ETICA SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA

Principii etice
1. Calea de mijloc aristotelica
In conformitate cu acest principiu, atitudinea morala apare odata cu situarea
corespunatoare intre doua e!treme"
# principiul calii de mi$loc % a aparut in Grecia Antica, in sec& I' i&C& Aristotel
a consacrat (irtutea morala ca o cale de mi$loc intre doua e!treme"
una implica e!cesul)
cealalta implica lipsa&
De la predecesorul lui Aristotel, Platon, *recii au mostenit cele patru (irtuti
fundamentale"
# cumpatare)
# dreptate)
# cura$)
# intelepciune&
www.referat.ro
Cand si#a conceput etica, Aristotel a pus accentul pe moderatie, pe cumpatare, asa
cum intelepciunea inseamna sa $udeci +ine moderatia, inseamna sa traiesti c,i+uit&
Ca (irtute morala, el o considera e!celenta atunci cand se *aseste la $umatatea
drumului intre e!ces si pri(atiune&
In filoofia aristotelica, cura$ul este cale a de mi$loc intre lasitate, critica
$usta&&&---
O cale de a opera cu acest principiu presupune identificarea e!tremelor, sa nu faci
nimic ascuns, sa e!pui totul& In caul in care e!ista doua o+li*atii contradictorii, acestea
pot fi reol(ate urmand calea de mi$loc& De e!emplu, se pot implica acti( an*a$atii
iarelor in pro+lemele comunitatii-
Rolul $urnalistului, ca profesionist, poate fi contrais uneori de rolul acestuia, in
calitate de cetatean, urmand principiul& .rmand principiul aristotelic, iaristii tre+uie sa
respin*a am+ele e!treme si lipsa oricarei implicari in e(enimentele e!terioare, dar si
e!cesul repreentat de i*norarea oricaror realitati e!terne&
.n ar*ument esential in etica este ca (irtutea se afla intre doua (icii& Se poate face
o+ser(atia ca (iciile nu sunt intotdeauna usor de localiat, desi unele persoane sunt
inestrate cu (irtutea si caracterul necesar pentru a le depista cu preciie&
Identificarea e!cesului presupune onestitate si ima*inatie, inainte ca ec,ili+rul,
comportamentului sa#si spuna cu(antul&
Desi termenul medie trimite la matematica si la semnificatia unui punct median,
nu este (or+a aici de distante perfect e*ale fata de e!treme& Calea de mi$loc nu inseamna
numai cantitatea potri(ita, ci si momentul potri(it, pu+licul potri(it, modul potri(it si
metoda literara potri(ita&
2. Imperativul categoric kantian
/ant a conferit su+stanta intele*erii re*ulii de aur aristotelice, prin imperati(ul
sau cate*oric, care implica faptul ca ceea ce este drept pentru unii, este drept pentru toti&
0Pentru filooful *erman, principiul conform caruia e(aluam moralitatea actiunilor
noastre este urmatorul" 1Actioneaa conform acelei ma!ime care (rei sa de(ina, in
acelasi timp, le*e uni(ersala2& Cu alte cu(inte, se impune unificarea principiului ce sta la
+aa oricarei deciii, pentru a constata intentia ca el sa fie uni(ersal aplicat, asadar testul
unei o+li*atii morale, (erita+ile este posi+ilitatea de a de(eni uni(ersala& Imperati(ele
cate*orice despre care (or+este /ant sunt inerente fiintelor umane, sunt percepute nu prin
ratiune, ci prin constiinta sa& Prin constiinta sa, omul se supune o+li*atiei morale&
Constiinta ne informeaa cand ale*em +inele si cand tre+uie sa respin*em raul& Prin
constiinta, le*ea morala de(ine parte a naturii umane& Le*ea morala se impune
neconditionat tuturor fiintelor rationale, pe cand etica este sinonima, in mare parte, cu
respectul pentru datorie&
Imperati(ul cate*oric tre+uie respectat, c,iar cu pretul sacrificiului tuturor
inclinatiilor naturale si al standardelor social#acceptate&
3. Principiul utilitarist
.tilitarismul de(olta o etica lar* de+atuta in societatea occidentala, in
conformitate cu care tre+uie sa determinam ceea ce este corect sau *resit, analiand
factorii care (or produce cele mai fa(ora+ile consecinte pentru +unastarea fiintelor
umane&
Alternati(a corecta, din punct de (edere moral, produce cel mai +un raport intre
+ine si rau, ceea ce conteaa, pana la urma, atunci cand ale*em intre +ine si rau& Este
masura de +ine promo(at si cea de rau pre(enit&
.tilitarismul modern s#a conturat in operele filoofilor +ritanici 3erem4 5ent,am
si 3& S& 6ill& 'ersiunea lor traditionala era ,edonista 0,edonism 7 culti(area placerii, ca
scop al (ietii8, sustinand ca scopul final al oricarei actiuni il constituie fericirea sau
placerea&
Fericirea % sin*urul scop al actiunilor umane si testul prin care ar tre+ui $udecat
orice comportament& Principiul utilitarist poate fi formulat in felul urmator" 1Cauta cea
mai mare fericire, pentru cei mai multi2&
Norma utilitarismului impune astfel doua cerinte" ea ne dicteaa sa producem cel
mai +un raport posi+il intre +ine si rau si sa#l distri+uim celorlalti, cat mai mult posi+il&
.tilitarismul poate fi definit ca un promotor al celui mai mare +ine pentru cei mai
multi oameni& In acest sens, principiul ne indeamna sa distri+uim o consecinta +una
pentru cat mai multi oameni, atat cat ne sta in putere sa o facem&