Liceul Tehnologic ,,Sf.

Mucenic Sava Berca

PROIECT
Calificarea: Mecanic auto
Indrumator Elev
Prof. ing. !o"rita Simona Preda #. $urel%Bogdan

&'()
1
www.referat.ro
Tema proiect: Sisteme de directie
2
Cu*rin+
Cap I. Destinatia si conditiile impuse .6
1.1. Sistemul de directie
1.2. Tipuri constructive de sisteme de directie
1.3. Materiale utilizate la constructia sistemului
1.. Intretinerea sistemului de directie
1.!. Defectele in e"ploatare de sisteme de directie
1.6. #epartizarea sistemului de directie.2$
3
Argument
$utoturi+mul e+te un vehicul rutier +u+*endat ela+tic *e roti,care +e de*la+ea,a
*rin mi-loace de *ro*ul+ie *ro*rii.!ea+emenea autoturi+mul e+te un automo"il
de+tinat *entru tran+*ortul acel mult o*t *er+oane.
$utoturi+mele *ot fi cla+ificate du*a ti*ul caro+eriei +i du*a cilindree.
Princi*alele *arti com*onente ale automo"ilului +unt con+tituite din gru*e de
organe de ma+ini +i mecani+me a+am"late du*a rolul +i functiile *e care le
inde*line+c.$ce+tea +untmotorul,+a+iul +i caro+eria. Si+temul de directie
+erve+te la diri-area automo"ilului *e traiectoria dorita .
Schim"area directiei de mer+ +e o"tine *rin +chim"area *lanului ."racarea
rotilor de directie in ra*ort cu *lanul longitudinal al automo"ilului.Si+temul de
directie are un rol hotarator a+u*ra +igurantei circulatiei,mai ale+ in conditiile
cre+terii continue a *arcului de automo"ile +i a vite,ei lor de de*la+are.
Ma-oritatea automo"ilelor au rotile din fata de directie. Pentru a +chim"a
directia automo"ilului ,conducatorul va actiona a+u*ra volanului.!e la volan
mi+carea +e tran+mite *rin intermediul a/ului volanului,la melcul ,care
angrenea,a cu +ectorul dintat.Pe a/ul +ectorului dintat +e afla levierul de directie
.comanda 0,care e+te in legatura cu "ara longitudinala de directie. In +co*ul
a+igurarii unei "une tinute de drum a automo"ilului, rotile de directie +e
+ta"ili,ea,a
Prin +ta"ili,area rotilor de directie +e intelege ca*acitatea lor de a%+i mentine
directia la mer+ul in linie drea*ta +i de a reveni in acea+ta *o,itie du*a ce au fo+t
"racate +au deviate +u" influenta unor forte *ertur"atoare. !intre ma+urile
con+tructive care dau na+tere la momentul de +ta"ili,are,rolul cel mai im*ortant il
au unghiurile de a+e,are a rotilor +i *ivotilor.

La *ivotii fu,etelor +e deo+e"e+c doua unghiuri unghiul de inclinare
longitudinala. Rotile de directie, ca +i *ivotii, *re,inta tot doua unghiuri unghiul
de cadere +au de caro+a- +i unghiul de convergenta.
!e+tinatia +i+temului de directie. Si+temul de directie +erve+te la modificarea
directiei de de*la+are a autormo"ilului . +chim"area directiei de mer+ +e o"tine
*rin +chim"area *lanului . "racarea0 rotilor de directie 1n ra*ort cu *lanul
longitudinal al autovehicului.
Conditiile im*u+e +i+temului de directie +unt
% +a *ermita +ta"ili,area mi+carii rectilinii .rotile de directie , du*a ce vira-ul +%a
efectuat, +a ai"a tendinta de a reveni 1n *o,itia mer+ului 1n linie drea*ta
%+a *ermita +ta"ili,area mi+carii rectilinii .rotile de directie , du*a ce vira-ul +%a
efectuat, +a ai"a tendinta de a reveni 1n *o,itia mer+ului 1n linie drea*ta
% efortul nece+ar *entru manevrarea directiei +a fie c2t mai redu+ 3
% randamentul +a fie c2t mai ridicat 3

% +ocurile *rovenite din regularitatile caii +a nu fie tran+mi+e la volan 3

% +a *ermita reglarea +i 1ntretinerea u+oare 3
% +a nu *re,inte u,uri e/ce+ive care *ot duce la -ocuri mari +i *rin acea+ta la
mic+orarea conducerii 3
% +a ai"a o con+tructie +im*la +i +a *re,inte o dura"ilitate c2t mai mare 3
4ira-ul automo"ilului e+te corect , adica rotile rulea,a fara alunecare , c2nd toate
de+criu cercuri concentrice 1n centrul de vira- O. $ce+t centru tre"uie +a +e
ga+ea+ca la inter+ectia dintre *relungirea a/ei , rotile de directie nu +unt *aralel
ci 1nclinate ."racate0 cu unghiuri diferite . $+tfel unghiul de "racare al rotii
interioare e+te mai mare dec2t unghiul de "racare al rotii e/terioare .
!
Cap.1 D%STI&'TI' SI C(&DITII)% IM*+S%
1.1.SIST%M+)+I D% DI#%CTI%
In +co*ul a+igurarii unei "une tinute de drum a automo"ilului, rotile de directie
+e +ta"ili,ea,a.*rin +ta"ili,area rotilor de directie +e intelege ca*acitatea lor de a%
+i mentine directia la mer+ul in linie drea*ta +i de a reveni in acea+ta *o,itie du*a
ce au fo+t "racate +au deviate +u" influenta unor forte *ertur"atoare. !intre
ma+urile con+tructive care dau na+tere la momentul de +ta"ili,are,rolul cel mai
im*ortant il au unghiurile de a+e,are a rotilor +i *ivotilor.

La *ivotii fu,etelor +e deo+e"e+c doua unghiuri unghiul de inclinare
longitudinala. Rotile de directie, ca +i *ivotii, *re,inta tot doua unghiuri unghiul
de cadere +au de caro+a- +i unghiul de convergenta.
Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului(sau unghiul de fuga)
re*re,inta inclinarea longitudinala a *ivotului +i +e o"tine *rin inclinarea *ivotului
in a+a fel incat *relungirea a/ei lui +a intalnea+ca calea intr%un *unct $, +ituat
inaintea *unctului B de contact al rotii cu +olul. 5nghiul de inclinare longitudinala
a *ivotului face ca,du*a "racare, rotile de directie +a ai"a tendinta de revenire la
*o,itia de mer+ in linie drea*ta datorita momentului +ta"ili,ator care ia na+tere. In
tim*ul vira-ului autovehiculului, forta centrifuga 6c, a*licata in centrul de greutate,
*rovoaca a*aritia intre roti +i cale a reactiunilor 7( +i 7&, care +e con+idera ca
actionea,a in centrul +u*rafetei de contact a *neului.
Unghiul de inclinare transversala ( laterala) a pivotului da na+tere la un
moment +ta"ili,ator care actionea,a a+u*ra rotilor "racate. !atorita unghiului de
inclinare tran+ver+ala, la "racare rotile tind +a +e de*la+e,e in -o+ .in ca,ul unei
"racari cu (8' grade ,acea+ta de*la+are ar avea valoarea egala cu h 0,dar
deoarece ace+t lucru nu e+te *o+i"il, intrucat roata +e +*ri-ina *e drum, re,ulta o
ridicare a *ivotului, re+*ectiv a *untii din fata +i a cadrului .caro+eriei0. Su"
actiunea greutatii *reluate de *untea din fata rotile tind +a revina la *o,itia
core+*un,atoare mer+ului in linie drea*ta, care core+*unde energiei *otentiale
minime.
5nghiul de inclinare tran+ver+ala a *ivotului conduce la mic+orarea di+tantei
intre *unctual de contact al rotii cu +olul +i *unctul de inter+ectie al a/ei *ivotului
cu +u*rafata de rulare .di+tanta denumita de*orl0. $cea+ta conduce la reducerea
efortului nece+ar manevrarii volanului deoarece momentul re,i+tentei la rulare,
fata de a/a *ivotului +e reduce. 5nghiul de inclinare tran+ver+ala a *ivotului, la
automo"ilele actuale are valori de )%(' grade.
Unghiul de cadere sau de carosaj re*re,inta inclinarea rotii fata de *lanul
vertical. $ce+t unghi contri"uie la +ta"ili,area directiei, im*iedicand tendinta
rotilor de a o+cila datorita -ocului rulmentilor. Prin inclinarea rotii cu
unghiul,greutatea ce revine a+u*ra ei +e de+com*une in com*onentele 9r +i :.
6orta : im*inge tot tim*ul rulmentii catre centru, facand +a di+*ara -ocul lor +i
reducand +olicitarile *iulitei fu,etei. !e a+emenea unghiul va mic+ora "ratul m .m
; m 0. 4aloarea unghiului de cadere e+te cu*rin+a intre '%( grade.
Unghiul de convergenta sau de inchidere a rotilor din fata e+te unghiul de
inclinare in *lan ori,ontal a rotii. In *ractica, convergenta rotilor e+te e/*rimata
6
*rin diferenta C<$%B, in care $ +i B re*re,inta di+tantele intre anvelo*ele +au
-antele celor doua roti, ma+urata in fata +i in +*atele rotilor la nivelul fu,etelor.
Convergenta rotilor e+te nece+ara *entru a com*en+a tendinta de rulare
divergenta a lor cau,ata de unghiul de cadere. !aca convergenta e+te *rea
mare, +e *roduce o u,ura e/ce+iva a *neurilor +i, in acela+i tim*, cre+c
re,i+tentele la inaintarea autovehiculelor, facand +a crea+ca +i con+umul de
com"u+ti"il. Tendinta de rulare divergenta cau,ata de unghiul de cadere +e
e/*lica *rin deformarea *neurilor in contact cu calea. In ace+t ca, ele au tendinta
de a rula la fel ca doua trunchiuri de con cu varfurile in O( +i O&. Prin inchiderea
rotilor +*re fata, varfurile trunchiurilor de con imaginare +e de*la+ea,a in
*unctele O( +i O&, anuland tendinta de rulare divergenta a rotilor.
4aloarea convergentei e+te cu*rin+a intre '%= mm la autoturi+me a-ungand la
autocamioane +i auto"u,e *ana la 8%(' mm.
!e a+emenea, convergenta rotilor elimina tendinta lor de a o+cila la vite,e mari.
$*aritia *rimelor automo"ile e+te +tran+ legata de de+co*erirea +i *erfectionarea
ma+inii cu a"ur +i a motorului cu ardere interna.Primele automo"ile au a*arut *e
la mi-locul +ecoluluui trecut +i erau echi*ate cu motor cu a"ur,iar +*re +far+itul
+ecolului trecut motorul cu a"ur ince*e +a fie inlocuit cu motorul cu ardere
interna. $ce+te automo"ile erau *reva,ute cu roti fara *neuri ,aveau o tran+mi+ie
+im*la, ma+a mare, iar vite,a de de*la+are era foarte mica.Primele automo"ile
au fo+t utili,ate in +*ecial *entru tran+*ortul *er+oanelor. In +ecolul no+tru ince*e
folo+irea rotilor cu *neuri,+e *erfectionea,a motorul cu ardere interna +i
tran+mi+ia ace+tuia,au cre+cut vite,ele de de*la+are +i +%a diver+ifcat continuu
con+tructia automo"ilelor. Primul autoturi+m aerodinamic a fo+t con+truit in anul
(>&? de inginerul $urel Pre+u. $utoturi+mul fara diferential +i cu motor in +*ate a
fo+t "revetat in mai multe tari. In anul (>=? ince*e la Bra+ov fa"ricarea
autocamionului SR%('(,cu o +arcina utila de ) tone,echi*at cu un motor cu
a*rindere *rin +canteie in *atru tim*i cu +a+e cilindri verticali in linie.In Societatea
Comerciala ROC$R S$ din Bucure+ti +e *roduc autoutilitare +i auto"u,e
de+tinate tran+*ortului de+tinate tran+*ortuli ur"an +i interur"an.Ince*and din
(>>@ intre*rindera !$EAOO $5TOMOBILE din Craiova +e fa"rica autoturi+mul
Cielo,cu o linie moderna +i un con+um redu+ de com"u+ti"il,echi*at cu un motor
cu *atru cilindri in linie. Caro+eria re*re,inta +u*ra+tructura automo"ilului in care
+e amena-ea,a +*atiul util *entru tran+*ortul *er+oanelor,marfurilor.Caro+eria
cu*rinde ma+ca radiatorului,ca*ota motorului,tor*edoul,ca"ina +i *latforma .la
autocamionane0,cor*ul caro+eriei .la auto"u,e +i la
autoturi+me0,ari*ile,+carile,u+ile +i +caunele din interior.
Ti*uri de motoare utili,ate
(. Motoare cu ardere *rin +canteie electrica .M$S0,la care ame+tecul de
com"u+ti"il cu aer realizat in e"teriorul cilindrului si comprimat in cilindru se aprinde de
la o scanteie electrica.
2. Motoarele cu aprindere prin compresie ,M'C- sau motoarele cu autoaprindere.ce
aspira numai aer.care este apoi comprimat puternic.Com/usti/ilul se introduce in
cilindru.fiind in0ectat la sfarsitul cursei de comprimare.
1
Sistemul de directie serveste la modificarea directiei de deplasare a autormo/ilulu.
Sc2im/area directiei de mers se o/tine prin sc2im/area planului , /racarea- rotilor de
directie in raport cu planul lon3itudinal al autove2icului .
Conditiile impuse sistemului de directie sunt 4
5sa permita sta/ilizarea miscarii rectilinii ,rotile de directie . dupa ce vira0ul s5a efectuat. 5
sa ai/a tendinta de a reveni in pozitia mersului in linie dreapta6
efortul necesar pentru manevrarea directiei sa fie cat mai redus 6
randamentul sa fie cat mai ridicat 6
socurile provenite din re3ularitatile caii sa nu fie transmise la volan 6
5sa permita re3larea si intretinerea usoara 6
1.2 TI*+#I C(&ST#+CTI7% D% SIST%M% D% DI#%CTI%
*artile componente si clasificarea sistemelor de directie. *entru a
sc2im/a directia automo/ilului. conducatorul actioneaza asupra volanului l ,fi3.2- .
care transmite miscarea prin intermediului a"ului 2. la melcul 3. se an3reneaza cu
sectorul dintat . *e a"ul sectorului dintat se afla levierul de directie ,comanda-!.
Care este in le3atura cu /ara lon3itudinala de directie ,comanda- 6 . *rin
#otireasectorului dintat. deci si a levierului de directie. /ara lo3itudinala de directie
va a vea o miscare a"iala care depinde de sensul de rotatie a sectorului dintat.
8i3. 2. *artile componente ale sistemului de directie.
*rin deplasarea a"iala a /arei lon3itudinale de directie. /ratul fuzetei 1 l va
roti fuzeta 9 in 0urul pivotului 1$ si o data cu ea si roata din
Stan3a.)e3atura care e"ista intre fuzeta 9 si fuzeta 13. prin
intermediul levierelor : si 1 si /ara transversala de directie 1. va
produce rotirea 13.
*atrulaterul format din puntea propriu ; zisa 12.levierele fuzetelor : si1 si /ara
transversala de directie 1 se numeste trapezul directiei.
7olanul de directie este realizat. in 3eneral. din material plastic cu armatura
metalica. avand forma circulara cu 153 spite. '"ul volanului este format dintr5o
<ucata sau din doua /ucati . le3ate intre ele printr5o articulatie cardanica elastica
de cauciuc. Solutia din doua /ucati se 8oloseste atunci
cand caseta de directie nu se afla pe directia a"ului volanului .
Din motive de securitate. incepe sa se raspandeasca la autoturisme solutia cu coloana
volanului deforma/ila. su/ actiunea unui soc piternic. In 3eneral s5a raspandit solutia
:
coloanei telescopice. compusa din doua tu/uri. care devin telescopice la o anumita forta
a"iala.
)a unele automo/ile pozitia volanului poate fi re3lata , prin deplasarea in directie a"iala
si inclinare cu un anumit un32i-.
%lementele componente ale sistemului de directie se impart in doua 3rupe. in functie de
destinatia lor. si anume 4
5 mecanismul de actionare sau comanda a directiei. ce serveste la transmiterea miscarii de
la volan la levierul de directie6
5 transmisia directiei . cu a0utorul careia miscarea este transmisa de la levierul de directie
la fuzetele rotilor.
Sistemele de directie se clasifica dupa mai multe criterii si anume 4 locul de dispunere a
mecanismului de actionare. tipul mecanismului de actionar. particularitatile transmisiei.
locul unde sunt plasate rotile de directie.
Dupa locul de dispunere a mecanismului de actionare a directiei.
se deose/escsisteme de directie pe dreapta si sisteme de directie pestan3a.
Dupa tipul mecanismului de actionare. sistemele de directie se clasifica in functie de 4
raportul de transmitere. care poate fi constant sau varia/il 6
tipul an3rena0ului. intalnindu5se mecanismele cu melc. cu suru/. cu manivela si cu roti
dintate 6
tipul comenzii. care poate fi 4 mecanica. mecanica cu servomecanism ,2idraulic.
pneumatic sau electric- si 2idraulica6
Dupa particularitatile transmisiei directiei.clasificarea se face in functie de 4
pozitia trapezului de pozitie in raport cu puntea din fata. care poate fi anterior sau
posterior 6
constructia trapezului de directie. care poate fi cu /ara transversala de directie la puntea
din fata. la puntea din spate sau la am/ele punti.
Mecanismul de actionare a directiei. Conditiile impuse sistemului de
directie sunt satisfacute in mare masura de constructiamecanismuluide
actionare. care tre/uie sa indeplineasca urmatoarele conditii4
5 sa fie reversi/il pentrua permite revenirea rotilor de directia in
pozitia corespunzatoare mersului in linie dreapta dupa incetarea efortului aplicat
volanului4
5 sa ai/a un randament ridicat ; pierderile prin frecare in mecanismul de directie sa fie cat
mai mici ; in scopul usurarii conducerii.%ste indicat sa ai/a un randament mai mare la
transmitere a miscarii de la volan la levierul de directie si un randament mai redus de la
levier la volan pentru ca socurile provocate rotilor de nere3ularitatile caii sa fie a/sor/ite
in mare masura in mecanism si sa se transmita cat mai atenuate la volan 6
9
5 sa asi3ure caracterul si valorile necesare ale raportului de transmitere 6
8i3. 3. Mecanismul de actionare a directiei
5utilizat la autoturismul '#(
care sunt montate e"centric. se face prin suru/ul de re3lare 1:,prote0at de piulita
8i3. . Sistemul de directie de la automo/ilele #oman.
Mecanismul de la autocamioanele #oman se compune din caseta de directie propriu5zisa
, fi3.-. caseta 13 cu an3rena0ul in un32i si trompa 1 in
interiorul careia se afla a"ul de transmisie dintre an3rena0ul de directie.Caseta de
directie propriu ; zisa are an3rena0ul format dintr5un melc 3lo/oidal si o
#ola tripla. Melcul 3lo/oidal : ,fi3.9.a- este montat in caseta pe
doi rulmenti cu rolele 1 si 9. *rin capacul trece teava
! pentru mentinerea nivelului uleiului din caseta. Intre capac si
Caseta se monteaza 3arnitura 6. care servestela re3larea 0ocului a"ialal
melcului 3lo/oidal. In an3renare cu melcul 3lo/oidal se afla rola 13. montata pe
/oltul 19. intre /ratele furcii
2$. prin intermediul a doi rulmenti cu ace. '"ul 12
face
Corp comun cu furca
si este fi"at la un
capat
in capacul 16. pe rulmentul cu ace
1!. iar la celalalt capat in caseta pe /ucsele 2 si 3. In zona cu caneluri a a"ului
12. se monteaza levierul de directie. fi"at cu piulita 1. =ocul intre melc si rola se re3leaza
cu a0utorul suru/ului de re3la0 1. montat in capacul 16.
In fi3. !./. este reprezentata o sectiune prin aceasta caseta.
1$
8i3.!.Mecanismul de actionare cu melc 3lo/oidal
si rola de la autocamioanele roman.
Mecanismul de actionare cu pinion si cremaliera. 'cest tip de mecanism
,fi3.6- se utilizeaza destul de des la autoturismele cu suspensie independenta a
rotilor si /ara transversala de directie.Infelul acesta.
numarularticulatiilor transmisiei directiei sereduce la patrufata de
alte solutii care necesita cel putin sasearticulatii.
8i3.6. Mecanismul de actionare a
directiei cu pinion si cremaliera
*inionulcu dinti inclinati: al a"ului volanului
! este montat pe doi rulmenti radiali a"iali 1. al caror 0ocse re3leaza cu
3arniturimontate su/ capacul inferior al caseteidedirectie . Cremaliera9
11
este realizata pe o /ara de sectiune circulara. care este introdusa in teava de otel 6.
'n3renarea corecta intre pinion si cremaliera este asi3urata de dispozitivul 3. =ocul
an3rena0ului se sta/ileste cu a0utorul 3arniturilor 2. In orificiul din centrul suportului se
monteaza plun0erul de /ronz . care este apasat de arcul 1$. pe cremaliera. %fortul produs
de plun0er nu tre/uie sa depaseasca o
anumitavaloare pentru a nu provoca 3riparea. realizand numai
frecareanecesara a mecanismului. Capetele cremalierei se asam/leaza cu /arele
oscilante prin articulatiisferice.*atrunderea murdariei laan3rena0
este impiedicata de /urduful de
cauciuc 1.#aportul de transmitere este constant.
'cest tip de mecanism se intalneste la autoturismul Dacia 131$ si ()CIT.
Mecanismul de actionarecu suru/. piulita si sector dintat,cu /ile
recirculante-.
'"u
l
volanului! ,fi3. 1-esteprevazutala parteainferioaracu o
portiune filetata l. care se spri0ina in caseta de directie 9. prin intermediul a doi
rulmenti cu roleconice .*iulita 3si partea filetata a a"ului volanului
sunt prevazutecu un filet special cuprofil semicircular. *rin
suprapunerea canalelor piulitei si ale suru/ului se formeaza un canal elicoidal . care.
impreuna cu tu/ul de 32ida0 2. se umple cu /ile. asi3urandu5se astfel circulatia
neintrerupta a acestora. *iulita are taiat la e"terior o cremaliera 6 . care an3reneaza cu
sectorul dintat 1. solidar cu a"ul : al levierului de directie.
8i3.1. Mecanismul de actionare a directiei
Cu suru/.piulita si sector dintat.
=ocul a"ial al volanului se re3leaza cu piulita 1$. iar 0ocul dintre piulita si sector,montate
e"centric- prin deplasarea sectorului dintat 1 ,impreuna cu a"ul : in raport cu cremaliera
piulitei-.=ocul dintre suru/ si piulita nu se re3leaza.
'cest mecanism. datorita e"istentei frecarii cu roso3olire. *rin
intermediul /ilelor.permite o/tinerea unui randament ridicat.>reutateaSi
dimensiunilede 3a/arit sunt destul de reduse.
'cest mecanism se utilizeaza la unele autocamioane 3rele.
Transmisia directiei. Constructia transmisiei directiei este determinate
de tipul constructiv al puntii dinfata si de locul
unde sunt plasaterotile de directie.
Transmisia directiei in cazul puntii ri3ide.
Caracteristicpentru aceasta solutie ,fi3.:.- este faptul ca /ara transversala de
directie 3 este e"ecutata. de re3ula. dintr5o sin3ura /ucata. Trapezul de directie .
12
este format din /ara transversala 3. levierele fuzetelor si partea centrala a
puntiidin fata. este un trapez posterior.
8i3. :. Transmisia directiei in cazul puntii ri3ide.
1. levier de directie,comanda-. 25 /ara lon3idudinala de directie6
35 /ara transversala de directie6 5 levierele fuzetelor 6
!5 fuzete6 65 /ratul fuzetei6 15 mecanism de actionare6
Ti0ele si par32iile care formeaza transmisia directiei sunt le3ate
intre ele prin articularitati sferice. care mai au si rolul De a
elimina 0ocurile datorate uzarii de a se amortiza socurile transmise
rotilo
r
de
directie de la cale.
'rticularitatile sferice se clasifica infunctie de
forma
/ialntului
si de sistemul de
re3lare a 0ocului.
<oltul poate avea capul su/ forma sferica ,fi3.9.a.c.-sau Semisferica si
tronconica ,fi3.9./-.
8i3.9. Tipuri constructive de articulatii sferice
/olt6 25pastile6 35 arcuri de compensare6
Dupa sistemul de re3lare a 0ocului articulatiile sferice pot fi4 elastice si tip pana.
In cazul articulatiilor elastice.
0ocurile datorate uzarii sunt compensate automat cu a0utorul unui arc. Care
poate actiona a"ial , fi3.9./.- sau radial ,fi3.9.a-.
Intensitatea socurilor ce se transmit mecanismului de actionare adirectiei Si
volanului depinde de tipul constructiv al acestor 'rticulatii sferice.
'rticulatiile sferice tre/uie unse periodic. pentru aceasta tre/uie prevazandu5
se cu 3resor .In ultima vreme.
pentru simplificarea
intretinerii.
se folosesc *e
scara tot mai lar3a articulatiile sferice capsulate ,fi3.9.c- .
)a aceste articulatii partea sferica a /oltului si pastilele au aplicate pe ele un
strat din material plastic de cca.2.! mm . impre3nat cu /isulfura de moli/den pentru
reducerea
frecarii.'rticulati
a
este umpluta la motare cu o unsoare pe /azaDe
calciu si capsulata.
Transmisia directiei in cazul puntii articulate. )a autoturismele cu suspensie
independenta a rotilor din fata este caracteristic faptul ca /ara transversala de directie este
fractionata in doua sau mai multe parti. pentru a permite separat fiecarei roti oscilatii pe
verticala.
13
In fi3ura ,1$.a- este reprezentata transmisia directiei . la care mecanismul de actionare 1
imprima levierului de directie 2 o miscare de rotatie ce se transmite par32iei un32iulare
3. care este articulata de /ara transversala de directie. compusa din doua parti si !.
8i3. 1$. Transmisia directiei la automo/ilele cu
Suspensie independenta a rotilor
)a solutia din ,fi3.1$./-/aratransversalade directie se compune dintr5o
parte centrala 1si doua partilaterale . le3ate la /ratele fuzetelor ! .
Transmisia directiei mai cuprinde levierul de directie 2 ,elementul conducator -. care
primeste miscarea de la caseta 3 si par32ia pendulara 6. Solutia este
utilizata la automo/ilele'#(.
<ara transversala de directie din ,fi3.1$.c- este compusadindouaparti 2 si
!. le3ate cu capetele interioare de levierul central 3. iar cu cele e"terioare
de /ratele fuzetelor 1 si 6. %lementul conducator il constituie levierul de directie 1. prin
care. prin intermediul /arei . transmite miscarea par32iei centrale 3.
In ,fi3.1$.d- este reprezentata transmisia directiei la mecanismul de actionare cu
pinion sicremaliera. care este o varianta a transmisiei cu levier central. )a aceasta
solutie levierul central. avand o miscare de rotatie. a fost inlocuit cu
cremaliera 1 avand o miscare detranslatie.De la cremaliera miscarea este
transmisa /arelor laterale 2 ce sunt articulate de /ratele fuzetelor. ( solutie asemanatoare
este utilizata la D'CI' 131$.
Servodirectii utilizate la automo/ile. )a unele autocamioane si auto/uze de mare
capacitate si unele autoturisme de clasa superioara. se utilizeaza mecanisme de comanda
a directiei prevazute cu servomecanisme 2idraulice. Servomecanismele de directie reduc
forta necesara pentru manevrarea volanului.
contri/uindastfel la usurarea conducerii automo/iluluisila
amortizareaoscilatiilormecanismului de directie.
In functie de modul de realizare a servomecanismului. se deose/esc doua tipuri de
servodirectii.
)a primul tip. servomecanismul este realizat separat de mecanismul de actionare a
directiei. el actionand asupra or3anelor transmisiei directiei .
Servodirectia ?8 :$6! , fi3.11- utilizata la automo/ilele #(M'& se compune. in
principal. din caseta de directie propriu5zisa 1$ ,in care se 3aseste si servomecanismul
2idraulic-. pompa de inalta presiune 3. rezervorul de ulei 13. volanul 1 cu a"ul 2 si
conductele de le3atura .! si 12.
1
6ig .11.'sam/lul servodirectiei automo/ilelor #(M'&4
volan6 25 a" volan6 35 pompa de inalta presiune65 conducta de le3atura
25dintre pompa si rezervor 6! ; conducta de le3atura dintre pompa si caseta de directie6
65 carcasa an3rena0 in un32i6 15 supapa de retur6 :5 trompa6 95 mecanism supape
servodirectie6
1$5 caseta de directie propriu5zisa6 115 levier de directie6 12 ; conducta de retur pentru
ulei6
135 rezervor de ulei.
Caseta de directie propriu5zisa ,fi3.12- este compusa din carcasa. prevazuta in interior cu
un cilindru in care se deplaseaza pistonul 2.ce transforma miscarea de rotatie a a"ului
volanului intr5o miscare de translatie si o transmite sectorului dintat 29. pe al carui act
este montat levierul de directie.
8i3.12.Caseta de directie propriu5zisa si mecanismul
supapelor de la servodirectia automo/ilelor #(M'&
1.carcasa caseta625piston6 35 piulita de directie6 5canal de recirculare /ile6
!53arnitura de etansare6 653arnitura pentru indepartarea uleiului6
15suri/ conducator6 :5 capac interiro6 95 cilindru supape sertaras6 1$5 supapa6
rulment cu ace6 125 inel inetrior al rulmentului 116 135 inel e"terior al rulmentului 116
15manseta de o/turare 6 1!5 a" de antrenare 6 165 carcasa mecanism supape6115 rulment
cu /ile6 1:5 3arnitura de etansare inelara6 195/ara de torsiune6 2$5 supapa tip piston6
215 /loc portsupape6 225 3arnitura de etansare6 235 sai/a de protectie 6 25 rulemnt a"ial
cu ace6 2!5 3arnitura inelara6 265 piulita inelara6 215 /ile6 2:5 /olt de antrenare6
295 sector dintat6
*entru aceasta. pistonul este prevazut la partea e"terioara cu o dantura prin care
an3reneaza cu sectorul dintat 29. iar la partea interioara cu un locas cilindric in care intra
suru/ul conductor 1. In interiorul pistonului se 3aseste si piulita de directie
3. montata cu a0utorul piulitei inelare 26. Transformarea miscarii de rotatie a suru/ului in
miscare a"iala a pistonului se face cu a0utorul /ilelor 21 si al piulitei 3. In carcasa
16.montata pe caseta de directie se 3aseste mecanismul supapelor servodirectiei. etansat
prin capacul interior : si 3arniturile de etansare 22 si 2!. 'cest mecanism este compus
din /locul portsupape 21. supapele 2$. a"ul de antrenare 1! si /ara de torsiune 19.
<locul portsupape 21 face corp comun cu suru/ul conducator 1 si contine in plan
transversal .doi cilindri 9 , superior si inferior-. corespunzator celor doua supape.
1!
Supapele 2$ sunt de tip piston ; sertaras. cea de sus permitind trimiterea uleiului in
spatiul dintre caseta de directie si partea din dreapta pistonului. iar cea de 0os trimiterea
uleiului in spatiul dintre caseta de directie si partea din stan3a a pistonului 2.
'"ul de antrenare 1! este prevazut cu doua cepuri ce intra in orificiile radiale de la
mi0locul supapelor ; sertaras.in scopul actionarii lor. <ara de torsiune 19 este montata
ri3id atat pe suru/ul conducator 1.cit si pe a"ul de antrenare 1!. %a are rolul de a
transmite momentul de rasucire de la a"ul volanului la suru/ul conducator. precum si de
a reduce in pozitia neutra supapele ; sertaras 2$. atunci cind conducatorul auto nu mai
actioneaza asupra volanului.
'n3rena0ul in un32i. montat intr5o caseta fi"ata pe caseta de directie prin intermediul
unei trompe. este format din doua pinioane conice.
)a deplasarea automo/ilului in linie dreapta. supapele ; sertaras 11 si 12 se 3asesc in
pozitie neutra.iar centrele 3aurilor lor radiale de antrenare 1 sunt in linie cu centrul 3aurii
centrale : a /locului portsupape. In aceasta situatie. sunt desc2ise atat orificiile de
de/itare 1$ si 13 din dreapta supapelor.cat si orificiile de refulare 9 si 6 din stan3a
supapelor sertaras. *ompa de inalta presiune 16 trimite uleiul in spatiul din 0urul /locului
supapelor prin conducta 1. De aici.o parte trece prin orificiul de de/itare 1$.desc2is de
supapa superioara 11 si prin canalul 23 intra in caseta de directie.in spatiul din dreapta
pistonului 2.
( alta parte din ulei trece prin orificiul 13.des2is de supapa inferioara 12 si. prin canalul
22.intra in caseta de directie. in spatiul din stan3a pistonului 2.
Datorita faptului ca presiunea uleiului din am/ele parti ale pistonului este aceeasi.acesta
ramane fi".iar an3renarea cu sectorul dintat 21 se face in pozitia mi0locie ,neutra-. Dupa
umplerea spatiilor mentionate. uleiul de/itat de pompa 1! se intoarce in rezervorul de ulei
direct din canalele de de/itare. prin orificiile 6 si 9. canalul central : al /locului supapelor
si conducta de refulare 19.
16
1.3 M'T%#I')% +TI)I?'T% )' C(&ST#+CTI' SIST%M+)+I D% DI#%CTI%
'r/orele levierului de comanda a directiei precum si levierul de comanda se e"ecuta din
oteluri aliate cu Cr si &i sau ()C.
)evierele si /arele mecanismului de directie sunt e"ecutate din ()C.
Melcul 3lo/oidal este e"ecutat din otel special aliat cu Cr si &i.care se cianureaza sau se
cementeaza.
#ola se e"ecuta tot din otel aliat cu Cr si &i si se cementeaza. iar ar/orele volanului din
()C !.
1. I&T#%TI&%#%' SIST%M+)+I D% DI#%CTI%
Intretinerea sistemului de directie consta in 4 masurarea 0ucului volanului.verificarea
0ocului din articulatii.re3larea mecanismului de actionare.verificarea si re3larea
un32iurilor de pozitie ale rotilor de directie si pivotilor ,3eometria directiei-.strin3erea
suru/urilor de fi"are a casetei de directie.strin3erea articulatiilor sferice si un3erea
conform sc2emei de un3ere.
7erificarea 0ocului la volan se face in modul urmator4
se aduce automo/ilul pentru pozitia de mers in linie dreapta6
se roteste volanul spre dreapta si apoi spre stin3a pina la pozitiile ma"ime in care acestea
se manevreaza usor fara sa roteasca rotile.
=ocul la volan nu tre/uie sa depaseasca 1! 3rade. deoarece in aceasta situatie
manevrarea directiei devine nesi3ura.
Cauzele 0ocului mare la volan pot fi uzura articulatiilor mecanismului de directie sau a
pieselor mecanismului de comanda.
#e3larea mecanismului de actionare a directiei. Modul de re3lare al mecanismului de
actionare a directiei difera in functie de tipul constructiv al acestuia. In toate cazurile insa
operatia de re3lare se va e"ecuta numai dupa inlaturarea 0ocurilor din articulatiile
mecanismului.
#e3larea mecanismelor de actionare cu melc 3lo/oidal si rola comporta
re3larea 0ocului a"ial al volanului,melcului- si a 0ocului din an3rena0. Inainte de
re3lare se decupleaza levierul de directie de /ara de directie.
#e3larea 0ocului a"ial al melcului se face prin demontarea
capacului 1$
,v.fi3.!-
din fata 3arniturilor 2 si scoaterea a una sau doua 3arnituri . dupa care capacul
se monteaza la loc.
#e3larea 0ocului an3rena0ului rolei cu suru/ ;
melc se efectueaza cu a0utorul suru/ului 1:. prin deplasarea a"iala a rolei 6 cu
a"ul 1. reducand 0ocul dintre melc si rola care sunt montate e"centric.
Dupare3lare. se verifica 0ocul la volan.
Controlul 3eometriei rotilor de directie . 'paratele de masurat si control al
3eometriei rotilor de directie potfi mecanice Sau optice
11
. 'paratele mecanice sunt relativ simplesi mai ieftine decatcele
optice. avand insa o precizie mai redusa.
8iecare aparat are intocmiteinstructiuni de 8olosire de
catre intreprinderea producatoare .
+n32iurile de asezare ale
rotilo
r
si pivotilor tre/uie sa se incadreze in limitele prevazute in
cartea te2nica a automo/ilului respectiv.
+n3erea sistemului de directie.*iesele mecanismuluide directie. care
necesita
un3er
e
sunt4 caseta de directie . articulatiile sferice sipivotii .
+n3erea casetei de directie se face. de re3ula. cu ulei de transmisie . respectand
periodicitatea prescrisa de fa/rica. *eriodic. se controleaza nivelul si. la nevoie.
se completeaza pierderile cu acelasi tip de ulei. Daca pierderile deulei devin
prea mari tre/uie depistata si inlaturata cauza care le 3enereaza. pentru a
evitaavariile.
In cazul servodirectiei 2idraulice . o data cu inlocuirea uleiului se sc2im/a si filtrul de
ulei.
'rticulatiile sferice si pivotii se un3 cu unsoare consistenta tip +.
introdusa su/ presiune prin 3resoarele cu Care
sunt prevazute. *eriodicitatea
de un3ere variaza
intre
1$$$ 5 2$$$ @m parcursi.
1.! D%8%CT%)% I& %A*)('T'#% ')% SIST%M+)+I D% DI#%CTI%
Defectiunile sistemului de directie se pot manifesta su/ forma 4
manevrarea volanului necesita un efort mare 6
rotile de directie oscileaza la viteze reduse 6
rotile de directie oscileaza la viteze mari6
directia tra3e intr5o parte 6
directia transmite volanului socurile de la roti6
z3omote anormale ale directiei6
5
Manevrarea
volanului
necesita un efort mare .
Defectul se
datoreste
urmatoarelor
cauze
4
frecarilor
mari
in
articulatii6
frecarilor
anormale in caseta de directie si la *ivotii fuzetelor.
deformarii
a"ului
volanului
precum si unor defectiuni ale pneurilor.
8recarile mari in
articulatii
se
produc ca
urmare
a unui monta0 sau re3la0 incorect.
a 3resa0ului
nesatisfacator
sau a patrunderii prefului intre elementele articulatiei.
Defectiunilese in atelierul de reparatii . prin
1:
remediaza
demontarea or3anelor respective. prin curatarea si
un3erea
lor.

8recarile anormale in caseta de directie se produc datorita 3resa0ului insuficient.
uzarii sau deteriorarii suru/ului melc. rulmentiloruzati sau incorectmontati .
0oculuiinsuficient intreelementele casetei sau fi"ariiincorecte a casetei
de directie pe cadrul automo/ilului.
Defectiunile cu e"ceptia 3rasa0ului insuficient. nu se pot remedia decat la atelier.
8recarile anormale la pivotii fuzetelor se datoreaza 3resa0ului nesatisfacator.
0ocului insuficient intre pivoti si rulmenti sau /ucse. 3riparii pivotilor.
#emediereaconsta in curatarea si 3resarea pivotilor.
opr3a/nele deteriorate se sc2im/a la atelier.
Defectiunile pneurilor care in3reuneaza manevrarea volanului *ot fi4
presiune insuficientasau ine3ala . uzura neuniforma de dimensiunidiferite.
5#otile de directie oscileaza la viteze reduse. (scilatia rotilor de Directie .
la viteze mai mici de 6$ @mB2 . se datoreaza cauzelor 4
presiunii incorecte in pneuri . pneuri de dimensiuni diferite. roti neec2ili/rate.
or3anele sistemului de directie sunt uzate. rulmentii rotilor au soc mare. osia
din fata deplasata. suspensia defecta , arcuri desfacute sau rupte. amortizoare defecte-.
cadrul deformat. 3eometria rotilor incorect.
*e parcurs se remediaza defectiunile referitoare la refacerea presiunii in pneuri. stran3eri
si montari corecte de piese. #estul defectiunilor se remediaza la atelier.
5 #otile de directie oscileaza la viteze mari .Cauzele sunt similare cu
celecare produc oscilatii la circulatiacu viteze reduse. in plus maiintervin4
0ocuri insuficiente la franele din fata. dezec2ili/rarea sau deformarea rotilor din spate.
suportilor motorului sla/iti sau defecti.
)a viteze mari oscilatia rotilorde directie este un
defect periculos mai ales cand aceste oscilatii intrain rezonanta cu
oscilatiile cadrului saucu cele ale altor or3aneale sistemuluide directie
sau suspensie .
5 Directia tra3e intr5o parte . Cauzele pot fi 4 pneurile rotilor din fata nu au aceeasi
presiune sau nu sunt identice ca marime. franele sunt re3late incorect. cadrul este
deformat . unul din arcurile suspensiei din fata are oc2iul foii principale rupt.
*e parcurs se corecteaza presiunea pneurilorsise re3leaza franele.
#estul defectiunii se remediaza la atelier.
5 Socurile provenite din interactiunea rotilor cu drumul se transmit volanului. 8enomenul
apare in special la deplasarea pe drumuri cu denivelari datorita 4 presiunii prea mari in
pneuri . dezec2ili/rarii rotilor. amortizoarelor defecte . uzarii sau re3larii incorecte a
or3anelor sistemului de directie .
5 ?3omote anormale ale or3anelor sistemului de directie. Cauzele ce conduc
la z3omote anormale pot fi 4 0ocuri e"cesive in articulatiile Transmisieidirectiei6
sla/irea volanului si a suportului acestuia sau a Casetei de
directie. deteriorarea rulmentilor sau montarea lor 3resita. frecarii
anormale datorita 3resarii nesatisfacatoare.
*e parcurs se remediaza numai acele defectiuni care nu
19
necesita demontarea or3anelor sistemului de directie.
1.6 #%*'#'#%' SIST%M+)+I D% DI#%CTI%
Caseta de
directie poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaz
' 4
5 fisuri sau rupturi ale flansei de
prinderese eliminaprin craituirea fisurilor sau rupturilor pe 'dancimea de m
M. incarcarea cu sudura electrica si polizarea pana la nivelul materialului de /aza .
5 filetul orificiilor de fi"are a
capacelor deteriorat
se
#emediaza prin 4
incarcarea cu sudura electrica. polizarea suprafetei frontale *ana la
nivelul
materialului
de /aza al flansei. dupa care se 3aureste si
se fileteaza la dimensiunea nominala4 ma0orarea 3aurilor filetate 6
5 aleza0ele pentru rulmentii a"ului melcului uzate se reconditioneaza prin /ucsare. dupa
care urmeaza 4 se strun0este locasul la o cota ma0orata. se confectioneaza o /ucsa din
()T 6 sau teava. se preseaza /ucsa in locas. se alezeaza /ucsa la cota nominala si se
sanfreneaza6
5 aleza0ul pentru /ucsa ar/orelui levierului uzat se
reconditioneaza inlocuirea /ucsei astfel
4 se lar3este locasul. se confectioneaza prin roluire o /ucsa cu
diametrul e"terior ma0orat. se preseaza /ucsa in locas. dupa care se alezeaza
la cota nominala.
5 3aurile din urec2ile pentru fi"are uzate sereconditioneaza prin
incarcareacu sudura electrica. polizarea suprafetelor frontale pana la
nivelul materialelor de /aza. dupa care se 3aureste la cota nominala.
'"ul asam/lat cu melcul poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum
urmeaza4
uzura. stir/irea si
e"folierea suprafetelor
active
ale melcului determina inlocuirea
melcului cu
unul
nou6
suprafetele conice ale melcului pentru rulmentii
uzate
se
reconditioneaza
prin4
rectificarea conurilor6 cromarea dura , se rectifica conurile
pentru uniformizarea suprafetei. se cromeaza si se rectifica la cota nominala-.
#asucirea si inconvoierea a"ului determina inlocuirea lui.
'"ul levierului de directie asam/lat Cu
rola poate prezenta
urmatoarele
defecte
care se inlatura dupa cum urmeaza4
5 stir/irea si e"folierea suprafetei active a rolei determina inlocuirea rolei astfel4 se taie
stratul de sudura de la capetele a"ului rolei. se scoate rola si se inlocuieste4 se sudeaza din
nou a"ul rolei la capete si se a0usteaza prin polizare6
%daca filetul +uru"ului de regla- are mai mult de doua +*ire deteriorate +uru"ul +e
inlocuie+te 3
%fu+ul +curt al a/ului u,at +e reconditionea,a *rin rectificare de uniformi,are,
2$
urmata de cromarea dura. apoi rectificarea la cota nominala6
5 fusul lun3 al a"ului uzat se reconditioneaza prin cromare dura si rectificarea la cota
nominala6 montarea unei /ucse noi cu diametrul inferior micsorat 6
%daca diametrul +u*rafetei active a a/ului rolei +cade +u" o anumita valoare, a/ul
+e inlocuie+te 3
%daca diametrul loca+ului interior al rolei *entru rulmentii cu role5ace depaseste
limita admisa rola se inlocuieste6
5 suprafata lateralaa rolei uzate seremediaza prin
rectificarea suprafetelor laterale ale rolei si montarea rolei cu sai/e De
presiune ma0orate corespunzator.
)evierul de directie poate prezenta urmatoarele defecte 4 uzarea canelurilor.
uzarea 3aurii conice si indoirea levierului .
)evierul se re/uteaza daca prezintafisuri sau rupturi de oricenatura si
in orice pozitie. deformari. uzarea 3aurii conice peste limitaadmisa. deteriorarea a
peste trei caneluri consecutive.
Bi"liografie
(.9h. 6ratila, Mariana 6ratila ,S. Samoila

$utomo"ile. Cunoa+tere, intretinere +i re*arare. Manual *entru +coli *rofe+ionale
anii I,II,III
&.Mandiru C.

$utomo"ile !acia. !iagno+ticare , intretinere +i re*arare

Editura !idactica +i Pedagogica Bucure+ti &''?
?.$rie+ I +i altii

Manual de cultura de +*ecialitate

Editura $rami+ &'')
). Moraru I +i altii

Manual de cultura de +*ecialitate

Editura $rami+ &'')
=. Sichiarda*ol 9 +i colectivul

Manual de *regatire *ractica

21
Editura $rami+ &'')
@.5tila-e +i tehnologia me+eriei 3 manual +coala *rofe+ionala anul II% II autor M.
Poienaru


22