Cuprins

Cuprins................................................................................................................................1
Tabela de imagini................................................................................................................2
Fiabilitatea datelor..............................................................................................................3
1 Fiabilitatea hardware.........................................................................................................4
2 Fiabilitate software..........................................................................................................12
3 Solutii oferite de producatori..........................................................................................14
4 Solutii software de backup..............................................................................................28
!ibliografie"....................................................................................................................31
Tabela de imagini
Figure 1 # $%&' (...............................................................................................................
Figure 2 # $%&' 1...............................................................................................................
Figure 3 # $%&' 3...............................................................................................................
Figure 4 # $%&' 4...............................................................................................................
Figure # $%&' ...............................................................................................................)
Figure ) # $%&' )...............................................................................................................)
Figure * # '%S +s ,%S +s S%,.........................................................................................8
Figure 8 # 'iferente de concet intre S%,- ,%S si '%S......................................................
Figure . # /ediu de lucru hibrid.......................................................................................1(
Figure 1( # Structura unui S%, ba0at pe %pple 1san2....................................................1)
Figure 11 # &nterfata de administrare 1san2......................................................................1*
Figure 12 # 2tilia0rea 1san pentru +ideo broadcast..........................................................1.
Figure 13 # '344 5ower3dge 5erformance Tower..........................................................2(
Figure 14 # '344 5ower3dge $ack.................................................................................2(
Figure 1 # 'ell 6alueTower............................................................................................21
Figure 1) # '344 5ower6ault '42(((...........................................................................21
Figure 1* 7 'ell 38aul4ogic 5S # S%T% +ersion..............................................................22
Figure 18 7 'ell 38aul4ogic 5S # S%S 6ersion................................................................22
Figure 1. # '344 !rocade )47port...................................................................................22
Figure 2( # '344 !rocade 3(((.......................................................................................22
Figure 21 7 &!/ S9stem Storage S%,*)8!......................................................................23
Figure 22 7 Cisco /'S .13 for &!/ S9stem Storage.....................................................24
Figure 23 7 &!/ TotalStorage S%,2)!..........................................................................24
Figure 24 # &!/ 'S8((( series........................................................................................2
Figure 2 # Schema modul !lue :ene 4...........................................................................2)
Figure 2) # !lue :ene 4 node card...................................................................................2)
Figure 2* # Cabinet !lue :ene 4......................................................................................2*
Figure 28 # !lue :ene 5 node card...................................................................................28
Figure 2. # 3nterprise backup software............................................................................3(
2
Fiabilitatea datelor
Fiabilitate datelor repre0inta un aspect foarte important in lumea moderna a
calculatorului. 'eoarece- cu fiecare 0ii ce trece- pretul echipamentelor hardware scadeiar
performanta acestuia creste- balanta trece de parte software7ului care trebuie sa
complete0e cat mai corespun0ator solutiile hardware aflate la dispo0itia marilor
constructori de sisteme de calcul de tip enterprise. 'e asemenea trebuie remarcat faptul
ca nu mai +orbim de fiabilitate a datelor numai in domeniul enterprise ci si in domeniul
de ad+anced home user.
%d+anced home userul este acea persoana care utili0ea0a calculatorul pentru
de0+oltarea de aplicatii- reali0area de simulari sau chiar design la scara mai mica ;un
architect sau un inginer care se familiari0ea0a cu o aplicatie noua<. 'e asemenea si
de0+oltatorii web intra in aceasta categorie- in special cei care au ne+oie de ba0e de date
performante si sigure mane+rate cu unelte de programare web din cele mai di+erse.
Fiabilitatea inseamna siguranta in e=ploatare. Siguranta in e=ploatare presupune
deci accesul la date in situatiile in care apar defectiuni. 'efectiuniile pot fii de tip
hardware sau software. > defectiune software sur+ine in urma unui atac asupra sistemului
ce contine datele sau a unei erori de programare din aplicatia care manipulea0a datele.
3rorile de programare in acest gen de aplicatii sunt in general reduse deoarece
de0+oltarea aplicatiilor presupune trecerea prin mai multe fa0e alpha si beta pana la
+ersiunea finala si de asemenea- pe masura ce sunt descoperite erori- acestea sunt
indreptate prin intermediul diferite7lor patch7uri si update7uri. Tot aceste patch7uri si
update7uri corectea0a si +ulnerabilitati pentru a face aplicatia mai sigura din punct de
+edere al accesului neautori0at. 'e mentionat insa ca din totalitatea defectiunilor
sur+enite in astfel de aplicatii- intre 3? # ? se siutea0a numarul erorilor cau0ate de
atacuri e=terne.
3
1 Fiabilitatea hardware
1.1 Metode de protectie cu timp de reactie
1.1.1 Back-up
Fiabilitatea din punct de +edere hardware o putem clasifica in functie de timpul de
raspuns oferit. Securitatea cu timp de raspuns ridicat este repre0entata de solutiile de
back7up. !ack7up presupune sal+area datelor din locatia principala in alta locatie sau pe
medii e=terne de stocare. %+anta@ul principal al opreatiunii de back7up il pre0inta faptul
ca se pot arhi+a informatiile si astfel se reduce spatiul necesar pentru depo0itarea datelor.
'e asemenea arhi+area si depo0itarea diferitelor +ersiuni de back7up permite intoarcerea
la o +ersiune anterioara a datelor daca se constata ca s7au facut niste modificari eronate si
ca s7a pierdut informatia initiala. 5artea de hardware care tine de back7up s7a redus
considerabil in ultima perioada- astfel incat daca mai +b de hardware speciali0at pentru
backup mai +b doar de medii de stocare si solutii integrate oferite de marii producatori-
solutii care insa nu sunt nimic altce+a decat medii de stocare insotite de un soft adec+at
care sa profite de toate facilitatile oferite de acest sistemul de backup. %sadar nu e=ista
solutie de backup pur hardware.
1.2 Metode de protectie fara timp de reactie
%l doilea tip de fiabilitate- este fiabilitatea cu raspuns (. %ceasta presupune ca
datele sa fie in permanenta in siguranta si la dispo0itia beneficiarului. &ntr7o descriere
scurta- acest aspect presupune ca indiferent ce se intampla si din ce moti+e- datele sunt in
continuare accesibile la aceeasi parametrii ca si intr7o functionare normala a instalatiei.
1.2.1 RAI
2nul dintre primele concepte care a reali0at partial acest de0iderat a fost
conceptul de $%&' 1 care presupune utili0area a 2 sau mai multe hdd intr7o functionare
de tip mirroring. &n teorie- daca unul din discurile ce alcatuiesc matricea de raid 1 cade-
atunci functionarea este automat translatata pe una din oglin0ile acestuia. /ai e=act hdd7
4
urile fiind identice- de pe fiecare porneste un flu= de date iar aceste flu=uri sunt
comparate si se transforma intr7un singur flu=. &n ca0ul in care apar diferente la
comparare- hdd7ul care a generat diferenta este refacut dupa unul din celelalte. %stfel
datele sunt in permanenta in siguranta. %u mai aparut si alte tipuri de $%&' care ofera o
atentie sporita si ma=imi0arii spatiului utili0at dar care nu ofera acelasi grad de siguranta
ca si $%&' 1. 'e mentionat ca $%&' 1 este cel mai costisitor sistem $%&' din punct de
+edere al spatiului de stocare ;se folosesc n A'' iar dimensiunea +i0ibila este aceea a
unui A''<
Figure 1 RAID 0
Figure 2 RAID 1
Figure 3 RAID 3
Figure 4 RAID 4

Figure 5 RAID 5
Figure 6 RAID 6
> problema care se ridica atunci cand se utili0ea0a solutii cu timp ( de reco+er9
este sincroni0area datelor. 'eoarece acestea sunt accesate aleator- aplicatia de back7up
trebuie sa faca o monitori0are permanenta a fiecarui fisier si sa reali0e0e copia d siguranta
atunci cand fisierul nu este accsat. % doua problema se afla in fa0a de acces al mediului
de siguranta deoarece in clipa in care apare defectiunea in ser+erul principal- cel secundar
trebuie sa fie indetic cu el pentru a putea prelua lucrul instantaneu. 'in aceasta cau0a-
cand apar defectiuni de multe ori se intar0ie trecerea responsabilitatilor de un sistem pe
altul cu cate+a secunde sau chiar un minut pentru a permite reali0area de +erificari din
punct de +edere al sincroni0arii datelor- dupa care se reia lucrul in mod normal. &n ca0ul
$%&' timpul este cu ade+arat ( dar daca folosim alte solutii cum ar fii redundant ser+ers
pre0entata mai @os- +om +edea ca aceasta perioada de asteptare este strict necesara
deoarece comunica mai greu intre ele decat A''7urile intr7un sistem.
1.2.2 Redundant !er"ers
2n alt principiu de fiabilitate este acela de redundant ser+ers. Ser+erele principal
au niste copii absolut identice ori in aceeasi locatie ori de preferat in altalocatie pentru a
asigura si protectii in ca0 de calamitate naturala ;e=" cutremur<. 'aca ser+erul principal
cade- indiferent de moti+- ser+erul secundar care functiona in paralel cu acesta preia
instantaneu sarcinile de lucru astfel ca pentru beneficiar- problema eparuta este
insesi0abila. %+anta@ul principal al acestui sistem este acela ca ofera cel mai mare grad de
siguranta la ora actuala. 'e0a+anta@ul principal este legat de mentinerea sincrona a celor
2 sau mai multe ser+ere redundante. 'e +reme ce hdd7urile ce functionea0a in raid 1 se
)
afla in aceeasi incinta- pot fii supra+egheata mai usor si sincroni0area este mult mai usor
de pastrat decat in ca0ul ser+erelor. Se pun probleme de latime de banda la transfer-
securitatea acestui transfer pentru a pre+enii interceptia flu=urilor de date si de asemenea
toate locatiile ar trebuii sa ofere aceleasi conditii beneficiarilor ceea ce limitea0a oarecum
aria de raspandire a ser+erelor redundante" eta@e diferite ale aceleasi cladiri- cladiri
apropiate sau orase apropiate cel mult. >rice altfel de mecanism ce permite cresterea
distantei de@a presupune costuri enorme din punct de +edere al transferului de date si
mentinere a sincroni0arii.
1.2.# !A$
Fiabilitatea datelor presupune si +ite0a. 'e multe ori daca inter+enim pe ser+er cu
prea multe aplicatii care sa introduca controale de securitate si sa ia masuri de protectie-
incetinim accesul la date in mod considerabil si acest lucru poate creea probleme- mai
ales cand se lucrea0a cu aplicatii in timp real ;time critical aplictations<. %sadar ar fii
ne+oie de o solutie care sa imbunatateasca +ite0a ser+erelor redundante. Solutia se
numeste S%, # Storage %rea ,etwork si care- asa cum ii spune si numele presupune
e=istenta unui Bdepo0itC de date in retea. %ceasta 0ona asigura independent stocarea
datelor incat utili0atorii care beneficia0a de accesul la datele din san nu sunt interesati de
cum functionea0a aceasta retea. /anagementul ei se face separat fata de cel al retelelor la
care este legata si tot in cadrul ei se asigura si fiabilitatea si siguranta datelor. 5e ser+erele
din S%, sunt puse in functiune programele de tip anti+irus- firewall- sistemele de back7
up si alte sisteme necesarea care sa asigure accesul la date in conditii optime.
*
Figure 7 DAS vs NAS vs SAN
Sturctura unui S%, presupune e=istenta unui backbone de retea prin care sun
conectate ser+erele ce alcatuiesc S%,7ul si o multitudine de switch7uri de inalta
performanta ce permit conecti+itatea S%, cu restul sistemelor din retea. 3+olutia S%,7
urilor merge in directie separaraii cat mai puternice intre echipamentul fi0ic de stocare si
entitatile +irtuale puse la dispo0itia beneficiarilor. %ceasta separare puternica a fost
incura@ata si de conceputl de +irtuali0are care a permis o creeare cat mai usoara si un
management cat mai bun al sistemelor si entitatilor +irtuale ce rulea0a pe platformele de@a
e=istente. %ceasta +irtuali0are a permis deci si emularea de protocoale concepute pentru
mediul local peste protocoale de retea. 'escoperim astfel in S%,7uri interfete SCS& o+er
ethernet- %T% o+er 3thernet- Fiber Chanel o+er 3thernet- sau chiar iSCS& o+er TC5D&5.
%sadr- din punct de +edere al beneficiarului- S%,7ul repre0inta chiar harddisk7ul-
un harddisk insa mult mai sigur si mai fiabil. 'atorita performantelor atinse de S%,7uri
unele firme prefera sa isi boot7e0e propriile ser+ere de pe partitii din S%,.
8
Figure 8 Diferente de concet intre SAN NAS si DAS
&nainte de S%, a fost conceptul de ,%S # ,etwork %rea Storage. 'iferenta
principala intre cele doua o repre0inta po0itia sistemului de fisiere in schema de
functionare. 'e bine ce la S%,- acesta este acti+at inainte de trecerea prin retea- la ,%S
este acti+at dupa. Sistemul de fisiere se afla deci la destinatie ceea ce presupune o
organi0are mai comple=a si mai dificil de intretinut in cadrul ,%S7ului. Sa nu uitam ca
utili0atori diferiti necesita partiti de tip diferit lucru ce complica si mai tare organi0area
ser+erelor ,%S si de asemenea nu permite amestecarea datelor pentru ca altfel acestea s7
ar corupe. &n S%, insa- nu se afla decat un amalgam de date al carui management este
facuta de aplicatia de monitori0are a instalatiei respecti+e- date care sunt ulterior cerute
de echipamentele de retea. %cestea strabat reteaua iar la destinatie sunt traduse de un
sistem de fisiere care le face sa apara asemenea fisierelor de pe o partitie standard.
.
Figure ! "ediu de #ucru $i%rid
1&2&3&1 'e este un SAN fi#e s(ste)*
2n S%, este deci o metoda de a unifica medii de stocare spre reali0area unei
entitati de date +irtuale. %+anta@ul ma@or al sistemelor S%, este acela ca pun la dispo0itia
mai multor utili0atori datele din interiorul hdd7ului +irtual ;daca il putem numii astfel<
simultan. S%, este deci un sistem ce permite performanta in domeniul accesului
concurent la date. %cest aspect este dat in general de pre0enta unor cone=iuni de tipul
fiber channel intre utili0atori si locul de stocare al datelor spre deosebire de ,%S si '%S
care foloseau protocoale ba0ate pe ethernet.
'eoarece datele sun stocate intr7un singur loc- shar7ing7ul acestora se poate
reali0a mult mai usor tinand cont de posibilitatile de acces oferite de sistemele S%,. 'e
asemenea se elimina si asa numitele single point of failure. 3ste +orba de acelo noduri
cruciale din retea care repre0inta cosmarul oricarui administrator de sistem sau de retea.
&ntregul ansamblu nu mai depinde de un element. &esirea se face prin switch7uri de fibra
optica legate la mai multe ser+ere de acces ce comunica intre ele. Tot din acest moti+ se
poate reali0a si un management mai facil al accesului la datele din S%, si al drepturilor
utili0atorilor.
1(
Stim cu totii ca tehnologia este in continua de0+oltare si de aceea- este foarte
important ca S%,7urile sa permita aceasta e+olutie fara costuri ma@ore sau downtime. 'e
aceea S%, este foarte fle=ibil. Se pot scoate si adauga matrici $%&' ;module $%&'<
foarte simplu si acestea sunt apoi usor configurate in general printr7o interfata de
configurarea a mediului S%, ;toti marii producatori pun la dispo0itie un soft proprietate
pentru a reali0a acest lucru<. 'e asemenea prin cresterea numarului de ser+ere se poate
creste numarul de functii si numarul de utili0atori de pe mediul S%,. Totodata se poate
perminte si inlocuirea facila a dispo0iti+elor de legatura ;switch7uri< intre ser+ere si
mediul de stocare prin permiterea functionarii in paralel a acestora pe timpul introducerii
noii tehnologii. %stfel- mediul S%, are un up7time teoretic nelimitat si este totodata un
mediu foarte dinamic de lucru.
4ipsa de transparenta a modului in care sunt gestionate fisierele pentru utili0atorii
care accesea0a aceste fisiere este o norma imporatanta de securitate in S%,. Fiecare S%,
in parte are regulile prosprii stabilite si utili0ea0a diferiti algoritmi de criptarea a datelor.
Transferul se face numai prin linii de fibra optica sau poate pe +iitor prin dispo0iti+e
similare dar mai rapide si niciodata nu se +or alege solutii wireless care pot fii
interceptate. %ccesul utili0atorilor de asemenea este limitat pana in ser+erele S%,.
%cestea la randul lor accesea0a fisierele si le pun la dispo0itie ;reali0ea0a munca unui
controller de A''< si deci nici macar utili0atorii nu isi pot +edea locatia fisierelor.
/ulti producatori pun la dispo0itia beneficiarilor de sisteme S%, si niste solutii
de a+arie in ca0ul defectarii instalatiei de fibra optica ce reali0ea0a transferul de date.
%ceste solutii sunt mult mai lente dar sigure ;gigabit ethernet in general sau mai rapid< si
mentin de0ideratul de ( downtime al S%,
'e remarcat ca pe S%,7uri se folosesc sisteme 2,&17like acestea fiind capabile
de gestiunea sistemelor de fisiere @urnali0ate. %cest tip de sisteme de fisiere sunt mult mai
sigure si cu posibilitatea a+ansata de recuperare a datelor decat in ca0ult sistemelor
ne@urnali0ate.
>data cu aparitia Eindows 2((8- /icrosoft a introdus si primele +ariante de S%,
ce poatra numele de /icrosoft Cluster Ser+er. %cest sisteme este relati+ diferit de
topologia S%, pre0entata dar re0ultatele sale +or a fii similare. %u aparut producatori
care propun si asemenea solutii dar ele fiind foarte noi- inca nu se cunosc parametrii de
11
eficienta si rentabilitate ai unei astfel de solutii si de asemenea +a mai dura pana cand +a
fii pus la punct sistemul %cti+e 'irector9 pentru a conlucra eficient cu aceasta
tehnologie.
'in punct de +edere hardware- ca punct comun de constructie al S%,7urilor mai
intalnim magistralele de date din matricele $%&' care sunt de regula Aigh Speed SCS&
sau S%S. Tehnologia S7%T%- desi ofera +ite0e foarte mari nu confera siguranta necesara
si posibilitatile de e=tensie ale magistralelor mai sus mentionate.
1.3 Alte metode de protectie
1.#.1 !ecuritate secundara
2n al treilea aspect mai putin important insa al fiabilitatii datelor din punct de
+edere hardware il repre0inta echipamentele periferice aditionale si numeroasele
tehnologii noi de asamblare si deplo9ment al ser+erelor de mare capacitate. 5rin toate
aceste masuri si echipamente aditionale- ne referim la camere special amena@ate cu
protectie speciala impotri+a incendiului ;de regula pompe de +idare<- utili0area de
generatoare de curent electric proprii sau de solutii de tip 25S care sa asigurea
functionarea in ca0 de a+arie a retelei electrice- utili0area de surse redundante in sistemele
ser+er ce pot fii schimbate in timpul functionari atunci cand este ne+oie si de asemenea
imbunatatirea tehnologiei de reali0are a sasiurilor ser+erelor care mai nou sunt proiectate
in +ederea disiparii cat mai eficiente a radiatiei electromagnetice emisa de circuitele din
interior- a temperaturii si chiar si a +ibratiilor mecanice ce pot afecta in timp dispo0iti+ele
de stocare.
2 Fiabilitate so%tware
2.1 Sisteme de fisiere
Tot in capitolul fiabilitatii datelor din punct de +edere software se incadrea0a si
sistemele de fisiere moderne te tipul ,TFS - e=t3- reiserfs la ni+el local si structurile de
tip ,FS la ni+elul sharingului de fisiere in retea. 'e mentionat ca aceste sisteme a@uta mai
mult la securi0area si mentinerea integritatii fisierelor- indiferent de continutul acestora-
12
oferind in acelasi tip si +ite0e mai mari de lucru pentru utili0atorii care necesita acces la
fisierele respecti+e. &n general- cand +ine +orba de ba0e de date- acestea sunt platform
independent in mare lor ma@oritate ;mai putin produsele /icrosoft care sunt dependente
de sistemul de operare Eindows<. %sadar din acest punct de +edere a+em o redundanta a
protectiei datelor. /ai e=act ba0a de date isi asigura singura integritatea prin numeroase
procese de +erificare si diagno0a in timp ce sistemul de fisiere face apro=imati+ aceeasi
operatie dar din e=teriorul ba0ei de date- el fiind singurul care se ocupa de integritatea
componentelor aplicatiilor adiacente ba0ei de date ;ser+erul care lansea0a ba0a- clienti-
etc<
2.2 Backup
Toate solutiile hardware de back7up trebuiesc spri@inite de niste solutii software
adec+ate care sa poata fata tuturor cerintelor si care totodata sa fie capabile sa utili0e0e la
potential ma=im hardware7ul aflat la dispo0itie. 5rimele astfel de aplicatii au fost
aplicatiile de back7up care la inceput foloseau unitati flopp9 sau ben0i magnetice dar in
0iua de a0i pot folosi orice mi@loc de stocare aflat la dispo0itie.
!ack7up poate fii de mai multe feluri"
7 back7up clasic
7 back7up incremental.
!ack7up clasic presupune sal+area datelor in alta locatie decat aceea din care se
lucrea0a. %ceasta operatie poate fii reali0ata manual de catre utili0ator ;administrator de
sistem- etc< fie prin copiere directa fie prin utili0area unui soft de arhi+are sau poate fii
reali0ata cu a@utorul unui soft dedicat. Softul dedicat ofera in general cate+a facilitati
foarte importante"
3ste autonom prin faptul ca poate fii configurat de asa natura incat sa e=ecute
operatiuni de back7up la inter+ale regulate sau momente de timp prestabilite- este capabil
sa comunice cu administratorul prin intermediul ser+iciului de e7mail- informandul pe
acesta cu pri+ire la starea datelor si a @ob7urilor de backup e=ecutate sau ce urmea0a a fii
e=ecutate- si de asemenea poate lucra in cooperare cu di+erse aplicatii de arhi+are ce ii
permit sa reduca dimensiunile informatiei stocate. Softurile de back7up din gama
profesionala permit de asemenea si managementul lor la distanta astfel incat operatiuni
simple se pot reali0a fara sa fie necesara inter+entia la fata locului. 5e masinile echipate
13
cu sisteme de operare 2,&1 # 4ike- managementul se poate face si prin intermediul
remote shell care poate controla intre sistemul de la distanta. 'e asemenea managementul
se poate face si cu a@utorul unei interfete web pe care unele aplicatii de back7up o pun la
dispo0itie. &n general aceasta interfata web lucrea0a in combinatie cu aplicatii de genul
%pache ;cu e=tensia Tomcat unde este ne+oie de suport @a+a< sau &&S ;&nternet
&nformation Ser+er<.
5roblemele ce apar in ca0ul efectuarii operatiunii de back7up sunt legate- odata de
dimensiunea largimii de banda a cone=iunii intre locatia de back7up si sursa datelor- si in
al doilea rand de accesul concurent al datelor. 'aca cine+a accesea0a spre modificare un
fisier- acesta nu poate fii copiat deoarece sistemul de operare nu permite. 'in aceasta
cau0a se prefera de multe ori reali0area de back7up in momente in care utili0are
ser+erului este e=trem de redusa pentru a reduce riscul unui astfel de conflict.
5entru a e+ita aceasta problema a accesului concurent- de0+oltatorii de S:!'
;sitemelor de gestiune a ba0elor de date< implementea0a in aplicatiile lor solutii proprii de
reali0are de backup a ba0elor de date- chiar si in timpul accesului la acestea. &n general o
asemenea facilitate este oferita de de0+oltatorii mari de S:!' cum este >racle care
integrea0a un soft complet de back7up in suita lor de aplicatii. Solutiile opensource de
tipul /9SF4 au de regula posibilitatea de a conlucra cu aplicatii third7pat9 care sa
reali0e0e aceasta operatie.
# !olutii o%erite de producatori
&n primul rand trebuie mentionat ca nu mai putem de +orbii de solutii pur
hardware oferite de marii producatori. 'aca pana nu de mult orice instalatie hardware era
insotita de un banal dri+er care ii facea legatura cu sistemul de operare si cu aplicatiile de
menegement ce erau instalate pe acesta- acum aceste dispo0iti+e +in cu intregi suite
software menite sa scoata un ma=im de performanta din instalatie fara costuri
suplimentare din partea beneficiarului. ,e +7om ocupa de studiul cator+a solutii mai mult
sau mai putin cunoscute- cu caracteristici aparte- atat din domeniul S%,7urilor cat si al
dispo0iti+elor de stocare a datelor ;A'' moderne- module $%&'- unitati optice de ultima
14
generatie<. 'e asemenea ne +7om oprii si asupra cator+a solutii soft pre0ente pe piata ce
permit reali0area de operatii de back7up.
3.1 Xsan de la Apple
S7a nascut in anul 2(( cand apple a creeat acest sistem din dorinta de a aduce
clientilor fideli aceleasi principii utili0ate in sistemele de operare si computerele sale si pe
platforme de tip ser+er de mare amploare. 'enumirea sa completa este aceea de 1san
clusterde S%, file s9stem. %sa cum le sta bine celor de la apple- solutia nu este una doar
software- ci este una cat se poate de completa. %stfel ei eu gandit fiecare detaliu pentru a
reali0a o platforma stabila si sigura. /asura in care au reusit nu o putem @udeca dar cu
siguranta merita atentie acest sistem- chiar daca lipsa de e=perienta a celor de la apple nu
il recomanda- deoarece este in bunul obicei al celor de la apple de a li+ra sisteme la cheie
cu performante e=celente dar si cu preturi pe masura. 'esi preturile produselor apple in
general sunt mai mari- in mediile enterprise- diferentele sunt negli@abile- iar o companie
ce si7a creeat o traditie din a nu face rabat de la absolut nimic cand +ine +orba de calitatea
produselor sale atunci 1san se poate do+edi o solutie in+ingatoare.
'e asemenea un lucru foarte important de remarcat aici este filo0ofia celor de la
apple care se straduiesc sa cree0e ceea ce am putea numi BThe ultimate >SC care sa
functione0e pe sisteme desktop- sisteme portabile- telefoane mobile- statii de lucru high
end si ser+ere. %m putea deci sa ne intrebam ce au in comun un telefon mobil cu un
ser+er. 3i bine persoana care le operea0a pe amandoua. >bisnuinta cu un mediu familiar
de lucru- cel putin in filo0ofia apple- il face pe om mai eficient si mai usor de pregatit in
domeniu.
1san ;dar nu numai el< are o structura ba0ata pe 4 componente principale ;poate
+aria numarul de componente in functie de producator dar in principiu aceste elemente se
gasesc sub o forma sau alta<"
7 storage area care este in general repre0entata de unitati $%&'. %ceste
unitati $%&' sunt niste dispo0iti+e ce inglobea0a un anumit numar de
A'' de performanta ridigata in general care se configurea0a cu o
matrice $%&' asa cum am pre0entat mai sus.
1
7 Connection area care este alcatuita din echipamentele de legatura
dintre spatiul de stocare ;matricele $%&'< si ser+erele ce reali0ea0a
gestiunea datelor din san.
7 Ser+er area este alcatuita din totalitatea ser+erelor care gestionea0a
reteaua;acces- drepturi- cote- etc<. 'e mentionat ca intotdeauna sunt
mai multe ser+ere care reali0ea0a aceasta administrare pentru e+itarea
gatuirii transferului sau pentru a elimina un punct unic in retea ce
poate sa genere0e defecte sau neplaceri
7 2ser area care este alcatuita din totalitatea utli0atorilor ce lucrea0a in
reteaua respecti+a" alte ser+ere- statii de lucru- etc.
>bser+am din aceasta structura ca utili0atorii nu resimt pre0enta S%,7ului. 3i doar
isi accesea0a datele- ne fiind interesati de modul in care a@ung la ei. %ceasta lipsa de
transparenta este benefica din punct de +edere al securitatii datelor.
Figure 10 Structur+ unui SAN %+,+t -e A--#e .s+n2
2n alt a+anta@ al sistemului 1san este folosirea unui sistem de fisiere specific ce
utili0ea0a clustere de )4bit construit special pentru medii mari de calcul si permite
accesul concurent al datelor prin interfata fibre channel pre0enta. /ecanismul e=act de
functionare al acestui sistem de fisiere este proprietate %pple &nc. si deci si detaliil
constructi+e sunt proprietate intelectuala ale %pple.
Facilitati"
7 interfata simpla de configurare
7 unelte administrati+e grafice
1)
7 autonomie de lucru mare in timp ce permite rularea aplicatiilor de tip
mission7critical
7 management al +olumelor foarte fle=ibil
7 controlul accesului la date foarte usor de reali0at si confera o siguranta
crescuta a datelor stocate in S%,
Figure 11 Interf+t+ de +d)inistr+re .s+n2
'e asemenea permite si reali0area de medii /ultiS%, reali0and managemnetul
accesului de asa natura incat unii utili0atori pot a+ea acces la un singur S%, iar altii la
ambele permitand deci o mai buna organi0are a mediului de lucru si totodata si o
securitate mai crescuta.
Sistemul de fisiere de asemenea poate reali0a un management inteligent al datelor
astfein incat el stie sa stoche0e fisiere de dimensiuni mari in acelasi modul $%&' si de
preferat la locatii consecuti+e de disc pentru a nu aparea probleme la accesul acestuia si
de asemenea in ca0ul ba0elor de date care sunt in continua e=pansiune- reali0ea0a
plasarea lor pe discuri in functie de tabelele accesate lasant anumite spatii in stocarea
datelor pentru a face mai facila scrierea- organi0area lor si ulterior accesul la informatie.
Suporta de asemenea si ceea ce se cheama /i=ed75latform S%, prin permiterea
utili0arii de ser+ere cu sisteme de operare +ariate" 2,&17like- Eindows- !e>S- etc.
Constructia fi0ica presupune"
1*
7 5romise 6Trak 37Class $%&' # subsistemele $%&' folosite pentru
stocarea datelor a cate unitati $%&' rack7mountable optimi0ate pentru
sistemul de fisiere 1san- /ac>S Ser+er si sisteme de editare +ideo
cum este Final Cut Studio. Fiecare controller este dotat cu o memorie
de 2:! cache si o magistrata de acces fiber channel de pana la 4:bDs
cu posibilitatea de stocare a pana la 24 treab9tes pe 1)A''. A'' pot
fii atat S%T% cat si S%S ;este necesara utioli0area S%S pentru
atingere cifrelor mentionate mai sus< si de asemenea e=ista si o
posibilitate de e=pansiune a acestor module pana la 32A''. &n general
se prefera sistemele $%&' de tip sau ) dar sunt suportate toate
+ariantele $%&' cunoscute la ora actuala.
7 %pple 1seer+e $%&' este o +arianta discontinued de sisteme $%&'
care se utili0ea0a in general in S%,7uri de dimensiuni reduse ea ne
atingand performatele 5romise 6Track dar nici pretul acestuia
7 %pple 1ser+e sunt sistemele ser+er necesare pentru rularea aplicatiei
de management 1san 2. Stim cu totii ca software7ul oferit de apple
este printre putinele aplicatii model specific ;nu platform specific<-
deci care necesita hardware licentiat oficial apple. 5entru restul
operatiilor care nu depind direct de managementul si configurarea
1san2 se pot utili0a ser+ere third7part9
7 Fibre chanel switch and gigabit switch. %ceste swtch7uri pot +aria in
functie de producator. 1san nu impune folosirea anumitor modele de
la anumiti producatori dar recomanda utili0area de aparatura certificata
in +ederea compatibilitatii cu sistemele apple. &n general toti marii
producatori ofera compatibilitate cu aceste sisteme ;Cisco- 2S
$obotics- 3com- %llied Teles9n- etc.<
18
Figure 12 /ti#i+,re+ .s+n -entru video %ro+dc+st
3.2 DELL
Si marele producator ,ord %merican '344 are linia proprie de echipamente
pentru sistemele de tip S%,. &n mare respecta informatia de mai sus cu pri+ire la
structura unui S%, ne fiind cu mult diferit de solutia apple. 'iferentele mai mari apar din
punct de +erede al sotware7ului folosit pentru managementul S%, care este fie reali0at in
house de catre '344- fie mai este oferita o solutie a celor de la S9mantec pentru stocarea
datelor numita S9mantec ;63$&T%S< replication e=ec orientat in special pe lucrul cu
aplicatii microsoft cum ar fii 3=change ser+er sau alte componente soft disponibile pe
platforma %cti+e 'irector9.
Ser+erele propuse sunt din gama 5ower 3dge si la fel ca si cele de la %pple sunt
echipate cu procesoare &ntel 1eon si scalabilitate ridicata. Functionea0a atat cu sisteme
2,&1 cat si cu sisteme proprietate /icrosoft.
1.
Figure 13 D011 2o3er0dge 2erfor)+nce 4o3er
,umarul de procesoare atins de o asemenea instalatie este de ma=im 4 iar
stocarea este de ma=im 1-*2T!. 'e asemenea sistemele pot beneficia pana la 32:! ram
;8:! per C52<.
%l doilea tip de ser+ere pe care cei de la '344 il propun sunt ser+erele
5ower3dge $ack- care au a+anta@ul montarii in $ack7uri alaturi de instalatiile de
comunicatie sau matricele de stocare $%&'. Cele mai mici ser+ere au un factor de forma
12- beneficia0a de ma=im 4:! ram si o stoare de 4((/! cu unul sau doua procesoare
intel 1eon.
'e asemenea mai intalnim si +ariante cu factor de forma 22- 32 si 42- cea mai
performanta dintre ele beneficiind de ma=im 32:! ram si 4C52 cu mentiunea ca
stocarea este de cel mult *(:!. %ceste ser+ere nu sunt facute pentru stocat de date dar
permit un deplo9ment mai usor.
Figure 14 D011 2o3er0dge R+c5
/ai e=ista si ser+erele '344 6alueTower care in general sunt utile in ca0ul
sistemelor nepretentioase sau sunt utili0ate pentru aplicate care nu sunt largi
2(
consumatoare de putere de calcul sau spatiu de stocare. !eneficiasa de ma=im 2 C52-
spatiu de stocare redus- sub *(:! si ma=im 8:! ram
Figure 15 De## 6+#ue4o3er
Ca solutie de data backup ;deci cu timp de raspuns mai mare< in locul batranelor
unitati Tape- '344 ne propune 5ower6ault'42((( care lucrea0a in colaborare cu
Comm6ault sau S9mantec!ackup3=ec si care pretinde ca poate face un reco+er9
complet in sub 3( min indifferent de dimensiunea back7up7ului facut.
Figure 16 D011 2o3er6+u#t D12000
Ca solutie de stocare pt S%,- cea mai importanta parte am putea spune- '344
+ine tot cu o solutie proprie sub forma unitatilor de stocare 'ell 38aul4ogic 5S- unitati de
stocare pentru medii enterprise. 5ot fii configurate pana la 2(48 de astfel de unitati pe un
21
grup al S%,. 6arianta de +arf- 5S((3 poate include pana la 48A'' si intr7o grupare
de 12 astfel de echipamente se poate reali0e o entitate de stocare de ma=im *)T!.
%ceasta +arianta este +arianta de +arf doar din punct de +edere al stocarii deoarece ea
presupune utili0area de A'' sata si deci +ite0a +iand simtitor mai mica. 3=ista si alte
+ariante echipate cu A'' S%S ;pana la ma= 1) A''< care ofera o performanta mai buna
din punct de +edere al +ite0ei dar spatiu mai mic de stocare.
Figure 17 7 De## 08+u#1ogic 2S SA4A
version
Figure 18 7 De## 08+u#1ogic 2S SAS 6ersion
5entru partea de conectica '344 ne propune seria '344 !rocade de switch7uri.
%ceste switch7uri sunt in general switch7uri de mare +ite0a pentru echipamente de fibra
optica. ,marul de porturi +aria0a de la 24 la )4- cele de 24 porturi putand atinge si +ite0e
de 8:bDs per port- cel mare de )4 fiind limitat la 4:bDs per port. 'e remarcat ca aici
'344 ne propune si o solutie Cisco pentru comunicare- /odelul Cisco /'S .124 de 24
porturi cu auto sensing.
Figure 1! D011 9roc+de 647-ort
fi%er c$+ne# s3itc$
Figure 20 D011 9roc+de 3000
cu 24 -ort 8:%;s
3.3 IBM
'intr7o astfel de pre0entare nu putea sa lipseasa unul dintre cei mai +ersatili
producatori de echipamente de calcul si anume &!/. 'esi compania a trecut prin
numeroase probleme de ordin financiar de7a lungul timpului- repre0inta in continuare un
nume de referinta in tehnica de calcul- in 0iua de a0i oferind alaturi de Cisco cele mai
competiti+e echipamente de switch7ing in S%,7uri si nu numai. 5erformantele acestor
echipamente sunt cu mult superioare celor oferite de competitie din simplul moti+ ca sunt
22
reali0ate strcit pentru large enterprise deplo9ment. ,u au fost eliminate din productie nici
echipamentele mid7range pentru intreprinderi mici si mi@locii dar au renuntat la fabricare
de echipamente end7user. Toate sistemele de calcul end7user ;desktop si laptop< si entr9
le+el business au pierdut emblema &!/ puratnad acum numele chine0ilor de la 4eno+o-
firma cu care &!/ se afla in colaborare de cati+a ani.
&n timp ce 4eno+o se straduieste sa ofere stabilitatea in segmentul lor de piata &!/ a
mers mai departe la ni+elul high7end enterprise. &n partea de conectica &!/ a renuntat
pana si la denumirea de switch. 3chipamentele lor poarte numele de 3nterprise 'irectors
si au posibilitati e=treme la ni+elul transferului de date si al conecticii astfel"
&!/ S9stem Storage S%,*)8!
Figure 21 7 I9" S(ste) Stor+ge SAN7689
Sistemul in cau0a dispune de pana la 384 porturi pe sasiu cu posibilitatea de
legatura de inalta performanta intre cele 2 sasiuri si oferind in final o solutie de conectare
cu *)8 porturi. 3ste format din entitati de cate 48 porturi care suporta cone=iuni de Fibre
Chanel pana la 8:bDs sau chiar 1(:bDs- suporta cone=iuni de fibra optica SF5 si 1F5-
FiC>,. 4atimea totala de banda a unui asemenea produs depaseste 1TbDs. 3ste
compatibil cu sisteme 2,&1 # 4inu=- %&1- >SD4(( si /icrosoft Eindows.
%lte echipamente de retea disponibile in kit7urile S%, de la &!/ ar fii"
23
Figure 22 7 'isco "DS !513 for I9" S(ste) Stor+ge
Figure 23 7 I9" 4ot+#Stor+ge SAN2569
'e asemenea &!/ ofera si echipamente de storaga performante. 5rintre acestea
putem descoperi si seria 'S8((( ;'S81(( si 'S83((< echipamente responsabile cu
stocarea datelor si capabile sa functione0e 24D* fara oprire si fara scadere de performanta.
5e partea de conectica sunt nelipsite conectoarele Fibre Channel sau FiC>, capabile de
o rata de transfer de pana la 4:bDs. 5achetele de harddisk7uri intr7un asemenea sistem pot
contine pana la 1) A'' cu capacitati ce +aria0a intre *3 si 4(:!. 'e mentionat ca se
utili0ea0a numai A'' pe interfata S%S sau SCS& cu +itere de rotatie de 1((($5/ ceea
ce face din aceste echipament unul din cele mai rapide echipamente disponibile la ora
actuala.
2n asemenea sistem perimite o combinatie de ser+ere si unitati $%&' in interiorul
sau conferind un mediu sigur pentru echipamente si asigurand totodata si alimentare cu
tensiune- +entilarea si securitatea mecanica a componentelor din interior.
24
Figure 24 I9" DS8000 series
4a capitolul ser+ere a+em poate cea mai +ariata oferta posibila de la toti
competitorii din domeniul &T de pe piata. Fie ca este +orba de ser+ere locale ba0ate pe
procesoare =8) usor de folosit si apropiate ca arhitectura de pc7ul clasic- fie ca este +orba
de !lue :een 4- nr.1 in Top(( pentru aproape 1 an de 0ile- ba0at pe 128((( C52 cu
arhitectura 55C- toate ser+erele &!/ dau do+ada de o fiabilitate ridicata. ,u o spun cei
de la &!/ ci o spun partenerii lor care si7au ba0at afacerile ani de7a randul pe ser+erele
companiei.
!lue :een nu este un ser+er cat este mai degraba un modul pentru grid7uri de
calcul. 3ste in continuare ba0at pe arhitectura 55C si are ca punct forte interfata de
comunicare intre module. %ceasta interfata este proprietate &!/ si poate atinge si
2(:bDs- fiind comparabila ca +ite0a cu magistralele de date din placile de ba0a ale 5C7
urilor disponibile pe piata. 'in punct de +edere al stocarii nu impresionea0a- el fiind dotat
doar cu un spatiu de stocare necesar mentinerii in functiune a sistemului de operare insa
este echipat cu posibilitate de comunicare cu medii de stocare rapide ba0ate pe fibra
optica si deci stocand acolo datele procesate. 'in punct de +edere al procesarii
impresionea0a la toate capitolele el putand contine pana la 32 C52 pe node card. 5e acest
node card sunt conectate mai multe mini module a cate 2 procesoare. Schema unui mini
modul arata in felul urmator"
2
Figure 25 Sc$e)+ )odu# 9#ue :ene 1
2n node card arata in felul urmator"
Figure 26 9#ue :ene 1 node c+rd
Cabinetul final al lui !lue :ene- dupa montarea node7card7urilor a@unge sa fie"
2)
Figure 27 '+%inet 9#ue :ene 1
%sa cum era de asteptat- !lue :ene 4 a primit si un urmas si anume !lue :een 5.
%cesta se remarca prin faptul ca este mult mai eficient din punct de +edere energetic
decat predecesorul sau si ca reuseste sa functione0e in mod stabil la 15F putere de calcul-
putand insa sa atinga si 35F daca aplicatia cere acest ni+el de putere. 'e asemenea si
node card7urile au e+oluat permitant instalarea a si mai multe procesoare intr7un cabinet
2*
Figure 28 9#ue :ene 2 node c+rd
& !olutii so%tware de backup
%sa cum era de asteptat- toti marii producatori de hardware ofera si diferite solutii
software capabile sa interactione0e la un ni+el cat mai bun cu echipamentele lor.
'eoarece numarul de aplicatii este foarte mare nu ne putem oprii nici macar asupra
cator+a pentru anali0a. ,marul lor de functii a crescut e=trem de multm- de+enind
ade+arate solutii de enterprise data management Cel mai simplu ar fii sa trecem in re+ista
cate+a din elementele comune a+ute de toate aceste aplicatii"
7 one to one or man9 to one ser+er backup # unele aplicatii pot sa
sal+e0e date in copii identice sau pot stoca intr7o singura locatie datele
din mai multe sisteme. Cea de7a doua +arianta se foloseste atunci cand
datele sunt de dimensiuni reduse dar foarte raspnadite si de asemenea
28
cand nu +orbim de informatii critice. %cestea au intotdeauna locuri
re0er+ate.
7 Central configuration administration # toate aplicatiile au o anumita
forma de administrare globala a aplicatiei fie ca aceasta presupune o
interfata web- fie ca presupune utili0area unui client si reali0area unei
cone=iuni de tip remote conection. 'esi marea ma@oritate a aplicatiilor
profesionale suporta si administrare prin consola- tendinta este de a se
oferi clienti web7based si lightweight
7 Centrali0ed monitoring for backup status # presupune pastrarea de
loguri si oferirea posibilitatii de monitori0are la ni+el centrali0at a
situatiei backup7urilor facute. &n general se prefera interfetele web aici
ele fiind cel mai usor de accesat. > mica atentie la acest capitol- unele
aplicatii risca sa incarce inutil procesoarele prin calculul a tot felul de
statistici care nu se do+edesc a fii intotdeauna utile
7 >pen7FileD'atabase $eplication care presupune posibilitatea de
replicare a fisierelor respecti+ ba0elor de date
7 !9te74e+el replication. 3ste o functie mai rara printre aplicatiile de
backup dar care are a+anta@ul ca aduce datele in backup e=act in forma
lor. 3ste foarte utila pentru backup foarte des deoarece- chiar daca un
fisier sau o ba0a de date sunt accesate- nu toti b9tes din elDea sunt
modificati. 'e0a+anta@os ar fii ca inca ca0ul intreruperii cone=iunii din
+arii moti+e sfarsim cu date inutili0abile ;data streams fara sens<.
7 37mail reporting care asigura instiintarea administratorului despre
e+enimentele ce au a+ut loc in timpul backup7ului si semnalarea de
probleme. 'aca luam in considerare posibilitatile de acces la internet
prin telefoanele mobile din 0iua de a0i- reali0am ca acest ser+iciu este
foarte important si poate fii considerat ca fiind time critical.
5entru a compara eficienta acestor programe- site7ul SearchStorage.com a reali0at
un sonda@ prin care mai multi administratori de back7up au fost intrebati daca sunt
multumiti de software7ul folosit si daca l7ar mai cumpara si a 27a oara. &ata re0ultatele"
2.
Figure 2! 0nter-rise %+c5u- soft3+re
3(
' Bibliogra%ie(
http"DDwww.dell.comDcontentDtopicsDtopic.asp=DglobalDproductsDlandingDenDstorageG
cHusIlHenIrefHhmpgwn2IsHgen
http"DDwww.apple.comD=sanDresourcesD
http"DDimages.apple.comD=sanDdocsD43)3(3%J1san2JT>.pdf
http"DDen.wikipedia.orgDwikiDStorageJ%reaJ,etworkJ;S%,<
http"DDwww.emc.comDcollateralDsoftwareDsolution7o+er+iewDh4217ms7windows7ser+er7
so.pdf
http"DDwww7(3.ibm.comDs9stemsDdeepcomputingDbluegeneDinde=.html
http"DDen.wikipedia.orgDwikiD!lueJ:ene
http"DDsearchstorage.techtarget.comDnewsDarticleD(-28.142-sidJgci1121).*-((.html
http"DDwww.peersoftware.comDsolutionsDdataJretentionDser+erJbackup.asp=G
IutmJsourceHgoogleIutmJmediumHcpcIutmJcampaignH!ackup
?2!SoftwareIgclidHC/+b1dflgcCFFtKt%odA2r4L%
31