
din &omania 1 leaderi pe segmentul de credite sindicalizate la sfarsitul anului 2012% Societatea este listata
la Bursa de Valori Bucuresti, actiunile B&3 fiind tranzactionate la categoria I% .oncuren ii B&3 sunt
firme care1 i disput> acceasi categorie de client iar @n situa ii accea i furnizori de prestatii de servicii%
!rintre principalii concurenti ai B&3 se num>r> Banca .omercial> &omAn>, Banca 2ransilvania,
&aiffeisen Ban:, 0VB, Vol:sban:, Banca &omAneasc>%
6
,rafic 1. B&3 evolutie fata de Indicele B$2
Sursa1 222.3td.ro
/!A71 87 /!A supraunitar
Actiunea va reactiona mai puternic decat piata, crescand si scazand mai mult decat aceasta%
Jn perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat B$2, iar @n periodele de avAnt actiunile
cresc mai mult decat indicele B$2%
SI& !ransil(ania
Societatea de Investitii 7inanciare 2ransilvania ,SI& !ransil(ania- a fost infiintata la 1
noiembrie 1DDB ca succesoare a 7ondului !roprietati !rivate III 2ransilvania% $ste un fond inchis de
investitii autoadministrat si cu capital integral privat romanesc% Societatea este membru plin al Asociatiei
$uropene a .apitalului de &isc ,$V.A-, cu sediul in Bru(elles1Belgia, din anul 1DD) i este listata la
Bursa de Valori Bucuresti, categoria I%
+biectul de activitate il contintuie administrarea si gestionarea actiunilor la societatile comerciale
pentru care s1au emis actiuni proprii, corespunzator certificatelor de proprietate si cupoanelor nominative
de privatizare subscrise de cetateniL gestionarea portofoliului de actiuni si efectuarea de investitii
financiare in vederea ma(imizarii valorii propriilor actiuniL mobilizarea resurselor financiare disponibile
de la persoanele fizice si persoanele 'uridice si plasarea lor in valori mobiliare% Societatea poate face
plasamente diversificate in actiuni, obligatiuni si alte titluri financiare%
E
,rafic 2. SI74 evolutie fata de Indicele B$2
Sursa1 222.3td.ro
/!A71 87 /!A supraunitar
!retul ac iunii este mai volatil decat pia a de capital%
Actiunea va reactiona mai puternic decat piata, crescand si scazand mai mult decat aceasta%
Jn perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat B$2, iar @n periodele de avAnt actiunile
cresc mai mult decat indicele B$2%
9enti(a
Societatea a luat nastere in 1DB2, an in care a fost infiintata Intreprinderea de 8edicamente
Bucuresti Bucuresti% 3upa anul 1DD0, societatea a fost redenumita Sicomed SA, fiind listata la Bursa de
Valori Bucuresti ,.ategoria a1II1a, simbol bursier S.3- in anul 1DDE% In anul urmator procesul de
privatizare al acestei companii s1a incheiat ca urmare a achizitionarii pachetului ma'oritar de actiuni de un
grup de investitori institutionali, printre care si B$&3% 3upa privatizare, noii actionari demareaza
procesul de modernizare si privatizare, compania fiind achizitionata in anul 200)de catre grupul
farmaceutic #entiva%
.ompania este specializata in dezvoltarea, producerea si comercializarea de produse generice%
!ortofoliul actual al grupului contine circa 260 de produse in )00 de forme farmaceutice de prezentare si
acopera o gama larga de arii terapeutice%
Jn ceea ce prive?te vAnz>rile la e(port, rezultatele ob=inute @n sunt foarte bune, @n cre?tere
@mbun>t>=irea activit>=ii de e(port fiind unul dintre obiectivele strategice ale companiei pe termen mediu
?i lung% In present societatea este prezenta in &epublica .eha, Slovacia, !olonia, &usia, Bulgaria,
Ucraina, &omania etc%
Are o lichiditate redusa la bursa, insa a distribuit constant dividende in ultimii trei ani% In present
#entiva este controlata de catre grupul farmaceutic Sanofi1Aventis ,care detine direct B,645 din actiuni si
indirect prin vehiculele investitionale Venoma 0olding Cimited si #entiva *V, aproape 6)5
D
#entiva este unul dintre primii 10 producatori romani e(istenti pe piata farmaceutica din
&omania, o piata dinamica si foarte competitiva%
.ompaniile din domeniul famarceutic cu care concureaz> #entiva sunt9 ;SF $uropharm,
*+VA&2IS, !7I#$&, BI+7A&8, 2$&A!IA .lu' si A*2IBI+2I.$ Iasi%
,rafic .. S.3 evolutie fata de Indicele B$2
Sursa1 222.3td.ro
/!A71 87 /!A supraunitar
Actiunea va reactiona mai puternic decat piata, crescand si scazand mai mult decat aceasta%
Jn perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat B$2, iar @n periodele de avAnt actiunile
cresc mai mult decat indicele B$2%
S.C. !ransil(ania Clu: S.A.
2ransilvania .onstructii SA .lu' *apoca este principala societate desprinsa din fostul
constructor edilitar al municipiului .lu'1*apoca ,2rustul de .onstructii .ivile-% Societatea a fost
privatizata in anul 1DDD, cand Asociatia Salariatilor a preluat pachetul ma'oritar de actiuni de la
AVAS% 3e atunci ?i pAn> @n prezent compania a devenit una dintre cele mai respectate ?i de succes
de pe pia=a construc=iilor clu'ene% Aceast> pozi=ie a fost dobAndit> datorit> profesionalismului
anga'a=ilor ?i a fost sus=inut> de dotarea tehnic> modern> ?i de resursele de care dispune firma, care @i
permit s> vin> @n @ntAmpinarea celor mai e(igente cerin=e ale clien=ilor% !rincipala activitate a
societatii este reprezentata de constructia de cladiri si lucrari de geniu civil% !e langa activitatea de
constructii societatea mai administreaza si !arcul Cogistic 2ransilvania, obtinand venituri din
inchirierea spatiilor comerciale care compun acest parc logistic%
!rincipalii concurenti ai companiei sunt9 A.I .lu' S%A%, *apoca S%A%, 2.I .ontractorul ;eneral
S%&%C%, !arcul Cogistic 2$2A&+8%
10
,rafic ;. .+2& evolutie fata de Indicele B$2
Sursa1 222.3td.ro
/!A<1 87 /!A subunitar
Valorile subunitare ale indicatorului B$2 arata ca pretul actiunii va reactiona mai slab, adica va
creste si va scadea mai putin decat piata%
Jn perioadele de recesiune actiunile cresc mai mult decat B$2, iar @n periodele de avAnt actiunile
scad mai mult decat indicele B$2%
)etrom
!etrom SA a fost infiintata in anul 1DD1 sub forma &egiei Autonome a !etrolului &A, care va fi
reorganizata in 1DD6 sub forma Societatii *ationale a !etrolului !etrom SA%
In anul 200/ compania a fost privatizata catre grupul austriac +8V, care a preluat )15 din capitalul
social% Ulterior, compania a achizitionat filialele +8V din &omania, Bulgaria si Serbia care operau
benzinarii +8V in acesta tari% Actiunile !etrom sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti inca din
septembrie 2001
!etrom este cea mai mare companie din domeniul petrol1gaze din &omania% Activitatile
principale sunt e(tractia petrolului si a gazelor naturale, rafinarea petrolului si vanzarea produselor
obtinute% !etrom este implicata de asemenea si industria energetica, precum si in cea chimica,
comercializand derivati chimici obtinuti din titeiul prelucrat% Societatea detine vaste campuri petrolifere
atat in &omania, cat si strainatate, in special in Fazahstan si zona .aspica% +peratiunile derulate de
emitent se desfasoara si in tarile limitrofe% !etrom SA este, incepand cu anul 200) o subsidiara a +8V
A;%
!etrom este compania cu a doua capitalizare de la bursa de ),E miliarde euro, fiind cel mai mare
producator de titei si gaze din sud1estul $uropei% $ste o companie solida cu rezultate financiare
11
e(ceptionale% Acest fapt confera stabilitate evolutiei cursului la bursa, ceea ce face din S*! o actiune
recomandata dintr1un portofoliu de risc redus% 3escoperirea unor zacaminte semnificative de gaze din
8area *eagra creaza premise favorabile pentru afacerile !etrom pe termen mediu%
!rincipalii concurenti ai !etrom pe piata interna sunt9 &ompetrol, Cu:oil, 8+Csi Agip, iar pe
segmentul de gaze naturale, competitorul central este compania de stat &omgaz%
,rafic =. S*! evolutie fata de Indicele B$2
Sursa1 222.3td.ro
/!A71 87 /!A supraunitar
!retul ac iunii este mai volatil decat pia a de capital
Actiunea va reactiona mai puternic decat piata, crescand si scazand mai mult decat aceasta%
Jn perioadele de recesiune actiunile scad mai mult decat B$2, iar @n periodele de avAnt actiunile
cresc mai mult decat indicele B$2%
..2. Analiza performantelor fianciare>bursiere
/#*2 ,roupe Soci3t3 ,3n3rale 4/#*5
)#
)rice arnin-
#atio
)S
arnin- per
s?are
#ata -lobala
de indatorare
#"A
#ata
rentabilitatii
financiare
#"
#ata
rentabilitatii
economice
2@12 IA ,16,04- 10,/6B4 0,EE 1 10,6D5
2@12 III /E4,6 0,01/D 0,EE 1,B5 0,2/5
2@12 II 1)6,06 0,0)B) 0,EE 4,E15 0,)65
12
SI& !ransil(ania 4SI&.5
)#
)rice arnin-
#atio
)S
arnin- per
s?are
)>A$A+
)ret>Acti( net
contabil
#"
#ata
rentabilitatii
financiare
#"A
#ata
rentabilitatii
economice
2@12 IA 4,BB 0,1D 0,BE 2),1E5 2/,EB5
2@12 III 4,11 0,1E 0,)B 46,645 4B,E/5
2@12 II /,4/ 0,10 0,/2 44,)B5 2E,145
3e1a lungul anului 2012, putem observa un indice !$& foarte mic in cazul SI74, cu valori in
descrestere spre finalul anului% Avand un indice !$& foarte scazut, poate insemna ca este atractiva pentru
cumparare, dar poate indica si faptul ca profiturile viitoare se asteapta sa fie mici% Indicele $!S detine
valori foarte mici, dar observam o crestere substantial a acestui indicator, crescand de la 0,10 in primul
timestru la 0,1D in cel de1al treilea trimestru% Indicatorul !KVUA* inregistreaza o crestere la finalul anului
2012%
)etrom 4S+)5
)#
)rice arnin-
#atio
)>/A
)rice booB
(alue
%ic?iditatea
-enerala
#"A
#ata
rentabilitatii
financiare
#"
#ata
rentabilitatii
economice
2@12 IA B,64 1,14 4B,/25 1B,EB5 12,B)5
2@12 III 6,12 1,1D 4),BE5 1B,6)5 12,045
2@12 II B,6E 1,4E 2D,/B5 20,/15 14,)65
!etrom are o valoare destul de ridicata a indicelui !$&, aceasta valoare poate indica relativa
supraevaluare a companiei, insa in egala masura, si poate de cele mai multe ori, o valoare ridicata a
acestui indicator, poate arata si increderea sporita de care se bucura actiunea respectiva din partea
investitorilor, pe diferite considerente% !KBV este supraunitar,compania a creat valoare pentru actionari,
doarece suma pe care ar fi dispusi sa o plateasca investitorii din piata este mai mare decat sum ape care ar
primi1o oricum acestia la lichidarea activelor%
9enti(a
)#
)rice arnin-
#atio
)>/A
)rice booB
(alue
Cifra de
afaceri neta
#"A
#ata
rentabilitatii
financiare
#"
#ata
rentabilitatii
economice
2@12 III 14,B) 1,E 202%604%DD) 14,165 14,D/5
2@12 II 20,)6 1,EE 14D%464%261 D,1)5 D,645
14
2@12 I 22,/1 1,E 62%666%EB1 6,645 E,15
Indicele !$& foarte ridicat al acestei companii poate fi un semnal ca este momentul ca actiunea sa
fie vanduta, dar si faptul ca profiturile viitoare sunt de asteptat sa creasca% Intalnim un !KBV supraunitar,
care se mentine la o medie constanta ape parcursul celor trei trimestre, putem spune ca piata accepta sa
plateasca un suprapret pentru activele firmei, datorita perceptiei ca valoarea de piata a acestora este mai
ridicata decat costul lor istoric% .ifra de afaceri a companiei a crescut semnificativ de1a lungul anului
2012, inregistrand o crestere cu aproape 140%000%000 in cel de1al treilea trimestru 2012% !utem observa ca
&+$ si &+A cresc intr1un ritm constant care arata ca managementul firmei ofera actionarilor mai multa
valoare pentru banii investiti de ei%
S.C. !ransil(ania Clu: S.A. 4C"!#5
)S
arnin- per
s?are
)>/A
)rice booB
(alue
Coeficientul
de indatorare
-lobala
#"A
#ata
rentabilitatii
financiare
#"
#ata
rentabilitatii
economice
2@12 III 10,)/02 0,1E 0,2B 1 0,145
2@12 II 0,44)6 0,1) 0,2E 1,215 1%215
2@12 I 10,D1E/ 0,16 0,40 0,)45 0,B25
Se poate observa un prt foarte mic MMMM%
Comparatie intre companii din acelasi sector
Sectorul financiar
)S arnin- per s?are
/#*
!%A
/anca !ransil(ania
/CC
/anca Comerciala
2@12 IA 10,/6B4 0,1/)2 0,00E
2@12 III 0,01/D 0,1204 0,004E
2@12 II 0,0)B) 0,0E1/ 0,002D
)>A$A+ )ret>Acti( net contabil
SI&1 SI&2 SI&. SI&; SI&=
2@12 IA 0,)4D 0,BD6/ 0,B/1E 0,B62D 0,E001
2@12 III 0,)61 0,6)46 0,B61E 0,BEB) 0,6E4
2@12 II 0%))DE 0,6)ED 0,B26D 0,B114 0,6B1)
Sectorul ener-etic
1/
)# )rice arnin- #atio
S+)
)etrolexportimport
/ucuresti )I
#ompetrol Cell
Ser(ices )!#
2@12 IA B,64 0 0
2@12 III 6,12 /,DB /,/B
2@12 II B,6E B,4/ E,DD
Sectorul farmaceutic
)# )rice arnin- #atio
SC*
Antibiotice Iasi
A!/
/iofarm /ucuresti
/I"
2@12 III 14,B) 16,21 1E,1E
2@12 II 20,)6 1B,B 20,EB
2@12 I 22,/1 1D,0/ 21,BD
Sectorul constructiilor
)S arnin- per s?are
C"!#
ComcmSA.
Constan a
C'C'
Condma- SA
C"'I
2@12 III 10,)/02 0,0141 10,02DD
2@12 II 0,44)6 0,00)2 0,001)
2@12 I 10,D1E/ 0,004 10,01E6
.... Stiri6 z(onuri despre companie
1. )etrom
)etrom este interesata de preluarea unor acti(itati ale )etromser(ice
1)
.ompania !etrom este interesata sa preia unele activitati ale !etromservice, insa nu a facut o
oferta oficiala in acest sens, a declarat noul director general al !etromservice, ;heorghe supeala, fost
director de operare% N!etrom a facut o oferta de a prelua serviciile pe care !etromservice le presteaza
pentru ei in interior, dar nu este o oferta oficiala, concretaN, a afirmat supeala%
$l a precizat ca nu este vorba de vanzarea !etromservice, ci de transferul unor activitati catre compania
petroliera, impreuna cu personalul aferent%
#vonuri privind vanzarea sau transferul catre !etrom sau +8V al unor activitati prestate de
!etromservice au circulat intens in ultima vreme, insa ele nu au fost confirmate nici de +8V, actionarul
ma'oritar al !etrom, nici de !etromservice sau !etrom% supeala l1a inlocuit in aceasta saptamana pe fostul
director general Sorin 8ihai, care ocupa in prezent functia de presedinte al .onsiliului de Administratie
,.A- al !etromservice%
!etromservice a fost infiintata in 2002, prin e(ternalizarea unor servicii ale !etrom% .ompania desfasoara
activitati de servicii petroliere, precum si in domeniul constructiilor si este controlata de Asociatia
Salariatilor !etrom%
!etrom a fost cumparata de la statul roman de catre grupul austriac +8V, la sfarsitul anului 200/, printr1
o tranzactie de 1,) miliarde de euro% !etrom si !etromservice au incheiat in 200) un contract, valabil pana
in 2012, care stabileste anga'area de catre compania controlata de +8V a unui volum minim de lucrari in
valoare de 1E0 milioane de euro in 200B% Suma minima va descreste cu 105 in fiecare din anii pana la
finalizarea contractului%,&omania Cibera-
)retul actiunilor "'A )etrom S+) a scazut in sedinta de ieri cu =6DE ,0,/)11 &+* la
inchidere- dupa ce au aparut zvonuri pe piata conform carora un vanzator ar avea de vandut un pachet de
0,E15 din actiunile S*!% Vanzatorul doreste sa ramana in anonimat iar intermediarii vanzarii nu dau
detalii desprea vanzare% Scaderea de ieri a fost generate in mare parte de investitorii mici%
,<<<%goldring%ro-
2. SI& !ransil(ania
Societatea de In(estitii &inanciare !ransil(ania 4SI&.5 (a incepe sa plateasca di(idendele
aferente anului trecut6 din data de 1 au-ust a acestui an6 pentru actionarii care detin mai putin de
=@@ de actiuni.
3ivindendele au fost aprobate in A;A din data de 20 aprilie 2014 si reprezinta un nivel record
pentru SI749 0,16)0 de lei pe actiune% Acesta este nivelul brut al dividendului din care se scade si se
impoziteaza la sursa 1B5% SI74 va plati, in total, 1D1%12)%0E4 de lei, adica D0,065, din profitul net
realizat si repartizat%,<<<%manager%ro-
)rofitul SI& !ransil(ania a urcat cu FE Gn primele nou1 luni6 la 21.6D milioane lei.
SI7 2ransilvania ,SI74- a @nregistrat @n primele nou> luni cel mai mare profit dintre SI71uri, de
214,B milioane lei ,/E,/ milioane euro-, respectiv cu D5 peste cA?tigul din perioada similar> a anului
trecut, de 1D),E milioane lei% ,Adevarul%ro-
.. 9enti(a
1B
)roduc1torul de medicamente 9enti(a #om0nia pl1nuieHte in(estiIii de nou1 milioane de
euro Gn urm1torii cinci ani6 Gn (ederea creHterii producIiei cu =@E. Jn aceste condiIii6 este aHteptat1
o creHtere a ponderii exporturilor de la KE la =@E6 Gn (olum6 Gn inter(alul respecti(.
O#entiva investe?te @n &omAnia pe un teren fertil, nu pe o baz> necunoscut>P, a spus 3an
#aharescu, directorul e(ecutiv al Asocia=iei &omAne a !roduc>torilor Interna=ionali de 8edicamente
,A&!I8-% Acesta a e(plicat c> #entiva are pe pia=a local> o fabric> mare, fosta Sicomed, ?i c> noile
investi=ii se realizeaz> pe o baz> foarte bun>% OAnalizele lor de risc au ar>tat c> investi=ia este profitabil>,
@n ciuda impredictibilit>=iiP, a men=ionat #aharescu%
!otrivit acestuia, &omAnia a fost aleas> @n detrimentul Asiei sau altor =>ri ?i datorit> for=ei de munc>
supracalificate, care este greu de g>sit oriunde% Jn plus, &omAnia este o =ar> sigur> fa=> de ;recia, Ungaria
?i chiar Bulgaria, a mai spus directorul e(ecutiv al A&!I8%
Jn prezent, fabrica #entiva &omAnia produce anual apro(imativ /E de milioane de cutii de
medicamente% ,incomemagazine%ro-
;. SC !ransil(ania Constructii SA
)arc %o-istic !ransil(ania se extindeL
!arcul Cogistic 2ransilvania detinut de S. 2ransilvania .onstructii SA, cel mai mare parc
logistic din zona continua sa se e(tinda cu o suprafata de 2ha% $(tinderea s1a facut prin achizitionarea
unei suprafete de 2 ha de teren in imediata vecinatate a !arcului Cogistic 2ransilvania%
=. /#*
Actiunile /#*6 impinse in sus de z(onuri
!e o piata bursiera pe care se manifesta o tendinta de scadere generala a cotatiilor, actiunile
Bancii &omane pentru 3ezvolare au urcat ieri pana la 26%)00 leiKactiune% Ultimul pret, de 26%000
leiKactiune a fost cu 2,B5 mai mare fata de cel de miercuri%
!e piata e(ista zvonuri confom carora actionarii bancii ar putea sa nu aprobe in Adunarea
;enerala din data de 16 decembrie ma'orarea de capitalului social cu diferente din reevaluarea activelor si
diferente de curs valutar in valoare de 600 miliarde de lei%Q ,<<<%zf%ro-
/#* a Gnre-istrat Gn primele nou1 luni un profit de =1 milioane lei
B&3 1 ;roupe Societe ;enerale ,B&3- a @nregistrat @n primele nou> luni din acest an un profit
net de )1 milioane lei ,11,) milioane euro-, potrivit informa=iilor transmise de banc>, 'oi, Bursei de Valori
Bucure?ti ,BVB-%
N$volu=ia pie=ei bancare din &omAnia @n trimestrul al treilea al acestui an nu a fost favorizat> de
condi=iile macroeconomice, cererea de creditare r>mAnAnd la un nivel sc>zut% 2otu?i, pia=a persoanelor
fizice ?i1a continuat evolu=ia pozitiv>, @n special datorit> programului !rima .as>N, arat> B&3 @ntr1un
raport%,<<<%incomemagazine%ro-
II. Analiza te?nica
Analiza tehnica poate fi definita ca fiind studierea pietei prin intermediul graficelor in vederea
determinarii directiei viitoare a pretului% !iata este dominata de emotii, emotii care se reflecta in pretul
activului respectiv% Un analist tehnic incearca cuantificarea acestor emotii, la care se mai adauga un set de
16
instrumente specifice analizei tehnice, iar prin acest mi( se doreste previzionarea viitoare a cursului%
Acest tip de analiza se bazeaza pe vizualizarea si interpretarea trecutului in ideea identificarii miscarilor
ulterioare% Acolo unde e(ista grafic si date suficiente se poate face analiza tehnica% Intr1o alta ordine de
idei, analiza tehnica se apropie mai mult de o arta decat de o stiinta e(acta% 3aca analiza fundamentala ne
sugereaza C sa cumparam, analiza tehnica ne arata CA+* sa cumparam%
1. Analiza de tip linie
;raficul de tip linie este cel mai simplu mod de reprezentare a evolutiei preturilor folosind un
grafic% .onstructia sa este bazata pe unirea punctelor dintr1o serie de date% Aceasta serie se poate baza pe
preturile de deschidere pe ma(ime sau minime sau pe preturile de inchidere% 3e obicei sunt folosite
preturile de inchidere deoarece sunt considerate a fi cele mai relevante%
Avanta'ul principal este dat de simplitatea sa iar dezavanta'ul de lipsa detaliilor privind evolutia
in cadrul intervalului de timp reprezentat de un singur punct%
/#*2 ,roupe Soci3t3 ,3n3rale 4/#* S.,.5 /#*
Sursa1222.3td.ro
1@.12.2@1.22@.12.2@1287 Benzile Bollinger se apropie, anuntand posibilitatea inceperii unui nou
trend, probabilitatea unei cresteri bruste a preturilor I volatilitate scazuta I risc redus% In continuare
urmarim ca pre=urile ating @n mod continuu banda Bollinger superioar>, acestea fiind considerate a fi
supraevaluate, atragand declansarea unui semnal de vanzare% 3e asemenea si indicele &SI este mai mare
de E0, aratand ca piata este e(trem de supra cumparata% +bservam ca &SI atinge un ma(im si apoi
coboara, identificand un top ,pret ma(im-, pretul actiunii fiind supra evaluat%
1=.1@.2@1.2.@.1@.2@1.
+bservam ca in prima parte a intervalului analizat benzile Bollinger se ingusteaza, indicand o
volatilitate scazuta, este probabil ca piata sa initieze un nou trend, dar ar fi bines a asteptam daca el este
1E
unul crescator sau descrescator si sa fructifcam in aceasta directie% Indicele &SI este la un nivel de
echilibru, urmand a se produce modificari ample pe piata%
SI& !ransil(ania
Sursa1222.3td.ro
@2.@=.2@1.2.@.@=.2@1.RS+bservam ca este o perioada cu modificari radicale de pret, benzile
Bollinger se largesc pentru a deveni mai accesibileKtolerante, pretul actiunii devine mai volatil I risc
mare% !retul actiunii strapunge limita inferioara a benzii, presupune continuarea miscarii descendente,
dupa care pretul revine in interiorul bezii, indicand o schimbare de trend% 3e asemenea si indicele &SI in
acest interval de timp se situeaza undeva la nivelul 40 sugerand o piata supravanduta si o schimbare de
trend a pretului in sus actiunea fiind la limita subevaluarii RSsemnal de cumparare.
@;.1@.2@1.2.@.1@.2@.RS Benzile Bollinger se ingusteza, putem remarca o zona de volatilitate
e(trem de scazuta, un risc redus, piata este linistita, urmand a se crea miscari ample, fapt generat si de
pozitia indicelui &SI% In intervalul analizat acesta se situeaza la nivelul de 40, indicand o piata
supravanduta si o schimbare de trend, dupa care creste la )0 si putem spune ca piata este echilibrata,
urmand a a'unge la 601E0, piata fiind in conditii de supracumparare RS semnal de (anzare
9enti(a
1D
Sursa1222.3td.ro
1=.@=.2@1.2.@.@=.2@1.RS Banda Bollinger se largeste, putem remarca o zona de volatilitate mare,
riscul fiind mare iar pretul strapunge limita inferioara a benzii ceea ce indica schimbarea pretului in
urmatoarele 10 zile a trendului% Indicatorul &SI atinge limita de )0, piata actiunilor fiind echilibrata%
1@.1@.2@1.2.@.1@.2@1.RS Banda Bollinger se ingusteaza indicand o volatilitate scazuta, iar riscul
scazut favorizeaza cumpararea de actiuni% !retul actiunii depaseste limita superioara a benzii Bollinger si
avem in perioada imediat urmatoare o scadere de pret% Indicatorul &SI scade sub nivelul de 60, indicand o
piata supracumparata si o schimbare de trend a pretului in 'os, actiunea fiind considerata supra1evaluataRS
semnal de (anzare.
S.C. !ransil(ania S.A. Clu:
20
Sursa1222.3td.ro
2D.@K.2@1.22M.@F.2@1.RS !retul actiunii sparge limita benzii superioare Bollinger, generand o
schimbare de trend Volatilitatea actiunilor este mare, deci riscul mare impune prudenta in cumpararea de
actiuni% Indicele &SI atinge pragul de E0 ceea ce ne indica o piata e(trem de supra cumparata, actiunile
fiind supraevaluate% Avand in vedere ca in perioada imediat urmatoare &SI inregistreaza o scadere sub
60, acest lucru indica o perioada de vanzare%
@2.11.2@1.22M.11.2@1.87 3upa o volatilitate scazuta, obsrvam ca banda Bolinger iar se largeste,
pretul actiunii sparge iar limita superioara a acesteia, indicand un trend puternic% 3aca urmarim si indicele
&SI acesta se situeaza la nivelul de 60, sugerand o piata supracumparat, dar si un semnal e vanzare%
21
)etrom
Sursa1222.3td.ro
21.@1.2@1.2.@.@1.2@1.RS +bservam ca este o perioada cu modificari radicale de pret, benzile
Bollinger se largesc pentru a deveni mai accesibileKtolerante, pretul actiunii devine mai volatil I risc
mare% !re=urile ating @n mod continuu banda Bollinger superioar>, acestea fiind considerate a fi
supraevaluate, generand o schimbare de trend, atragand declansarea unui semnal de vanzare, fapt generat
si de nivelul indicelui &SI care se situeaza la nivelul E0, aratand o piata e(trem de supracumparata, iar
actiunea fiind e(treme de supraevaluata%
1@.1@.2@1.2.@.1@.2@1.RS !retul actiunii sparge limita superioara a benzii Bollinger, generand o
schimbare de trend, fapt sugerat de scaderea pretului actiunii% In continuare putem observa ca benzile
Bollinger se largesc , volatilitatea actiunilor este mare, deci riscul mare impune prudenta in cumpararea
de actiuni% 3in punctual de vedere a indicelui &SI, acesta atinge pragul de 60 ceea ce ne indica o piata in
conditii de supracumparae% Avand in vedere ca in perioada imediat urmatoare momentului analizat, &SI
un nivel de )00, acest lucru indica o perioada de echilibru, actiunile fiind la o valoare reala%
2. Analiza de tip lumanare
Acest tip de grafic ofera cel mai mare detaliu privind evolutia in cadrul unei perioade%
+ lumanare este formata din corp ,reprezentat sub forma unui dreptunghi si care reprezinta diferenta
dintre pretul de deschidere si pretul de inchidere - si umbre ,reprezentate de liniile plasate deasupra si sub
corpul lumanarii si care au rolul de a da informatii despre valoarile e(treme, minimul si ma(imul unei
perioade-%
!entru o imagine vizuala mai buna lumanarile reprezentand perioade de crestere sunt colorate
22
diferit fata de cele de scadere% 3e obicei se folosesc perechi de culori cum ar fi alb1negru, verde1rosu
pentru a reprezenta cresterea1scaderea%
/#*2 ,roupe Soci3t3 ,3n3rale 4/#* S.,.5 /#*
@1.@K.2@1. .@.@K.2@1.
In momentul analizat putem observa o serie de lumanari de culoare verde% Aceasta serie incepe cu
doua lumanari de tip cruce sugerand o piata usor instabila, dar totusi in crestere, fapt sugerat de
urmatoarele lumanari de culoare verde% In continuare se oberva o foarte mare presiune la cumparare,
trendul fiind unul destul de puternic, fapt sugerat de aparitia lumanarii de culoare verde fara codite
,8arubozu-% 3atorita presiunii mari de pe piata este foarte probabil ca trendul sa continue% +bservam
totusi o incercare nereusita de descrestere a pretului prin lumanarea de tip 0anging 8an ce se regaseste
intr1un trend ascendant si are o umbra foarte mica in partea de sus ce semnifica o usoara schimbare de
trend% 2rendul pozitiv se continua prin aparitia lumanarii de culoare verde fara codite, dupa care putem
observa o usoara instabilitate sugerata de cele doua lumanari de culoare rosie la care umbra este mai
accentuata decat corpul, semnifica o perioada de indecizie% Aceste doua se manifesta pe un trend in
general pozitiv si putem deduce ca nu e(ista cumparatori suficienti pentru a sustine cresterea si o scadere
este posibila% !erioada de sfarsit a trendului pozitiv este marcata de lumanarea de culoare verde
,8arubozu-, dupa care urmeaza inevitabila descrestere a trendului% Aceasta descrestere este sugerata de
prezenta lumanarilor de culoare rosie cu corpul lung% !utem spune ca trendul negativ este puternic,
e(istand o presiune mare asupra pretului%
.@.1@.2@1. 1=.11.2@1.
!utem obsera ca lumanarea verde cu codita de sus Inverted 0ammer ,Nciocan rasturnatN- apare
pe un trend negativ ceea ce inseamna ca trendul s1a terminat si ca va incepe un trend pozitiv% Aparitia
lumanarii de tip cruce, arata o piata usor instabila, dar totusi in crestere, fapt sugerat si de urmatoarele
24
doua lumanari verzi ,Inverted 0ammer-% Urmatoarea lumanare este una de tip cruce, ceea ce arata pretul a
variat doar intre niste limite stranse datorita acalmiei in piata si a volatilitatii mici% 2otusi se mai forteaza
o usoara crestere prin lumanarea verde fara codite, dar pretul va incepe sa scada%
3upa o crestere de pret avem lumanarea rosie fara codite ,8arubozu- care semnifica ca pretul de
deschidere este egal cu pretul ma(im iar pretul de inchidere este egal cu pretul minim% Aceasta lumanare
semnifica prezenta masiva a cumparatorilor si ca pretul poate continua in scadere% .orpul acesteia este
destul de lung rezultand ca trendul este unul puternic% Urmatoarea lumanare este una fara fara codita de
sus ,0anging 8an- si arata ca este posibil ca trendul sa devina crescator% 3aca urmarim aparitia acesteia,
obesrvam ca trendul s1a schimbat, urmarind directia opusa, fapt sugerat si de urmatoarea lumanare verde,
dar totusi nu foarte puternica% In continuare urmarim ca trendul continua sa scada, prin aparitia
lumanarilor rosii ,Shooting Star si 8arubozu- care arata sfarsit de trend pozitiv si inceput de trend
negative%
SI& !ransil(ania
.@.@K.2@1. 1D.@F.2@1.
In perioada analizata putem observa un trend puternic negativ marcat de o serie de lumanari de
culoare rosie% 2rendul incepe cu o lumanare de culoare rosie la care putem observa lipa coditelor
,8arubozu-, ce ne sugereaza o presiune mare la vanzare% Urmatoarea lumanare de culoare rosie sugereaza
continuarea trendului, acesta ramanand la fel de puternic, fapt sugerat de corpul lung al lumanarii% !e
fondul negativ al trendului putem remarca prezenta unei serii lumanari de culore rosie cu coditele inegale,
semnificand faptul ca vanzatorii au dominat in prima parte a perioadei, dar cumparartorii au revenit in
forta in a doua parte a sesiunii de tranzactionare% In continuare putem observa o lumanare de culoare rosie
de tip Shooting Star ce previne o schimbare de trend, fapt sugerat si de succesiunea lumanarilor de
culoare verde cu corp lung%
2/
@2.11.2@1. 1D.11.2@1.
Se observa o crestere puternica a pretului actiunii, fapt reprezentat prin cele doua lumanari verzi,
trendul este puternic datorita corpurilor lungi ale acestora, semnificand in acelasi timp aducerea unui
trend negativ% Aceasta descrestere este generata de o succesiune de lumanari rosii, dintre care prima este
una cu coditele inegale, fapt ce sugereaza ca vanzatorii au revenit in forta pe final si au coborat pretul de
la valorile mari impuse de cumparatori% Urmatoarea lumanare este una de tip cruce, iar lipsa corpului
arata faptul ca pretul de inchidere este egal cu pretul de deschidere% 2rendul negativ este in continuare
marcat de cele doua lumanari rosii cu o singura codita% Cumanarile de tip cruce arata o usoara instabilitate
pe piata, incercandu1se o crestere, dar pretul actiunii continua sa scada, prin lumanarea rosie care arata o
presiune mai mare la vanzare, aceasta scadere fiind urmata de o usoara crestere%
9enti(a
.1.1@.2@1.21..@K.2@1.
Jn aceast> perioad> se poate observa o cre?tere puternic> a pre=ului ,trend pozitiv- reprezentat>
prin cele trei lumAnari de culoare verde ,8arubozu-, aceast> succesiune de lumAn>ri verzi f>r> codi=e
semnificAnd @ns> o sc>dere a interesului de cump>rare% Aceast> cre?tere este urmat> de apari=ia unei
lumAn>ri de tip Inverted 0ammer ,ciocan r>sturnat- care arat> ca va fi @n continuare un trend pozitiv, fapt
sugerat si de urm>toarea lumAnare verde de tip 8arubozu% CumAn>rile de tip punct ne arat> c> pre=ul
minim este egal cu pre=ul ma(im% Jn continuare apare un trend usor negativ marcat de lumAnarea rosie de
tip 8arubozu care arat> ca e(ist> o presiune mare la vAnzare% CumAnarea de tip Inverted 0ammer ne arat>
ca s1a terminat un trend negativ si urmeaz> un trend pozitiv care se mentine, fapt sugerat ?i de prezen=a
urm>toarelor lumAn>ri verzi de tip 8arubozu%
2)
S.C. !ransil(ania S.A. Clu:
2..@K.2@1.2@=.@F.2@1.
!entru acest> perioad>, se poate observa din grafic o cre?tere puternic> a pre=ului, trendul fiind
unul puternic, sugerat de corpurile lungi ale lumAn>rilor verzi% !rimele dou> lumAn>ri verzi f>r> codi=>
sunt de tip 8arubozu ?i arat> o presiune puternic> la cump>rare fiind urmate de o lumAnare verde de tip
Inverted 0ammer care arat> ca tocmai s1a terminat un trend negativ ,@n perioada anterioar>- ?i a @nceput
un trend pozitiv ,perioada curent>-, care se mentine @n continuare, fapt sugerat prin urm>toarele dou>
lumAn>ri verzi% 2rendul va devenii unul negativ, fapt sugerat prin apari=ia lumAn>rii de tip 0anging 8an
care arat> sfAr?it de trend pozitiv ?i @nceput de trend negativ% Acest trend negativ nu este foarte puternic
datorit> faptului c> @n continuare apare o lumAnare ro?ie cu codi=a in 'os ,Inverted 0ammer- care arat>
sfArsit de trend negativ ?i @nceput de trend pozitiv, sugerat imediat prin apari=ia lumAn>rii verzi de tip
0ammer%
2=.1@.2@1.21;.11.2@1.
Jn perioada analizat> se observ> o sc>dere puternic> ,trend negative-, reprezentat> de lumAn>rile
rosii, trendul negativ fiind sugerat de corpul lung al primei lumAn>ri rosii ,0anging 8an-% .ele dou>
lumAn>ri ro?ii de tip 8arubozu semnific> faptul ca e o presiune mare la vAnzare, pre=ul de @nchidere fiind
egal cu pre=ul minim, iar faptul ca corpurile lor sunt mici arat> lipsa unui volum mare de tranzac=ii%
Acest> perioad>, @ns>, este urmat> de un trend puternic pozitiv sugerat prin cele trei lumAn>ri verzi
,Inverted 0ammer- cu corp mare ?i codi=> care arat> faptul c> s1a concurat cu un grup mai mare de
cump>r>tori%
2B
)etrom
.1.@M.2@1.21..@K.2@1.
!utem obsera ca lumanarea verde cu codita de sus Inverted 0ammer apare pe un trend negativ
ceea ce inseamna ca trendul negativ s1a terminat si ca va incepe un trend pozitiv% 2rendul pozitiv se
continua prin aparitia lumanarii de culoare verde 0ammer, dupa care putem observa o usoara instabilitate
sugerat> de cele doua lumAnari de culoare ro?ie care semnific> o perioad> de indecizie% Aceste dou> se
manifest> pe un trend @n general pozitiv ?i putem deduce c> nu e(ist> cump>r>tori suficien=i pentru a
sus=ine cre?terea ?i o sc>dere este posibil>% Aceast> perioad> este urmat> @ns> de un trend pozitiv sugerat
prin cele dou> lumAn>ri verzi de tip 0ammer ?i Inverted 0ammer cu codi=a mica care arat> o presiune
mare la cump>rare% Jn continuare apar trei lumAn>ri ro?ii sugerAnd o perioad> de sc>dere puternic>% !rima
lumAnare de tip Shooting Star arat> sfAr?it de trend pozitiv ?i @nceput de trend negativ, lumAnarea rosie cu
codi=e inegale aratAnd o evolutie puternica @n ambele sensuri% !entru c> pre=ul de @nchidere se apropie
foarte mult de cel de deschidere rezult> c> vAnz>torii ?i cump>r>torii au putere relativ similar> @n pia=> ?i
situa=ia e indecis>% coada fiind mai lung> @n partea de 'os @nseamna c> vAnz>torii au dominat @n prima
parte a perioadei dar cump>r>torii au revenit @n for=> @n a doua parte a sesiunii de tranzac=ionare%
.1.1@.2@1.22@.11.2@1.
Jn aceast> perioada putem observa un trend puternic pozitiv sugerat prin prezen=a celor cinci
lumAn>ri verzi, trend care @ncepe cu lumAnarea verde 0ammer ?i este urmat de cele patru lumAn>ri verzi
26
Inverted 0ammer, care arat> sfAr?itul trendului negativ ?i @nceperea unui trend pozitiv, unul destul de
puternic, fapt sugerat prin corpurile lungi ale lumAn>rilor% Jn continuare urmeaz> o lumAnare ro?ie cu
codi=e inegale ceea ce @nseamn> c> vAnz>torii au dominat @n prima parte a perioadei dar cump>r>torii au
revenit @n for=> @n a doua parte a sesiunii de tranzac=ionare, urmat> de dou> lumAn>ri ro?ii 0anging 8an
care ne arat> sfAr?it de trend pozitiv ?i inceput de trend negativ% !rezen=a urm>toarei lumAn>ri verzi cu
dou> codi=e arat> faptul c> situa=ia este indecis>% Apoi urmeaz> un trend puternic negativ, cele dou>
lumAn>rii ro?ii cu dou> codi=e arat> faptul c> atAt cump>r>torii cAt ?i vAnz>torii au pondere egal> @n pia=>
fiecare reusind sa anuleze efectul celuilalt% Urm>toarele dou> lumAn>ri verde ?i ro?ie cu coada lunga in
partea superioada arat> ca vanzatorii au revenit in forta pe final si au coborat pretul de la valorile mari
impuse de cumparatori% Ca sfArsit apare un trend pozitiv sugerat prin cele dou> lumAn>ri verzi%
In functie de nivelul de aversiune a investitorului fata de risc putem imparti actiunile in 2 categorii
1. actiunea cu cel mai mic risc SIF Transilvania
2. actiunea cu cea mai mare rentabilitate Zentiva
Investitorul trebuie sa isi stabileasca anumite obiectieve si anume:
1. doreste sa isi maximizeze profitul, caz in care va alege actiunile care promit cea mai mare
rentabilitatea dar cu un risc pe masura:Transilvania onstructii, Zentiva, !etrom
2.doreste sa isi minimizeze riscul acceptand un nivel de rentabilitate mai scazut:"#$, SIF Transilvania
Se observa faptul ca Zentiva ofera un nivel de rentabilitate inferior rentabilitatii oferite de Transilvania
onstructii insa cu un risc mai ridicat. In aceste conditii actiunea Zentiva poate fi catalogata ca fiind ineficienta
in raport cu Transilvania onstructii.In celalalt sens putem observa faptul ca la un nivel aproximativ egal de risc
SIF Transilvania ofera o rentabilitatea mai mult decat dubla fata de "#$. In acest caz "#$ poate fi considerate
o actiune ineficienta.
2E
2D