PEDAGOGIA ADULILOR

- Suport de curs pentru IDD -

Propuntor: lect. univ. dr. Ramona RDU-TACIU
Cluj-Napoca, 2010
Modulul I ADULII SI EDUCAIA. SPECIFICUL EDUCAIEI
ADULILOR
Concepte de baz i cuvinte cheie: educaia adulilor, formare continu, lifelong
learning, educaia permanent
Bibliografie:
Antonesei, L., (2005), Polis i Paideia. apte studii despre educaie, cultur i politici
educative, Ed. Polirom, a!i
"oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
+r,ans-., %r., (#$*5), (trad.), $idactica pentru aduli, E/P, "ucure!ti
Coninutul informaional detaliat
A/+L0 ' E/+)A0A. 'PE)%)+L E/+)A0E A/+L0L12
'intagma 3educaia adulilor4 este de dat relati5 recent, de!i, din punct de
5edere istoric, 6nc din #$#$, 6n 7area "ritanie se 6nfiina )omitetul pentru Educaia
Adultilor.
8n spaiul cultural rom9nesc, A':2A, ca Asociaie pentru cultura poporului
rom9n, 6nfiinat cu mult 6nainte, poate fi considerat o instituie de educaie a adulilor.
8n lim,a;ul !tiinelor educaiei, sintagma a intrat mai ales dup #$<0, c9nd se
amplifica mult rolul instituiile de profil, precum !i cercetrile despre o astfel de
pro,lematic. 'e 5or,ea tot mai des despre 6n5m9ntul pentru aduli, despre
perfecionare, reciclare !i c(iar despre uni5ersiti pentru 59rsta a treia.
#
:reptat, educaia adulilor cunoa!te modificari ma;ore, iar pe unele dintre ele le
parcurge !i 6n pre=ent.
'ecole de>a r9ndul a struit credina c educaia omului este cea care se reali=ea=
6n prima perioad a 5ieii omului, adic 6n copilrie. /e altfel, se considera c ar e&ista
trei mari sec5ene ale 5ieii omului: copilria, dominat de educaie? maturitatea, c9nd
predomin munca !i ,tr9neea, ce se credea a fi o pregtire pentru prsirea acestei lumi.
:reptat, munca industrial a sc(im,at puternic 6ntregul coninut al 5ieii omului,
educatia fiind ne5oit s se prelungeasc peste 59rsta copilriei. )(iar de=5oltarea
puternic a 6n5m9ntului uni5ersitar la sf9r!itul secolului trecut !i 6nceputului secolului
al @@>lea, arat c e necesar continuarea instruirii !i a educaiei 6n perioada adult.
/efinirea educatiei a=i se face in mai multe: 3transformare a constiintei
psi(ologice a indi5idului4 (A. Piaget)? 3a finali=a si promo5a sc(im,ari in organi=area
comportamentala a omului4 (P. A. 1sterriet()? 3a sc(im,a sensul sensul e&perientei
umane4 (A. Buellet)? 3modificarea 5alorii po=iti5e in comportarea rationala umana4 (.
)erg(it)? 3proces de asimilare si practicare a informatiilor, 5alorilor si actiunilor specifice
omului4 (C. Dintanu) etc. n fapt, educatia este constructia si reconstructia continua a
unui model interior de cunoastere, apreciere si actiune in raport cu lumea in care traim.
Ea este totodata un proces de umani=are prin care indi5i=ii do,indesc noi calitati
umane cu a;utorul carora pot sta,ili un ec(ili,ru relati5 sta,il cu mediul social, cultural,
profesional, natural etc.
)au=ele educatiei adultilor deri5a din marile de=ec(ili,re ce s>au produs in a doua
;umatate a secolului al @@>lea, mai ales intre om si lume. ntroducind sc(im,area ca
mi;loc de adaptare, omul se 5ede ne5oit sa se sc(im,e si el. astfel intre ceea ce gindeste,
aprecia=a si face practic si re=ultatele acestora se instituie gra5e dereglari,gra5e conflicte.
/epasirea nu se poate face decit modificindu>se propria cunoastere, sistemul ;udecatilor
de apreciere si capacitatile de actiune.
/ificultatea conceptului educatiei adultilor deri5a atit din ruptura epistomologica
produsa in =ilele noastre, cit si din relati5 sla,a cunoastere a adultului si am spune c(iar a
copilului si tinarului. Adesea, intemeierea educatiei s>a facut doar pe ,a=ele fi=iologiei,
anatomiei si psi(ologiei si nu pe cele ale antropologiei. :eoria educatiei, se pare ca nu a
incorporat in sine inca ideea ca in fiecare indi5id e&ista o istorie a speciei.
2
/in punctul nostru de 5edere, educatia este forma de adaptare esentiala a omului
la lume si a lumii la om. Adaptarea se face insa primtr>un model interior tridimensional
de cunoastere, de apreciere, de actiune. ntreaga noastra acti5itate de la nastere pina la
#E>20 de ani consta in constructia unui astfel de model interior al lumii, cu a;utorul caruia
gindim, actionam, apreciem. )um acest model este al unui timp dat, sc(im,area
cunoasterii, a 5alorilor si a modurilor de actiune din ;ur ne o,liga la re5i=uire lui
apro&imati5 din #5 in #5 ani. Educatia adultilor credem ca ar consta tocmai in acele
sc(im,ari ma;ore din modelul interior al lumii noastre, su, presiunea e5olutiei
e5enimentelor din afara si din launtrul nostru.
'pecific adultilor, ceea ce contine c(iar definitia lor, este anga;area 5ariata intr>o
multitudine de roluri in munca, familie, acti5itati politice sau o,stesti. )ontrar parerilor
de pina acum, s>a constatat ca aceasta anga;are in multiple roluri sociale nu facilitea=a
sc(im,area, ci duce la o inertie in raport cu sc(im,area. Adultul deci, nu accepta usor
sc(im,area, deoarece aceasta implica modificarea structurala a intregului model
e&plicati5, 5aloric si actional. )a atare, sa nu ne inc(ipuim ca sc(im,area, modificarea
unei asimilari culturale anterioare, o putem reali=a facil si rapid. 'c(im,area este posi,ila
numai plecind de la cimpul de aplicatie al cunoasterii, aprecierii si actiunii de la ceea ce e
util si accesi,il.
/eose,it de importanta este luarea in considerare a caracterului de participare in
intelegerea educatiei adultilor. Adica nu o educatie ce se face unor mase caracteri=ate
prin a,senta totala a acesteia, ci una care se naste prin participarea maselor de indi5i=i,
aflate pe diferite trepte de de=5oltare sociala, profesionala etc. operand cu anumite
sim,oluri si semnificatii culturale. Acceptia de mai sus reliefea=a un inteles mai profund
al insusi actului de educatie, sensul ma;or al acestuia constind in e&pansiunea mediului
uman 5aloros, a acti5itatii umane 5aloroase in raport cu omul. E&ista aici una din
paradigmele fundamentale ale epocii noastre: ne5oia de mediu uman, de acti5itate
5aloroasa se poate reali=a numai prin crearea si receptarea si receptaea noii ci5ili=atii la
ni5elul maselor? dar ceea ce ne cere practica, munca, 5iata cotidiana, nu este inteles
deodata, spontan, in mod clar si distinct, insasi intelegerea fiind si a5ind sensuri multiple?
con5ergenta intelegerilor este data de progresul de in5atare, de ni5elul de re=ol5are si
contradictiei dintre ceea ce ne cere practica si ni5elul aptitudinilor noastre de intelegere si
F
participare la creatie si receptarea ci5ili=atiei noi. /e aici, imperati5ul ma;or al epocii
noastre: sa in5atam, sa gindim, sa simtim si sa lucram intr>un mod nou, creator.
/ificultatile teoretice si practice sunt mari. /e o,icei este mult mai facil sa
gindesti o realitate noua cu instrumentele 5ec(i. /ar nu si producti5. %aptul reiese si din
incercarea de a se gindi procesul de in5atare la adulti prin instrumentele utili=ate in ca=ul
copilului. Este ade5arat ca atit copilul cit si adultul au o caracteristica fundamentala
comuna G in5atarea. /ar diferentierile si deose,irile sunt esentiale: la primul, procesul de
in5atare este similar cu acumularea si structurarea? la cel de>al doilea, in5atarea e
adincire, restructurare, creatie.
Coul principiu al educatiei scolare> in5at a=i, produc a=i G care inlocuieste pe cel
5ec(i G in5at a=ai, produc in 5iitor G tinde sa se apropie de cel al educatiei adultilor, dar
diferentele ramin de ordinul esential, al statutului si rolului celor care in5ata. n acest
conte&t su,liniem doar principiul diferit ce sta la ,a=a organi=arii si functionarii educatiei
adultilor in raport cu cel al copiilor. Pentru adulti notiunea de educator nu are in mod
(otaritor acceptia de o persoana anume ca in ca=ul copiilor, cind un educator (in5atator,
profesor etc.) face educatie. La un adult, educatorul semnifica in primul rind acti5itatea
de munca pe care o desfasoara, deopotri5a cu grupul uman, cu colecti5ul din care face
parte (profesional, de prieteni, familie etc.)
Educatia adultilor, in5atarea in acest ca= este participare. Pasi5itatea, metodele
scolaresti nu pot da re=ultate tocmai datorita conditiilor modificate in care se produce
in5atarea.
Pentru intelegerea mai ampla a ceea ce poate face si ceea ce nu poate face educatia
adultilor, consideram necesar sa ne oprim asupra citor5a caracteristici esentiale ale
acestora. Etimologic cu5intul 3adult4 (adultus) 5ine de la participiul trecut al lui
3adolesco4 (ceea ce s>a intarit, de=5oltat, a crescut). Adult semnifica deci ceea ce a
crescut, este format? adica sinonim cu matur. 'u, raport socio>psi(ologic stadiul de adult
cuprinde simultan maturi=area de=5oltarii fi=ice, intelectuale, morale, sociale, emotionale
si afecti5e. 7aturi=area insa, la rindul ei, presupune acceptare unui ni5el satisfacator in
de=5oltarea unei aptitudini. 'pre e&emplu, in societatea romaneasca rurala (traditionala),
pentru o tinara se considera satisfacator ni5elul de de=5oltare de #< ani, data la care se
inc(eiau numeroase casatorii.
H
7aturi=area cere ea insasi o raportare la ce5a G la ni5elul cerintelor muncii si
5ietii. 7unca si 5iata sunt, deci, termenul de referinta in raport cu care masuram educatia,
stadiul de adult sau maturi=are. 7unca si 5iata noastra fiind sisteme desc(ise, din
perspecti5a sociala si c(iar indi5idual, inseamna ca nu ramine decit o in5atare, o educare
si deci moti5are intr>un proces de adec5are permanenta.
ntr>un conte&t mai larg, efortul educatiei, al in5atarii la adult, corelat cu celelalte
eforturi ale sale, 5i=ea=a construirea de catre acesta a drumului propriu in 5iata, gasirea
fericirii in acti5itatea pe care o desfasoara. /intr>o astfel de perspecti5a, ;udecata de
cunoastere si apreciere, sentimentele si 5ointa de actiune sociala ;oaca un rol important,
deoarece asigura atit insusirea noilor cunostinte despre munca si 5iata, modelul nou de
functionare a relatiilor umane si totodata, interiori=area a ceea ce este de pret in relatiile
dintre om>natura si societate, in munca,in 5iata cotidiana.
+n rol important in educatia adultilor il ;oaca, de asemenea, atasamentul la
mi;loacele institutionale de participare culturala rele5ind apartenenta la comunitatea data
si perceperea conflictului dintre 5alorile grupului si opusul acestora.
Educatia adultilor se identifica si cu efortul de sociali=are, de de=5oltare a unei
lumi culturale, plecind de la e&perientele specifice in situatii date. Ea repre=inta si un
mod de comunicare cu mem,rii grupului caruia ii apartin. )a atare, regulile formale si
neformale ce gu5ernea=a aceste relatii ale grupului 5or duce la de=5oltari diferite in
functie de coe=iunea, organi=area si orientarea grupului. Prin regulile de organi=are a
acestuia, adultul do,indeste determinarea noilor optiuni. %amilia, in acest conte&t, este
c(emata sa indeplineasca o functie de modelator, atit in conturarea noilor atitudini, cit si a
criteriilor de optiune, de insusire practica a noului discurs profesional, social si cultural.
/in acest punct de 5edere, orice strategia educatiei adultilor se cere sa includa in punctele
ei de plecare si de actiune un astfel de de=iderat.
/aca e&perienta adultului e&ercita o influenta puternica asupra lim,a;ului
intelegerii, a atitudunii, aceastanu poate fi transferata aidoma atunci cind e 5or,a de
relatiile sale sociale. Adultul, prin e&perienta sa cu alti mem,ri ai societatii, cu alte
colecti5itati sociale, do,indeste o 5i=iune pluralista despre munca si 5iata, un spri;in in
distantarea de atitudinile sale anterioare. E&perienta altor moduri de relatii sociale>umane
5a conti,ui in felul acesta la insusirea 5alorilor noi din societate, configurind mai
5
profund, mai puternic, rolul e&perientei culturale cu care el intra in legatura in 5iata de =i
cu =i.
Astfel de constatare ridica pro,lema identificarii acelor situatii educati5e care
ofera necesitatea si certitudinea, in5atarea adultilor insasi putindu>se desfasura ca
unproces controlat si nu spontan, supus intimplarii. /in aceasta perspecti5a, determinarea
relatiilor e&istente intre repre=entarile do,indite si noile modele de actiune sociala rele5a
pregnant intrepatrunderea reciproca a lor, gasindu>si unitatea interna.
1,ser5atiile facute sunt menite sa su,linie=e faptul ca dimensiunea stiintifica,
informationala, singura nu este suficienta pentru o de=5oltare a repre=entarilor culturale si
acceptarea sau refu=ul unui anumit sistem de 5alori sociale. Acesta depinde si de factori
de mediu social, de de=5oltare ,io>psi(ologica, de gradul de ele5atie al relatiilor sociale
din colecti5itatile in care adultul intra in legatura sau in care este integrat.
1ri din ce punct am anali=a educatia adultilor, ea se raportea=a mereu la capacitatile de
in5atare ale acestora. /e aici si unul din preceptele fundamentale ale educatiei
permanente: a in5ata sa fii capa,il sa in5eti? sa>ti de=5olti la ma&imum aceste posi,ilitati.
Aptitudinile glo,ale ;oaca un rol esential in in5atare. )ercetarile reliefea=a insa o
dependenta certa a lor la ni5elul anterior de instruire, studiile uni5ersitare asigurind o cota
mai inalta de acti5are in acest sens.
)ercetarile contemporane de psi(ologie infirma ideea ca intrarea in 5irsta adulta
ar duce la stagnarea si in5ec(irea capacitatilor de instruire si educare. /impotri5a,
in5estigatiile atesta c(iar pre=enta unei legitati in de=5oltare, ce poate fi astfel formulata:
in5atarea continua duce la de=5oltarea continua pina la 5irsta inaintata. Aceasta
su,linia=a ca rolul esential in educatia adultilor il au capacitatile de in5atare reali=ate
anterior, tipul si moti5ele in5atarii si nu 5irsta ca atare. A,ia dupa *0>*5 de ani 5irsta
incepe sa>si puna o pecete (otaritoare. /ar si aici sunt mari 5arietati de la un indi5id la
altul.

odulul II
!endine i modele "n educaia adulilor
Concepte de baz i cuvinte cheie: centrul de cercetare pentru educaia adulilor
Bibliografie:
<
Antonesei, L., (2005), Polis i Paideia. apte studii despre educaie, cultur i politici
educative, Ed. Polirom, a!i
"oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
+r,ans-., %r., (#$*5), (trad.), $idactica pentru aduli, E/P, "ucure!ti
Centrul de Cercetare pentru #ducaia $dulilor
%rezentare generala
str. Armatei 2omane nr. 5, H#00E* 1radea, 217ACA
)entrul de )ercetare pentru Educaia Adulilor ())EA) a fost creat in pentru a
rspunde pro5ocrilor comple&e datorate e&tinderii educaiei continue prin forma de
6n5m9nt la distanta in 6n5m9ntul superior romanesc.
).).E.A. este o unitate de cercetare in cadrul creia acti5ea= cadre didactice si
cercettori din diferite catedre, departamente ale +ni5ersitii din 1radea, cum ar fi:
Educaie, 'ociologie, Itiine Economice, )alculatoare, nginerie 7anageriala si
:e(nologica etc. Aria principala de studiu este orientata spre anali=a acti5itilor,
metodelor, strategiilor si inter5eniilor care pot contri,ui la 6m,untirea educaiei
adulilor.
Consiliul director al ).).E.A. este alctuit din: > pre!edinte > director >
responsa,il de relaii internaionale > administrator > referent.
&biectivele propuse: > E5aluarea sistemelor e&istente de educaie a adulilor? >
Anali=a ne5oilor societii rom9ne!ti care pot fi satisfcute prin sisteme, forme si module
de educaie a adulilor? > )rearea de noi module de educaie a adulilor ce pot contri,ui la
de=5oltarea sistemului educaional, la cre!terea ocuprii pe piaa muncii si reducerea
!oma;ului? > /e=5oltarea si diseminarea de metode noi si ino5atoare de predare>6n5are>
e5aluare pentru aduli? > Promo5area relaiilor de cola,orare, parteneriat pe proiecte
legate de educaia adulilor intre +ni5ersitatea din 1radea si uni5ersiti, centre, instituii,
uniti de cercetare similare din tara si strintate.
%roiecte derulate
217ACAC>E+21PEAC e+CDE2':J > 2E2+
2EDEKCL E/+)A:1C AC/ :2ACCL %12 L1DE2CAC)E AC/ A):DE
):MEC'NP C E+21PE > 2E>E:LALE 217ACAC>E+21PEAC
e+CDE2':J > 2E2+
Proiect '1)2A:E' > 7CE2DA coordonat de +ni5ersitatea 3Polite(nicaO din
"ucuresti, apro,at in 2002. Parteneri: +ni5ersitat 1,erta de )atalun.a, Lam,ra-is
2esearc( %oundation, %7 > Ps.c(ologie +ni5ersitat, A,o A-ademi, +ni5ersitatea
:ransil5ania din "raso5, +ni5ersitatea de Dest din :imisoara, 2omanian Learning
CetPor- etc.
Programul 2E2+ are ca scop promo5area utili=arii critice si responsa,ile a te(nologiei
internetului si a computerului in 5ederea spri;inirii procesului de de=5oltare a
in5atamantului uni5ersitar romanesc datorat sc(im,arilor economice si sociale din
2omania. 1,iecti5ele concrete se refera la: spri;inirea institutiilor de in5atamant
uni5ersitar romanesti in procesele de ino5are institutionala, organi=ationala, pedagogica
*
si economica? crearea si implementarea unei platforme care 5a oferi cadrul cola,orarii la
ni5el national si international? sa sta,ileasca capacitatea de producere a calitatii
continutului si a ser5iciilor oferite in conte&tul parteneriatelor nationale si internationale?
de=5oltarea unui sistem de formare pentru profesorii din in5atamantul uni5ersitar si
pregatirea unor formatori speciali=ati pe utili=area ): in procesul de in5atare? crearea
unui sistem de calitate pentru institutiile de in5atamant uni5ersitar, competente, resurse
pentru in5atare, si ser5icii ,a=ate pe transferul de e&perienta si cunostinte din Europa. n
urma acestui proiect se 5a reali=a un sistem 5irtual de predare > in5atare care se 5a putea
de=5olta ca o structura sta,ila, capa,ila de autosustinere prin oferirea de continuturi si
ser5icii de calitate pentru in5atamantul uni5ersitar atat la ni5ele romanesc, regional, sau
european.
&biective: 'copul proiectului este de a promo5a utili=area critica si responsa,ila a
te(nicilor oferite de internet si computer ():) in 5ederea spri;inirii procesului de ino5are
a sistemului uni5ersitar romanesc din perspecti5e: > ntegrarea europeana? >
2esponsa,ilitate fata de cerintele economice si sociale? > Accesi,ilitate pentru studentilor,
profesorilor si a cercetatorilor la educatia si resursele 5irtuale europeana? > Accesi,ilitate
pentru categorii defa5ori=ate la un sistem de educatie uni5ersitara fle&i,ila? >
m,unatatirea ser5iciilor educationale prin teorii pedagogice moderne, te(nologii
inno5ati5e de educatie 5irtuala si noi infrastructure logistice.
$ctivitati in cadrul '#(): Acti5itatile din cadrul programului au fost structurate in
urmatoarele pac(ete de lucru: *% +: )rearea unui cadru pentru procesul de ino5are
'eminarii pe pro,leme de politici (politicieni si manageri din sistem uni5ersitar)
de=5oltarea unui sistem de autoe5aluare. *% (: mplementarea cola,orarii inter>
institutionae 2.# de=5oltarea unor sisteme de management si consultanta 2.2 de=5oltarea
unui cadru de comunicare si cola,orare pentru producerea calitatii continutului si
ser5iciilor. *% ,: de=5oltarea unei infrastructuri te(nice, producerea calitatii
continututlui si a ser5iciilor F.# )rearea infrastructurii te(nice si a sistemului de
management al in5atarii. F.2 'ta,ilirea canalelor de comunicare. F.F )rearea centrului
national. F.H )rearea centrelor de coordonare regionale. F.5 /e=5oltarea sistemului de
calitate. F.< %urni=area ser5iciilor de e>learning. F.* construirea site>ului. *% -: formarea
profesorilor. H.# instruirea te(nica a personalului care utili=ea=a sistemul ): in educatie.
H.2 instruirea personalului referitor la modelele pedagogice si organi=ationale ale
sistemului e>learning. *% .: Ela,orarea sistemului compre(ensi5e de calitate. 5.#
m,unatatirea competentelor personalului in directia standardelor europene. 5.2
Ela,orarea sistemului de calitate necesar ser5iciilor, proceselor si resurselor e>learning.
5.F /e=5oltarea unui sistem de acreditare furni=orilor de e>learning. *% /:
7onitori=area proiectului, E5aluare, /iseminare <.# ntalniri ale partenerilor pentru
e5aluare si monitori=are. <.2 /e=5oltarea planului calitati5 si planul de e5aluare al
proiectului. <.F 'crierea rapoartelor. <.H /iseminarea re=ultatelor prin diferite canale de
comunicare.
%arteneri: +ni5ersitatea Polite(nica din "ucuresti (+P") +ni5ersitat 1,erta de
)atalun.a (+1)) Lam,ra-is 2esearc( %oundation (L2%) %7>Ps.c(ologie +ni5ersitat
(%7) A,o A-ademi (A"1) +ni5ersitatea :ransil5ania din "raso5 (+:") +ni5ersitatea
de Dest din :imisoara (+D:) +ni5ersitatea din 1radea (+1) 2omanian Learning
CetPor- (21LCE:) '2L )entrul pentru Politici si 'er5icii de 'anatate ()P'')
2A2:EL '2L
E
'#0I#*I12 #D)C$!I&1 $1D !'$I1I12 3&' 2&0#'1$1C# $1D
$C!I0# CI!I4#1S5I% I1 #)'&%# - $ C#1!'$6 $1D #$S!#'1
#)'&%#$1 %#'S%#C!I0#
Proiect %P5 coordonat de Qat(olie-e +ni5ersiteit Ci;megen > 1landa, apro,at in 2002.
Parteneri: Qat(olie-e +ni5ersiteit Leu5en>"elgium, +ni5ersit. of Pecs>Nungar.,
'lo5enian nstitute for Adult Education etc.
2E>E:LA)E este o replicR a proiectului E:LALE (Education and :raining for
Lo5ernance and Acti5e )iti=ens(ip in Europe), care s>a desfRsurat 6ntre martie 2000 si
octom,rie 2002. E:LALE a a5ut ca scop 6m,unatatirea educatiei referitor la a,ordari
integrati5e si unitare ale gu5ernarii si cetateniei acti5e.
n programul E:LALE au luat parte repre=entanti a sase tari: %inlanda, 1landa, "elgia,
'lo5enia, 'pania si 7area "ritanie. 2e=ultatele programului au fost rele5ante pentru
intelegerea pro,lematicii studiate, fiind apreciat de comunitatea stiintifica. /e aceea
partenerii au decis continuarea si e&tinderea acestui studiu pe conte&te socio>culturale
diferite. Astfel a fost ela,orat programul 2E>E:LALE.
Proiectul 2E>E:LALE, ca o masura complementara proiectului E:LALE (2000>2002),
are implicatii ma;ore pentru doua tari din centrul si estul Europei: +ngaria si 2omania.
2epre=inta o oportunitate pentru cercetatorii din aceste tari sa urmareasca pro,lema
gu5ernarii si a cetateniei acti5e ca fiind o pro5ocare importanta pentru tarile aflate in
tran=itie, facand parte dintr>un consortiu international e&istent. n conte&tul integrarii si
de=5oltarii europene, rolul statelor in curs de aderare tre,uie sa fie unul acti5.
Proiectul se 5a desfasura intre # ianuarie 200F > # ianuarie 200H, a5and ca parteneri: >
1landa: +ni5ersitatea )atolica Ci;megen, 'ectiunea de Educatie pentru Adulti
(coordonator proiect) "elgia: +ni5ersitatea )atolica Leu5en, 'ectiune de Educatie pentru
Adulti 'lo5enia: nstitutul 'lo5en de Educatie pentru Adulti, L;u,l;ana +ngaria:
+ni5ersitatea Pecs, nstitutul de Educatie pentru Adulti 2omania: +ni5ersitatea din
1radea, )entrul de )ercetare pentru Educatia Adultilor. "ugetul total al acestui proiect
pentru 2omania este de <0.000 euro.
'copul proiectului 2E>E:LALE este de a in5estiga similaritatile si diferentele dintre est
si 5est, dintre tarile mem,re +E si cele 6n curs de aderare. mplicatiile noilor democratii
asupra cetateniei acti5e si gu5ernare necesita in5estigatii. +nul din o,iecti5ele acestui
program este de a de=5olta si spri;ini educatia si instruirea adultilor pentru toleranta,
a,ordarea unitara si acti5a a educatiei pentru gu5ernare si cetatenie acti5a in Europa
centrala si de est.
Premi=a acestui proiect, in conte&tul european de asta=i, este de a integra retele si
consortii de cercetare cu parteneri din tari mem,re ale +niunii Europene si parteneri din
tari in curs de aderare. n 5ederea reali=arii unui studiu comparati5, diseminarea
re=ultatelor si pregatirea urmatoarelor acti5itati ale consortiului este necesara pregatirea si
implicarea de noi parteneri potentiali intr>un studiu profesional, cu un ni5el de
competiti5itate inalt.
1,iecti5ele generale ale proiectului 2E>E:LALE sunt urmatoarele: > 5erificarea si
5alidarea re=ultatelor cercetarii din cadrul programului E:LALE in conte&tul Europei
centrale si de est? > stimularea dialogului intre cercetatori, politicieni, intre societatile
Europei de 5est, respecti5 est, referitor la conclu=iile studiului, in 5ederea integrarii
europene? > transpunerea noilor re=ultate in masuri politice rele5ante. Acti5itatile
principale din cadrul acestui proiect sunt cele de cercetare si diseminare a re=ultatelor.
$
Astfel programul este structurat pe cinci dimensiuni principale, dupa cum urmea=a: #.
E&plorare, planificare, retele de e&perti, formarea ec(ipei de consultanti. 2. Anali=a
documentelor F. 7etoda ,iografica. H. %ocus grupuri 5. nterpretare stiintifica si dialog cu
comunitatea politica 7etodele utili=ate in cadrul fiecarei acti5itati de cercetare sunt la fel
in cadrul fiecarui grup national, datele o,tinute astfel fiind compara,ile international.
2e=ultatele acestui studiu sunt astfel rele5ante pentru im,unatatirea strategiilor
educationale europene in domeniul cetateniei acti5e si pentru gu5ernare.
2e=ultatele generale ale cercetarii le puteti 5edea accesand site>ul
(ttp:SSPPP.socsci.-un.nlSre>etgace
Pentru informatii suplimentare nu e=itati sR ne contactati la tel 025$>H0EH2<, sau la
adresa de e>mail tsa5eanuTuoradea.ro
%arteneri
+ni5ersitat 1,erta de )atalun.a
Lam,ra-is 2esearc( %oundation
%7 > Ps.c(ologie +ni5ersitat
A,o A-ademi
+ni5ersitatea O:ransil5aniaO din "raso5
+ni5ersitatea de Dest din :imisoara
2omanian Learning CetPor-
Qat(olie-e +ni5ersiteit Leu5en > "elgia
Qat(olie-e +ni5ersiteit Ci;megen > 1landa
+ni5ersit. of Pecs > Nungar.
'lo5enian nstitute for Adult Education
+ni5ersitatea OPolite(nicaO din "ucuresti
Contact
/irector: prof. uni5. dr. Anca /odescu > adodescuTuoradea.ro
/irector stiintific: lect. uni5. dr. Adrian Natos > a(atosTuoradea.ro
2esponsa,il relatii internationale: lect. drd. > C.)(ioncelTped.-un.nl
Administrator: Anca /rugas > adrugasTuoradea.ro
Asistenti cercetare: 2o&ana :itieni > rtitieniTuoradea.ro
:omina 'a5eanu > tsa5enuTuoradea.ro
Modulul III
#D)C$7I$ $D)67I6&' 81 SIS!#)6 %'#)1I0#'SI!$'
Concepte de baz i cuvinte cheie: educaia adulilor, formare continu, lifelong
learning
Bibliografie:
Antonesei, L., (2005), Polis i Paideia. apte studii despre educaie, cultur i politici
educative, Ed. Polirom, a!i
"oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
+r,ans-., %r., (#$*5), (trad.), $idactica pentru aduli, E/P, "ucure!ti
#0
Parteneriatul social 6n 6n5amantul profesional !i te(nic repre=int ansam,lul
relaiilor de cola,orare dintre furni=orii de pregtire !i actorii sociali.
'copul principal al parteneriatului social este corelarea ofertei de formare cu
cerinele mediului economic !i social !i optimi=area procesului de formare 6n raport cu
ne5oile societii !i ale ,eneficiarilor instruirii.
'e are 6n 5edere de=5oltarea personal !i profesional a ,eneficiarilor de pregtire
din perspecti5a 6n5rii de>a lungul 6ntregii 5iei.
$ "nva s "nvei este c(eia succesului 6ntr>o lume dinamic, 6n continu
sc(im,are, 6n care indi5idul este o,ligat s 6n5ee de>a lungul intregii 5iei.
Programele de formare adresate adulilor tre,uie s 5i=e=e formarea echilibrat
a competenelor cheie din acest domeniu prin insu!irea de ctre ele5i a cuno!tinelor
necesare, respecti5 formarea deprinderilor !i atitudinilor corespun=atoare. 8n acest
mod, competenele formate pe parcursul educaiei de ,a= rspund condiiei de a fi
necesare i benefice pentru individ !i pentru societate 6n acela!i timp.
Programele de formare tre,uie s asigure cre!terea !anselor de ocupare a forei de
munc. Aceasta se reali=ea= prin adec5area coninuturilor pregtirii profesionale la
cererea pieei forei de munc, formulat de anga;atori pe ,a=a standardelor de pregtire
profesional .
Programele de formare tre,uie s fie atracti5e. 'tructurarea procesului de formare
profesional pe ,a=a re=ultatelor 6n5rii s fie deri5ate din performanele asteptate de
anga;atori.
Prin cre!terea transparenei procesului de formare, a 6ncrederii c aceste programe
ofer !anse reale de insertie socio G profesional se 5a a;unge la recunoa!terea !colilor !i
acreditarea lor ca furni=ori de formare profesional.
8n conformitate cu Legea pri5ind parteneriatul social 6n formarea profesional
iniial !i continu prin instituia !colar, se desprind urmatoarele o,ligaii:
sta,ilirea unor politici de de=5oltare partenerial (6ntre !coal! !i agenii economici)
de=5oltarea de structuri parteneriale specifice
implementarea de practici fle&i,ile de formare profesional.
%ormele de parteneriat social se 5or concreti=a prin: protocol de cola,orare !iS sau
con5enii de practic
Acti5itile 6n cadrul parteneriatului social 6n formarea profesional iniial !i
continua prin instituia !colar constau 6n:
de=5oltarea ,a=ei de cunoastere !i a capacitilor de ino5areSsc(im,are
de=5oltarea resurselor umane
de=5oltarea capacitii instituionale
consilierea si orientarea profesionala
de=5oltarea componentelor opionale ale curriculumului national
sta,ilirea calificrilor profesionale pentru care formarea se reali=ea= prin sistemul
educaional !i ela,orarea standardelor de pregatire profesional
formarea si certificarea profesional
asigurarea coerenei formrii profesionale iniiale cu formarea profesional continu
protecia !i susinerea educaional a colecti5itii 5ulnera,ile G copii
instituionali=ati , Ucopiii str=ii4 , persoanele cu deficiene , copii sau tineri
##
necuprin!i 6ntr>o form de 6n5m9nt sau 6n piaa muncii, grupurile minoritare
5ulnera,ile
finanarea formrii profesionale continue de ctre partenerii sociali sau din alte
resurse
di5ersificarea si cre!terea surselor de 5enituri ale unitilor de 6n5m9nt
di5ersificarea ofertei de ser5icii de=5oltate de !coala pentru comunitate
promo5area unor msuri, programe, reglementri !i legi necesare formrii
profesionale continue
asigurarea unor instrumente !i practici de asistare a unitilor de 6n5m9nt 6n
de=5oltarea programelor specifice
asigurarea implementarii programelor europene !i internaionale care determin
msuri de ino5are !i de de=5oltare la ni5el local, ;udeean !i regional
alte aciuni de interes comun.
/in Programul de Lu5ernare, strategia formrii si reformrii resurselor umane
constituie punctual de pornire al politicilor de moderni=are economico>social a
2om9niei.
8n consens cu UCartea alb asupra educaiei i formrii4 elaborat de
)niunea #uropean9 programul gu5ernamental situea= pe un loc important reali=area
Usocietatii educaionale: care 5alorific eficient resursele umane prin educaie
permanent. Acest tip de societate presupune noi demersuri de politic educaional >
Ueducaia pentru toi !i educaia pentru fiecare4.
8n acest sens se 5or iniia !i de=5olta:
accesul larg la ser5icii de educaie !i formare
educaie pe toata durata 5ieii
e&tinderea funciei educati5e a societii la un ansam,lu de instituii
formati5e (scoala, familia, comuniti locale, societi comerciale etc.)
+na din direciile de aciune pentru asigurarea educaiei permanente !i construirea
societii educaionale este: definirea cadrului legislati5 pentru educaia permanent !i
educaia adulilor.
Prin 1rdonana Lu5ernului 2om9niei nr. #2$SF# august 2000 pri5ind formarea
profesionala a adultilor, apro,ata prin Legea nr. F*5 din iunie 2002 , respecti5 N.L. 522
din E mai 200F pentru apro,area normelor metodologice de aplicare a pre5ederilor 1.L.
nr. #2$S2000 pri5ind formarea profesional a adulilor, se urmre!te alinierea sistemului
de formare profesional a adulilor din 2om9nia la tendinele europene, su, aspectul:
implementrii parteneriatului social ?
descentrali=rii deci=iei?
facilitrii accesului?
asigurarea calitii.
Coul )od al 7uncii (Legea nr. 5FS200F) acord o atenie deose,it formrii
profesionale 6n cadrul 6ntreprinderilor. +nul dintre articolele acestui document pre5ede
o,ligati5itatea tuturor anga;ailor de a asigura accesul periodic al anga;ailor la formarea
profesional.
Anga;atorii au o,ligaia de a negocia planurile de formare profesional cu
repre=entanii anga;ailor sau ai sindicatelor.
8n acest sens este necesar reali=area unor parteneriate strategice 6n formarea
profesional.
#2
/e asemenea a aprut 7etodologia de autori=are a furni=orilor de formare profesional a
adulilor, apro,at prin 1rdinul comun al 7inisterului 7uncii 'olidaritii 'ociale si
%amiliei 50#S0E.#0.200F si al 7inistrului Educaiei, )ercetrii si :ineretului
525FS#<.#0.200F
Participarea actorilorSpartenerilor multipli creea= premisele unei 5i=iuni
strategice comune asupra formrii profesionale 6neleas ca in5estiie 6n de=5oltarea
profesional !i personal a cetenilor.
Parteneriatul social tre,uie 6neles, anali=at !i de=5oltat ca un sistem desc(is.
Parteneriatele strategice 6n formarea profesional au ca o,iecti5e :
1. dentificarea calificrilor profesionale, a ne5oilor de formare !i planificare a
ofertei de formare profesional.
2. Acreditarea furni=orilor de formare.
1 atenie deose,it tre,uie acordat de !coli 6n selectarea acelor meserii ce a,sor, fora
de munc, dar pentru care au de=5oltate foarte ,ine resursele materiale !i umane. Agenii
economici nu au resurse suficiente pentru a in5esti 6n formare. /ac reali=ea= acest
lucru, totul se reduce la formare asigurat pe plan intern.
)ooperarea cu agenii economici repre=int 6nc un punct sla,, fiind limitat la
con5enii de formare practic. /e o,icei, anga;atorii se implic foarte puin 6n procesul de
formare.
Este necesar, 6n consecin, ca grupurile !colare s se de=5olte ca furni=ori de
formare profesional !i s se acredite=e 6n acest sens.
mplicarea partenerilor sociali 6n procesul de autori=are a furni=orilor de formare are cas
cop apropierea coninutului formrii de cerinele pieei muncii !i repre=int, totodat un
mi;loc de asigurare a calitii formrii profesionale continue.
3. Ela,orarea curriculum>ului, structura modular
)urriculum>ul este definit 6n ,a=a competenelor din standardele de Pregtire
Profesional. 'e trece, astfel, la introducerea unui sistem de alocare de credite
transfera,ile pentru formarea profesional continu. )reditele nu 6nlocuiesc e5aluarea
calitati5 prin note sau calificati5e.
Acest mod de e5aluare 5a face posi,il construcia indi5iduali=at a aciunilor de
instruire 6n cadrul planului de formare profesional !i las loc iniiati5ei personale pentru
de=5oltarea propriilor capaciti.
4. 1rientarea !i consilierea pri5ind cariera
'e impune identificarea !i de=5oltarea unor msuri acti5e !i eficiente aplicate la formarea
grupurilor int :
omogenitatea 6n formarea iniial
aplicarea unor teste iniiale de recunoa!tere a competenelor iniiale.
%urni=orul de formare profesional acreditat tre,uie s de=5olte aciuni, precum :
parteneriate strategice cu agenii economici de profil, cu scopul organi=rii con5ersiei
profesionale !i a perfecionrii personalului anga;at ?
s aplice metode de iniiere de 6n5are centrate pe cursant ?
s de=5olte metode de e5aluare, at9t a formatorilor c9t !i a forma,ililor ?
s decopere surse de finanare interne !i e&terne.
#F
8n decem,rie 200F s>a lansat V7onografia pri5ind educaia !i formarea
profesional !i ser5iciile de ocupare 6n 2om9niaW de ctre %undaia European de
%ormare Profesional de la :orino (E:%).
Au participat repre=entani ai 7inisterului Educaiei !i )ercetrii, ai 7inisterului
7uncii 'ociale, 'olidaritii !i %amiliei, 7inisterului ntegrrii Europene, ai Ageniei
Caionale pentru ocuparea %orei de 7unc.
)onclu=ia care s>a desprins : Agenia Caional pentru 1cuparea %orei de
7unc, respecti5 Agenia Audeean de 1cupare a %orei de 7unc repre=int, 6n
teritoriu, 5eriga de ec(ili,ru 6ntre furni=orul de formare !i piaa muncii.
)onform Legii nr. *<S2002, Agenia Caional pentru 1cuparea %orei de 7unc aloc,
6n pre=ent, mai multe resurse pentru msuri acti5e pe piaa forei de munc.
8n condiiile 6n care resursele pentru msurile acti5e au crescut, rata de participare
la cursurile de formare profesional a rmas la ni5el sc=ut.
)erinele rigide 5i=9nd reintegrarea pe piaa forei de munc a a,sol5enilor
cursurilor de formare profesional au condus la o ofert redus de ser5icii de formare
profesional pentru !omeri. 8n aceste condiii, un procent de peste *5X dintre acti5itile
de formare este re=er5at pentru !omerii cu plasament sigur.
+niunea European este cel mai important finanator 6n domeniul msurilor acti5e
de ocupare. 8n ultimii ani au fost lansate !i finanate programe Leonardo, 'ocrates, P(are
etc.
#ducatia adultilor - repere conceptuale
Cine este adultul in conte;tul programului 2')1D!0I2<
Proiectele de cooperarea europeana vi%ate de actiunea &'(N$)*I& 1 sunt
destinate educatiei adultilor. $e+inirea clara a ,rupului-tinta si a #ene+iciarilor ulteriori
este +oarte i"portanta pentru deter"inarea eli,i#ilitatii proiectului, deci%ie care se ia
inainte de orice alta apreciere privind continutul acestuia.
Cine este prin urmare adultul ! "ene#iciar al re$ultatelor unui proiect
%RU&DT'I% ( care sunt principalele criterii de delimitare a acestuia de alte
cate)orii de persoane*
Aceste criterii sunt:
YZcriteriul varstei: adultul tre,uie sa ai,a, de o,icei, cel putin 5arsta la care o persoana
ar fi tre,uit sa a,sol5e in5atamamntul o,ligatoriu sau 5arsta la care reglementarile
internationale recunosc dreptul de a fi anga;at si de a ocupa un loc de munca (cel putin #<
ani)?
YZsituatia in care o persona se afla pe parcursul 5ietii sale profesionale, intre momentul
a,sol5irii in5atamantului o,ligatoriu pana dupa iesirea sa de pe piata fortei de munca
acti5e. Pentru programele L2+C/:DL adult este acela care a a,andonat scoala intr>un
anumit stadiu al educatiei (formarii) initiale si care doreste sa reia intr>un anumit moment
acti5itatile educati5e. 'uptura cu invata"antul initial apare, deci, ca +iind i"portanta.
Este importanta, de asemenea, situatia de defa5ori=are in care se afla adultul, din di5erse
moti5e (economice, sociale, culturale).
Pentru proiectele &'(N$)*I& populatiile de -risc-, care au di+icultati in
ceea ce priveste accesul la educatie sunt prioritare.
Prin ur"are, adultul caruia i se adresea$a un proiect %RU&DT'I% este orice
persoana de peste 1. ani care/
#H
YZdin diverse "otive, nu a a#solvit nici o scoala sau nu a inc!eiat invata"antul
o#li,atoriu si doreste sa isi continue studiile si pre,atirea prin +or"e alternative de
educatie, sau intentionea%a sa reintre in siste"ul +or"al de pre,atire0
YZa iesit din siste"ul initial de +or"are, are sau nu o ocupatie, dar doreste sa isi
per+ectione%e co"petentele, sa isi valori+ice talentele personale, sa isi sc!i"#e do"eniul
pro+esional sau sa dea o destinatie educativa ti"pului li#er.
/in aceasta perspecti5a se pot distinge mai multe categorii de adulti carora un
proiect de cooperare europeana L2+C/:DL # se poate adresa, fara ca acestea sa fie
epui=ate in enumerarea care urmea=a:
YZtineri adulti, care nu au inc(eiat in5atamantul o,ligatoriu sau au a,andonat traseele
formarii initiale la un moment dat, care doresc sa se pregateasca pentru reluarea
procesului de educatie intr>un cadru formal, institutionali=at, sau care doresc sa participe
la forme alternati5e de educatie?
YZpersoane care au o ocupatie, care decid sa continue procesul de educatie in mod
indi5idual, pentru im,unatatirea sau 5alorificarea competentelor personale, pentru
petrecerea timpului li,er si care doresc sa participe la cursuri si programe in afara
timpului de lucru?
YZsomeri, persoane care ocupa un loc de munca temporar, care se afla in cautarea unui loc
de munca sau care nu au intrat niciodata pe piata fortei de munca si care doresc sa urme=e
di5erse forme de educatie?
YZpersoane de O5arsta a treiaO, care au inc(eiat 5iata profesionala acti5a.
La ni5elul fiecareia dintre aceste categorii, sunt considerate prioritare persoanele
de=a5anta;ate, defa5ori=ate, persoanele cu ne5oi speciale.
&rientarea tematica a proiectelor: ce reprezinta domeniul educatiei
adultilor<
1rientarea tematica (delimitarea continutului proiectului, a tipurilor de acti5itati
specifice) este, de asemenea, foarte importanta pentru selectionarea unei candidaturi.
Proiectele tre,uie sa se refere la domeniul educatiei adultilor, la a,ordari, metodologii,
metode, te(nici, instrumente specifice acesteia si sa fie adec5ate proritatilor Actiunii
L2+C/:DL #.
Dom incerca sa pre=entam cate5a concepte care sunt utili=ate in educatia
adultilor.
#ducatia adultilor este conceptul care desemnea=a un domeniul glo,al G cel al
tuturor acti5itatilor educati5e desfasurate in ,eneficiul populatiei adulte, acoperind o arie
5asta de practici si metode. )onceptul nu este insa uniform utili=at de catre specialisti.
E&ista tari in care, practic, nu mai e&ista ca atare, fiind inlocuit de alte concepte (%ranta),
dar, de cele mai multe ori, termenul educatia adultilor este utili=at pentru desemnarea
unui domeniu general, Ocon5ietuindO cu o serie de alte concepte specifice (educatie
populara, educatie de ,a=a, formare profesionala etc.) pe care 5om incerca sa le
pre=entam pe scurt, in continuare.
#ducatia populara este un termen utili=at pentru toate formele de educatie a adultilor
care se reali=ea=a prin intermediul asociatiilor, fundatiilor, organi=atiilor etc. Aceasta
cuprinde forme de educatie nonformala, desemnea=a fenomenul care mai este denumit si
OanimatieSeducatie socio>culturalaO, a5and uneori structura sa institutionala proprie
(uni5ersitati populare, caseSclu,uri de tineret sau de cultura, clu,urile de cartier etc.),
#5
acti5itatile fiind legate de petrecerea timpului li,er (dans, mu=ica, teatru, .oga, pictura,
sport etc.) sau pri5esc orice tip de acti5itate educati5a destinata adutilor care doresc sa>si
5alorifice talentele sau competentele personale. 1cest tip de activitati se incadrea%a cel
"ai #ine in conte2tul proiectelor &'(N$)*I&.
#ducatia permanenta este conceptul adec5at scopurilor si o,iecti5elor unui
proiect de cooperare europeana L2+C/:DL # la ni5el de principiu. Acesta nu se leaga
nici de aspectul calitati5 al informatiei si nici de ni5elul 5arstei. Principiul educatiei
permanente ofera posi,ilitatea reali=arii unei educatii profund indi5iduali=ate pe Utrasee
proprii4 de educatie, pregatire sau formare, care sunt definite si alese nu in raport cu un
ni5el de cunostinte pre>determinat, ci mai ales in raport cu ritmul, necesitatile, aspiratiile
proprii fiecarui indi5id. Principiul educatiei permanente ar tre,ui sa faca posi,ila
articularea educatiei adultilor cu educatia copiilor, intr>un sistem coerent si coordonat.
#ducatia de-a lungul intregii vieti (Ulife long learning4, Ueducation tout au long
de la 5ie4) a inceput sa fie utili=at dupa anul #$*2, cand presedintele )omisiei
internationale pri5ind de=5oltarea educatiei, Edgar %aure, a inmanat directorului general
al +CE')1 raportul OA in5ata sa fiiO. deea fundamentala a raportului o constituia
o,iecti5ul general enuntat de %aure, si anume cerinta ca orice indi5id sa ai,a posi,ilitatea
sa in5ete de>a lungul intregii sale 5ieti, educatia astfel inteleasa repre=entand Uc(eia de
,olta4 a ceea ce autorul numeste U)etatea educati5a4. Educatia de>a lungul intregii 5ieti
tre,uia sa permita fiecaruia sa faca functionale informatiile si cunostintele, sa stie sa
identifice sursele, sa le selectione=e, sa le ordone=e, sa le gestione=e si sa le utili=e=e.
Educatia tre,uia sa se adapte=e constant la mutatiile societatii, fara sa negli;e=e
transmiterea cunostintelor ac(i=itionate, a ,a=elor e&perientei umane.
)onferinta nternationala pri5ind Educatia adultilor )1C%C:EA D (Nam,urg,
#$$*) a promo5at si relansat conceptul de Ueducatie de>a lungul intregii 5ieti4, su,liniind
faptul ca pregatirea si educatia adultilor nu mai tre,uie sa fie un raspuns la insuficientele
pregatirii initiale, ci tre,uie sa asigure tuturor posi,ilitatea de a in5ata si crea de>a lungul
intregii 5ieti.
%a=a a doua a programului '1)2A:E' se ,a=ea=a pe conceptul de educatie
de>a lungul intregii 5ieti, dar termenul este promo5at in mod deose,it in cadrul actiunii
L2+C/:DL.
#ducatia de baza repre=inta o componenta centrala in educatia adultilor si un
domeniu prioritar pentru proiectele L2+C/:DL. Aceasta se refera la nstrumentele de
in5atare esentiale (lectura, scriere, e&primare orala, calcul, re=ol5area de pro,leme) care
constituie mi;loacele indispensa,ile ale comunicarii si cerintele o,ligatorii pentru
do,andirea continuturilor educati5e fundamentale, pentru asimilarea cunostintelor,
aptitudinilor, pentru determinarea 5alorilor si atitudinilor de care fiinta umana are ne5oie
pentru a>si de=5olta propriile capacitati, pentru a participa la ameliorarea calitatii
e&istentei sale, pentru a lua deci=ii clare si pentru a continua sa in5ete.
/omeniul educatiei de ,a=a include mai ales programe de alfa,eti=are si de
alfa,eti=are functionala, programe care presupun in5atarea unei lim,i straine ca a doua
lim,a, programe pri5ind initierea in 5ederea anga;arii.
3ormarea profesionala continua sau permanenta desemnea=a componenta cea
mai Ote(nicaO a educatiei adultilor si cea care se adresea=a formarii profesionale a
acestora, implicand mecanisme si structuri care apela=a la resurse materiale importante
(statul este unul dintre partenerii cei mai importanti in finantare) si la resurse umane
#<
calificate special pentru acest domeniu, urmarind di5erse forme de pregatire profesionala
a adultilor (calificareS recalificare profesionala, perfectionare profesionala, reorientare,
recon5ersie profesionala etc.). 'unt concepute strategii specifice si sunt delimitate
continuturi sistematic organi=ate si planificate, institutiile care ofera programe de acest
tip fiind e&trem de di5erse (centre speciali=ate de formare profesionala independente, ca
si centreS structuri afiliate sau aflate in parteneriat cu organisme gu5ernamentale
responsa,ile pentru acti5itatea profesionala sau pentru educatie si agenti economici,
departamente speciali=ate ale uni5ersitatilor etc.).
Pro)ramele de #ormare pro#esionala &U #ac o"iectul proiectelor
%RU&DT'I%
acestora #iindu-le destinate pro)ramul +,-&ARD- da 'inci. Proiectele care se
centrea$a pe #ormare pro#esionala .oricat de "ine ar #i concepute candidaturile din
punctul de vedere al continutului/ sunt re#u$ate in cadrul actiunii %RU&DT'I%.
Ce tipuri de proiecte sunt finantate de actiunea 2')1D!0I2 +<
YZProiecte care isi propun noi a,ordari, metode si te(nici fle&i,ile destinate adultilor,
care conduc la moti5area acestuia de a participa la procesul de educatie?
YZProiecte care pregatesc adultul sa isi asume responsa,ilitatea educatiei sale, care
contri,uie la de=5oltarea sa personala, care recunosc si respecta adultul in calitatea
sa de actor acti5 in procesul de educatie?
YZProiecte care de=5olta capacitatile indi5iduale si care conduc la cresterea sanselor
adultului de a se integra in mediul profesional, oferindu>i acestuia posi,ilitati de a>si
5alorifica aceste capacitati in functie de talentele personale, 5alorificand si e&plorand,
in acelasi timp, mediul sau social si cultural?
YZProiecte care 5i=ea=a capacitatile de comunicare, care permit cercetarea si anali=a,
care di5ersifica oportunitatile oferite adultului in a>si de=5olta creati5itatea si
posi,ilitatile de re=ol5are a pro,lemelor si care contri,uie la accesul real al adultilor
la noile te(nologii si mi;loace noi de educatie?
YZProiecte care utili=ea=a mi;loacele de in5atamant desc(is si la distanta, adultii fiind
incura;ati sa lucre=e in ec(ipa si in medii interdisciplinare sau, dimpotri5a, autonom,
in functie de ritmul propriu de in5atare?
YZProiecte care urmaresc e5aluarea si certificarea re=ultatelor, care pornesc de la
acceptarea di5ersitatii e&perientelor si capacitatilor celor educati, incura;and
de=5oltarea si recunoasterea acestora?
YZProiecte care implica institutiile care mi=ea=a pe ino5atie si creati5itate, Oorgani=atiile
pentru educatieSin5atare4, in care atat cei care in5ata cat si cei care sustin
de=5oltarea indi5iduala a primilor prin educatie actionea=a potri5it unui plan focali=at
pe principiul educatiei permanente? aceste institutii sunt structuri de pregatire
desc(ise comunitatii si mi;loacelor de educatie la distanta, care promo5ea=a
cooperarea la ni5el national, dar mai ales la ni5el european.
Modulul I'
6#2IS6$7I#9 %&6I!ICI9 D#40&6!='I I1S!I!)7I&1$6# %'I0I1D
#D)C$7I$ $D)67I6&'
Concepte de baz i cuvinte cheie: instituii care ofer programe de formare a
adulilor, legislaie specific domeniului
Bibliografie:
#*
'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
6#2#$ #D)C$7I#I %#'$1#1!#
- proiect -
$rt>+ (#) Pre=enta lege reglementea= cadrul general al educaiei permanente 6n
2om9nia.
$rt>( (#) Educaia permanent repre=int totalitatea acti5itilor de 6n5are reali=ate de>
a lungul 5ieii, de la educaia timpurie, p9n la educaia dup pensionare, 6n scopul
de=5oltrii cuno!tinelor, a,ilitilor !i competenelor dintr>o multipl perspecti5:
personal, ci5ic, social sau ocupaional.
(2) Educaia permanent se reali=ea= 6n conte&te formale, informale !i non>
formale.
8n5area formal se desf!oar dup o,iecti5e educaionale !i curriculum e&plicit
formulate, este intenional !i presupune 6nmatricularea cursanilor !i certificarea
re=ultatelor 6n5rii.
8n5area informal se refer la acele cuno!tine, a,iliti !i competene do,9ndite
6n conte&tul acti5itilor cotidiene, neinstituionali=ate, legate de munc, mediul social
sau de timpul li,er, do,9ndite fr un o,iecti5 educaional sau un curriculum e&plicit
formulate.
8n5area non>formal se refer la acele cuno!tine, a,iliti !i competene
integrate 6n conte&tul unor acti5iti planificate, instituionali=ate, dar fr o,iecti5e
educaionale sau curriculum e&plicit formulate.
(F) Educaia permanent este o responsa,ilitate a persoanelor, grupurilor,
organi=aiilor !i instituiilor !i este stimulat de ctre stat.
$rt>, (#) %inalitile principale ale educaiei permanente 5i=ea= de=5oltarea plenar a
persoanei !i de=5oltarea sustena,il a societii.
(2) Educaia permanent se centrea= pe formarea !i de=5oltarea competenelor
c(eie, a competenelor specifice !i a competenelor a5ansate, necesare 6ntr>o economie a
cunoa!terii !i o societate democratic.
$rt>- (#) 'tatul garantea= dreptul !i accesul egal la educaie pentru toate persoanele,
fr niciun fel de discriminare pe criterii de se&, 59rst, etnie, =on de re=iden, statut
socio>economic, con5ingeri religioase, politice sau alte criterii.
(2) 'tatul garantea= !anse egale de acces la sistemele de informare, consiliere !i
orientare 6n carier, precum !i la programe de spri;in educaional pentru persoanele aflate
6n situaii de risc.
(F) 'istemele de informare, consiliere !i orientare 6n carier, precum !i
programele de spri;in educaional sunt reglementate prin ordine comune ale 7inisterului
Educaiei, )ercetrii !i no5rii !i 7inisterul 7uncii, %amiliei !i Proteciei 'ociale.
(H) 'tatul are o,ligaia s asigure acreditarea !i e5aluarea periodic a furni=orilor
de educaie !i formare, pu,lici !i pri5ai, care operea= pe teritoriul 2om9niei.
(5) Cerespectarea, intenionat sau nu, a dreptului la educaie !i a accesului egal la
educaie, la ser5icii de informare, consiliere !i orientare 6n carier !i la programele de
#E
spri;in educaional se consider infraciune !i se sancionea= conform legislaiei 6n
5igoare.
$rt>. (#) Educaia este o prioritate naional.
(2) Pentru educaie, statul aloc un ,uget anual de minimum * X din P", din
fonduri pu,lice.
(F) Lu5ernul rspunde pu,lic 6n faa Parlamentului de alocarea !i gestiunea
,ugetului specificat la alin. (2).
$rt>/ (#) 'tatul 6!i e&ercit atri,uiile 6n domeniul educaiei permanente prin
intermediul Parlamentului, Lu5ernului, 7inisterului Educaiei, )ercetrii !i no5rii !i
7inisterului 7uncii, %amiliei !i Proteciei 'ociale.
(2) 'tatul sta,ile!te parteneriate cu toate prile interesate 6n promo5area educaiei
permanente.
(F) Parlamentul are urmtoarele atri,uii:
apro, ,ugetul educaiei ca parte a ,ugetului de stat?
apro, legile din domeniul educaiei !i formrii profesionale?
adopt raportul anual pri5ind starea 6n5m9ntului, pre=entat de ministrul educaiei?
apro, legea cu pri5ire la 6nfiinarea, transformarea sau desfiinarea unei uni5ersiti
pu,lice sau pri5ate.
(H) Lu5ernul are urmtoarele atri,uii, 6n domeniul educaiei:
apro, liniile strategice ale politicii naionale 6n domeniul educaiei?
asigur rele5ana educaiei 6n raport cu piaa muncii !i apro, )adrul Caional al
)alificrilor ca parte a )adrului European al )alificrilor?
propune Parlamentului, spre apro,are, ,ugetul educaiei ca parte a ,ugetului de stat?
apro,, prin (otr9ri de gu5ern, modul de organi=are, funcionare, e5aluare !i control
al ser5iciilor educaionale !i al furni=orilor de educaie?
propune Parlamentului, spre apro,are, 6nfiinarea, transformarea sau desfiinarea
uni5ersitilor pu,lice sau pri5ate?
reglementea= regimul diplomelor !i certificatelor de studii recunoscute de ctre
statul rom9n?
alte atri,uii, sta,ilite prin legislaia sectorial referitoare la educaie !i formare.
(5) 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii are ca atri,uii principale:
ela,orarea strategiilor !i politicilor naionale 6n domeniul educaiei, formrii !i
cercetrii?
ela,orea= reglementrile referitoare la organi=area !i funcionarea sistemului de
educaie din 2om9nia?
monitori=ea=, e5aluea= !i controlea=, direct sau prin organismele a,ilitate,
funcionarea sistemului educaional !i a furni=orilor de educaie?
sta,ile!te mecanismele !i metodologiile de 5alidare !i recunoa!tere a re=ultatelor
6n5rii?
alte atri,uii, a!a cum apar ele specificate 6n legislaia sectorial, referitoare la
educaie !i formare.
(<) 7inisterul 7uncii, %amiliei !i Proteciei 'ociale are ca atri,uii principale:
ela,orarea !i gestionarea, 6mpreun cu 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii, a
)adrului Caional al )alificrilor, ca parte a )adrului European al )alificrilor?
#$
reglementea= modul de organi=are !i funcionare a furni=orilor de formare
profesional?
asigur acreditarea, e5aluarea !i controlul periodic al furni=orilor de formare
profesional?
alte atri,uii, a!a cum apar ele specificate 6n legile sectoriale, referitoare la educaie !i
formare.
$rt>? (#) 1rgani=area !i funcionarea 6n5m9ntului preuni5ersitar este reglementat 6n
Legea 6n5m9ntului preuni5ersitar.
(2) 1rgani=area !i funcionarea 6n5m9ntului superior este reglementat 6n
Legea 6n5m9ntului superior.
(F) 1rgani=area !i funcionarea formrii profesionale la ni5el teriar este
reglementat 6n legislaia referitoare la formarea profesional la ni5el teriar !i la educaia
adulilor.
$rt>@ (#) Lu5ernul sta,ile!te mecanismele !i metodologia cadru de recunoa!tere !i
transfer ale re=ultatelor 6n5rii.
(2) 8n ,a=a pre=entei legi, Lu5ernul 2om9niei 5a sta,ili mecanismele !i
metodologia de identificare, 5alidare !i certificare a 6n5rii non>formale !i informale, 6n
5ederea adaptrii educaiei la dinamica pieei muncii.
(F) 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii 5a sta,ili metodologia de
recunoa!tere a 6n5rii non>formale !i informale a educatorilor, 6n5torilor !i
institutorilor din 6n5m9ntul preuni5ersitar !i condiiile de certificare a acestora ca
profesori 6n 6n5m9ntul primar > preprimar.
$rt>A (#) Autoritile locale, 6n parteneriat cu furni=orii de educaie !i formare, creea=
centre comunitare de 6n5are permanent.
(2) )entrele )omunitare de 8n5are Permanent ())P) furni=ea= ser5icii de
educaie !i formare pentru mem,rii comunitii locale, pe ,a=a anali=ei de ne5oi
pre=entate 6n rapoarte anuale adresate autoritilor locale.
(F) %inanarea ))P se face din fonduri pu,lice !i pri5ate. :oate 5eniturile
o,inute de ))P rm9n la dispo=iia acestora.
(H) 7etodologia de acreditare, e5aluare periodic, organi=are !i funcionare a
))P 5a fi apro,at prin (otr9re de gu5ern.
$rt>+B (#) Lu5ernul 2om9niei 5a 6nfiina 7u=eul Caional a Itiinei, cu filiale 6n fiecare
municipiu re!edin de ;ude.
(2) 7u=eul Caional al Itiinei are drept scop principal oferirea de e&periene de
6n5are non>formal !i informal, prin pre=entarea principalelor reali=ri ale !tiinei !i
te(nologiei contemporane.
(F) %inanarea 7u=eului Caional al Itiinei se face prin ,ugetele ministerelor
)ulturii, )ultelor !i Patrimoniului Caional !i al Educaiei, )ercetrii !i no5rii.
(H) 7etodologia de 6nfiinare, organi=are !i funcionare a 7u=eului Caional al
Itiinei se sta,ile!te prin (otrre de gu5ern, 6n termen de ma&imum #2 luni de la
promulgarea pre=entei legi.
20
$rt>++ (#) 8n termen de ma&im #2 luni de la promulgarea pre=entei legi, un post pu,lic
de tele5i=iune !i un post pu,lic de radio 5or fi dedicate e&clusi5 educaiei. 7inisterul
Educaiei !i )ercetrii, 'ocietatea 2om9n de 2adiodifu=iune ('22) !i 'ocietatea
2om9n de :ele5i=iune ('2:D) 5or cola,ora pentru sta,ilirea grilei de programe ale
acestor posturi.
(2) Lu5ernul 5a finana, prin programe speciale, emisiunile educati5e din media
pri5at.
$rt>+( (#) Lu5ernul 5a desc(ide un cont ,ancar pentru educaia permanent, 6n 5aloare
de 500 E+2 pentru fiecare nou>nscut din 2om9nia.
(2) )ontul 5a putea fi utili=at de ctre titular numai dup finali=area
6n5m9ntului o,ligatoriu, 6n scopuri strict educaionale, pentru categoriile de c(eltuieli
pre5=ute prin (otr9re de gu5ern.
(F) Prinii sau tutorii legali pot depune 6n contul de educaie permanent o sum
total de p9n la 500 E+2San. Aceast sum 5a fi scutit de impo=it.
(H) %olosirea acestui cont 6n alte scopuri dec9t cele educaionale este considerat
infraciune !i se pedepse!te conform legii.
$rt>+, (#) %iecare instituie pu,lic este o,ligat s utili=e=e minimum 2X din ,ugetul
propriu pentru formarea profesional a anga;ailor, 6n funcie de ne5oile instituiei.
(2) 'ocietile comerciale sunt scutite de impo=itarea profitului in5estit 6n
formarea profesional a anga;ailor, 6n limita a ma&imum 5X din 5aloarea acestuia.
$rt>+- (#) 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii, 6mpreun cu 7inisterul 7uncii,
%amiliei !i Proteciei 'ociale ela,orea= un set de indicatori statistici pentru
monitori=area, anali=a !i progno=a acti5itilor de educaie permanent.
(2) 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii, 6mpreun cu 7inisterul 7uncii,
%amiliei !i Proteciei 'ociale pu,lic anual )atalogul furni=orilor de educaie acreditai
din 2om9nia.
$rt>+. 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii 6mpreun cu 7inisterul 7uncii,
%amiliei !i Proteciei 'ociale 6naintea= Parlamentului un raport comun pri5ind starea
educaiei permanente 6n 2om9nia !i msurile pe care se anga;ea= s le 6ntreprind pentru
optimi=area acesteia.
'olul Statului
Cadministratiei publice centrale si localeD
in educatie
Statul are obligatia de-a asigura e;istenta CsiD9 functionarea si imbunatatirea
miEloacelorC structuraleF parghiilor D de auto-reglare a sistemului educativ
3co"petenta asupra auto-re,lajului4 > 7E) asigura posi,ilitatea educa,ililor
(ele5iSstudenti) de a alege furni=orii de educatieSprogramele de studiiScursurileS
traseele curriculare ce corespund cu domeniile lor( sau a repre=entatilor legitimi ai
acestora) de interes, e&ceptie facand 3core> curricula4 si 3curricula pentru
antreprenoriat4 care sunt o,ligatorii. Ele5ii 5or putea urma in afara
2#
programelorScursurilor o,ligatorii si programeScursuri a5ansate, acti5itati Sstudii
practice sau programeS cursuriStrasee indi5iduali=ate ce 5or fi recunoscute in foaia
lor matricola. 'tatul are o,ligatia de a asigura mi;oacele te(nice de instruire
moti5ationala prin reali=area cadrului de efectuare a ;umatate din orele de curs in
afara salilor de clasa (mu=ee, grdini =oologice, monumente istorice, institute de
cercetri aplicate, ,i,lioteci interacti5e, re=er5aii naturale) [
Statul are obligatia de a asigura e;istenta si functionarea mecanismelor ce
permit promovarea valorilor si eliminarea non-valorilor 3autore,larea
co"petentelor4 5 /aca, in urma unor e5aluari efectuate, se constata ca nu au fost
luate din culpa > de catre o anumita administratie din educatie > unele masuri care
se impuneau , atunci > la sesi=area organi=atiilor profesionale de profil > se 5a
trece la anali=area aprofundata a acti5itatii acelei administratii, e5entual cu
spri;inul organelor de anc(eta. E5entualele posturi disponi,ili=ate prin eli,erarea
din functie a persoanelor responsa,ile pentru deficientele constatate in cadrul
anc(etei, 5or fi ocupate prin concurs( concursuri ,a=ate in esenta pe selectie de
oferte in competitie), in conformitate cu reglementarile pri5ind e5aluarea
competentei si asigurarea calitatii educatiei. 'tatul are o,ligatia de a promo5a prin
educatie : cultura, cercetarea tiini+ic, inventivitatea, +ora de lucru nalt
cali+icat, dorina de a crea ceva peren, valorile unei societi de"ocratice de tip
occidental i ur#an, #a%ate pe "#inarea ar"onioas ntre li#ertatea i
#unstarea individului cu cele ale co"unitii, pe producia de calitate, pe
sc!i"#uri de #unuri sau idei i pe desc!iderea spre lu"ea ntrea,
Statul are obligatia de a asigura e;istenta si functionarea instrumentelor care sa
produca responsabilizarea persoanelor implicate in asigurarea calitatii
educatiei (responsa#ilitatea calitatii) > Este o,ligatia organelor administratiei
pu,lice locale (primarii, consilii, etc.) de>a asigura educatia de ,a=a pentru toti
copiii si de>a se asigura ca educatia este posi,ila pentru toti copiii de 5arsta
scolara. Aceasta inseamna pentru ele5i gratuitatea manualelor si a au&iliarelor
curriculare, a scolari=arii, a materialelor scolare si a transportului la distante de
peste 5 -m (costurile respecti5e urmand a fi acoperite de administratia pu,lica
locala).
'tatul are o,ligatia de>a de=5olta si pune in practica instrumentele necesare asigurarii
functionarii indicatorilor si mecanismelor de responsa,ili=are (calitatea
responsa#ilitatii) > Educatia adultilor pentru reanga;are in alta profesie se 5a face
prin cola,orarea dintre 7E) si 7inisterul 7uncii, utili=and furni=orii de educatie
e&istenti, sau de=5oltand cadrul de manifestare necesar pentru alti furni=ori de
educatie. 7inisterului 7uncii ii re5ine sarcina organi=arii acesteia. +nitatile de
educatie 5or face pu,lice re=ultatele e5aluarilor manageriale, cercetarile
performante si alte informatii c(eie. nformarea pu,lica este destinata oferirii de
informatii cat mai e&acte educa,ililor in efortul lor de a alege unitatea si
programele de educatie corespun=atoare dorintei lor. ncalcarea acestui principiu
sau falsificarea re=ultatelor pot duce la anc(ete penale cu re=ultate in sc(im,area
22
administratiei si alte consecinte legale. Pentru a o,tine fonduri gu5ernamentale
uni5ersitatile pu,lice sau pri5ate tre,uie sa sta,ileasca politica de ,urse de
performanta academica, sa anga;e=e profesori cu diplome si re=ultate de renume
international, sa in5ite ca profesori 5i=itatori castigatori a Premiului Co,el.
+ni5ersitatile ce indeplinesc aceste cerinte pot creste cota de studenti la admitere
+ni5ersitatile pu,lice cu grad inalt de performanta pot fi lasate li,ere de aceste
restrictii de catre 7E)
Statul are obligatia de a crea mecanismele care sa permita perfectionarea
personalului din sistemul educativ pana la nivelul Gbest practices:
(responsa#ili%area desc!iderii) > Administratia educatiei 5a urmari urmatoarele
o,iecti5e:#) gradele didactice nationale feed,ac->ul planificarilor la ni5elul
scolilor?2) de=5oltarea centrelor de educatie, formare profesionala si a stafului in
educatie?F) furni=area de ser5icii de monitori=are a re=ultatelor din educatie
utili=and cercetari si parteneriate e&terne si anticipand 5iitoarele ne5oi? H) centre
de informare pentru educatie? 5) centre de educatie internationala si sc(im,uri
internationale.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanisme care sa determine o
responsabilitate auto-asumata a personalului implicat (desc!iderea
responsa#ilitatii) > Polic. re5ieP cu e&perti=a internationala anga;at de parlament
su, sesi=area A2A)P, organism independent de 7E) sau a oricarui alt organism
acreditat de e5aluare e&terna a calitatii furni=orilor de educatie si a mecanismelor
societatii ci5ile
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de feedbacH necesare cheltuirii
corecte si dezvoltarii resurselor Cresponsa#ili%area resurselorD -/e patru ori pe
an 7E) 5a asigura auditarea e&terna a c(eltuirii ,anului pu,lic in unitatile de
educatie pe criteriile conformitatii cu planurile de de=5oltare locale, cu ne5oile
curente si cu derularea acti5itatilor in mod performant. n urma acestor auditari si
in functie de re=ultatele concrete, respectand codul de deontologie profesionala,
reglementarile de calitate in educatie si in managementul educati5 se 5or putea
face corectiile necesare atat la ni5elul miscarii de personal prin demitere, cat si in
directia programelor si acti5itatilor finantate. n ca=ul unor a,u=uri facute de catre
comisia de audit sau de catre 7E) cu a;utorul organi=atiilor profesionale ca=urile
5or fi inaintate Parlamentului, Parc(etului Leneral sau altor organe a,ilitate dupa
ca=.
Statul are obligatia de a dezvolta structurile si mecanismele necesare
responsabilizarii educatiei (resursele responsa#ilitatii) > 2aspunderea asupra
calitatii functionarii 7E) care re5ine unor mecanisme (parlament, A2A)P,
organism independent de 7E)), mecanisme ale societatii ci5ile. Aceste
mecanisme pot incepe auditarea 7E) in urma reactiilor societatii ci5ile, a
parintilor, 1CL>urilor, presei sau se poate auto>sesi=a. n ca=ul in care
componentii structurii de gestiune a educatiei din cadrul 7E) sau a 'A>
2F
urilorS/2E> /epartamentelor regionale pentru educatie) au o,tinut re=ultate
negati5e 5is>a 5is de acti5itatea lor, gradul de pregatire profesionala, sau a,u=uri
in functie, atunci acestia 5or fi eli,erati din functie, posturile lor intrand in
concurs de competente.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de feedbacH care sa impiedice si
sa elimine abuzurile 3responsa#ilitatea autore,larii4 - 'pri;inul indi5idual pentru
in5atare a ele5ilor tre,uie ,ine pregatit si curricula nationala 5a contine
metodologii pentru acest scop. Educatia copiilor cu ne5oi speciale este integrata
in educatia o,isnuita pe cat posi,il. Dor e&ista de asemenea centre speciali=ate si
programe speciali=ate de educatie pentru ca=urile copiilor cu dotare intelectuala
e&ceptional de inalta sau cu (andicapuri de in5atare ce nu le permit integrarea in
in5atamantul o,isnuit.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele care sa creeze feedbacH cu
familia9 comunitatea locala9 organizatiile de elevi9 organizatiile profesionale
(autore,larea responsa#ilitatii) > %amiliile ele5ilor, organi=atiile profesionale,
ele5ii si studentii, mem,ri ai comunitatii locale Sparti interesate 5or fi parti
componente in toate structurile de e5aluare si deci=ie interne ale unitatilor de
in5atamant de toate gradele. 7E) are o,ligatia de a colecta opiniile parintilor,
ele5ilor, profesorilor in pri5inta modului in care functionea=a educatia in cadrul
Programului de 'upra5eg(ere Cationala. Aceste opinii sunt o,ligatoriu facute
pu,lice pe net de catre 7E).
Statul are obligatia de a dezvolta retelele de colaborare care sa asigure
modernizarea educatiei (calitatea desc!iderii)> Parlamentul decide asupra
principiilor generale ale politicilor educationale si asupra legislatiei necesare.
mplementarea este facuta de 7E) care super5i=ea=a toata educatia si trainingul
profesional ce se face pe ,ani pu,lici.'ectorul administrati5 acoperit de 7E)
,eneficia=a de #HX din fondurile ,ugetare nationale. 7E) garantea=a cetatenilor
oportunitatea de=5oltarii personale prin educatie si cultura si asigura cele necesare
pe piata fortei de munca, cooperarea internationala si 5iata culturala a 2omaniei.
Partenerii sai principali sunt 7inisterul de E&terne, 7inisterul 7uncii, 7inisterul
'anatatii , si 7inisterul ndustriilor.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele care sa asigure competitia interna
pentru calitate (desc!iderea asupra calitatii) > 7E) solicita anual e5aluari
e&terne a po=itiei, rolului si scopurilor acti5itatilor pe care le conduce in mediul
de operare a sc(im,arilor si pe ,a=a acestor e5aluari propune masurile de
adaptare>moderni=are a educatiei. E5aluarea se ,a=ea=a pe Programul Cational de
/e=5oltare 'ustena,ila, pe raportarile asupra producti5itatii, pe conditiile
materiale, pe e5aluarea situatiei curente. 2aportarile 5or fi insotite de recomandari
in urmatoarele directii: asigurarea calitatii, de=5oltarii de a,ilitati si competentei
in educatie, ne5oile speciale, de=5oltarea 5ocationala si educatia uni5ersitara fiind
2H
tratate ca un intreg considerandu>se ne5oile speciale si a,ilitatile si competentele
ce tre,uie de=5oltate pentru educatia personala si pentru piata muncii.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de promovare (calitatea
resurselor) > %inantarea scolilor liceale, 5ocationale, polite(nice, uni5ersitati 5a fi
intrerupta in clipa in care fondurile 5or fi irosite fara a se 5edea performanta
ceruta.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele si resursele necesare cresterii
permanente a calitatii resurselor si proceselor (resurse de calitate) > 7E)
pregateste reglementari si deci=ii, crea=a cadrul de cooperare europeana in
domeniul educatiei, crea=a granturi pentru institutiile pu,lice si spri;ina
organi=atiile educationale pri5ate si consiliile munincipale.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele si codurile necesare dezvoltarii
calitative a mecanismelor de autoreglare (calitatea autore,larii) > Educatia
pentru responsa,ilitatea glo,ala: sociala, de de=5oltare personala si de protectie a
mediului 5a constitui programul prioritar al statului
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de piata ale calitatii (autore,larea
calitatii) GPentru de=5oltarea calitatii in educatie orice forma de lucru se 5a
reali=a pe ,a=a de contract pe 5erticala si ori=ontala in functie de indicatorii de
performanta la toate ni5elurile de deci=ie. Educatia adultilor se face prin
mecanisme de furni=are>ofertare de educatie pe piata li,era si 5a fi dependenta de
ne5oile de instruire solicitate de piata. Educatia adultilor poate oferi cursuri
interesante si pentru studenti, in ca=ul unui parteneriat cu facultatea creditele
o,tinute pot fi transferate. Educatia adultilor care duce la o forma de calificare
este sustinuta financiar partial sau total de catre stat
Statul are obligatia de a asigura deschiderea asupra resurselor de orice fel prin
mecanisme descentralizate (desc!iderea asupra resurselor) > Educatia pentru
responsa,ilitatea glo,ala: sociala, de de=5oltare personala si de protectie a
mediului 5a constitui programul prioritar al statului. Anga;area sociala si de
mediu la toate ni5elurile de educatie se 5a reali=a prin e&emple si actiuni directe,
anali=a indicatorilor, masuratori practice si e5aluari calitati5e. Anali=a e5aluati5a
se 5a face pe: integrarea ino5arii, integrarea pe piata muncii, integrarea socio>
ecologica, integrarea in de=,aterile sociale asupra politicilor pu,lice si deci=iilor
pu,lice, integrarea in operatiile de mediu.
Statul are obligatia de a dezvolta sistemul de norme care permita autonomia
deciziei locale Cresursele de deschidereD Cautore,larea resurselorD - Educatia
antreprenoriala cu curricula locala 5a depinde de conditiile locale, atitudine,
importanta data educatiei antreprenoriale, cunostinte si resurse. Educatia
antreprenoriala 5a fi e5aluata in functie de elementele de ,a=a din curricula
nucleu. :rainingul profesorilor este o,ligatoriu. Acesta cuprinde curricula nucleu,
25
educatia antreprenoriala si psi(o>pedagogia e&celentei. Educatia continua tre,uie
moti5ata salarial. Educatia antreprenoriala tre,uie legata de proiectele de
de=5oltare nationale, ;udetene sau locale. n acelasi timp educatia antreprenoriala
tre,uie sa contina cunostinte si sa 5i=e=e competente pri5ind de=5oltarea
personala si gestiunea propriei 5ieti> in familieSin grupul social restrans, in
comunitate si in societate in generalS , pe piata muncii si ,usiness. Educatia
antreprenoriala 5a fi centrata pe ele5 si se 5or folosi metode specifice si stiluri de
predare specifice. Educatia antreprenoriala 5a fi finantata de catre autoritatile
locale.
Statul are obligatia de a incuraEa si dezvolta mecanismele deontologice
3desc!iderea asupra autore,larii4 G7E) are o,ligatia de a face o raportare
anuala pri5ind starea natiunii la capitolul educatie. Aceasta raportare tre,uie sa
cite=e raportarile internationala facute, sa faca o anali=a a o,iecti5elor propuse si
masura in care acestea au fost atinse, sa arate care 5or fi o,iecti5ele c(eie pe anul
urmator si de ce. 2aportarea anuala 5a lua in consideratie feed,ac->ul pietei
asupra gestionarii educatiei. /e patru ori pe an, in functie de acest feed,ac- 7E)
5a e5alua modul in care administratia in su,ordine si functionarii din 7E) au dus
la indeplinire sarcinile fi&ate si 5a face corectiile necesare atat la capitolul
personal anga;at, cat si la capitolele ,uget si programe.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de netIorH profesional intern si
international 3autore,larea desc!iderii4 - 2eforma curriculei tre,uie centrata pe
de=5oltarea profesionala a profesorilor, pe reali=area curriculei locale in educatie
antreprenoriala si pe de=5oltarea de componente nucleu de curricula
antreprenoriala care sa poata fi transferate altor scoli
Statul are obligatia de a dezvolta sistemul de credite transferabile si
recunoastere a competentelor 3resursele de autore,lare4 - 7E) 5a asigura un
sistem de educatie formala, informala si nonformala desc(is si fle&i,il incepand
cu educatia o,ligatorie, continuand cu educatia complementara si cu educatia
continua. Educatia 5a fi adaptata ne5oilor personale sau specifice de educatie.
Profesorii 5or fi antrenati o,ligatoriu pentru practicarea acestor forme de educatie.
Statul are obligatia de a dezvolta piata libera si competitia performantelor in
educatie9 in special in institutiile de invatamant superior9 stimuland
dezvoltarea si aplicarea de programe Gbrain regain: 3autore,larea resurselor4 >
Educatia uni5ersitara este de doua feluri: uni5ersitati si polite(nici. +ni5ersitatile
repre=inta o cone&iune intre predare si cercetare atat pentru profesori cat si pentru
studenti din programele de masterat si doctorat. Polite(nicile 5or furni=a educatie
legata direct de sectorul producti5 fiind furni=oare de masterate si doctorate pe
cercetari aplicati5e practic. /iplomele uni5ersitatilor top #00 din orice top mondial
sunt recunoscute, iar a,sol5entii acestora pot preda in institutiile de in5atamant
superior pu,lice sau pri5ate din 2omania. nstitutiile de in5atamant superior au
autonomie in alegerea curriculei si in anga;area de personal. nstitutiile de
in5atamant superior 5or fi finantate de catre stat si 5or acorda ,urse de merit si
2<
,urse sociale. +ni5ersitatile si polite(nicile 5or practica sistemul creditelor
transfera,ile, studentii putand lua credite de la alte cursuri din alte uni5ersitati.
7E) crea=a in institut pentru leaders(ip in educatie in cola,orare cu uni5ersitatile si
centrele de formare specifica, pune in aplicatie legea #*S200* pentru crearea )C/
cu rolul de crestere a e&perti=ei profesionale si crea=a un )entru de 7o,ilitate
nternationala care sa permita amplificarea programului de formare de e&perti si
U,rain regain4
(,D Statul are raspunderea de a asigura calitatea competentei furnizorilor de
educatie 3calitatea co"petentei4 > La toate ni5elele scolare profesorii 5or a5ea
calificare inalta si moti5atie profesionala. Aceasta cere masterate si practica
profesionala. +ni5ersitatile 5or selecta pe cei mai moti5ati si mai talentati aplicanti.
Profesorii 5or lucra independent si 5or a5ea o puternica autonomie de lucru la clasa.
Autoe5aluarea furni=orilor de educatie, e5aluarile studentilor si e5aluarile e&terne
5or fi clarificate si intarite pentru a corespunde criteriilor calitatii in educatie.
'tandardele de performanta sunt pri5ite ca o resursa de instruire si e5aluare.
Profesorii pot folosi aceste standarde pentru e5aluarea si raportarea progresului?
identificarea ele5ilor ce pot ,eneficia de inter5entii specifice? de=5oltarea de profile
de grup capa,ile sa ia deci=ii in spri;inirea reciproca? discutiile cu parintii pri5ind
performantele ele5ilor? informarea profesionala si de=5oltarea de acti5itati?
identificarea setului de o,iecti5e ale scolii, clasei, programului?oferirea de modele
pentru modelarea performantei
(-D Statul are competenta de a asigura deschiderea sistemului educational prin
politici educative 3co"petenta desc!iderii4 - E5aluarea si autoe5aluarea scolilor si
ele5ilor sunt incura;ate cu scopul de a produce informatii utile atat scolilor cat si
ele5ilorSparintilor. Cu sunt practicate teste nationale ,inspectii scolare, sau topuri
intre scoli. E5aluarile se fac in functie de directiile de de=5oltare eficienta a
programelor de de=5oltare institutionala si personala specifice fiecarei scoli. 'e
fa5ori=ea=a educarea intregii populatii la standarde internationale. n acest scop
e5aluarile sunt utili=ate pentru crearea de politici educationale specifice
(.D Statul are obligatia de a asigura flu;urile de perfectionare e;terna si
modernizarea didactica pentru managementul invatarii 3desc!iderea
co"petentei4 - 1rgani=area muncii scolare se ,a=ea=a pe conceptia in5atarii
centrate pe procese > pe acti5itatea ele5ului, interactia cu profesorul, cu alti ele5i
sau cu mediul. )alitatea de ,uni cetateni urmarita de educatie cuprinde nu doar
cunostinte acumulate ci si responsa,ilitati legate de sanatatea populatie si a
mediului natural, siguranta generala si participarea acti5a la pro,lemele cetatii.
Programele scolare destinate citirii in scoala si de=5oltarii creati5itatii 5or fi
aplicate incepand de la gradinita. La intrarea in scoala copiii tre,uie sa fie
pregatiti pentru a in5ata si pentru a antrenaS de=5olta propriile a,ilitati.
(/D Statul are obligatia de a asigura gestionarea competenta a resurselor
materiale prin orientarea spre programe concrete 3co"petenta resurselor4 >
nteractiunea si parteneriatele sunt urmarite la toate ni5elele de acti5itate. Pentru
2*
de=5oltarea scolilor se crea=a cardul de cooperare intre diferite ni5ele de
administratie si furni=ori de resurse si alti actori educationali. Autoritatile in
educatie 5or lucra in cooperare cu scolile si organi=atiile de conducere ale scolilor
dandu>le spri;in pentru acti5itatile de de=5oltare.
Cecesitatile de alfa,eti=are functionala impuse de societatea ,a=ata pe cunoastere
conduc la programe educati5e atat pentru copii cat si pentru adulti. Programele de
in5atare a scrierii si citirii corecte in lim,a romana, de cunoastere a traditiilor si
specificului comunitatilorS regiunilor romanesti sunt unele dintre programele de
,a=a pentru emigrantii ce doresc sa se integre=e pe piata de munca a 2omaniei.
(?D Statul are obligatia asigurarii resurselor de specialisti si formatori de
formatori 3resurse de co"petenta4 - :elul 7E) este de a face 2omania unul dintre
cele mai ,une locuri in lume pentru stiinta, cercetare si ino5are, dar este de
asemenea in responsa,ilitatea 7E) de=5oltarea, finantarea si performanta in
educatia uni5ersitara atat in predare cat si in cercetare si educatie continua.
'trategia educatiei rurale asigura ec(itatea accesului ele5ilor, parintilor si
profesorilor la programele si ser5iciile educationale indiferent de locul in care
locuiesc. 'trategia de distri,uire a educatiei permite educarea copiilor prin mi;loace
online, corespondenta si modele (i,ride de lucru in clasa si in5atare distri,uita.
2etelele de scoli si alti furni=ori de educatie pot furni=a programe de educatie
accesi,ile si recunoscute de alte scoli si transfera,ile in foaia matricola a ele5ilor.
(@D Statul are raspunderea asigurarii nivelului de competenta necesar unei
educatii de buna calitate 3responsa#ilitatea co"petentei4 > 7E) are
responsa,ilitatea de a promo5a ,inele, siguranta, protectia si gri;a pentru copii si
tineri, inclu=and politicile de ser5icii sociale pentru copii. 'istemul educational este
fle&i,il, iar administrarea sa este ,a=ata pe delegare si spri;in. Co"ponentele
centrali%ate sunt conduse prin re,le"entari si core curricula. 6unincipalitatile
sunt responsa#ile cu or,ani%area educatiei si i"ple"entarea scopurilor sale.
7colile si pro+esorii au o +oarte "are autono"ie in procurarea si ale,erea
resurselor de educatie si a continuturilor. 6C va ur"ari continua im,unatatire a
cola,orarii si cooperarii cu alte ministere, agentii si organi=atii,si cresterea
cone&iunii dintre comunitatea locala si scoala in 5ederea cresterea capacitatilor de
construire si integrare a ser5iciilor educati5e. Pentru a im,unatati sansa promo5arii
profesionale 7E) 5a genera si ac(i=itiona programele de alfa,eti=are functionala,
in core curricula, care sa permita adec5area la ne5oile generale ale pietei muncii.
)urricula de speciali=are si de=5oltare de a,ilitati 5a fi la dispo=itia scolii si 5a
depinde de programele ;udetene de de=5oltare, de programele locale de de=5oltare,
de traseul indi5idual de educare al fiecarui copil.
(AD Statul are raspunderea asupra corelarii educatiei cu programele de
dezvoltare nationala 3co"petenta responsa#ilitatii4 - Educatia adultilor pentru
reanga;are in alta profesie se 5a face prin cola,orarea dintre 7E) si 7inisterul
7uncii utili=and furni=orii de educatie e&istenti, sau de=5oltand cadrul de
manifestare pentru alti furni=ori de educatie. 7inisterului 7uncii ii re5ine sarcina
organi=arii acesteia. )etatenii ,ine educati au o mai mare capacitate de a face fata
2E
la cerintele economiei moderne, de a de5eni mai producti5i si mai participati5i la
pro,lemele cetatenesti. Asigurarea ca toti ele5ii de liceu au fost inclusi in
programele de de=5oltare de cariera si de e&plorare de cariera? practicarea
programelor de practica pentru im,unatatirea a,ilitatilor de integrare pe piata
muncii? ofertarea de programe de training profesional ele5ilor de liceu care doresc
sa se anga;e=e imediat dupa a,sol5irea liceului. )C/ 5a e5alua si 5a masura
procenta;ul copiilor cu re=ultate e5ident peste media statistica cu doua de5iatii
standard in a,ilitatile de scriere>comunicare si calcul>modelare. :inand seama de
aceste re=ultate )C/ 5a proiecta curricule si programe speciali=ate care sa
corespunda ne5oilor de in5atare ale copilor cu ne5oi speciale de educatie.
Pregatirea acestor copii tre,uie sa le permita acomodarea si integrarea pe piata
muncii in functie de ni5elul lor de a,ilitate.
,BD Statul are competenta asigurarii calitatii in educatie prin respectarea
standardelor de calitate 3co"petenta calitatii4 - 7E) are drept responsa,ilitate
cresterea promo5a,ilitatii ,a=ata pe calitatea educatiei pana la 5arsta intrarii pe
piata muncii adulte. Ci5elul controlului normati5 5a fi redus si e5aluarile 5or fi
facute in principal calitati5. 7E) colectea=a anual opiniile de la parinti, ele5i,
profesori in pri5inta educarii, de=5oltarii personale si sociale si a sanatatii. n cadrul
supra5eg(erii anuale a satisfactiei educa,ilii sunt in mod o,ligatoriu intre,ati: 3esti
satisfacut de modul in care scoala te pregateste pentru anga;area 5iitoare\4 si 3esti
satisfacut de ceea ce face scoala pentru a5ansarea ta in urmatoarea forma de
educatie\4 3 consideri ca scoala te>a pregatit ' pentru 5iata familiala, in grupul de
prieteni( social restrans) sau pentru 5iata in comunitatea in care 5rei sa traiesti4\.
2e=ultat satisfacator este raspunsul 3tot timpul, sau in cea mai mare parte din
timp4. :oate unitatile de educatie pu,lice raportea=a anual gradul de indeplinire a
contractului de educatie facut cu administratia 7E) pentru im,unatatirea
performantelor ele5ilor sau studentilor. :oate unitatile de in5atamant planifica
acti5itatile de perfectionare profesori si programele educati5e pe care le 5or
de=5olta in cursul anului urmator. 7E) are o,ligatia sa pregateasca si sa faca
pu,lic un )ontract Anual de 2eali=are. 'copul acestui contract este de a atrage
atentia (inspectoratelor)S /epartamentelor 2egionale pentru Educatie si de a
distri,ui resursele necesare im,unatatirii educatiei scolare? de a detalia scopurile
specifice ce tre,uie atinse pentru a im,unatati educatia ele5ilor, de a comunica
aceste eforturi audientei. %iecare scoala identifica pe ,a=a acestui contract ceea ce
tre,uie im,unatatit ,a=andu>se pe ne5oile specifice de educatie ale =onei. 'colile
de=5olta scopuri, o,iecti5e si tinte pentru directiile ce tre,uie im,unatatite. n
fiecare an scolile 5or raporta reusitele pe ,a=a contractului. n ca=ul in care
(inspectoratul)S /epartamentul regional G prin oficiile locale> nu a reali=at tintele
contractului i se cere sa conceapa o strategie pentru urmatorul an, sau se trece la
masurile de corectie prin in,unatatirea profesionala a acti5itatilor (inspectoratului)
/2E, e5entual eli,erarea din functie a celor responsa,ili de esec."ottom of %orm
Modulul '
2$
810=7$'#$ 6$ 0J'S!$ $D)6!=: S%#CI3IC9 %)1C!# !$'I9 %)1C!#
S6$B#9 #KI2#17#9 #K%#C!$17#
Concepte de baz i cuvinte cheie: centrare pe competene, competene
profesionale
Bibliografie:
sac, ., (2000), 8n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca
Qidd, A.2., (#$E#), (trad.), Cu" nva adulii, E/P, "ucure!ti
nstruirea adulilor prin predare nu este neaprat ca predarea la copii sau adolesceni 6n
licee, sau la studeni 6n uni5ersiti.Acolo unde e&ist diferene, tre,uie s le controlm.
)um !i /e )e, sau )e tre,uie e&tins, predrii la studeni 6n !coal sau 6n conte&t
academic !i prin ce sunt diferite de instruirea adulilor\ )are este natura special a
profesioni!tilor ce instruiesc adulii\
E&ist ,ineneles multe diferene 6ntre aceste dou grupuri de 6n5are:
> 'tudenii dintr>o !coal sau uni5ersitate sunt (6n general) tineri !i posed
sla,e cuno!tine !i scurt e&perienp de 5ia (c(iar dac ei pretind altce5a]). /e fapt, ei
nu au nici e&perien profesional, nici referine ce pot fi comparate cu cele do,9ndite de
profesor. )(iar dac profesorii intenionea= s aplice metode !i te(nici de 6n5are
moderne !i atracti5e, acest fapt duce la multe constr9ngeri la predare.
> Pe de alt parte, profesioni!tii aduli 6n conte&tul instruirii sau reinstruirii
sunt mai 6n 59rst, cu e&perien de 5ia !i cu mai mult sau mai puin e&perien
profesional. )9nd se g9ndesc !i se instruiesc pentru a>!i 6m,ogi cuno!tinele
profesionale !i 6ndem9narea, ei au 6n mod automat reminiscene care le 5in 6n minte.Ei
pot compara critic ceea ce cred cu ceea ce cunosc sau au e&perimentat de;a 6n 5iaa
profesional. )9nd li se cere opinia despre e&perienele anterioare de instruire date 6ntr>
un conte&t academic, e&ecutanii sau profesioni!tii 6!i manifest des de=acordul.Ei spun
c cursul a fost mult prea teoretic, departe de ocupaia lor !i de e&periena de =i cu =i !i
nu> a;ut s>!i re=ol5e mai ,ine pro,lemele cu care se confrunt.
" NVAREA ADULILOR VERSUS NVAREA COPIILOR
)ercettorii au studiat diferenele modului 6n care oamenii 6n5a 6ncep9nd cu anii #$20.
/e!i adulii !i copii 6mpart anumite similitudini, ei difer 6n preferinele de a 6n5a,
necesitile !i rspunsul la di5erse elemente ale procesului de 6n5are.
> Adulii doresc s !tie ,eneficiul a ceea ce 6n5a. Ei cer adesea !i doresc s li se
spun care sunt 5aloarea adugat !i re=ultatele proprii 6nainte de a li se pre=enta
concepte !i idei. Ei doresc s 5ad cum se regse!te ceea ce 6n5a 6n lumea real.Pe de
alt parte, copii pot accepta Uo s>mi tre,uiasc odat4 ca moti5 6n a asculta.
> adulii se a!teapt s participe la 6n5are. Adesea, ei pot lega cuno!tinele
anterioare !i e&periena de coninutul programului !i cu referire la ceea ce de;a !tiu. 8n
timp ce copii au e&perien de 5ia limitat, ei depind mai mult de cuno!tinele !i
6ndrumarea profesorilor.
F0
> adulii sunt moti5ai de ne5oi intrinsece sau dorine. 8n general, cursanii aduli
particip la programe de instruire deoarece ei 5oi sau au ne5oie de coninut informaional
pentru a>!i e&ercita meseria sau a se de=5olta personal. )opiii urmresc deoarece ei sunt
6ndrumai de alii.
> instruirea adulilor este 6n mod normal ,a=at pe competen. 8n general,
programele de instruire a;ut adulii s>!i e&ercite mai ,ine meseria. 8n5area copiilor
tinde s fie de scurt durat, cu un c9!tig imediat, orientat pe trecerea unui test.
> mediile de instruire a adulilor sunt 5ariate. /epin=9nd de program, coninut,
acti5iti planificate !i instructor, configuraia slii adesea difer. 7ediile de instruire ale
copiilor tind s fie r9nduri de ,irouri cu faa la profesor care lecturea=, cu mici
diferene4
A fi efecti5 instructor implic 6nelegerea a cum 6n5a adulii mai ,ine.
)omparati cu copii sau adolescenii, adulii au ne5oi speciale !i cereri ca !i cursani.
8n ciuda ade5rului aparent, 6n5area adulilor este un domeniu relati5 nou de studiu.
/omeniul 6n5rii adulilor a fost a,ordat pentru prima dat de 7alcom QnoPles. El a
identificat urmtoarele caracteristici:
Adulii sunt independeni !i "otivai. Ei nu au ne5oie s fie 6ndrumai. Profesorii
lor tre,uie s implice 6n mod acti5 participanii aduli 6n procesul de 6n5are !i s
fie facilitatori pentru ei. 8n mod specific, ei tre,uie s 6neleag ce anume a!teapt
cursanii !i s> lase s lucre=e la proiecte care reflect interesul lor. Ar tre,ui s
permit participanilor s>!i asume responsa,iliti de pre=entare !i conducere a
grupului. :re,uie s fie siguri c acionea= ca facilitatori, orient9nd participanii
ctre propriile cuno!tine dec9t s le furni=e=e argumente. 8n final, ei tre,uie s
arate participanilor modul 6n care cursul 6i a;ut s>!i ating o,iecti5ele (e&. %i!a
o,iecti5elor personale).
Adulii au acumulat o ,a= de cuno!tine !i e&periene de 5ia 6n care sunt
incluse acti5iti legate de munc, responsa,iliti familiale !i !colari=area
anterioar. Eu au ne5oie s lege 6n5area de aceast ,a= de
cuno!tineSe&periene. Pentru a>i a;uta 6n acest sens formatorii tre,uie s
V e&trag W din e&periena !i cuno!tinele participanilor pe cele rele5ante pentru
tema propus. Ei tre,uie s relaione=e teoriile !i conceptele cu participanii !i s
recunoasc 5aloarea e&perienei acestora pentru 6n5are.
Adulii sunt orientai ctre scop. )9nd se 6nscriu la un curs ei !tiu ce o,iecti5e 5or
s ating. Prin urmare ei aprecia= un program de instruire care e ,ine organi=at !i
are elemente clar definite. %ormatorii tre,uie s le arate participanilor cum 6i 5a
F#
a;uta acest curs pentru atingerea o,iecti5elor proprii. )larificarea scopurilor !i
o,iecti5elor tre,uie fcut 6nc de la 6nceputul cursului.
Adulii caut rele5ana. Eu tre,uie s 5ad moti5ul pentru care tre,uie s 6n5ee
ce5a. )eea ce 6n5a tre,uie s fie aplica,il la ser5iciu sau 6n alte sarcini !i
responsa,iliti !i s ai, 5aloare pentru ei. Prin urmare, formatorii tre,uie s
identifice o,iecti5ele participanilor aduli 6nainte de 6nceperea cursului. Aceasta
6nseamn c teoriile !i conceptele tre,uie legate de ce5a familiar participanilor.
Aceast necesitate poate fi 6ndeplinit ls9nd participanii s aleag proiecte care
reflect propriile lor interese.
Adulii sunt practice concentr9ndu>se pe acele aspecte ale unei lecii care le sunt
cele mai folositoare la locul lor de munc. Ei pot s nu fie interesa!i de cuno!tine
doar de dragul cuno!tinelor. %ormatorii tre,uie s le comunice 6n mod e&plicit
participanilor cum le 5a folosi aceast lecie la locul lor de munc.
)a toi care 6n5a, adulii au ne5oie de respect. %ormatorii tre,uie s aprecie=e
a,undena de e&periene pe care o aduc participanii aduli 6n clas. Ace!tia
tre,uie tratai ca egali 6n e&periene !i cuno!tine !i tre,uie s li se permit s>!i
e&prime opiniile 6n mod li,er 6n clas..
)it9ndu>l pe 2o,ert K. Lucas, 5rem s 5 propunem cele apte principii pentru
pregtireFinstruirea adulilor ce re=ult 6n mod direct din acele diferene dintre
pregtirea adulilor !i cea a copiilor (la care adugm un principiu ela,orat de noi).
> Legai instruirea de locul de munc
> %acei ca 6ntreg programul s fie
/':2A):D]
> :ratai>i pe cursani ca aduli]
> Apreciai cuno!tinele !i e&periena
participantului.
> mplicai participani 6n acti5iti.
> Pstrai o atitudine fle&i,il !i adapta,il
> )reai un mediu am,iant moti5aional !i
funcional
> Concentrai-v pe prioritile 1.7.9.
31titudini, $eprinderi, Cunotine4 le,ate de
co"petenele dorite.
Modulul 'I
:2A'EE PE2'1CALE /E /EMD1L:A2E PE2'1CAL^ I P21%E'1CAL^.
71:DA:A ' 7P12:AC:A C )A2E2A
Concepte de baz i cuvinte cheie: o,iecti5e de de=5oltare, traseu profesional,
traseu personal
Bibliografie:
sac, ., (2000), 8n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca
Plosca, 7., 7oi!, A., (200#), Consiliere privind cariera, Ed. /acia, )lu;>Capoca
'cli!, C., (#$$*), Politica cultural i politica educaional 5 la noi i n lu"e, AC+P,
"ucure!ti
/aca din procesele cognitive omul reuseste sa diferentieze9 sa identifice9 sa
interpreteze9 sa inteleaga si sa e;plice ceea ce se afla si se intampla in Eural sau9 prin
F2
procesele de energizare9 potentare si directionare el devine capabil sa ia o anumita
atitudine si sa e;prime activ si selectiv prin comportamente specifice> In categoria
acestor procese includem: motivatia si afectivitatea>
7oti5atia. Prin termenul de moti5atie se desemnea=a un intregansam,lu de Uentitati4
psi(ice care reflecta oscilatiile, disonantele si deficitele care apar in cadrul diferitelor
componente ale sistemului personalitatii, determinand su,iectul sa actione=e in directia
inlaturarii lor si resta,ilirii ec(ili,rului. Luata glo,al, moti5atia repre=inta, forta motrice
interna a comportamentului si acti5itatii, conferindu>ne caracterul de fiinte acti5e si
relati5 autonome.
1rice act comportamental integrat are o anumita ,a=a moti5ationala, iar moti5atia de5ine
o lege generala de organi=are a comportamentului.
Elementul central al structurii moti5ationale este tre,uinta. Aceasta e&prima ne5oia
puternic consolidata de ce5a anume: (rana, apa, aer. odi(na, informatie. Cesatisfacerea
indelungata a unei tre,uinte duce la pertur,ari ma;ore ale ec(ili,rului ps(icial
personalitatii. /e aceea, tre,uintele, prin actuali=are, se impart in doua grupe mari:
primare sau innascute (aici intrand tre,uintele ,iologice si fi=iologice) si secundare sau
do,andite (aici intrand tre,uintele de cunoastere, estetice, religiosaesau morale).
Piramida Lui 7asloP
Luand drept criteriu urgenta si ordinea de satisfacere, A,ra(am 7asloP a construit
Upiramida tre,uinteleor4 , larg acceptata in psi(ologie. n forma ei finala, piramida
cuprinde E clase, care in ordine de sus in ;os sunt urmatoarele:
FF
#. !rebuinte biologice
2. !rebuinte de securitate
F. !rebuinte de afiliere sociala
H. !rebuintele #ului
5. !rebuinte de autorealizare
<. !rebuinte de cunoastere
*. !rebuinte estetice
E. !rebuinte de concordanta
/in anali=a acestei piramide se dega;a urmatoarele aspecte si relatii:
A. & trebuinta este cu atat mai improbabila9 cu cat este mai continuu satisfacuta
". & trebuinta nu apare ca motiv decat daca cea anterioara ei a fost satisfacuta
). #fectul perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinte este cu atat mai
mare9 cu cat trebuinta respectiva se situeaza mai aproape de baza piramidei
/. $ctivarea si satisfacerea trebuintelor se subordoneaza legii alternantei: o
trebuinta o data satisfacuta se retrage lasand locul alteia>
Pe langa tre,uinte, in alcatuirea sferei moti5ationale a omului intra alte doua
comportamente: interesele si idealurile. nteresele reali=ea=a legatura noastra selecti5a si
relati5 sta,ila cu diferite aspecte ale realitatii si domenii de acti5itate. dealurile
repre=inta forta de proiectie si propulsie a etaloanelor si modelelor de de5enire a propriei
personalitati.
/upa efectul in timp pe care il are satisfacerea lor, tre,uintele pot fi impartite in po=iti5e,
care contri,uie la mentinerea ec(ili,rului personalitatii sau la stimularea si mentinerea
proceselor de de=5oltare si negati5e, care determina degradari si tul,urari serioase ale
ta,loului psi(ocomportamental (e&. tre,uinte de alcool, tre,uinte de droguri).
2aportata la performanta acti5itatii, moti5atia pune in e5identa o anumita intensitate
optima: optimum moti5ational. n principiu acti5itatile usoare si mai putin atragatoare
prin continutul lor reclama o moti5atie mai puternica, iar cele dificile si atracti5e prin
continut reclama o stre de moti5atie mai sla,a.
U7oti5atia este ceea ce te face sa pornesti. 1,isnuinta este ceea ce te face sa continui4.
Aim 2o(n
FH
Psi(ologia moderna recunoaste doua tipuri de moti5atie:
#. ntrinseca, in care persoana urmareste o acti5itate strict cogniti5a
2. E&trinseca, in care persoana urmareste prin acti5itatile depuse: prestigiu, notorietate
sau faima.
:raseul profesional al fiecaruia dintre noi este determinat de catre factori moti5ationali.
/in acest moti5 este important sa anali=am si sa cunoastem cat mai in detaliu care sunt
factorii care ne moti5ea=a atat in alegerea fiecarui ;o, cat si in alegerea unui traseu in
cariera, pe termen lung.
%iecare dintre noi a5em anumiti factori care ne moti5ea=a si fiecare dintre noi a5em un
profil al moti5atiilor si 5alorilor. /e aceea , inainte de a incepe o cariera si inainte de a
lua o deci=ie profesionala, este important sa ne cunoastem moti5atiile astfel incat sa luam
deci=ii fa5ora,ile pe termen lung. Prioriti=area moti5atiilor ne a;uta de asemenea sa
facem fata pro5ocarilor profesionale.
7oti5atia nu este un lucru care se poate in5ata. n multe situatii, mai ales in ca=ul
tinerilor aflati la inceput de drum in cariera, alcatuirea unui profil al moti5atiilor este
foarte important.
Modulul 'II
S!'$!#2II 1&I 81 #D)C$7I$ $D)67I6&': #-6#$'1I12
Concepte de baz i cuvinte cheie: strategii de formare a adulilor, e>learning
Bibliografie:
"oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
sac, ., (2000), 8n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca
1ffer, 7., (2002), (tili%area Internetului n educaia adulilor, nstitutul Caional pentru
Educaie !i )onsiliere pri5ind )ariera, disponi,il on>line:
(ttp:SSPPP.guidanceforum.netSpagesSres_generalSnternet_Luide_ro.pdf
Plosca, 7., 7oi!, A., (200#), Consiliere privind cariera, Ed. /acia, )lu;>Capoca
Introducere n eLe!rnn"
napoi la 2esurse
o Ce este eLearning?
e>Learning )entre`s Luide to
e>Learning
eLearning %AB
A,out eLearning
)(ampioning eLearning
o Cum schimba eLearning modul in care invatam?
CeP times demand neP Pa.s
of learning
o Ce inseamna termenii utilizati in eLearning?

ntroducere in eLearning
eLearning in 2omania
eLearning in Europa
%urni=ori de cursuri
online
"loguriS2'' romanesti
Aurnale
)onferinte 200E
)onferinte 200F>200*
F5
E>Learning Llossar.
eLearning )oncepts
e>Learning 7aga=ine>L7'
e>Learning 7aga=ine>
Learning Portals
"lended Learning: an old
friend gets a neP name
mplementing li5e e>learning
:(e importance of communit.
in an e>learning en5ironment
Aur. of .our peers
7 is for 7a.,e
A,out Pe,logs
o Ce se intampla pe piata eLearning?
An E>Learning ndustr.
+pdate
o Predictii pentru eLearning
Emerging :rends in
eLearning
o Competente in eLearning
E>Learning )ompetencies
CeP Literacies and e>
Learning )ompetences
o Calitate in eLearning
)riteria for E5aluating t(e
Bualit. of 1nline )ourses
o Pot fi un bun student online?
eLearners Ad5isor
Alte resurse
Lin->ul saptamanii
eLe!rnn" n Ro#!n!
Institutii, legislatie
Prevederi ale 7inisterului Educatiei si
)ercetarii
'tandarde pri5ind desfasurarea
n5atamantului la /istanta,
conform N.L. #0##S200# >
eLearning
)C%' > Educatia permanenta din
uni5ersitati
)C%PA > Autori=area %urni=orilor de
%ormare Profesionala a Adultilor

ntroducere in eLearning
eLearning in 2omania
eLearning in Europa
%urni=ori de cursuri
online
"loguriS2'' romanesti
Aurnale
)onferinte 200E
)onferinte 200F>200*
Alte resurse
Lin->ul saptamanii
F<
Firme ce ofera cursuri online
:imsoft > )ursuri online
Academia 1nline
)ursuri1nline.ro
)ursuri online la %undatia pentru
/e=5oltare +mana
'oftCet > )ursuri online
Firme ce ofera platforme / solutii eLearning
:imsoft > eLearn:', :est:'
'i5eco > AEL
'oftPin - ntuite&t, L7' ntuite&t
E&pert Learning '.stem
)oms.s > Professor:e
Learning '.stems
7ediu eLearning
eLis > DA 'oftPare
/asa "usiness )enter
1pen 'oftPare '2L
Kise:ec(
Proiecte eLearning
)edu)onsult > cursuri online de
consiliere - :imsoft, )E/+
eLearning pentru 7anageri - :imsoft,
E&pert)onsulting, IVS Consulting
2omanian nternet Learning Kor-s(op >
F*
2LK
2omanian Academ. )entre for Artificial
ntelligence
2o)N > 2omanian 'pecial nterest
Lroup in )omputer>Numan
nteraction
La,oratorul pentru :e(nologia
nformatiei in Educatie
CEK:E)N > nstitutul ntercultural
:imisoara
Programul Leonardo da Dinci
Programul 'ocrates
elit>Education - "ritis( )ouncil
Electra - Aries
'coala de afaceri on>line > Aunior
Ac(ie5ement
e>Learning 2000a > )edu
+ni5ersitatea Dirtuala de Afaceri
Academia de Afaceri
A'E>):"ACQ Dirtual Learning
)enter
Proiecte > E''
'oros Educational )enter %oundation
nstitutul Cational de /e=5oltare
Economica > C/E
: :raining
FE
:est for All
Educatia.net
Proiecte in universitati
1pendrum > +ni5ersitatea Polite(nica
:imisoara
7icrosoft Academic Program +P:
Elearning
+ni5ersitatea Dirtuala )lu;
)redis
)oncorde > +: )lu;
1ctopus > +: )lu;
'mectra > +: )lu;
%acultatea de )omunicare si 2elatii
Pu,lice O/a5id 1gil5.O > 7asterate
online
/E)/e +P "ucuresti
)ampus 5irtual A'E
%acultatea de 'tiinte Politice > 'C'PA
n5atamant la distanta > +ni5ersitatea
Psi(ologie )lu;
Ke,Lroup > %acultatea de nformatica
asi
Psi(ologie 1nline - /'oft
)entrul de Educatie )ontinua si
n5atamant /esc(is la /istanta
+ni5ersitatea de Dest :imisoara
)ursuri online la +ni5ersitatea Dasile
F$
Loldis Arad
PleiTd +PL Ploiesti
Portal eLearning > +CAP
nstitutului 2oman de Educatia Adultilor
din :imisoara > 2E2+
+ni5ersitatea OLucian "lagaO din 'i,iu
%acultatea de Litere +" > //
)ampusul Dirtual al %acultatii de
Electrote(nica asi
+)E"' > %acultatea de 'tiinte
Economice /ro,eta :urnu 'e5erin
)antemir online
):) online > +ni5ersitatea )raio5a
)isco CetPor-ing Academ. > 2omania
Ke, "ased :raining - +ni5ersitatea
:ransil5ania "raso5
Portaluri
'E - )ontinut educational multimedia
#educat.ro > 'itul ofertei educationale
:imsoft > 2esurse
eLearning %orum
'coala1nline > Proiect /idactic Dirtual
:raining.ro
/idactic
H0
1limpiade
Asociatia 2omana de 2esurse
Educationale
Modulul 'III
':2A:EL C1 8C E/+)A0A A/+L0L12: 8CD^0A2EA
E@PE2EC0AL^, 8CD^0A2EA C%127AL^, C1C>%127AL^
Concepte de baz i cuvinte cheie: 6n5are e&perienial
Bibliografie:
sac, ., (2000), 8n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca
UNIVERSITATEA AL! I! "U#A$ IASI
Institutul %e E%ucatie "ontinua/Lifelong Learning Institute
Strategii de educatie nonformala
- model -
)urricula programului
/iscipline o,ligatorii:
Educatia pentru comunitate
Managementul activitatilor educative nonformale
Strategii educationale centrate pe elev
/iscipline optionale:
Metode ale educatiei pentru cetatenie activa
Scoala de dincolo de scoala. Design-ul, coordonarea si valorificarea activitatilor tip tabara
Elemente de marketing personal si voluntariat.
Denumirea programului:
Strategii %e e%ucatie nonformala
Categoria de program:
program de perfectionare datorat reformei, conf. rt. !!, alin. "#$ din legea
%#&'%(()* program de formare continua in completarea actiunilor de asistare a
profesorilor pentru aplicarea noii programe de Consiliere si +rientare
Tipul de program:
modul lung - &( de ore ' #, credite profesionale transferabile*
Forma de nvatamnt: -i
Grupul tinta:
- consilieri scolari*
- profesori diriginti*
- .nvatatori'institutori.
H#
Necesitatea programului
Pornim de la diferenta dintre educatia formala si cea nonformala - data nu de
finalitati, .n mod e/plicit, c0t de raspunsul la .ntrebarea 1cum23.
In cautarea acestui raspuns ne vom a/a, in deosebi, pe Modulul Comunicarea si
abilitati sociale din aria curiculara Consiliere si orientare.
Dorim a se evita formulari de genul 1as dori sa lucre-3 dar 1nu stiu cum3, ce apar
adesea la practicieni, atunci cand sarcinile 4 centrate pe competente 4 transcend
spatiul scolii.
nali-a de nevoi efectuata pe parcursul anului scolar #55,-#556 "derulata printr-
un program de cercetare academica$, e/perienta dobandita intr-un program al MEdC
si 78ICE9, centrat pe elev 4 a carui coordonare ne-a fost incredintata noua - precum
si accentele impuse de reforma .nvatam0ntului rom0nesc au evidentiat oportunitatea
conceperii unor programe de formare continua care sa genere-e responsabili-area
institutiei scolii pentru utili-area tuturor formelor de educatie 4 inclusiv ale educatiei
nonformale.
Programul urmareste abilitarea consilierilor scolari si a profesorilor diriginti .n
conceperea si derularea activitatilor educative nonformale, ca modalitati esentiale si
complementare de reali-are a obiectivelor fi/ate prin programele de formare.
:n realitate, continutul programului vi-ea-a cel putin doua categorii de beneficiari.
Daca vom considera profesorii diriginti si consilierii scolari ca beneficiari directi,
atunci nu putem sa uitam beneficiarii indirecti 4 elevii.
Pentru ca insertia sociala si cea profesionala sa se produca facil, cu eforturi si
costuri emotionale minime, elevul poate fi a;utat sa dispuna de competentele
specifice gindirii analitice necesara integrarii sociale, precum si de atitudini si valori
personali-ate. In acelasi timp, el poate fi stimulat sa-si dovedeasca disponibilitatea
de reactie si actiune la sc<imbarile care intervin in mediul de viata personala si
colectiva.
bilitatea profesorilor de construi elevilor competente de valorificare ma/ima a
.ntregului lor potential conform realitatii sociale si culturale, este o prioritate a
formarii continue, a perfectionarii stilului propriu de viata si al asumarii unor sarcini
profesionale noi.
Scopul programului
Dob0ndirea unei repre-entari corecte asupra articularii educatiei formale cu cea
nonformala*
bilitarea .n proiectarea si coordonarea optima a activitatilor de tip nonformal.
Valorificarea optima a resurselor si strategiilor educogene ale societatii.
Obiectivele programului
bordarea strategiilor de educatie nonformala dintr-o perspectiva integratoare .n
procesul de formare continua a cadrelor didactice.
Identificarea oportunitatilor sociale si culturale de reali-are a educatiei elevilor.
Insusirea si valorificarea strategiilor utile mediului de .nvatare socio-culturala.
Intelegerea si acceptarea educatiei nonformale ca parte inseparabila .n procesul
de .nvatare activa, autoresponsabili-atoare.
Competente specifice vizate prin obiectivele propuse:
I.Competente metodologice=
%. +perationali-area conceptului de 1educatie nonformala3.
#. plicarea creativa a strategiilor de educatie nonformala si a metodelor de
evaluare .n concordanta cu scopul si tipul activitatii educative.
H2
!. Disponibiltatea pentru restructurarea te<nicilor psi<opedagogice prin
introducerea de elemente de tip inovativ.
>. Valorificarea resurselor educationale implicate "materiale, umane$ .n
eficienti-area activitatilor educative.
II.Competente de comunicare si relationare=
%. daptarea limba;elori, metodelor si te<nicilor de interrelationare la
particularitatile grupului si mesa;ului oferit catre elevi.
#. doptarea unor te<nici de animare a grupului .n scopul desfasurarii optime a
procesului educativ.
!. Dob0ndirea deprinderilor de lucru .n grup.
>. Solutionarea situatiilor conflictuale, .n urma investigarii, prin mediere si
negociere, .n vederea asigurarii unui climat de .ncredere si responsabilitate
asupra propriului proces de .nvatare'de-voltare.
III. Competente psi<osociale=
%. plicarea si valori-area metodelor de cunoastere si activi-are a elevilor.
#. Crearea unor strategii eficiente de relationare pe a/a scoala-familie-
comunitate.
!. Construirea si adoptarea unei conduite autorefle/ive si de
autoresponsabili-are profesionala.
IV. Competente de evaluare
%. Elaborarea criteriilor de evaluare a activitatii didactice'de consiliere*
#. 7tili-area strategiilor de acceptare'valori-are a educatiei nonformale de catre
elev*
!. !. Valori-area conte/telor sociale de .nvatare.
Curricula programului:
Discipline obligatorii=
%. Educatia pentru comunitate
#. Managementul activitatilor educative nonformale
!. Strategii educationale centrate pe elev.
Discipline optionale=
%. Metode ale educatiei pentru cetatenie activa.
#. Scoala de dincolo de scoala. Design-ul, coordonarea si valorificarea
activitatilor tip tabara
!. Elemente de marketing personal si voluntariat.
P?8 DE I8V@M8@
Nr!
"rt!
"ategorii %e %iscipline &re
total
&re
curs
&re
aplicatii
practice
&re
evaluare
Nr!
cre%ite
I &'ligatorii ( Total )* ++ ,- )
%
Educatia pentru comunitate
#! ) %> #
#
'trategii educationale centrate pe ele5
#! ) %> #
HF
!
7anagementul acti5itatilor educati5e nonformale
#! & %! #
II .iscipline optionale total +/ ) -+ +
%
7etode ale educatiei pentru cetatenie acti5a
#5 6 %# #
#
'coala de dincolo de scoala. /esign>ul,
coordonarea si 5alorificarea acti5itatilor tip ta,ara
#5 6 %# #
!
Elemente de mar-eting personal si 5oluntariat.
#5 6 %# #
.etaliere tematica
Disciplina obligatorie:
0anagementul activitatilor e%ucative nonformale
Scopul disciplinei:
%. formarea capacitatilor necesare elaborarii unor programe de invatare
nonformala
Competente vizate prin dezvoltarea acestei discipline
%. identificarea nevoii de performanta in proiectarea, coordonarea si evaluarea
activitatilor de tip nonformal*
#. abilitati de anali-a a situatiilor de invatare*
!. abilitati de a proiecta si sustine derularea unui program educativ nonformal*
Obiective urmarite de aceasta disciplina
%. de-voltarea capacitatii de a identifica variabilele unei situatii educative
nonformale*
#. de-voltarea abilitatii de anali-a educationala ca punct de plecare in
conceperea unei activitati nonformale *
!. de-voltarea prin e/ercitiu a deprinderilor de aplica si monitori-a un program
educativ
Total ore alocate: !" din care
%. Curs= &
#. plicatii= %!
!. Evaluare= #
Nr!
"rt!
Teme, curs si aplicatii Nr!
ore
% Managementul programelor de formare centrate pe invatarea activa'interactiva
@e<nici de autoinvatare si implicare=
%. la cerere*
#. in situatii neutre*
!. in situatii de refu- din partea celorlalti*
#C
%
# Strategii de auto-organi-are, organi-are, proiectare'planificare a activitatilor.
Identificarea resurselor * identificarea partenerilor * sinteti-area unor finalitati adecvate *
proiectare'planificare a activitatilor
%C
#
HH
! Strategii de educatie nonformala. 9orme de organi-are, metode, te<nologii.
Proiectarea activitatilor nonformale.
Mi;loace ale invatarii in nonformal.
8oile te<nologii educationale 4 premisa de afirmare continua a nonformalului.
#C
>
> sigurarea calitatii interventiilor educationale nonformale.
Identificarea si managerierea resurselor spatiului nonformal.
%C
#
, Standarde si criterii de reali-are a finalitatilor in educatia nonformala.
Principii de elaborare a standardelor in nonformal. Studii de ca-.
%C
#
6 Aepere de reali-are a unui pac<et educational'tematici diferite.
E/emple centrate pe interesul subiectilor'posibilitatile formatorului.
%C
#
Disciplina obligatorie:
Strategii e%ucationale centrate pe elev
Scopul disciplinei:
%. promovarea strategiilor de lucru centrate pe caracteristicile si necesitatile
principalilor actori implicati, respectiv elevii*
Competente vizate prin obiectivele propuse
%. operationali-area conceptului de B strategie educationala centrata pe elev C*
#. intelegera si aplicarea principiilor de invatare activa*
!. utili-area eficienta a te<nicilor si metodelor de centrare pe elev a invatarii*
>. capacitatea de a valorifica re-ultatele activitatilor educative diferentiate*
Obiective urmarite de aceasta disciplina:
%. identificarea si constienti-area aspectului formativ al activitatilor care au ca
finalitate de-voltarea personala a tinerilor*
#. de-voltarea abilitatilor de a selecta strategiile adecvate nevoilor participantilor
la actul educativ*
!. abilitarea cursantilor in identificarea si aplicarea strategiilor de invatare
centrate pe cel care invata
Nr# total ore alocate: !" din care
%. Curs= )
#. plicatii %>
!. Evaluare= #
Nr!
"rt!
Teme Nr!
ore
% Stiluri de invatare.
Stilul de invatare al beneficiarilor procesului educativ.
Stilul personal al specialistului in cadrul procesului educational.
#C
#
# Conceptul de invatare activa. Invatarea centrata pe cel care invata
specte teoretice 4 elemente de aplicabilitate.
#C
#
! Aelatia dintre creativitate si demersul educativ centrat pe elev.
@e<nici creative.
%C
>
H5
%. pentru profesori*
#. pentru elevi
> Metode si te<nici de invatare activa'interactiva.
Invatare individuala, pe grupe, frontala
metoda invatarii reciproce* metoda DigsaE "Mo-aicul$* metoda invatarii pe grupe mici 4 S@D
"Student @eams c<ievement Division$* metoda turnirurilor intre ec<ipe 4 @F@ "@eams Fames
@ournaments$* metoda piramidei* <arta cognitiva'<arta conceptuala* GSc<eletul de peste3
te<nica florii de nufar* pan-a de paia;en* metoda A..I.* cartonasele luminoase* brainstorming
"varianta de ba-a a metodei$* p<illips 6-6* te<nica acvariului s.a.
#C
6
Disciplina obligatorie:
E%ucatia pentru comunitate
Scopul disciplinei:
%. anali-a resurselor din mediul apropiat si valorificarea e/perientei de viata in
cadrul educatiei nonformale
Competente vizate prin obiectivele propuse
%. abilitatea participantilor in a-si organi-a propriul proces de invatare
valorificand diverse tipuri de resurse*
#. cunoasterea si abilitarea in utili-area te<nicilor de comunicare eficienta *
!. abilitarea participantilor pentru a-si valorifica e/perienta personala in
construirea unor atitudini desc<ise si responsabile*
Obiective urmarite de aceasta disciplina:
%. identificarea modelului de invatare e/perientiala *
#. de-voltarea unei atitudini desc<ise fata de e/periential ca model de invatare*
!. e/emplificarea modelului invatarii e/perientiale prin propuneri de activitati
caracteristice activitatilor nonformale*
>. identificarea unor modalitati diverse de comunicare*
,. insusirea unor te<nici de comunicare eficienta "de medierea situatiilor de
cri-a, de ascultare activa$*
6. operationali-area elementelor de comportament verbal'nonverbal ca si
componente esentiale in activitatea unui grup *
). de-voltarea abilitatilor de identificare, anali-a si valorificare a resurselor
informationale cu care venim in contact *
&. identificarea unor modalitati de reactie multiple in fata unor situatii dificile *
(. de-voltarea unor capacitati de a face fata in mod constructiv in fata unor
evenimente nepreva-ute'dificile *
Nr# total ore alocate: !" din care
%. Curs= )
#. plicatii %>
!. Evaluare= #
Nr!
"rt!
Teme, curs si aplicatii Nr! ore
% Invatarea e/perientiala
@e<nici de transfer a deprinderilor dobandite in conte/te variate.
%C
#
H<
# daptare pe plan social. @e<nici de comunicare'ascultare activa'feed-back.
Conflicte. Strategii de facilitare si relationare.
Competente de re-olvare a situatiilor conflictuale.
Modalitati de relationare pe plan social situatii particulare=
%. afirmarea'respectarea identitatii, diversitatii *
#. depasirea stereotipurilor, pre;udecatilor, discriminarilor*
Strategii de asumare'inducere a atitudinii responsabile.
Strategii de marketing'reusita personala.
Strategii privind de-voltarea abilitatilor de viata independenta
%. te<nici de supravietuire - in situatii limita *
#. asumarea riscurilor etc.*
!C
,
! nali-a mediului social si a influentelor acestuia.
bilitati de anali-a a mediului si a influentelor acestuia .
bilitati de investigare'identificare surse de informare.
@e<nici de informare.
@ipuri de furni-ori de servicii'informatii.
nali-a'valorificarea informatiilor.
#C
,
> Comunitatea ca resursa educationala. Identificarea nevoilor de educatia nonformala
Conte/te si institutii de invatare nonformala.
Identificarea si managerierea resurselor spatiului nonformal
%C
#
Disciplina optionala:
0eto%e ale e%ucatiei pentru cetatenie activa
Scopul disciplinei:
%. abilitarea cursantilor .n aplicarea adecvata a metodelor alternative de .nvatare
activa si de evaluare formativa .n activitatile cu elevii*
Competente vizate prin obiectivele propuse
%. utili-area adecvata a conceptelor teoriilor moderne ale educatiei*
#. corelarea continuturilor .nvatarii cu competente de tip functional*
!. aplicarea creativa a noilor strategii didactice .n educatia civica a elevilor*
>. adecvarea continuturilor si strategiilor didactice la interesele si preocuparile
elevilor*
,. reali-area unor proiecte de de-voltare comunitara .n parteneriat - al scolii cu
familia si comunitatea*
6. elaborarea instrumentelor de evaluare .n functie de finalitati si particularitatile
individuale'de grup.
Obiective urmarite de aceasta disciplina:
%. e/ersarea de catre cadrele didactice a abilitatilor de a adecva situatiile de
invatare, continuturile si resursele educationale la particularitatile individuale
si de grup ale elevilor
#. abilitarea cursantilor .n valorificarea adecvata a metodelor si te<nicilor
alternative de cunoastere si activi-are a elevilor*
!. de-voltarea deprinderilor cursantilor de a incura;a autonomia intelectuala a
elevilor, spiritul de initiativa si de colaborare*
>. .ncura;area unei atitudini favorabile implicarii elevilor .n luarea si influentarea
deci-iilor .n scoala "te<nici de lucru cu consiliul elevilor si alte forme$*
,. identificarea metodelor si strategiilor adecvate formarii la elevi a unor
comportamente activ- participative prin activitati formale si nonformale*
H*
6. de-voltarea capacitatii de a utili-a .n mod creator diferite te<nici de lucru cu
grupe de elevi*
). formarea si e/ersarea competentelor .n utili-area metodelor alternative de
evaluare a activitatilor nonformale*
&. stimularea motivatiei cursantilor de a utili-a noile te<nologii informationale .n
proiectarea si derularea activitatilor cu elevii.
Nr# total ore alocate: $" din care
%. Curs= 6
#. plicatii %#
!. Evaluare= #
Nr!
"rt!
Teme Nr!
ore
% Concepte si teorii .n stiintele educatiei= abordari interdisciplinare, teorii ale .nvatarii, noile
educatii .n Gsocietatea cunoasterii3, .nvatarea la adulti.
@eorii ale .nvatarii, noile educatii .n Gsocietatea cunoasterii3.
#C
#
# Strategii educative inovative. Metode alternative "moderne$ de predare-.nvatare-evaluare.
plicatii ale metodelor de de-voltare a g0ndirii reflective
Cai de cunoastere a interlocutorului=
%. Datul mainii*
#. Cum privim pe celalalt*
!. Sondarea interlocutorului "starii acestuia$*
>. E/primarea emotiilor*
,. etc.*
#C
%
#
! +ptimi-area raportului dintre metodele traditionale si cele alternative .n educatie. Metode
alternative "moderne$ de predare-.nvatare-evaluare #.
plicatii ale metodelor de de-voltare a creativitatii si de .nvatare colaborativa.
+ptimi-area raportului dintre metodele traditionale si cele alternative .n educatie. Proiectarea
la nivel micro-.
%C
!
#
> Metode alternative de evaluare.
Metode alternative de evaluare. plicatii.
%C
#
Disciplina optionala:
Scoala %e %incolo %e scoala! .esign1ul, coor%onarea si valorificarea
activitatilor tip ta'ara
Scopul disciplinei:
%. promovarea si valorificarea activitatilor educative nonformale intr-un conte/t
specific*
Competente vizate prin obiectivele propuse
%. identificarea si valorificarea resurselor de invatare din mediul apropiat de
catre factorii abilitati in acest sens*
#. recunoasterea'identificarea nevoii de de-voltare a beneficiarilor procesului
educativ*
!. realism in identificarea nevoii permanente de de-voltare*
HE
Obiective urmarite de aceasta disciplina:
%. formarea capacitatii de a identifica parteneri in vederea derularii activitatilor
tip tabara*
#. construirea disponibilitatii de a proiecta, coordona si monitori-a activitati
nonformale tip tabara*
!. de-voltarea de abilitati si deprinderi comportamentale care facilitea-a
organi-area de activitari educative nonformale intr-un conte/t specific*
>. abilitarea in managementul activitatii educative tip tabara
Nr# total ore alocate: $" din care
%. Curs= 6
#. plicatii %#
!. Evaluare= #
Nr!
"rt!
Teme Nr!
ore
% Problematica lumii contemporane 4 imperative al educatiei.
Sursele educatiei nonformale. Mediul natural. Mediul scolar. Mediul familial. Mediul comunitar.
#C
>
# Managementul activitatilor tip tabara = elemente de marketing, organi-area programului dupa
specificul sau tema activitatii, promovarea de parteneriate.
Elemente de motivare a participantilor, de monitori-are a activitatii* evaluarea re-ultatelor
efectuata de categorii diverse de beneficiari= elevi, parinti, parteneri
#C
>
! @e<nici de anali-a a informatiilor dobandite.
cumulari posibile.
%. In timpul intalnirilor*
#. ?a sfarsitul -ilei*
!. Periodic*
>. Dupa un timp, atunci cand "ni$ se impune
#C
>
Disciplina optionala:
Elemente %e mar2eting personal si voluntariat!
Scopul disciplinei:
%. abilitarea practicienilor in a reali-a activitati privind de-voltarea personala a
elevilor*
Competente vizate prin obiectivele propuse
%. abilitati de a derula activitati care sa favori-e-e adaptarea sociala a elevilor*
#. abilitati de aplicare si adaptare orginala a strategiilor centrate pe elev*
Obiective urmarite de aceasta disciplina:
%. cunoasterea te<nicilorde autocunoastere'autoevaluare*
#. constienti-area aspectului formativ al activitatilor care au ca finalitate
de-voltarea personala a tinerilor*
!. de-voltarea unei atitudini desc<ise fata de activitatea de informare continua,
educatia permanenta sau educatia in afara scolii*
>. de-voltarea de abilitati si deprinderi comportamentale care facilitea-a o mai
buna adaptare pe plan social*
H$
Nr# total ore alocate: $" din care
%. Curs= 6
#. plicatii %#
!. Evaluare= #
Nr!
"rt!
Teme Nr!
ore
% Managementul activitatilor de autocunoastere'intercunoastere.
Imaginea de sine, identificarea si gestionarea resurselor personale, stabilirea relatiilor
interpersonale, empatie, gestionare emotii, asertivitate*
#C
>
# Managementul activitatilor de afirmare personala.
Cai de confirmare a succesului pe plan personal' scolar' social' professional.
#C
>
! De-voltarea competentelor de lider. Caracteristici lideri. @ipuri de lideri. Aelatia lider 4 grup.
@ipuri de relatii.
%. Valori-area comunicarii si a relationarii in activitatea unui grup'ec<ipe*
#. Aolul liderului in activitati nonformale*
!. Aelatia voluntariat 4 de-voltarea abilitatilor de lider
#C
>
%ateriale si mi&loace
Suporturi de curs pt fiecare participant, markere, flipc<art, foi flipc<art, folii
de retroproiector, fise de lucru si te/te /ero/, camera video, casete video,
televi-or, video, videoproiector pt. Suportul PoEerpoint
%etodologia utilizata valorifica strategii educationale euristice combinand te'nici de
dezvoltare a gandirii critice cu metode creative si cele specifice invatarii e(perientiale
%etode si instrumente de evaluare
%. portofoliu*
#. fisa pentru observarea sistematica a activitatii si a comportamentului
cursantilor
!. teste de interevaluare
>. eseu autoevaluativ
,. c<estionar de evaluare a activitatii "ane/a$
Nota:
pre-entarea suportului de curs cuprinde at0t detalierea aspectelor teoretice,
c0t si te/tele de lucru si sugestii pentru activitatile aplicative, care sa facilite-e
transferul .n practica.
)esurse umane implicate n program:
%. Aesponsabil program= *rof# univ#dr# +aurentiu Soitu" director al IEC
#. Ec<ipa de formatori=
Prof. univ.dr. ?aurentiu Soitu
Prof.univ.dr. na Constantin
Prof.drd. Aodica C<erciu
Conf. dr. ?iliana Stan
Conf. dr. lois F<ergut
50
?ect. dr. Simona Hutnaru
?ect. drd. Elena Seg<edin
?ect. dr. Feorgeta Diac
?ect. drd. Stefania He;an
Prep. drd. Ao/ana Criu
?ista formatorilor este completata prin contractele de parteneriat
reali-ate cu 7niversitati si CCD-uri din tara.
!. Ec<ipa administrativa=
Secretar= asist. cercetare +ana Heldianu
In fiecare loc, ec<ipa programului se va intregi cu un formator al CCD partener si un
responsabil cu asistenta te<nica.
Strategii de formare utilizate:
Vor fi utili-ate strategii educationale de tip euristic valorific0nd valentele
urmatoarelor metode si te<nici= e/punere cu oponent* studiu de ca-*
controversa academica* variante diverse ale de-baterii* recen-ia prin rotatie*
te<nica Mo-aic* linia valorica.
Forme si modalitati de evaluare curenta,pe parcurs:
- autoevaluarea*
- autoevaluarea de grup*
- inter-evaluare*
- fise de iesire per activitate de curs si aplicatii*
- interviul .n trei trepte*
- 1;urnalul -ilei3.
Fisa de evaluare per activitate#
-valuare finala:
%. portofoliul si sustinerea acestuia ">5 puncte $*
#. conceperea si sustinerea unei activitati de tip nonformal "65 puncte
acumulate din anali-a fiselor de evaluare formatori-#5, inter-evaluare
colegi-#5 si autoevaluare - #5$ "evaluare formativa tip folloE-up$.
I8S@A7ME8@E?E DE EV?7AE V+A 9I 7@I?II@E PE8@A7 9IECAE DI8@AE
C@IVI@@I?E PA+P7SE 4 @@ I8 EV?7AE C7AE8@ C@ SI I8 CE 9I8?.
Modulul I0
C&)1IC$'# LI C&&%#'$'# 81 %SI5&%#D$2&2I$ $D)67I6&'
Concepte de baz i cuvinte cheie: cooperare instituional
Bibliografie:
"oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
sac, ., (2000), 8n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca
8nca de la 6nceputul secolului trecut, Qant > urmarind un proiect de emancipare a
conditiei umane > scria: OParintii care au primit ei 6nsisi o educatie sunt de;a niste modele
dupa care se 6ndreapta copiii. /ar pentru a>i face pe acestia mai ,uni, este necesar sa
facem din pedagogie un studiu? altfel nu este nimic de sperat de la d9nsa, iar educatia este
6ncredintata unor oameni cu pregatire reaO (Qant, m. #$$2, p.#5). 'pre sf9rsitul aceluiasi
5#
secol, Eminescu > cu genialitate si profunda simtire > nota: OAsta=i, ca totdeauna, ei (n.n. >
adica Ospeculantii frumoaselor principiiO, care 6n locul unei legi pentru 6ntemeierea
instructiei generale Oau ur=it o ca,alaO) striga: Orasp9ndirea luminii si culturii 6n masa
poporuluiO? 6n 5remea aceasta 6nsa poporul daca ar fi 6ntre,at, le>ar raspunde: O,oieri
dumnea5oastra, lumina ca lumina, nu =icem ca nu>i ,una? dar, p9na una alta, dati>ne
mi;loace de (rana, scapati>ne de ,riciul administratieiO O(Eminescu, 7. #$$#, p.#5<). /in
perspecti5a istorica, educatia parintilor > ca si educatia (poporului) 6n general > apare
necesara, at9t pentru cresterea si educarea copiilor, c9t si ca o cale de emancipare
spirituala si sociala, ca un 5ector al democrati=arii educatiei si societatii.
E5olutiile rapide din 5iata sociala generea=a o cerere de continuare a proceselor
de re6nnoire a cunostintelor, deprinderilor si 5alorilor pe durata 5ietii. /in perspecti5a
unei anali=e sistemice, educatia parintilor apare ca o dimensiune a educatiei permanente
si desigur, a educatiei adultilor.
OEducatia permanenta este un proces de perfectionare a de=5oltarii personale,
sociale si profesionale pe durata 6ntregii 5ieti a indi5i=ilor 6n scopul 6m,unatatirii calitatii
5ietii, at9t a indi5i=ilor, c9t si a colecti5itatii lor. Aceasta este o idee compre(ensi5a si
unificatoare care include 6n5atarea formala, nonformala si informala pentru do,9ndirea si
6m,ogatirea unui ori=ont de cunoastere care sa permita atingerea celui mai 6nalt ni5el de
de=5oltare posi,il 6n diferite stadii si domenii ale 5ietiiO (/a5e, 2., N., #$$#, p.H*>HE).
/in aceasta perspecti5a, actualul sistem de 6n5atam9nt apare ca infle&i,il, prea formal si
disfunctional 6n conte&tul necesitatilor comunitatii sau al noilor e5olutii, el i=olea=a
scoala de familie si comunitate, a59nd astfel o influenta alienanta asupra ele5ului. Asa
cum se preci=ea=a 6n aceeasi lucrare, o etapa initiala a oricarei strategii, proiectata sa
6mplineasca aspiratiile educatiei permanente este Oconstruirea unui pod de legaturaO 6ntre
Oo 5arietate de elemente intereducationaleO (structuri, curriculum, pregatirea profesorilor)
si Oun numar considera,il de elemente e&traeducationaleO (configuratii personale, sociale,
istorice, culturale ale indi5i=ilor si societatilor 6n medii locale, nationale si glo,ale)
(/a5e, 2.N., #$$#, p.F*). )onceptul educatiei permanente este O6n mod functional, ,a=at
pe ideea ca 6n5atarea permanenta poate fi do,9ndita de catre indi5i=i si societati 6n
moduri diferite si ca aceste modalitati alternati5e sunt 6n stare sa conduca spre atingerea
celui mai 6nalt si celui mai ,un ni5el al calitatii 5ietii de catre totiO (/a5e, 2.,N., #$$#.
p.HE).
%inalitatea educatiei adultilor nu se reduce, asa cum se mai crede, la formarea
profesionala continua. +n 2aport asupra Educatiei adultilor si mutatiilor sociale ("ograd,
L., #$$#, p.#E>2#), preci=ea=a urmatoarele o,iecti5e pedagogice ale educatiei adultilor:
identificarea indicatorilor de restructurare personala? a face din cel format centrul actiunii
(trecerea de la o educatie centrata pe continuturi la o educatie centrata pe cel ce 6n5ata)?
construirea moti5atiei (indi5idul tre,uie sa ai,a o anumita constiinta a moti5atiei, sa o
52
e&prime ca o cerere de educatie, iar educatorii sa poata sa o decodifice, sa o 6nteleaga?
notiunea de proiect pare a fi raspunsul instrumental ce permite transformarea unei cereri
fluide, multiforme, 6ntr>un o,iecti5 concret, operational)? a pleca de la practica (adultii se
formea=a pentru a face fata pro,lemelor practice? educatia compre(ensi5a a adultilor
impune fa5ori=area 6n5atarii mi;loacelor intelectuale necesare? a ancora actiunea
educati5a pe pro,lemele 5ietii practice implica a tine seama, nu numai de preac(i=itiile
teoretice, ci si de preac(i=itiile sociale)? a pri5ilegia 6n5atarea mai mult dec9t
6n5atam9ntul (a 6n5ata adultii sa 6n5ete, sa>si ela,ore=e sc(eme de actiune pe ,a=a
6ntelegerii e5olutiei 6mpre;urarilor)? 6ncura;area unei pedagogii a descoperirii si
responsa,ilitatii (a reda 6ncrederea 6n sine, capacitatea de actiune, constiinta colecti5a,
de=5oltarea proiectelor sociale)? a da timp de 6n5atare (ritmurile proprii sunt esentiale)? a
stimula 5alorile grupului (ele operea=a meditatiile 6ntre continuturi a,stracte si situatiile
concrete* ele ;oaca un rol structurant asupra perceptiilor individuale, ordon0ndu-le sub
forma unei grile de lectura* ele permit indivi-ilor sa se a;ute reciproc$. :n acest sens,
educatia apare ca JPractica a libertatiiJ "9reire, P., %()%$.
/eoarece educatia adultilor (cu e&ceptia unor programe de promo5are
profesionala) nu poate de5eni o,ligatorie, ea tre,uie sa fie adaptata ne5oilor acestora si sa
acorde celor ce studia=a conditii li,erale (de autoeducatie si autoe5aloare, de alegere a
continuturilor si metodelor, a locului si timpului de 6n5atare).
+n sistem de educatie pentru adulti este ,ine organi=at, functional atunci c9nd
este 6ntemeiat pe moti5atii si centrat pe o,iecti5e care re=ol5a pro,lemele indi5i=ilor sau
grupurilor de adulti. Cu putem stimula moti5atiile lor de 6n5atare si de participare la
programe educationale fara strategii care sa se intemeie=e pe cunoasterea ne5oilor lor
reale, specifice, de educatie. Asemenea strategii presupun si un sistem de Oauto>purtareO a
6n5atarii > specific educatiei adultilor > care sa se reali=e=e at9t prin apelul la educatori
(formatori) speciali=ati (profesori. medici, ;uristi etc.), c9t si prin apelul la formatori
formati dintre adultii cuprinsi 6n programele educationale si care actionea=a ca OreleeO
6ntr>o retea.
Accelerarea transformarilor sociale, democratice, emanciparea femeii (la
preocuparile materne si gospodaresti adaug9ndu>se preocuparile profesionale si de
studiu), modificarea statutului copilului, dispersia familiei, 6ncercarea de a restitui
prestigiul educatiei familiale (pe care l>a a5ut p9na la introducerea 6n5atam9ntului
o,ligatoriu), progresele sociologiei si psi(ologiei, precum si alte cau=e au dus la
6ntelegerea faptului ca orice sistem de educatie ram9ne neputincios daca se i=,este de
indiferenta sau de opo=itia parintilor. 'coala capata astfel o misiune suplimentara.
O/eoarece a&a directoare a ci5ili=atiei occidentale este 6naintarea persoanei spre mai
multa li,ertate si fericire, 6naintarea societatilor spre mai multa 6ntelegere si ;ustitie... si
dat fiind demisia unui numar de parinti si faptului ca un numar cresc9nd de copii 5in fie
5F
din familii destramate, fie din medii analfa,ete si o comunicare 6ntre parinti si copii nu se
face 6ntotdeauna foarte ,ine (parinti nascuti 6ntr>o lume aproape imo,ila 6nca, au copii
care sunt nascuti 6ntr>o lume ,ul5ersata), pentru toate aceste moti5e scoala are 6n sarcina
o misiune suplimentaraO (/omenac(, A.7., #$E$, p.HE).
Au e&istat 6ntotdeauna educatori e&celenti si parinti iu,itori, care nu si>au pus
pro,a,il at9tea pro,leme si totusi au reusit foarte ,ine? dar poate ca acest lucru era mai
usor 6ntr>o lume foarte statornica, 6n care traditia a5ea ultimul cu59nt. 7odificarea pe
care au suferit>o, 6n curs de o generatie sau doua, relatiile dintre parinti si copii, dintre
adulti si tineri, apare mai 5adita 6n consideratia pentru copil ce Oare semnificatia de
recunoastere intima si profunda a 5alorii persoanei copilului si de 6ncredere 6n potentialul
lui de de=5oltareO (1sterriet(, P., #$*F, p.*0). 'entimentul de siguranta > singurul care
permite copilului sa se emancipe=e si sa>si do,9ndeasca personalitatea > depinde de
urmatoarele conditii (1sterriet(, P., #$*F, p.*#>*2): #. Protectia 6mpotri5a lo5iturilor din
afara? 2. 'atisfacerea tre,uintelor elementare? F. )oerenta si sta,ilitatea cadrului de
de=5oltare? H. 'entimetul de a fi acceptat de ai sai: a) ca mem,ru al familiei: sa fie iu,it?
sa daruiasca dragoste, sa fie i=5or de ,ucurie si de multumire pentru adulti? sa fie condus
si 6ndrumat? ,) ca fiinta umana: sa i se accepte caracteristicile indi5iduale? sa ai,a
posi,ilitatea de actiune si e&perienta personala? sa ai,a asigurata o anumita arie de
li,ertate.
'>ar putea spune ca aceste conditii sunt constante indispensa,ile, daca ele nu ar
cere sa fie satisfacute 6ntr>un mod care difera riguros de la o 59rsta la alta.
Pentru 6ndeplinirea functiei fundamentale a familiei > de securi=are a copilului > si
a rolului sau sociali=ator, aculturant si indi5iduali=ator, finalitatea definitorie a educatiei
parintilor de5ine formarea constiintei educati5e a parintilor, a necesitatii unui efort
constient pe masura e5olutiei ne5oilor (inclusi5 de educatie) ale copilului.
)a puncte de reper 6n educatia parintilor se aprecia=a: educarea 5iitorilor parinti
(6n scoala sau 6n afara scolii)? educarea parintilor cu copii mici? relatia scoala>familie?
rolul mass>mediei 6n educatia parintilor? programe de formare a formatorilor pentru
educatia parintilor ('tern, N. N., #$*2).
8n scoala, cea mai ,una pregatire generala pentru 6ndatoririle parintesti consta
6ntr>un sistem de 6n5atam9nt armonios, care sa pregateasca pentru 6n5atarea continua si
cola,orarea cu altii? la ele5ii mai mari pot fi introduse cursuri speciale, de educatie
se&uala, de educatie familiala (Oscoala 5ietiiO).
8n educarea parintilor cu copii mici, un rol deose,it au institutiile de puericultura
pentru 6ngri;irea medicala, fi=ica a copiilor? se impune cola,orarea educatori
(psi(opedagogi) > parinti 6n adaptarea copiilor la gradinita si la scoala.
5H
8n ceea ce pri5este relatia scoala>familie se impun desc(ideri oferite parintilor
pri5ind aspectele scolare, psi(opedagogice, pe l9nga aspectele medicale, ;uridice etc. 'e
cunosc urmatoarele forme mai importante de organi=are (institutionali=ata) a educatiei
parintilor si a cola,orarii scoala>familie: asociatii ale parintilor (si profesorilor) care au o
larga li,ertate de initiati5a (au aparut pentru prima oara 6n 'tatele +nite ale Americii 6n
secolul trecut)? scoli ale parintilor (initiate 6n %ranta 6n perioada inter,elica) si scoli ale
mamelor (initiate 6n Lermania)? consilii de administratie scolara formate (e&clusi5 sau 6n
ma;oritate) din parinti, cu rol informational, consultati5 si deci=ional (fiintea=a 6n "elgia,
/anemarca, 1landa si 6n alte tari occidentale)? comitete de parinti pe clase si scoli, fara
rol deci=ional, care spri;ina scoala 6n re=ol5area unor pro,leme (6n tarile est>europene).
Pentru a 5alorifica a5anta;ul mass>mediei de a se adresa unui pu,lic larg, care are
li,ertatea de a alege daca 6si 6nsuseste sau nu e&perienta propusa, 6n ma;oritatea tarilor
occidentale e&ista re5iste si programe radio>:D destinate educatiei parintilor.
'e considera ca punctul c(eie 6l constituie programele de pregatire a formatorilor,
a celor care 5or 6ndruma autoSeducatia parintilor? toate persoanele care prin profesia lor
sunt 6n relatie cu copiii si familia (profesori, medici, ;uristi, preoti etc.) au ne5oie de o
pregatire pe pro,leme ale educarii familiei. Anumite categorii de parinti pot fi folosite ca
Oformatori 5oluntariO.
'e recomanda, 6n general, o restr9ngere a programului de educatie a parintilor pe
pro,lemele ce satisfac ne5oile specifice (de regula, e&primate de parinti), 6m,in9ndu>se
aspectele 6ngri;irii fi=ice, medicale, cu aspectele psi(osociale si psi(opedagogice.
Programul tre,uie sa tina seama de reteaua institutiilor ce pot corela oferta cu cererea de
educatie e&primata > ceea ce impune 6ntemeierea lui pe cercetari sistematice.
+n 2aport asupra relatiilor dintre scoala si familie 6n tarile )omunitatii Europene
(7ac,et(, Al., #$EH), ,a=at pe cercetari comparati5e, documentare si empirice (prin
anc(eta de opinie cu c(estionare aplicate pe un lot de #*HH conducatori de institutii
scolare) enumera patru moti5e pentru care scoala si familia se straduiesc sa sta,ileasca
legaturi 6ntre ele:
a. parintii sunt ;uridic responsa,ili de educatia copiilor lor (legislatia reflecta astfel
li,ertatea parintilor de a>si creste copiii asa cum doresc? e&ista diferente 6ntre tari
pri5ind: masura 6n care parintii pot alege 6ntre diferitele scoli si cursuri pe care sa
le urme=e copiii lor? masura 6n care parintii tre,uie consultati de responsa,ilii
scolari etc.)?
,. 6n5atam9ntul nu este dec9t o parte din educatia copilului? o ,una parte a educatiei
se petrece 6n afara scolii?
55
c. cercetarile pun 6n e5identa influenta atitudinii parentale asupra re=ultatelor scolare
ale ele5ilor, 6n special asupra moti5atiilor 6n5atarii, precum si faptul ca unele
comportamente ale parintilor pot fi fa5ori=ate datorita dialogului cu scoala?
d. grupurile sociale implicate 6n institutia scolara (6n special parintii si profesorii) au
dreptul sa influente=e gestiunea scolara.
1,stacolele relatiei scoala>familie pot fi de ordin comportamental (6nt9lnite, at9t
6ntre parinti, c9t si la profesori si administratori scolari) sau de ordin material (relatia
scoala>familie cere un surplus de efort material si de timp). /ificultatile pot re=ulta din
ideile di5ergente pri5ind: responsa,ilitatea statului si a familiei pri5ind educatia copiilor?
li,ertatea de alegere a scolii de catre parinti sau unicitatea 6n5atam9ntului? impactul
mediului familial asupra re=ultatelor scolare ale copilului? randamentul pedagogic si
datoria parentala? participarea parintilor la gestionarea si procesul deci=ional din institutia
scolara. 'e considera, 6n general, ca pro,lema este de atitudine? este dificil de pretins, at9t
la parinti, c9t si la profesori, ca relatia de cola,orare scoala>familie (nu)este doar un
Odrept de optiuneO.
2eprosurile care li se fac parintilor pri5ind cola,orarea cu scoala sunt: apatia (nu
5in la reuniuni anuntate)? lipsa de responsa,ilitate (asteapta initiati5a profesorilor)?
timiditate (lipsa de 6ncredere 6n sine)? participare cu ingerinte (critica cu impertinenta
scoala)? preocupari e&cesi5e (e&clusi5e) pentru randamentul scolar (notele copilului)?
rolul parental rau definit (nu 6nteleg corect functiile si rolurile 6n educatia copilului)?
contacte limitate cu scoala (numai 6n situatii e&ceptionale, de cri=a 6n comportarea
copilului)? conser5atorism (reactii negati5e la idei noi). 2eprosurile care li se fac
profesorilor pri5ind cola,orarea cu familiile ele5ilor sunt similare (nu identice]), inclusi5
pri5ind: dificultati de a sta,ili relatia cu adultii (tratea=a parintii ca pe copii si nu ca
parteneri 6n educatia copilului, deci=9nd autoritar la reuniunile cu parintii)? definirea
imprecisa a rolului de profesor (oscilea=a 6ntre autonomia traditionala si perspecti5ele noi
ale parteneriatului)? lipsa pregatirii pri5ind relatia scoala>familie.
8n conditiile unei societati democratice cu o economie de piata se pune si
pro,lema: parintii si ele5ii sunt utili=atori (clienti) sau consumatori\ 'e e&prima
urmatoarele puncte de 5edere:
a. deoarece gu5ernantii finantea=a scoala 6n profitul pu,lic, gu5ernantii si electorii
lor sunt clientii institutiei scolare?
,. deoarece parintii poarta responsa,ilitatea fundamentala a educatiei copilului (p9na
la 59rsta de #< ani), iar scolile nu sunt dec9t ca sa>i a;ute, parintii tre,uie
considerati clientii scolii, iar ele5ii drept consumatori?
c. o atitudine intermediara considera parintii drept clienti ai scolii din punct de
5edere al copilului? colecti5itatea drept client al scolii su, ung(iul gestiunii
5<
institutiei scolare si gu5ernul drept client al scolii 6n planul politicii generale a
educatiei.
1 ,una parte din pro,lema se re=ol5a 6n masura 6n care parintii si profesorii
dispun de mecanisme de e5aluare a acti5itatii scolare. /iscutiile (critice) ale specialistilor
si politicienilor despre institutia scolara, protestele ele5ilor, studentilor si cadrelor
didactice, alte tensiuni de acest gen au tendinta de a sla,i sustinerea parentala a scolii.
2elatia familie>scoala apare ;ustificata 6n masura 6n care resta,ileste 6ncrederea
colecti5itatii 6n institutia educati5a.
nformarea si formarea parintilor 6n ceea ce pri5este scolaritatea copilului
presupune, cel putin, ca fiecare parinte sa cunoasca: o,ligatiile legale pri5ind educatia
copilului? drepturile de care dispune pentru educatia copilului? importanta atitudinii lui
pentru reusita scolara a copilului? metodele de cola,orare cu scoala. 8n acest scop este
necesar un dialog 6ntre profesori si parinti? profesorii tre,uie sa primeasca o pregatire 6n
materie de relatie cu parintii iar competenta lor 6n aceasta materie tre,uie considerata ca o
aptitudine profesionala? parintii tre,uie sa fie pregatiti pentru a ;uca rolul lor educati5 6n
cooperare cu profesorii? scolile tre,uie sa asigure (asociatiilor) parintilor asistenta
necesara.
)ooperarea profesor>parinte 6n ,eneficiul ele5ului indi5idual nu se poate su,stitui
participarii parintilor la gestiunea scolii, din mai multe moti5e: parintii sunt responsa,ili
legali ai educatiei copiilor lor, deci tre,uie sa ai,a posi,ilitatea de a influenta natura
acestei educatii? modelele participati5e pot a;uta la coordonarea eforturilor educati5e si la
orientarea adaptarii scolii la sc(im,arile din societate? este necesara o influentare pe plan
local asupra re=ol5arii pro,lemelor locale si luarea deci=iilor la ni5elul cel mai de ;os cu
putinta? este necesara contra,alansarea O6ndepartariiO (indiferentei) gu5ernamentale? cei
care sunt afectati de o deci=ie tre,uie sa poata a5ea o influenta asupra ei? de=ec(ili,rele
,alantei grupurilor de interes tre,uie sa fie cori;ate autori=9nd persoanele interesate sa fie
repre=entate dupa importanta implicarii lor 6n institutia scolara? participarea tre,uie sa
faca apel la competentele locale? participarea poate stimula initiati5ele si ino5atiile.
8n numeroase tari repre=entantii parintilor 6n consiliile de administratie (gestiune)
scolara sunt delegati de asociatiile de parinti, ceea ce le da un statut legal suplimentar de
autoritate. +n minimum esential al participarii democratice la gestiunea scolii consta 6n
instituirea prin lege a consiliului de administratie scolara, 6n care parintii sunt repre=entati
corespun=ator, si au nu numai rol informational si consultati5, dar si rol deci=ional si de
control.
Pentru o cooperare eficace se considera necesara adoptarea unor comportamente
corespun=atoare de catre mem,rii consiliului: comunicarea li,era de informatii? toleranta
c9nd lim,a;ul profesional nu este 6nteles de nespecialisti (dintre parinti)? 6ncura;area
5*
de=,aterilor pe pro,leme educationale ma;ore (si nu doar discutii pe pro,leme
administrati5>gospodaresti)? considerarea reciproca a parintilor si profesorilor ca
parteneri.
+n rol deose,it, at9t pentru cola,orarea familie>scoala si participarea la gestiunea
scolii, c9t si pentru educatia parintilor 6l au asociatiile de parinti, a caror finalitate este, 6n
principiu, protectia copilului prin educatie. 'e pot deose,i asociatiile de parinti si dupa
scopurile lor, astfel: ca grup de sustinere a scolii, 6n pro,leme needucationale? ca grup de
cooperare care considera educatia ca un proces comun 6n care parintii si profesorii sunt
parteneri, care decid 6mpreuna 5iitoarele programe? ca grup de aparare a intereselor care
considera ca parintii au interese ce tre,uie promo5ate 6n raport cu interesele altor grupe.
)ele mai frec5ente o,iecti5e ale asociatiilor nationale de parinti sunt: a) sensi,ili=area
parintilor pri5ind drepturile si 6ndatoririle lor, influenta comportamentului lor asupra
copilului? ,) informarea parintilor prin pu,licatii, radio si tele5i=iune pri5ind pro,lemele
specifice? c) formarea parintilor prin cursuri destinate acestora, consultatii (la sediu,
telefonic, prin pu,licatii) pe pro,leme de interes (medicale, ;uridice, psi(ologice etc.)? d)
repre=entarea parintilor (repre=entantii sunt o,ligati sa apere interesele celor pe care 6i
repre=inta, sa raporte=e periodic acestora pro,lemele de=,atute 6n consiliul de participare
scolara).
E&ista doua teorii importante pri5ind relatia scoala>familie:
teoria profesionalismului care considera ca un element esential ser5iciul facut
altora, fara a g9ndi la a5anta;e personale? criteriile acestei teorii sunt: competenta,
ser5irea clientilor, un cod de etica profesionala?
teoria sc(im,ului care considera actiunea umana 6n functie de un c9stig personal?
se considera pri5ilegii traditionale ale profesorilor: un grad de autonomie, un
salariu asigurat, o competitie restr9nsa.
/in aceasta perspecti5a se pune 6ntre,area: ce c9stiga profesorul 6ntr>o cooperare
cu familia\ 'e aprecia=a ca acest c9stig poate fi un statut re5alori=ator 6n oc(ii societatii?
cooperarea cu familia poate fi un test profesional si poate fi considerata ca fac9nd parte
din datoria profesionala a profesorului deoarece: parintii sunt clienti ai scolii? eficacitatea
6n5atam9ntului (e5aluata la scoli si profesori) poate fi ameliorata prin cooperarea 6ntre
scoala si familie? parintii sunt responsa,ili legali de educatia copiilor lor si pot a5ea
e&igente de a e5alua re=ultatele acti5itatii scolare.
8n acest conte&t se pune si pro,lema: de relatia cu familiile tre,uie sa se ocupe
profesori speciali=ati sau toti profesorii\ 8n mai multe tari (6ntre care Anglia, /anemarca,
%ranta) e&ista profesori speciali=ati (consilieri) care raspund de aceasta pro,lema. 'olutia
ideala pare a fi: toti profesorii sa ai,a relatii o,isnuite de cola,orare cu familiile?
5E
profesorii speciali=ati sa re=ol5e ca=uri particulare, dificile, sa efectue=e 5i=ite 6n familii,
c9nd este necesar si sa organi=e=e reuniunile cu parintii.
'e pot deose,i trei etape 6n e5olutia relatiei familie>scoala:
a. etapa scolii autosuficiente: scoala este considerata o institutie 6nc(isa, care nu
influentea=a mediul familial si nu se lasa influentata de el. )aracteristicile etapei
sunt: contactele cu parintii sunt rare, formale? parintii accepta ideea ca nu au
nimic de 5a=ut despre ceea ce se 6nt9mpla 6n scoala? administratia alege scoala
pentru copii? parintii nu participa la consiliile de administratie scolara? asociatiile
de parinti nu sunt 6ncura;ate? formarea profesorilor negli;ea=a relatia 6ntre familie
si scoala.
,. etapa de incertitudine profesionala: profesorii 6ncep sa recunoasca influenta
factorilor familiali asupra re=ultatelor scolare dar parintii continua sa creada ca
scoala este autosuficienta. )aracteristicile etapei sunt: tendinta de a creste
acu=area familiei pentru proastele re=ultate scolare? administratia scolara are
tendinta de a conser5a atitudinea din etapa anterioara? contactele formale, de
rutina cu parintii continua? apar e&periente locali=ate pri5ind comunicarea cu
parintii? apar organi=atiile 5oluntare de parinti? se constituie consilii de gestiune
scolara, 6n care participarea parintilor are un rol minor, nedici=ional? formarea
profesorilor a,ordea=a relatia familie>scoala ca o pro,lema de importanta
secundara.
c. etapa de de=5oltare a 6ncrederii mutuale: parintii si profesorii descopera 6mpreuna
ca ne6ncrederea este putin c9te putin 6nlocuita cu 6ncrederea unora fata de altii.
)aracteristicile etapei sunt: relatia cu familiile este din ce 6n ce mai 6ncura;ata de
scoala? consiliul scolar include repre=entanti ai (asociatiilor) parintilor, cu rol
deci=ional 6n toate pro,lemele educationale? organi=atiile de parinti sunt acceptate
si 6ncura;ate 6n acti5itatea scolara? profesori speciali=ati (consilieri) tratea=a
pro,lemele e&ceptionale ale cola,orarii cu familiile? organi=atiile de profesori
recunosc statutul si rolul asociatiilor de parinti? administratorii si politicienii
educatiei insista asupra importantei relatiei familie>scoala? formarea profesorilor
a,ordea=a pro,lema relatiei cu familia, ca una din pro,lemele importante? se
organi=ea=a cursuri pentru profesori si parinti.
'e pre5ede ca 6n tarile )omunitatii Europene sa se treaca la o noua etapa a
cola,orarii scolii cu familia 6n care accentul este pus pe un anga;ament mutual clar
sta,ilit 6ntre parinti si profesori, pe un Ocontract parentalO pri5ind copilul indi5idual?
contractul 6ntre familie si scoala nu se mai considera doar ca un Odrept optionalO, ci ca un
sistem de o,ligatii reciproce 6n cooperarea parintilor cu profesorii.
)ercetarea noastra > tin9nd seama de principiile teoretice si orientarile
metodologice recunoscute 6n domeniu > si>a propus ca o,iecti5e: fundamentarea
conceptuala a educatiei parintilor? determinarea ne5oilor de educatie ale parintilor si a
5$
ofertei educationale 6n relatia scoala>familie? ela,orarea unor principii si metodologii
pentru 6ntemeierea unor strategii alternati5e de educatie a parintilor? oferirea unor idei,
propuneri pentru reforma 6n5atam9ntului (pri5ind legislatia, structurile, continuturile).
Am 6m,inat documentarea pri5ind fundamentele teoretice (sociologice, a&iologice,
;uridice, psi(opedagogice) si principiile educatiei parintilor (inclusi5 principiile educatiei
permanente si ale educatiei adultilor) cu cercetarea empirica prin anc(eta de opinie.
b)ercetarea a fost initiata 6n la,oratorul Educatie Permanenta din nstitutul de
'tiinte ale Educatiei, de o ec(ipa de cercetare formata din La,riela Alecu, /an "adea,
on )onstantinescu, Ale&andru 7odrescu, coordonata de autorul pre=entului studiu, la
care cola,orea=a si cercetatoarea /idina 2ogo;ina de la nstitutul de )ercetari
Pedagogice si Psi(ologice din )(isinau. A fost in5estigat un esantion de F500 su,iecti,
ele5i de gimna=iu si liceu, parintii si profesorii lor, carora le multumim si pe aceasta cale.
)asa )orpului /idactic "otosani a de5enit unitate>pilot.c
Ce aflam 6n etapa 6n care prelucram datele culese pentru a determina ne5oile de
educatie specifice, pe categorii de parinti, si oferta educationala posi,ila prin relatia
scoala>familie (inclusi5 prin programe de formare a formatorilor pentru educatia
parintilor, prin programe pentru parinti si pentru ele5i ca 5iitori parinti). Am initiat
actiuni de informare si sensi,ili=are a parintilor si profesorilor pentru a 6ncepe
organi=area primelor asociatii de parinti 6n 2om9nia. Propunem si pe aceasta cale
factorilor de deci=ie parlamentara si gu5ernamentala 6ntarirea sistemului legislati5 si
institutional pri5ind 6n5atam9ntul prin instituirea o,ligati5itatii legale de 6nfiintare a
consiliilor de administratie (participare) scolara, 6n care repre=entantii (asociatiilor)
parintilor sa capete o pondere sporita si rol deci=ional, precum si prin pre5ederea prin
lege a spri;inirii de catre stat a organi=arii si functionarii asociatiilor de parinti, ca
structuri educationale democratice.
)ei care lucrea=a 6n scoala si raspund de destinele educatiei neamului pot 6ntelege
> dincolo de marile dificultati si pri5atiuni generate de cei care Our=esc o ca,alaO, cum
=icea e&ponentul spiritualitatii rom9nesti > conditionarea calitatii 5ietii fiecaruia de
educatia oferita tinerilor si adultilor, copiilor si parintilor lor? aceasta 6n masura 6n care au
doar ce5a mai multa competenta, ,una>5ointa si responsa,ilitate morala dec9t oricare...
OadministratieO (de la care nici /umne=eu nu ar putea cere mai mult).
" " L 1 L 2 A % E
" 1 L A 2 /, L., dducation des adultes et mutations sociales. 2apport interimaire
(#$E$>#$$0). 'tras,ourg, )onseil de l`Europe, )onseil de la )ooperation culturelle, #$$#.
/ A D E, 2.N. (su, redactia) si cola,oratorii, %undamentele educatiei permanete.
"ucuresti, Editura /idactica si Pedagogica, #$$#.
<0
/ 1 7 E C A ) N, A.7., )e fu`il faudrait enseigner. 8n: L`ecole des parents. nr. #0, Paris,
#$E$.
E 7 C E ' ) +, 7., /e ,ine de rau. 8n 5ol. OCe e sila...O ('crieri politice). "ucuresti,
Editura 'ocietatii 'oroc, #$$#.
% 2 E 2 E, P., L`education: pratifue de la li,erte. Paris, dditions du )erf, #$*#.
Q A C :, m., :ratat de pedagogie. asi, Editura Agora, #$$2.
7 A ) " E : N, AL., (coordonator) si cola,oratorii, L`enfant entre l`ecole et sa famille.
2apport sur les relations entre l`ecole et la famille dans les pa.s des )ommunautes
Europeennes. "ru&elles, )omisia comunitatilor europene, )olectia 'tudii, 'eria Educatie,
nr. #F, #$EH.
1 ' : E 2 2 E : N, P., )opilul si familia. "ucuresti, Editura /idactica si Pedagogica,
#$*F.
' : E 2 C, N.N., Educatia parintilor 6n lume. "ucuresti, Editura /idactica si Pedagogica,
#$*2.
Modulul 0
$SS-#DI$ LI #3ICI#1!I4$'#$ #D)C$7I#I $D)67I6&'
Concepte de baz i cuvinte cheie: mass>media, produse formati5e ale mass>
media
Bibliografie:
'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
+r,ans-., %r., (#$*5), (trad.), $idactica pentru aduli, E/P, "ucure!ti
Kilson A., L., (2000), :and#oo; o+ 1dult and Continuin, ducation, <osse=->ass Inc.
Re$olu%! P!rl!#entulu Euro&e!n dn '( !nu!re )**+ &r,nd educ!%! !dul%lor- ncod!t. nu
e/te &re! t0r$u /. 1n,e%
Parlamentul European ,
avnd n vedere Comunicarea Comisiei intitulat "duca!ia adul!ilor" niciodat nu este prea trziu s
nve!i" #COM2)**(3*('4$,
avnd n vedere %ecizia nr& '()*+)**,+C a Parlamentului uropean -i a Consiliului din '. noiembrie
)**, de stabilire a unui program de ac!iune n domeniul nv!rii continue
2'3
,
avnd n vedere /ecomandarea )**,+0,)+C a Parlamentului uropean -i Consiliului din '1 decembrie
)**, privind competen!ele cheie pentru nv!are continu
2)3
,
avnd n vedere /ezolu!ia sa din )2 martie )**, privind provocrile demografice -i solidaritatea ntre
genera!ii
253
,
avnd n vedere concluziile Pre-edin!iei Consiliului uropean de la Lisabona din )2 -i )3 martie )***,
avnd n vedere articolele '30 -i '.* din 4ratatul C,
avnd n vedere poziia sa n prim lectur din ). septembrie )**( referitoare la propunerea de
regulament al Parlamentului uropean i al Consiliului privind producerea -i dezvoltarea de statistici n
<#
materie de educa!ie -i nv!are continu
243
,
avnd n vedere poziia sa n prim lectur din )3 octombrie )**( referitoare la propunerea de
recomandare a Parlamentului uropean i a Consiliului privind stabilirea Cadrului european de calificri
pentru nv!are continu
263
,
avnd n vedere /ezolu!ia sa din )( septembrie )**( privind eficien!a -i echitatea n sistemele europene
de educa!ie -i de formare
2(3
,
avnd n vedere /ezolu!iile sale din '2 martie )**( privind 5oaia de parcurs pentru egalitatea ntre femei
-i brba!i )**,6)*'*
273
-i din )( septembrie )**( privind egalitatea ntre femei -i brba!i n 7niunea
uropean 6 )**(
2+3
,
avnd n vedere articolul 3. din /egulamentul su de procedur,
avnd n vedere raportul Comisiei pentru cultur -i educa!ie -i avizele Comisiei pentru ocuparea for!ei de
munc -i afaceri sociale -i Comisiei pentru drepturile femeii -i egalitatea ntre se8e #A(8*6*)9)**7$,
9& ntruct educa!ia adul!ilor devine o prioritate politic -i necesit programe concrete -i adecvate, precum
-i vizibilitate, acces, resurse -i metode de evaluare:
;& ntruct educa!ia -i formarea sunt factori cruciali n realizarea obiectivelor <trategiei de la Lisabona
privind intensificarea cre-terii economice, integrrii sociale -i cre-terea competitivit!ii:
C& ntruct, pentru a atinge rata de participare stabilit n cadrul criteriului de referin! convenit de statele
membre n cadrul procesului "duca!ie -i formare )*'*", ar mai trebui ncadra!i 3 milioane de adul!i n
programele de nv!are continu:
%& ntruct un sistem eficient de educa!ie a adul!ilor, cu priorit!i clare -i o punere n aplicare controlat,
integrat n strategiile de nv!are continu, poate spri=ini integrarea lingvistic, social -i cultural a grupurilor
e8cluse, cum ar fi imigran!ii -i romii, dintre care mul!i -i abandoneaz studiile prea timpuriu:
& ntruct investi!iile n educa!ia adul!ilor mresc beneficiile sociale -i culturale ob!inute sub forma unui
grad ridicat de bunstare -i mplinire individual -i a unei cet!enii active:
5& ntruct contribu!ia esen!ial a educa!iei adul!ilor, realizat prin dobndirea unor competen!e6cheie,
=oac un rol central n capacitatea acestora de a se anga=a -i de a fi mobili pe pia!a muncii, precum -i n
integrarea lor social:
>& ntruct sunt necesare date fiabile pentru observarea, compararea -i evaluarea multiplelor op!iuni de
educa!ie a adul!ilor n vederea elaborrii politicilor:
?& ntruct informa!ia despre sistemele de educa!ie a adul!ilor -i accesul la acestea difer considerabil de
la un stat membru la altul:
@& ntruct recunoa-terea -i validarea educa!iei formale, non6formale -i informale reprezint piatra de
temelie a strategiei de nv!are continu:
A& ntruct e8ist necesitatea stringent de a realiza legtura ntre educa!ia adul!ilor -i Cadrul european al
calificrilor -i de a mri poten!ialul educa!iei adul!ilor n ceea ce prive-te competen!ele6cheie, precum -i
competen!ele sociale -i personale,
'& salut propunerea Comisiei cu privire la un plan de ac!iune pentru educa!ia adul!ilor:
<2
)& recunoa-te c sunt necesare msuri, la diverse niveluri, menite s promoveze, s consolideze -i s
stabileasc dezvoltarea unei culturi a educa!iei, mai ales pentru adul!i, msuri n care trebuie s se implice
att statele membre, ct -i 7niunea uropean:
2& ndeamn statele membre s introduc o cultur a nv!rii continue, care s se a8eze, n special, pe
educa!ia -i formarea adul!ilor, prin punerea n aplicare a unor politici -i ac!iuni menite s promoveze
dobndirea de cuno-tin!e -i s transforme acest proces n unul mai atractiv -i mai accesibil, precum -i s
aduc permanent la zi calificrile:
3& subliniaz importan!a egalit!ii ntre se8e n ceea ce prive-te programele legate de educa!ia
permanent, astfel nct att brba!ii, ct -i femeile s poat profita n aceea-i msur de posibilit!ile
oferite de o astfel de educa!ie: invit Comisia ca, n pregtirea educa!iei adul!ilor, s utilizeze toate
instrumentele disponibile pentru controlul politicilor sensibile privind egalitatea ntre se8e, n cooperare cu
@nstitutul uropean pentru galitatea dintre <e8e:
mbuntirea motivaiei pentru participarea la educaia adulilor
.& ndeamn s fie mbunt!it promovarea educa!iei adul!ilor, pentru a fi motivate mai multe persoane s
se implice n aceast form de educa!ie: consider c educa!ia adul!ilor ar trebui s ocupe un loc central n
politicile de promovare a unei culturi generale a educa!iei prin intermediul campaniilor n mass6media,
serviciilor de informare, orientare -i consiliere -i, n special, prin intermediul serviciilor de informare,
orientare -i consiliere viznd grupurile dezavanta=ate: consider c o astfel de promovare trebuie, pentru a
putea fi eficient, s fie sus!inut de msuri politice active ale statelor membre, care s faciliteze
compatibilitatea nv!rii cu via!a de familie -i cu cea profesional:
,& este de acord c liniile telefonice -i site6urile de internet speciale reprezint mi=loace foarte eficiente de
promovare a educa!iei adul!ilor:
(& consider c promovarea educa!iei prin mass6media n cadrul formrii generale -i profesionale are un
rol decisiv n vederea rezolvrii problemei decala=ului digital dintre genera!ii:
Datele statistice
1& este de prere c, pentru elaborarea, verificarea -i evaluarea politicilor n domeniul educa!iei adul!ilor,
sunt necesare date statistice comparabile care ar oferi indica!ii -i ndrumri pentru programul integrat de
nv!are continu:
0& consider c ancheta european privind educa!ia adul!ilor trebuie sus!inut ca mi=loc de colectare a
informa!iilor comparabile privind educa!ia adul!ilor -i de promovare a unor concepte comune:
'*& invit 7niunea uropean -i statele membre s ncura=eze schimbul de bune practici:
Concilierea vieii profesionale, a vieii familiale cu nvarea continu i prezentarea eficient
''& reaminte-te obiectivele Consiliului uropean de la ;arcelona din '.6', martie )**) -i subliniaz
progresele realizate de statele membre n direc!ia atingerii obiectivelor privind asigurarea de locuri la cre-e
-i grdini!e -i educa!ie pre-colar, precum -i n stabilirea "zilei de ngri=ire a copilului -i a altor persoane
dependente": subliniaz, n acela-i timp, c unele state membre au rmas mult n urm n ceea ce prive-te
ndeplinirea obiectivelor de la ;arcelona:
')& subliniaz c pentru a concilia via!a familial, via!a profesional cu nv!area continu este nevoie nu
numai de o mai mare fle8ibilitate n gestionarea timpului -i a spa!iului, ci -i de stimulente sociale, economice
-i fiscale care s promoveze accesul adul!ilor la programe de formare -i educa!ie:
'2& subliniaz faptul c se impune o mai bun utilizare a noilor tehnologii -i constat, n aceast privin!,
<F
c ar trebui ncura=at dezvoltarea accesului la internet, precum -i a programelor de integrare digital,
pentru a rezolva problema decala=ului digital -i a stimula utilizarea unor noi surse de cuno-tin!e -i metode de
studiu, precum programe de nv!mnt la distan! -i locuri de studiu -i c accesul la aceste facilit!i trebuie
nlesnit tuturor:
'3& subliniaz nevoia de a e8tinde accesul femeilor la noile tehnologii, inclusiv n cazul femeilor care triesc
n zone ndeprtate -i rurale -i al femeilor n vrst, prin aceasta acordndu6le -anse egale de a fi
competitive pe pia!a muncii: subliniaz, de asemenea, necesitatea de sus!inere a ini!iativelor de reducere a
diferen!elor dintre brba!i -i femei n ceea ce prive-te calificrile tehnice -i -tiin!ifice:
'.& atrage aten!ia asupra necesit!ii de a e8tinde facilit!ile publice -i private de ngri=ire a copiilor -i de a
implica -i ncura=a anga=atorii, care ar putea oferi posibilit!i -i servicii de ngri=ire a copiilor n cadrul
ntreprinderilor, pentru ca prin!ii, n special mamele, s -i reia activitatea profesional -i pentru ca ace-ti
prin!i s aib -ansa s -i continue n acela-i timp educa!ia -i pe durata orelor de serviciu: subliniaz de
asemenea nevoia de a furniza facilit!i publice mai bune n vederea asisten!ei persoanelor dependente -i a
persoanelor n vrst:
Solidaritatea dintre generaii (mpotriva "prpastiei dintre generaii" i dintre culturi
',& reaminte-te c schimbrile demografice vor reprezenta pentru statele membre o serie comple8 de
provocri strns legate ntre ele, iar societ!ile noastre vor fi nevoite s dezvolte noi forme de solidaritate
ntre culturi -i genera!ii:
'(& propune, prin urmare, o mai bun transmitere -i un mai bun transfer al cuno-tin!elor, competen!elor -i
e8perien!ei adul!ilor, n special ntre genera!ii, sub forma unor sisteme de stabilire a unui mentor care s
acorde spri=in diverselor activit!i antreprenoriale -i me-te-ugre-ti: consider, de asemenea, c este
important ca ace-ti mentori s fie ncadra!i ntr6o re!ea, prin intermediul creia s poat face schimb de
informa!ii:
'1& subliniaz importan!a unei abordri de "educa!ie n familie", n care prin!ii s fie motiva!i s nve!e din
nou pentru a6-i putea a=uta copiii s reu-easc la -coal:
'0& sus!ine dezvoltarea de programe pe baz de voluntariat privind rolul acestora n solidaritatea dintre
genera!ii, precum -i n recunoa-terea e8perien!ei -i a calificrilor:
)*& eviden!iaz necesitatea de a oferi, n cadrul mobilit!ii -i coeziunii sociale, mai ales emigran!ilor,
posibilit!i fle8ibile pentru programe de educa!ie -i de formare, precum -i condi!ii adecvate pentru realizarea
acestora:
!mportana nvrii de limbi strine i nevoile speciale ale "grupurilor de risc"
)'& consider c nfiin!area de centre na!ionale -i locale pentru sus!inerea imigran!ilor este un instrument6
cheie, cu a=utorul cruia pot fi puse la dispozi!ia acestora informa!ii utile -i li se pot oferi clarificri privind
integrarea lor deplin n societate:
))& reitereaz importan!a unui spri=in mai puternic pentru cursurile de limbi strine, n special pentru cele
adresate imigran!ilor -i importan!a ncura=rii nv!rii de limbi strine n rndul popula!iei n general:
)2& sus!ine ideea nfiin!rii unor "evaluri ale competen!elor" pentru imigran!i, persoanele cu calificri
reduse -i cele cu handicap: este de prere c, pe lng beneficiile economice, aceste "evaluri ale
competen!elor" pot contribui, de asemenea, la reducerea rasismului, 8enofobiei, discriminrii -i e8cluderii:
"ccesul la nvm#ntul superior
)3& consider c accesul la nv!mntul superior ar trebui s fie oferit unui public mai larg, inclusiv
<H
adul!ilor cu e8perien! n munc -i persoanelor n vrst -i c, n acest scop, sistemele de nv!mnt ar
trebui adaptate -i structurate ntr6un mod mai fle8ibil: -i c trebuie promovate msuri de infrastructur -i
resurse de personal corespunztoare:
).& subliniaz c se impune modernizarea sistemelor de nv!mnt secundar pentru ca acestea s devin
mai competitive, mai fle8ibile, mai accesibile -i mai eficiente:
mbuntirea calitii, a metodelor pedagogice i a diversitii formelor de prezentare
),& subliniaz faptul c domeniul educa!iei adul!ilor necesit personal de nalt calitate: este de prere c
ar trebui spri=inite programe specifice pentru cadrele didactice care lucreaz cu adul!ii -i ncura=eaz
nfiin!area unor programe universitare care s duc la ob!inerea unei diplome n educa!ia adul!ilor:
)(& sus!ine ac!iunile ce vizeaz intensificarea transferului de competen!e -i mrirea gradului de mobilitate
n educa!ia adul!ilor, cum ar fi"

a$ punerea n practic -i e8tinderea Cadrului european al calificrilor -i a
7/BP9<<:

b$ recunoa-terea -i validarea deprinderilor de baz, competen!elor6cheie,
educa!iei -i calificrilor formale, non6formale -i informale pentru a asigura
transparen!a rezultatelor nv!rii, ceea ce va facilita recunoa-terea reu-itei
educa!ionale -i tranzi!ia de la un parcurs educa!ional la altul:
$erspective de ocupare a forei de munc
)1& este de acord cu opinia potrivit creia educa!ia continu =oac un rol important n primul rnd pentru
mrirea gradului de integrare social -i a -anselor de anga=are, precum -i pentru dezvoltarea personal,
dep-irea disparit!ilor e8istente pe pia!a muncii -i realizarea obiectivului de la Lisabona privind ma=orarea
ratei de anga=are a persoanelor cu vrsta mai mare de .* de ani, =ucnd un rol important -i pentru
competitivitate:
)0& subliniaz importan!a educa!iei adul!ilor pentru realizarea obiectivului privind crearea de locuri de
munc mai bune n uropa, precum -i pentru ameliorarea calit!ii vie!ii -i promovarea dezvoltrii individuale,
a mplinirii personale -i a cet!eniei active: atrage aten!ia asupra faptului c pentru ntreprinderi este
important s poat prevedea noi competen!e -i cerin!ele de pe pia!a muncii, astfel nct con!inutul educa!iei
pentru adul!i s reflecte cererea de competen!e: subliniaz faptul c con!inutul educa!iei trebuie adaptat la
cerin!ele profesionale -i practice: subliniaz importan!a parteneriatului social n aceast privin!:
2*& relev c nv!area continu nu spore-te numai -ansele lucrtorilor de a se anga=a, ci -i capacitatea
acestora de a se adapta -i mobilitatea lor geografic -i profesional, fapt important pentru func!ionarea
pie!ei interne: subliniaz valoarea promovrii nv!rii unei a doua #-i a treia$ limbi pentru facilitarea unei mai
mari mobilit!i a lucrtorilor:
2'& subliniaz faptul c nivelul sczut al calificrilor, care reprezint situa!ia actual a unei treimi din for!a
de munc european #() milioane de lucrtori$, implic un risc de -oma= ridicat, iar prin formare persoanele
-i men!in sau dobndesc competen!ele necesare pentru a se anga=a -i pentru a6-i mbunt!i calitatea
muncii prestate: subliniaz importan!a recunoa-terii -i validrii calificrilor dobndite prin nv!are non6
formal -i informal, fapt ce ofer o baz pentru dezvoltarea nv!rii continue, att n cadrele na!ionale de
calificare profesional, ct -i n Cadrul uropean al Calificrilor:
2)& subliniaz importan!a faptului ca to!i cet!enii s aib un acces egal -i posibilit!i egale de participare la
programele de nv!are continu: regret, n acest conte8t, c persoanele a cror educa!ie ini!ial este de
nivelul cel mai sczut, femeile, imigran!ii, persoanele vrstnice, persoanele din zonele rurale -i cele cu
handicap particip, de obicei, cel mai pu!in: consider de asemenea c acestor categorii trebuie s li se
<5
ofere programe -i metode diferite -i adaptate& Cn acest conte8t, -i e8prim prerea c trebuie acordat o
aten!ie deosebit educa!iei -i formrii lucrtorilor -i -omerilor n domeniul noilor tehnologii -i invit statele
membre s sus!in folosirea noilor tehnologii informa!ionale -i de comunica!ie n scopuri educa!ionale, dat
fiind faptul c acestea =oac un rol esen!ial n asigurarea unor -anse egale pentru to!i, facilitnd participarea
persoanelor la nv!are continu, -i s asigure accesul la promovri -i finan!ri specifice pentru persoanele
a cror educa!ie este de nivelul cel mai sczut:
22& subliniaz importan!a educa!iei adul!ilor, inclusiv n domeniile limbilor strine -i competen!elor
profesionale, pentru integrarea migran!ilor, precum -i pentru mrirea -anselor de anga=are, ameliorarea
participrii la pia!a for!ei de munc -i consolidarea integrrii sociale a acestora:
23& subliniaz importan!a implicrii active a partenerilor sociali -i a altor pr!i interesate, inclusiv a BD>6
urilor active n domeniul social, ntruct anga=atorii -i anga=a!ii nu pot s ac!ioneze la acela-i nivel dect prin
parteneriate sociale func!ionale: consider c n statele membre fr o structur de parteneriat social
dezvoltat, crearea acesteia ar trebui spri=init:
2.& subliniaz importan!a 5ondului <ocial uropean #5<$ -i a altor fonduri structurale pentru atingerea
obiectivului privind nv!area continu pentru to!i -i insist ca fondurile structurale s fie monitorizate, pentru
a se asigura alocarea mai multor fonduri persoanelor care au cea mai mare nevoie de nv!are continu:
regret faptul c, n anumite state membre, se acord prioritate -i finan!are insuficiente pentru mrirea
accesului adul!ilor la nv!are continu, mai ales n cazul lucrtorilor mai n vrst -i al persoanelor mai pu!in
calificate: invit statele membre s foloseasc mai activ fondurile structurale, mai ales 5<: invit Comisia
s consolideze programele specifice din acest domeniu:
2,& subliniaz c mbunt!irea modului de desf-urare a activit!ilor de educa!ie a adul!ilor, furnizarea de
informa!ii -i nlesnirea combinrii vie!ii profesionale cu via!a de familie sunt esen!iale pentru cre-terea
gradului de participare -i au un efect de ncura=are atunci cnd sunt completate de stimulente& remarc
faptul c printre msurile menite s promoveze desf-urarea eficient a nv!rii continue se numr
disponibilitatea loca!iilor de studiu, facilitarea nv!rii la locul de munc prin adaptarea programului de lucru,
e8isten!a structurilor de ngri=ire a copiilor la nivel local, a serviciilor de nv!mnt la distan! pentru
persoanele cu handicap sau pentru persoanele vulnerabile din zone ndeprtate, a informa!iilor -i serviciilor
de orientare n ceea ce prive-te msurile de nv!are continu -i posibilit!ile de anga=are, a programelor
personalizate -i a regimurilor de predare fle8ibile: subliniaz faptul c asemenea msuri trebuie, de
asemenea, recunoscute la nivel general -i ar trebui s contribuie la promovarea profesional:
2(& ndeamn statele membre s adopte msurile necesare pentru abordarea ratei sczute de anga=are
printre lucrtorii mai n vrst, n special cei care au avut parcursuri profesionale atipice sau nu au calificri
n domeniul 4@C, -i s asigure condi!iile necesare pentru prestarea serviciilor de nv!are continu la toate
nivelurile pentru a facilita progresul n sfera ocupa!ional, fie c este vorba de prima anga=are, de revenirea
la via!a profesional sau de dorin!a de prelungire a vie!ii profesionale: consider nu mai pu!in important ca
ntreprinderile s fie ncura=ate -i s fie create stimulente n acest sens pentru a anga=a sau a pstra pe
posturi anga=a!ii mai n vrst pe perioade mai lungi, deoarece, de regul, ace-tia sunt foarte competen!i,
e8perimenta!i, de ncredere -i foarte bine pregti!i:
21& invit statele membre s asigure c lucrtorii care sunt obliga!i s6-i schimbe profesia dup un accident
de munc sau o boal pot participa la cursuri de formare continu -i -i pot mbunt!i perspectivele
profesionale:
20& ncura=eaz statele membre s ofere stimulente economice -i de alt natur att lucrtorilor, pentru a le
asigura o via! profesional mai ndelungat, ct -i anga=atorilor, ca ace-tia s anga=eze -i s pstreze
lucrtorii mai n vrst, prin crearea unor posibilit!i de nv!are continu -i prin mbunt!irea condi!iilor de
munc -i a calit!ii muncii:
3*& invit Comisia s garanteze c fiecare stat membru ia msurile =uridice -i financiare necesare pentru a
oferi acces la nv!are continu tuturor anga=a!ilor -i persoanelor n cutarea unui loc de munc:
<<
%inanarea
3'& invit investitorii s -i concentreze aten!ia asupra dezvoltrii unor programe, competen!e -i calificri
care s le permit femeilor s dobndeasc competen!e de baz n domeniul managerial -i n cel
antreprenorial -i s -i mbunt!easc calificrile pentru a putea accede la func!ii de conducere:
3)& invit la rspndirea larg -i la sus!inerea, prin avanta=e fiscale, a practicii n cadrul creia anga=atorii
finan!eaz -i organizeaz formarea anga=a!ilor lor, deoarece calificrile -i competen!ele anga=a!ilor
reprezint un aspect central al inova!iei, productivit!ii -i competitivit!ii:
32& consider c educa!ia adul!ilor ar trebui s ating n toate sectoarele niveluri ridicate de calificare, prin
intermediul unor activit!i educa!ionale -i culturale -i a unor modele de formare de calitate care s garanteze
adaptarea cuno-tin!elor -i capacit!ilor oamenilor la condi!iile n schimbare pe care trebuie s le
ndeplineasc profilurile profesionale, precum -i la organizarea muncii -i metodele de lucru:
33& ndeamn la coordonare, cooperare, eficien! -i transparen! ntre msurile legislative -i cadrele
institu!ionale, re!elele -i parteneriatele de organisme sau asocia!ii implicate n domeniul educa!iei adul!ilor,
prin utilizarea resurselor financiare locale, regionale, na!ionale -i europene #publice sau private$:
3.& consider c este esen!ial s se ofere stimulente financiare pentru a permite un acces gratuit la
formare -i educa!ie, precum -i la beneficiile cone8e: subliniaz c astfel de stimulente financiare ar putea fi
oferite sub forma unor stimulente fiscale, indemniza!ii, subven!ii, cofinan!are sau reducere a cotelor de
impozitare sau de asigurri sociale pentru anga=atorii care creeaz condi!ii de lucru favorabile educa!iei
adul!ilor:
3,& recunoa-te importan!a formrii la locul de munc -i subliniaz c trebuie s fie prioritare ntreprinderile
mici -i mi=locii, microntreprinderile -i ntreprinderile nou nfiin!ate, deoarece acestea dispun de cele mai
pu!ine mi=loace financiare pentru a6-i putea forma anga=a!ii:
3(& ncura=eaz anga=atorii, n cadrul responsabilit!ii sociale a ntreprinderilor, s finan!eze programe de
formare profesional care s promoveze nv!area continu, n special pentru personalul feminin, n
vederea e8tinderii vie!ii profesionale active a acestora -i a sporirii -anselor femeilor de a participa la pia!a
muncii -i a evolua pe plan profesional:
o
o o
31& ncredin!eaz Pre-edintelui sarcina de a transmite prezenta rezolu!ie Consiliului, Comisiei -i guvernelor
-i parlamentelor statelor membre&
2'3AB L 2)(, )3&''&)**,, p& 3.&
2)3AB L 203, 2*&')&)**,, p& '*&
253AB C )0) , '&')&)**,, p& '2'&
2434e8te adoptate,
P(:;A2)**73*4**&
2634e8te adoptate,
P(:;A2)**73*4(5&
2(34e8te adoptate,
P(:;A2)**73*4'7&
2734e8te adoptate,
<*
P(:;A2)**73**(5&
2+34e8te adoptate,
P(:;A2)**73*4)5&
Modulul 0I
#D)C$7I$ %'&3#SI&1$6= C&1!I1)= M C&%&1#1!= $ #D)C$7I#I
$D)67I6&'
Concepte de baz i cuvinte cheie: formarea profesional continu, lifelong
learning
Bibliografie:
Antonesei, L., (2005), Polis i Paideia. apte studii despre educaie, cultur i politici
educative, Ed. Polirom, a!i
Plosca, 7., 7oi!, A., (200#), Consiliere privind cariera, Ed. /acia, )lu;>Capoca
ducatia pe tot parcursul vietii 6 o prioritate a sistemelor de
invatamant globale
Cerintele noului secol au ridicat peste tot in lume intrebari precum: Npana candN si
Nprin ce metodeN invatam< De la angaEatori9 autoritati si pana la fiecare individ in
parte9 raspunsul pare sa fie unanim: invatarea permanenta nu mai e un lu;9 ci o
conditie necesara pentru adaptarea la cerintele profesionale9 sociale9 economice si
informationale mereu in schimbare>
n ultimii ani, educatia pe tot parcursul 5ietii (life long learning) a de5enit o prioritate a
sistemelor de in5atamant la ni5el glo,al. )(iar daca rolul educatiei de ,a=a, formale,
ramane esential, in5atarea permanenta, impreuna cu educatia nonformala, 5in sa
personali=e=e si sa de=5olte aptitudini cat mai aproape de cerintele pietei si societatii, pe
de o parte, si priceperea si sufletul celui care in5ata, pe de alta parte.
%rogramele europene de invatare pe tot parcursul vietii
)omisia Europeana a reunit initiati5ele sale pri5ind educatia si formarea su, o singura
um,rela > Programul de in5atare pe tot parcursul 5ietii. Acesta are patru su,programe >
)omenius (pentru in5atamantul preuni5ersitar), Erasmus (pentru in5atamantul superior),
Leonardo da Dinci (pentru educatie si formare profesionala) si Lrundt5ig (pentru
educatia adultilor) > si ofera persoanelor de orice 5arsta oportunitati de a studia oriunde in
Europa.
ncepand cu perioada de finantare 200*>20#F, un program trans5ersal completea=a aceste
patru su,programe, printre acti5itatile c(eie ale acestuia numarandu>se: cooperarea in
domeniul politicii, lim,ile straine, te(nologiile informationale si de comunicare,
diseminarea si e&ploatarea eficienta a re=ultatelor proiectelor.
<E
Aean 7onnet este un alt program prin care e&ecuti5ul european incura;ea=a predarea,
reflectia si de=,aterile pe tema procesului de integrare europeana in cadrul institutiilor de
in5atamant superior din lume, tot pentru perioada 200*>20#F.
Prioritatea centrala a Programului de n5atare pe tot Parcursul Dietii este sa intareasca
contri,utia adusa de educatie si formarea profesionala in atingerea o,iecti5ului Lisa,ona
de transformare a +niunii Europene Oin cea mai competiti5a economie ,a=ata pe
cunoastere din lume, capa,ila de o crestere economica dura,ila insotita de o crestere
cantitati5a si calitati5a a numarului locurilor de munca si de o mai mare coe=iune
socialaO, potri5it unui document al )omisiei Europene.
Scurt istoric:
+AA. > )ooperarea pri5ind politicile europene in domeniul educatiei si formarii
profesionale a inceput odata cu adoptarea )artii Al,e pri5ind educatia si formarea
profesionala UA preda si a in5ata G spre societatea cunoasterii4, prin care +niunea
Europeana se autodefineste ca indreptandu>se spre o societate care in5ata, ,a=ata pe
do,andirea de noi cunostinte si pe in5atarea pe tot parcursul 5ietii. /ocumentul a fost
pu,licat c(iar inainte de lansarea in #$$<, a Anului European al n5atarii pe tot parcursul
5ietii.
+AA? > apare o comunicare a )omisiei > Pentru o Europa a cunoasterii G care leaga
o,iecti5ul in5atarii pe tot parcursul 5ietii cu propunerile de programe pri5ind educatia si
formarea in perioada 2000 G 200<.
Ianuarie (BBB > Programul 'ocrates a demarat su,programul Lrundt5ig care 5i=ea=a
educatia adultilor.
1oiembrie (BB/ > Apare `Programul de in5atare pe tot parcursul 5ietii 200*>20#F`. Coul
program reuneste fostele programe 'ocrates si Leonardo da Dinci.
Comenius
)omenius este prima componenta a Programului de n5atare pe :ot Parcursul Dietii. 'e
adresea=a institutiilor de in5atamant preuni5ersitar de stat si pri5ate (de la gradinite la
scoli postliceale) si tuturor celor care isi desfasoara acti5itatea in acest sector: ele5ilor,
tuturor categoriilor de personal didactic, precum si autoritatilor locale, asociatiilor de
parinti sau 1CL>urilor care acti5ea=a in domeniul educational.
)omenius spri;ina financiar reali=area de parteneriate scolare, proiecte de formare a
personalului didactic, retele de parteneriat scolar, precum si participarea la stagii de
formare initiala si continua pentru cresterea calitatii si consolidarii dimensiunii europene
in educatie.
#rasmus
<$
Programul Erasmus este destinat in5atamantului superior si are printre o,iecti5ele c(eie
cresterea calitatii si 5olumului mo,ilitatilor studentilor si a cadrelor didactice in Europa,
cooperarea multilaterala intre institutiile de in5atamant superior din Europa, precum si
marirea gradului de transparenta si compati,ilitate intre in5atamantul superior si
calificarile profesionale o,tinute in Europa.
6eonardo da 0inci
Programul Leonardo da Dinci 5i=ea=a cooperarea transnationala in domeniul formarii
profesionale a fortei de munca. 'copul sau este acela de a creste calitatea sistemelor si
practicilor de formare profesionala, de a asigura instrumente moderne si noi a,ordari in
formarea profesionala pe parcursul 5ietii.
2rundtvig
Programul Lrundt5ig isi propune sa ofere alternati5e educationale si sa im,unatateasca
accesul celor care, indiferent de 5arsta, doresc sa do,andeasca noi competente prin forme
de educatia adultilor. Lrundt5ig 5ine in intampinarea ne5oilor de predareSin5atare ale
adultilor si se adresea=a institutiilor sau organi=atiilor care asigura sau facilitea=a
educatia acestora.
1rice organi=atie din domeniul educatiei adultilor, din sistemul formal, nonformal sau
informal poate sa participe la programul Lrundt5ig.
Adultul, in sensul programului Lrundt5ig, este o persoana de peste 25 de ani, sau un tanar
su, aceasta 5arsta, care nu mai este cuprins in sistemul formal de educatie.
Programele europene de educatie, formare profesionala si tineret sunt gestionate in
2omania de Agentia Cationala pentru Programe )omunitare in /omeniul Educatiei si
%ormarii Profesionale (ACP)/E%P) din su,ordinea 7inisterului Educatiei si )ercetarii.
n5atarea pe tot parcursul 5ietii ia di5erse forme, ea desfasurandu>se atat in, cat si in afara
sistemelor traditionale de educatie si formare. Punctul forte al programelor de
in5atare permanenta este faptul ca plasea=a responsa,ilitatea indi5idului in centrul
procesului de in5atare. Lucru 5ala,il si pentru educatia nonformala, care se regaseste ca
metoda de formare in cadrul unor acti5itati ale programelor europene de in5atare pe tot
parcursul 5ietii.
/e altfel, cele trei concepte formal, informal si nonformal se completea=a reciproc in
cadrul programelor de in5atare continua. Pe scurt, daca educatia formala, oficiala, are
loc intr>o institutie de in5atamant > scoala, facultate, etc, iar educatia informala
repre=inta influentele spontane sau neorgani=ate din mediu, familie, grup de prieteni,
mass media etc. asupra indi5idului, educatia nonformala 5ine sa personali=e=e si sa
de=5olte, acasa, la locul de munca, in comunitate, si, uneori, c(iar la scoala, in afara
curriculei oficiale, acele competente, aptitudini, cunostinte pe care fiecare le simte mai
aproape de suflet .
*0
Altfel spus, educatia formala creea=a ,a=a, dupa care aceasta poate fi personali=ata prin
educatia non>formala, in timp ce educatia informala este mult mai pre=enta decat am,ele.
#ducatia nonformala
/esi se regasesc ca metoda de formare si in programele mentionate mai sus, in special in
cadrul programului )omenius, care este destinat in5atamantului preuni5ersitar,
acti5itatile de in5atare nonformala sunt la ele acasa in cadrul programului european
:ineret in Actiune, si el aflat su, um,rela ACP)/E%P.
Educatia nonformala are loc, asa cum spune si denumirea, in afara mediului formal, in
afara a ceea ce se intampla la scoala, la uni5ersitate sau alte programe acreditate de
formare. Este fle&i,ila, dar urmareste o serie de o,iecti5e de in5atare, fapt ce il moti5ea=a
si il responsa,ili=ea=a pe cel care in5ata. /e altfel, acesta este implicat in mod direct si
acti5 in procesul de educatie nonformala.
OEa este o forma de educatie care are o,iecti5e de in5atare e&plicite. Pentru ca am 5a=ut
ca e&ista a,ordari, inclusi5 intr>una dintre propunerile de lege din codul educational, unde
era definita ca nea5and o,iecti5e de in5atare, ceea ce contra5ine cum5a tuturor definitilor
educatiei nonformale care sunt date in alte tariO, spune Andrei Popescu, directorul
programului european :ineret in Actiune din cadrul ACP)/E%P.
O+neori mi se pare un pic fortata aceasta demarcare. Asta este educatie formala, asta non>
formala si asta informala. mportant este la final sa 5edem care este metoda cea mai
potri5ita pentru fiecare, pentru ca sunt oameni care in5ata foarte ,ine daca au un program
standardi=at, daca e&ista o a,ordare academica, ca sa spun asa, altii care in5ata mai ,ine
daca au posi,ilitatea sa se e&prime, sa fie ce5a mai creati5i. Cu cred ca e&ista o teorie
general 5ala,ila care sa spuna: asta>i mai ,una, asta>i mai proastaO, a adaugat el.
n functie de specificul fiecarei tari, ea poate acoperi programe educationale care sa
contri,uie la alfa,eti=area adultilor, la educatia de ,a=a pentru cei care au parasit sistemul
formal de educatie, la im,unatatirea a,ilitatilor de 5iata si la locul de munca, precum si la
cultura generala.
)onform 'tandardului nternational de )lasificare in Educatie (')E/ #$$*), apro,at de
+CE')1, programele de educatie nonformala nu sunt o,ligate sa urme=e un sistem gen
Oscara in trepteO si pot a5ea durate 5ariate.
/aca pentru unele tari europene educatia nonformala este o componenta a politicilor
educationale, e&ista si state unde initiati5ele pe aceasta tema 5in cu precadere din mediul
pri5at sau 1CL si unde a,ia incep sa prinda contur strategii pri5ind relatia formal>
nonformal>informal.
La ni5el european au e&istat mai multe initiati5e, incepand cu 'trategia de la Lisa,ona,
prin care s>au punctat cate5a pre5ederi generale pri5ind depasirea ,arierelor dintre
educatia formala si nonformala, recunoasterea formelor de educatie nonformala si
*#
recunoasterea faptului ca aceasta creste sansele tinerilor de a>si de=5olta noi competente
si gasi un loc de munca. nsa, mai sunt pasi de facut pentru a fi unitar definita la ni5elul
statelor mem,re.
n 3ranta, spre e&emplu, acti5itatile e&tracurriculare sunt e&trem de ,ine de=5oltate c(iar
de catre stat.
n 6ituania, educatia nonformala este 5a=uta de catre autoritati drept componenta prin
care se formea=a persoane inteligente, creati5e si capa,ile de a 5eni cu solutii fe=a,ile si
de a se implica in 5iata pu,lica.
&landa are si ea o traditie indelungata in acest domeniu. 7ulte dintre acti5itatile tinerilor
din timpul li,er se desfasoara in parteneriat cu scoala.
%olonia are o strategie natioanala pentru tineret, pentru perioada 200F>20#2, educatia
nonformala fiind o componenta importanta a acesteia.
n 'omania, conceptul de educatie nonformala nu a fost inca definit intr>o formula care
sa fie uni5ersal acceptata si recunoscuta. )u toate acestea, acti5itatile care pun accent pe
de=5oltarea unor a,ilitati personale si profesionale in afara cadrului oficial incep sa
capete amploare, in special in randul tinerilor, fiind o c(estiune relati5 noua. n alte tari se
adresea=a tuturor categoriilor de 5arsta.
O'unt multe tari care au destul de ,ine de=5oltate programe de educatie non>formala
adresate in special celor care au iesit din campul muncii, pensionarilor, pentru ca este o
forma prin care oamenii pot sa>si puna in comun niste e&periente. E o forma prin care se
simt utili societatii. Partea asta merge mana in mana si cu partea de 5oluntariatO, e&plica
directorul :iA.
La ni5el comunitar educatia nonformala este reali=ata de catre formatori, facilitatori,
5oluntari care au o,tinut competente, a,ilitati si certificate pentru domenii di5erse in care
s>au instruit.
n pre=ent, principalii furni=ori de educatie nonformala si pe tot parcursul 5ietii in
2omania sunt: programele europene speciali=ate, 1CL>urile si unele companii prin
programele lor de )'2. Aici pot fi mentionate companii precum 'DE)1 2omania,
7icrosoft 2omania sau 1racle 2omania.
Ln<8ur utle-
)omisia Europeana > Educatie g :raining
7inisterul Educatiei > Educatie continua si strategii pentru de=5oltare in cariera didactica
7inisterul Educatiei > 'trategii pentru in5atare pe tot parcursul 5ietii
%onduri europene > P1' /2+
+CE')1: Con>formal education
European Association for Leisure :ime nstitutions of )(ildren and Jout(
+Q Jout( > Conformalit.
*2
1pen Education )entre %oundation > :raining educators for non>formal education
Jout( Partners(ip > )o.ote (Pu,licatie sustinuta de )omisia Europeana si )onsiliul Europei)
Modulul 0II )!I6I4$'#$ 1&I6&' !#51&6&2II I13&'$7I&1$6# LI
$6# C&)1IC='II 81 3&'$'#$ %'&3#SI&1$6= C&1!I1)=
Concepte de baz i cuvinte cheie: te(nologii de acces, platforme de
comunicare, curs on>line
Bibliografie:
'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
largi populaiei rm9n e&clu!i de
+:LMA2EA 7E:1/1L1LE )17+C)A:DE )A2E 8C)+2AAEAM^ PA2:)PA2EA
)17+C:^0L12 E/+)A01CALE LA P21)E'E "AMA:E PE :)
E&ist numeroase pu,licaii care su,linia= importana conte&tului educaional !i social 6n
procesul de ela,orare !i de introducere al noilor :) 6n centrele E"A. /e multe ori succesul
acestei ino5aii depinde de conte&tul organi=aiei educaionale respecti5e !i de resursele umane
e&istente 6n cadrul acesteia.
Adulii implicai 6n E"A !i care 5or utili=a aceste noi :) de o,icei sunt con!tieni de procesele
lor de 6n5are. 8n acest conte&t la ela,orarea noilor metodologii educaionale ,a=ate pe :) este
foarte important luarea 6n considerare a opiniilor acestor aduli.
Participarea lor este asigurat prin aplicarea unor metodologii communicati5e.
Proiectul U1> Ca"pus. Co"uniti 5irtuale de educaie de #a% a adulilor n uropa? de la 6nceput s>a
,a=at pe principiile metodologiei communicati5e, care a permis o comunicare continu 6ntre urmtoarele
sectoare: managementul proiectului, implementarea softului educaional (platform 5irtual de 6n5are),
crearea coninuturilor digitale, formare, promo5area introducerii
:) 6n centrele educaionale.
%rincipii generale pentru utilizarea metodologiilor comunicative
Dialogul egalitar este posibil de realizat i toat lumea este capabil s utilizeze !IC>
Adulii 6n general sunt con!tieni de scopurile lor proprii indiferent de ni5elul educaiei primite.
Na,ermas (#$E*>#$E$) a formulat teoria competiiei communicati5e. )onform acestei teorii
fiecare persoan este capa,il s comunice !i prin urmare s genere=e diferite aciuni.
2eferitor la aceste a,iliti comunicati5e, 6ntr>un dialog egalitar, contri,uiile persoanelor nu se
,a=ea= pe criterii de ierarc(ie !i autoritate, de e&emplu acest lucru nu depinde de statutul
persoanei care face parte din dialog, ci de 5aliditatea argumentelor aduse. 8n acest conte&t este
posi,il ca principala ,arier al acestui dialog egalitar de multe ori se consider a fi terminologia
specific folosit de fiecare mem,ru al grupului, de e&.: profesori, profesioni!ti :, etc. Pentru
eliminarea acestei ,ariere este necesar ca toate persoanele s a;ung la un consens prin adoptarea
unui lim,a; comun.
... $doptarea unui dialog egalitar "ntre participani9 profesioniti i oameni care contribuie
cu idei la realizarea proiectului> Adoptarea unui lim,a; comun, mai apropiat (pe 6nelesul
tuturor) !i fr e&presii te(nice 5a pune fiecare persoan 6ntr>o po=iie egalitar !i a!a fiecare 5a
contri,ui cu ideile sale pe parcurs.
>>> Intensificarea proeminenei participanilor "n testarea i "n evaluarea tehnologiilor i a
resurselor pentru strOngerea celor mai bune contribuii. Este necesar iniierea diferitelor
te(nici, care reali=ea= nu numai interacii 6ntre oameni !i programe, dar accentuea= 6n mod egal
dialogul dintre profesioni!ti !i ceilali participani.
... 2arantarea prezeneiFactivitii participanilor "n toate domeniile: management i luarea
deciziilor>
La proiectele te(nologice este necesar, ca participanii s urmreasc !i s contri,uie la
managementul proiectului? 6n a!a fel 5or reu!i s adapte=e proiectul ne5oilor lor, precum !i s
iniie=e crearea unei atitudini po=iti5e fa de :) 6n centre E"A.
*F
... 3acilitarea crerii grupurilor interactive i multidisciplinare pentru a pregti mai multe
proiecte legate de !IC>
Este important ca proiectele :) s fie cunoscute 6n toate comunitile educaionale.
E&periena !i cuno!tinele acestor oameni implicate 6n aceste proiecte este o posi,ilitate pentru a
6m,ogi proiectul !i nu o ameninare.
8n acest seroiectului 31> Ca"pus )omuniti
*irtuale de ducaia de >a% a 1dulilor n uropa? este crearea unor )17' 7@:E 6n ca=ul fiecrui
partener format din aduli participani !i profesori responsa,ili de diferite acti5iti ale proiectului. Aceste
comisii mi&te au un rol fundamental pe parcursul procesului de e5aluare !i de testare.
P21)E'E E/+)A:DE 8C :) 8C E"A
/e=5oltarea cuno!tinelor!i competenelor :) 6n E"A au fost identificat ca una dintre cele mai
importante puncte pentru introducerea softPare>elor !i coninuturilor digitale la centrele E"A.
7i;loacele :) pot fi foarte ,une (a5ansate) dar nu au nici un rost dac oamenii nu le pot
folosiSaplica 6n mod corespun=tor. 8n plus, muli profesori de la E"A nu au cuno!tine
te(nologice, adulii(cursanii) deseori nu !tiu prea mult despre te(nologia informaional. Pe
l9ng acesta e&ist !i o lips de materiale !i instrumente educaionale la centrele E"A.
E"A tre,uie s ia 6n considerare dou o,iecti5e de ,a=:
#. 7oti5area personalului organi=aiei cu scopul ca aceste persoane s>!i 6m,unteasc
cuno!tinele digitale.
%olosirea noilor aplicaii, cum ar fi mediul 5irtual de 6n5are precum !i nternetul, nu ar tre,ui s
fie o pro,lem. Este necesar includerea unei perioade educaionale mai lung pentru a 6m,unti
cuno!tinele digitale 6n organi=aia respecti5.
2. :ransformarea noilor mi;loace ((ardPare !i softPare) 6n mi;loace educaionale folosite de ctre
profesori !i cursani 6n procesul normal de 6n 6n5areSpredare.
Scopul i caracteristicile educaiei !IC
a. 1 6ntre,are de mare importan. Educaia :) este necesar tuturor studenilorScursanilor !i nu
ar tre,ui ca numai e&perii : !i profesorii s fie interesai de aceast tem.
#ducaia !!C trebuie s fie parte integrant educaiei "n cadrul centrelor #B$>
,. Educaia :) tre,uie adoptat la ni5elul celor care o folosesc, cu materiale corespun=toare,
6ntr>un lim,a; corespun=tor, 6n module structurate care sunt adaptate ne5oilor cursanilor.
c. %le&i,ilitate 6n cadrul organi=aiei. Acest lucru face posi,il, ca programele !i acti5itile s fie
c9t mai di5erse, 6n5area s fie posi,il cu a;utorul computerului !iSsau 6n grup 6n perioade de
timp fle&i,ile.
d. Educaia practic
Educaia ): tre,uie s fie una practic, de aceea organi=area tre,uie s asigure resurse suficiente
pentru ca practica s fie posi,il de reali=at.
e. Educaia continu
): n>ar tre,ui s fie predat numai la 6Cceput. )ursaniiSele5ii tre,uie s ai, posi,ilitatea de a
folosi (a face e&erciii cu) ceea ce au 6n5at !i s re=ol5e pro,lemeSe&erciii pe tot parcursul
procesului de 6n5are.
f. 'c(im,ul de roluri
Profesorii 6!i pierd rolul de protagonist !i tre,uie s ai, un alt rol pentru a crea un mediu dinamic
de 6n5are. Profesorii nu sunt numai resurse de cuno!tine. :oate cuno!tinele cu care contri,uie
cursanii, precum !i toate deci=iileS(otr9rile, care afectea= munca grupului, tre,uie discutate !i
luate 6n considerare.
/e e&amplu 6n cadrul proiectului UCo"uniti virtuale de educaia de #a% a adulilor n uropa?
instruirile 6n )ampus au fost efectuate form9nd grupuri concentrice cu aduli cu diferite stiluri de 6n5are !i
a59nd diferite a,iliti de utili=are a computerului:
> prima grup: persoane instruite de coordonatorul proiectului !i de tutor
> a doua grup: persoane instruite de profesor
> a treia grup: persoane instruite de participani 6n )ampus (moderator)
*H
8ntre aceste grupuri tre,uie s e&iste legturi interrelaionale !i la un moment dat
tutorulSprofesorulSmoderatorul tre,uie s predea contrulul procesului de 6n5are adultului participant.
Includerea proceselor participative "n educaia !IC
Aceast mi&are a rolulilor !i faptul c oricine din grup sau instituie poate contri,ui cu ceea ce
!tie mre!te interaciunea profesor>student comparati5 cu ceea tradiional. Acest lucru
6m,unte!te !i accelerea= procesul de 6n5are.
'tudenii 5or de5eni actorii !i productorii educaiei lor, !i nu 5or fi numai simpli consumatori.
Acest lucru 6m,oge!te procesul de 6n5are cu dou aspecte fundamentale, mre!te moti5aia !i
d sens 6n5rii > 5a fi mai simplu ca studeni s utili=e=e cuno!tinele c(iar !i 6n afara de centru,
6n 5iaa pri5at.
Aceast metod se consider fiind una dintre cele mai ,une metode 6n predarea :), pentru c
suportul grupului accelerea= dep!irea fricii de a se atinge de un computer pentru muli oameni.
PLA:%127E /E 8CD^0A2E D2:+ALE 8C E"A
Definirea platformei de "nvare virtuale "n #B$
1 platform de 6n5are 5irtual poate fi definit ca un spaiu comun de 6n5are 5irtual, care
poate fi accesat de la orice P) prin nternet.
Acest spaiu 5irtual poate s repre=inte organi=aia noastr, !i 6n principiu ne permite urmtoarele:
a. Participarea la managementul !i organi=area al acestei entiti.
,. )omunicarea cu toate persoanele care sunt implicate 6n organi=area acestui spaiu.
c. )onsultarea diferitelor materiale educaionale create !i selectate de profesori !i aduli studeni
participani 6n E"A.
+na dintre principalele re=ultate ale U1> Ca"pus )omuniti *irtuale 1dult >asic ducation Co""unities In
urope? se consider a fi ela,orarea unei platforme de 6n5are 5irtuale cu implicarea (6n procesul de=5oltrii)
comunitii E"A !i pentru E"A. /e!i de=5oltarea acestei platforme G conin9nd materiale de in5are digitale G 6n sine
este o aciune ino5atoare, cea mai important contri,uie a proiectului este aplicarea metodologiei care 6ncura;ea=
participarea acti5 a adulilor pe parcursul 6ntregului proces de de=5oltare !i de implementare a campusului 5irtual 6n
centrele educaionale.
Cerine principale pentru platforme de "nvare virtuale "n #B$
[ %latformele de "nvare virtuale trebuie s rspund la nevoile adulilor participani "n
#B$> Adulii participani la E"A sunt aduli cu caracteristici !i ne5oi speciale. /e e&emplu,
ace!ti aduli pot a5ea pro,leme 5i=uale. este important ca grafica platformei 5irtuale s 6nt9mpine
aceste e5entuale incon5eniente prin asigurarea mrimii potri5ite a literelor utili=ate
[ %latformele de "nvare virtuale nu trebuie s presupun bariere pentru nimeni> /e!i
centrele E"A pot oferi materiale de 6n5are 6n domeniul utili=rii :) la ni5el de ,a=, aceste
informaii nu pot pre5eni cel mai puternic impediment 6nt9lnit 6n r9ndul adulilor: frica de
utili=area te(nologiilor informaionale.
/in acest moti5 formarea iniial a adulilor pri5ind utili=area platformei de 6n5are 5irtuale este
e&trem de important.
%latformele de "nvare virtuale trebuie s "ncuraEeze "nvarea cu participare
colaborativ "ntre Pprotagonitii: diferitelor comuniti educaionale. )9te5a e&emple:
implementarea unui forum pentru studenii care studia= diferite !tiine? crearea unor Ucomisii4
formate de profesori !i aduli.
)tilizarea metodologiilor pedagogice mi;te CPblendedlearning:D.
+na dintre cele mai mari temeri ale introducerii 6n5rii Uonline4 6n E"A armoni=area claselor
online cu cele tradiionale. %oarte muli dintre participani s>au confruntat cu aceast pro,lem.
/in acest moti5 este foarte important ca 6n E"A materialele de 6n5are tradiionale s fie
complementate cu cele 5irtuale !i 5ice 5ersa. Pe l9ng acesta este foarte important e&istena
atmosferei plcute, prietenoase 6n aceste medii de 6n5are, atmosfer care caracteri=ea= 6n
principiu organi=aiile E"A.
)tilizarea mediului CplatformeiD virtuale de "nvare i a coninuturilor ei depinde de
posibilitile fiecrei organizaii educaionale. %iecare centru E"A tre,uie s conceap !i s
*5
planifice utili=area mediilor 5irtuale de 6n5are pentru a rspunde necesitilor sale concrete. Pe
parcursul implementrii unei platforme de 6n5are 5irtuale 6ntr>un centru E"A tre,uie selectate
seciunile !i grupurile, structura, caracteristicile accesrii ei, instrumentele fiecrui grup, etc.
Aceste medii de 6n5are tre,uie s ai, incorporate urmtoarele seciuni pentru:
a. #ducaie !i acumulare de cunotine.
,. %osibilitatea participrii colaborative la acest mediu M lucru care spriEin crearea
comunitilor 5irtuale formate de persoane crora le place s lucre=e 6mpreun, s participe la
de=,ateri !i s decid asupra temelor !i curriculei centrului. +n ,un e&emplu ar fi spaiul 5itual
comun care poate fi accesat de comisii mi&te formate din profesori !i profesioni!ti :. +n alt
e&emplu ar fi spaiul 5irtual destinat managementului documentelor 6ncrcate 6n platforma
5irtual de diferite centre E"A, procese 5er,ale ale !edinelor sau alte informaii accesi,ile pentru
toi participani.
c. unca echipei de proiect: foarte multe medii educaionale sunt finanate din fonduri pu,lice
!i pri5ate? prin urmare, campusul 5irtual tre,uie s asigure spaiu 5irtual 6n care ec(ipa de proiect
6!i poate desf!ura acti5itile de proiect.
d. Clas virtual: aici fiecare persoan poate s accese=e documentele !i materialele pu,licate 6n
cadrul campus>ului. 8n acest fel, participanii 5or fi moti5ai de e&emplu de materialele digitale de
6n5are 6n domeniul ):.
e. $dministrare !i management: un sistem de management pentru 6nregistrri 6n aceste medii,
lista participanilor, profesorilor !i 5oluntarilor, cutie po!tal pentru propuneri, etc.
>>> %articipanii "n mediul de "nvare virtual trebuie s aib control9 "n orice moment9
asupra propriului lor proces de "nvare i asupra e;perienelor de acumulare de
cunotine.
Acesta necesit un spri;in puternic din partea corpului profesoral, mai ales 6n fa=ele iniiale ale
introducerii culturii digitale. :otodat este recomandat s e&iste un spaiu fi=ic cu calculatoare
pentru folosin pu,lic 6n centrele E"A !i dac este posi,il s e&iste o persoan de5otat care s
spri;ine participanii !i s>i a;ute 6n acumularea cuno!tinelor te(nologice.
... $tOt mediul de "nvare virtual cOt i coninutul digital dezvoltat pentru #B$ trebuie s
se desfoare "n cadrul unor licene care permit educaia gratuit 6n a!a fel 6nc9t toate
centrele care doresc s poat ,eneficia, nu numai de a5anta;e ci s poat contri,ui la
6m,untirea platformei (mediului) 5iitoare (de=5oltare de softPare !i coninut , locali=are etc.)
precum !i la 6mprt!irea resurselor cu alte organi=aii ale E"A.
/EMD1L:A2EA )1C0C+:+2L12 /L:ALE
E&ist c9te5a coninuturi digitale adresate acelor oameni care nu au cuno!tine anterioare despre
te(nologia informaiei calculatoarelor. /in aceast cau= !colile E"A nu numai c tre,uie s>!i
de=5olte propriile lor materiale dar tre,uie s fie ec(ipate cu resurse !i instrumente digitale, dac
doresc s introduc te(nologia informaiei calculatoarelor 6n practica lor =ilnic.
%rincipii de baz pentru digitalizarea coninutului "n #B$
/in o,ser5aiile participanilor !i a profesioni!tilor 6n cadrul proiectului 3A"E )ampus.
)omuniti Dirtuale de Educaie de "a= a Adulilor 6n Europa4 am acumulat criterii solide !i
coerente care ne pot orienta c9tre ela,orarea coninutului digital pentru E"A. )ele mai importante
criterii sunt:
>>> $tractiv> 8n primul r9nd coninutul digital tre,uie s fie moti5ator, tre,uie s 6ndeplineasc
necesitile de 6n5are a studenilor. 8n al doilea r9nd planificarea este important. )9nd lucrm
6n faa calculatorului imaginile !i culorile adec5ate sunt importante.
>>> 6imbaEul i modelarea simpl. Participani la E"A accentuea= c doresc coninut digital,
care este foarte u!or de 6neles !i acesta 6n sine nu se refer numai la coninutul materialului ci !i
la 5oca,ularul legat de na5igare !i posi,ilitatea de utili=are a programului, de e&emplu un ,uton
cu instrucia 36ntoarcere4 este u!or de 6neles de un e&pert 6n te(nologia informaiei
calculatoarelor sau cine5a o,i!nuit cu calculatoare dar poate fi de ne6neles pentru un adult care se
afl 6ntr>un stadiu iniial al 6n5rii. /e aceea coninutul digital tre,uie adresat acelor oameni
*<
care nu au cuno!tine anterioare de te(nologia informaiei calculatoarelor 6n a!a fel 6nc9t s nu fie
ne5oie de prea multe instruciuni.
>>> 3le;ibilitatea. Este folositor 6n de=5oltarea materialelor !i coninuturilor cu diferite ni5ele de
fle&i,ilitate, materiale, s ai, o parte teoretic !i una practic !i utili=atorii s poat descrca
fi!iere, s le imprime !i s le citeasc.
>>> 1avigarea. E"A tre,uie s foloseasc te(nologie pentru a o,ine o fle&i,ilitate mai mare !i o
autonomie mai crescut 6n procesul de 6n5are a studenilor si deoarece adulii care 6n5a,
sunt capa,ili s decid !i s diri;e=e propriul lor proces de 6n5are.
/in aceast cau= participanii care nu sunt familiari=ai cu te(nologia informaiei calculatoarelor
tre,uie s de5in capa,ili s cercete=e !i s gseasc materiale !i coninuturi cu u!urin, fr
a;utor. 7aterialele tre,uie s fie ,ine organi=ate, u!or de gsit iar na5igarea tre,uie s fie
intuiti5.
Beneficiile includerii proceselor participative "n digitizarea coninutului
)onclu=iile ma;ore ale proiectului E"A )ampus sunt, c folosirea metodologiei care 6ncura;ea=
participarea celor ce 6n5a 6n crearea coninutului digital, garantea= gradul cel mai 6nalt de
folosin pentru utili=atorii finali. Participarea celor ce 6n5a este un a5anta; mare pentru
te(nicieni de la ,un 6nceput care, fr 6ndoial, 6m,untesc calitatea produsului urmrind
necesitile grupului.
7ai mult se 6m,unte!te interacti5itatea 6ntre coninut !i utili=ator, deoarece utili=atorul 6n5a
s>l modifice sau s>l prelucre=e. )oninutul digital !i softPare>ul proiectat cu utili=area unor
metodologii participati5e este plin de semnificaie !i 6neles pentru participanii E"A. 7aterialele
nu sunt simple e&erciii care tre,uie terminate 6n timpul cursului, cei care 6n5a se identific cu
materialele. Pe l9ng acestea metodologia participati5 6ncura;ea= coe=iunea deoarece este mai
u!or de 6n5at dac procesul de 6n5are este 6mprt!it cu ali studeni E"A. +n alt re=ultat
foarte important pentru E"A este c o,ser5aiile utili=atorilor !i includerea opiniei lor 6n procesul
de de=5oltare !i 6n5are permit e&tragerea unor criterii pentru utili=area !i ela,orarea coninutului
digital care poate fi o ,a= pentru de=5oltarea directi5elor de calitate 6n formarea te(nologiei
informaiei calculatoarelor 6n E"A.
/'E7CA2EA 8C )EC:2ELE E"A
1rgani=aiile E"A ce planific implementarea :) cu scopuri educati5e, se confrunt cu o
pro5ocare deoarece acestea de asemenea necesit adoptarea procesului de 6n5are>predare.
/in aceast cau= de=5oltarea unor instrumente solide cum ar fi mediile 5irtuale de 6n5are 6n
E"A tre,uie s fie 6nsoite de eforturi intensi5e de diseminare !i de implementare 6n centrele de
educaie.
Diseminarea i implementarea necesit urmtoarele aciuni
De a informa i a forma. Este foarte important ca 6ntreaga comunitate educaional s cunoasc
!i s 6n5ee cum s foloseasc te(nologia informaiei calculatoarelor sau a noilor instrumente pe
care 5or s le implemente=e 6n centrele lor. :oat lumea tre,uie s fie con!tient de acesta iar
oamenii tre,uie s se auto educe. Acesta implic aciuni de toate tipurile de la utili=area
instrumentelor 6n clas sau pre=entarea lor cultural 6n spaiile pu,lice ale !colii !i organi=area
unor =ile, sptm9ni etc. de informare pentru planificarea sesiunilor specifice de formare pentru a
6n5a folosina programelor.
Crearea unui sens> )rearea unui sens este un ni5el mai profund de anga;ament care tre,uie s fie
adoptat de 6ntreaga comunitate educaional. :re,uie s fie con5in!i de ,eneficiul !i de
importana noilor instrumente de 6n5are. )rearea sensului este o,inut prin folosirea
metodologiei participati5e inclu=9nd toi oamenii comunitii, profesori, 5oluntari, studeni, etc.
Ei tre,uie s participe 6n toate aspectele procesului de implementare: luarea deci=iilor, proiectare,
creare, educaie !i diseminare a acelor te(nologii care sunt adoptate de !coli. ncluderea tuturor
actorilor u!urea= implementarea noilor te(nologii !i procese deoarece arat importana !i scopul
pe care noile te(nologii le au pentru centre, pentru 6n5are pentru de=5oltarea personal a
fiecrui participant.
**
!ransferul la o alt comunitate: )eea ce s>a o,ser5at 6n proiectul A"E )ampus este, c atunci
c9nd participanii creea= un sens pentru noile de=5oltri, sunt con!tieni de importana e&tinderii
proiectului dincolo de !coli. Participanii au trit 6n mod clar e&periena ,eneficiilor noilor
instrumente care contri,uie la o serie de ino5aii 6n centru !i 5or s 6mprt!easc acestea cu alte
centre !i comuniti.
Crearea reelelor> Doina din partea centrelor de a crea reea, de a lucra cu alte instituii sau ri
este o consecin a creri sensului. E&ist dorina e&tinderii proiectului. 1amenii care au
participat 6n comunitatea educaional au de5enit con!tieni de faptul c pentru a continua
procesul de 6n5are !i ino5are este esenial 6mprt!irea acestuia cu ali oameni 6n aceea!i
situaie.
1PCLE PA2:)PA0L12 LA E"A
)9nd oamenii implicai 6n acti5itatea educaional, cadrele didactice, studenii !i cola,oratorii au
trit e&periena de a participa !i de a ela,ora un proiect ca 3A"E )ampus. )omuniti de Educaie
de "a= Dirtual a Adulilor 6n Europa4, 6n comun, comentariile lor arat importana continurii
lucrrii 6n crearea de metodologii !i instrumente care sunt adoptate necesitilor lor !i c le
conectea= la lumea digital 6n care trim.
8n general, diseminarea 6n centre tre,uie s fie adaptat la condiiile fiecrui centru. Este important
conceperea planului de diseminare de la 6nceputul proiectului. mplicarea utili=atorilor finali 6n aceste
aciuni asigur diseminarea la un ni5el mai ad9nc, 6n r9ndul comunitilor E"A !i facilitea= crearea
sensului ideologic.
UEducaia !i formarea sunt mi;loace indispensa,ile pentru promo5area coe=iunii sociale, ceteniei acti5e,
de=5oltrii personale !i profesionale, adapta,ilitii !i gradului de anga;are a forei de munc. (...) :re,uie
s permit participanilor ac(i=iionarea de cuno!tine destule pentru a a5ea un rol acti5 6n societatea
informaional !i pe piaa muncii.4
:otr@rea Conciliului (niunii uropene din 2A iunie 2002
U)ampusul este o surs a,solut necesar pentru !coal, deoarece a;ut toat lumea 6n a a5ea
acces la noile te(nologii !i la un spaiu unde s 6n5eeO.
O Pentru !coal !i studeni campusul tre,uie s funcione=e ,ine, participanii introduc lucrrile
lor !i le pot trimite de acas. Este mult mai folositor > noi 6n campus am e&pus multe lucrri !i am
plasat anunuri, cea mai mare diferen este c te poi conecta de acas.4.
O Pentru mine este folositor pentru c, atunci c9nd m conecte= sunt con!tient de lucrurile care se
afl aici, dac nu, tre,uie s cari cu tine toat =iua calendarul 6n ,u=unar. Ci5elele iniiale se pot
folosi 6n campus. )eea ce contri,uie la acestea este c intr 6n lumea actual !i eu cred c le ofer
mai mult agilitate mental, lucrul pe calculator este ca un ;oc !i le place pentru c iu,esc
lucrurile noi.O
U/eoarece lucrm de mai muli ani cu cei care 6n5a pe nternetSconectat 6n direct, am aflat c
totu!i au ne5oie de un spaiu fi=ic de a se 6nt9lni !i de a primi instruciuni cu pri5ire la folosirea
aspectelor emoionale, este foarte important implicarea oamenilor 6n te(nologia informaiei
calculatoarelor !i 6n 6n5area pe internet 6n general.4
Modulul 0III ,'A+UAR, 1& ,DUCAIA ADU+I+-R
Concepte de baz i cuvinte cheie: ne5oi de formare, programe de formare a
adulilor, e5aluare instituional
Bibliografie:
)alder, A., (#$$5), Pro,ra""e valuation and Bualit=, Qogan Page, Londra
Lugel, L., (2002), 6etode de lucru n educaia adulilor, Ed. Kaldpress, :imi!oara
'a5a, '., (200F), )eorie i practic n educaia la distan, E/P, "ucure!ti
+ngureanu, /.,(200#), )eoria i practica evalurii n educaie, Ed. 7irton,:imi!oara
Schema logic a modului:
E5aluarea ne5oilor de formare a adulilor
*E
E5aluare de ne5oi la ni5el de comunitate
Etape specifice
'trategii de identificare a ne5oilor
E5aluarea ne5oilor la ni5el de organi=aie
'trategii de identificare a ne5oilor
Ci5eluri de e5aluare
E5aluarea programelor de formare a adulilor G strategii de optimi=are
Coninutul informaional detaliat
I> #valuarea nevoilor de formare a adulilor
I>+> #valuare de nevoi la nivel de comunitate
8n general, a e5alua ne5oi (de formare, de 6n5are, de de=5oltare etc.) 6nseamn a
surprinde acele arii la ni5elul crora apar discrepane 6ntre ceea ce este !i ceea ce ar tre,ui
s fie, a defini natura !i importana acestor discrepane !i a propune planuri de aciune
care s conduc spre reducerea diferenelor surprinse.
Principalele o,iecti5e ale e5alurii de ne5oi constau 6n identificarea pro,lemelor
e&istente la ni5el de comunitate !i impun parcurgerea urmtoarelor etape:
a) e&plorarea situaiei curente
,) e5aluarea propriu>=is
c) utili=area ,a=ei de date o,inute din etapele anterioare, pentru a sta,ili prioritile,
pentru a considera alternati5ele, pentru a de=5olta un plan de aciune !i implementa
soluii.
'copurile pe care o instituie ofertant de ser5icii educaionale le urmre!te atunci
c9nd demarea= un astfel de program sunt: a o,ine informaii referitoare la importana !i
generalitatea ne5oilro e&istente 6n comunitate sau 6n organi=aie? a>!i e5alua sistematic
propria ofert !i a proiecta noi programe.
)ompple&itatea datelor o,inute 6n urma procesului de e5aluare a ne5oilor poate
fi util (Bueene., #$$H):
a) celor care ofer ser5icii educaionale adulilor?
,) celor care ofer consiliere !i consultan adulilor, dar !i organi=aiilor?
c) celor implicai 6n politica deci=ional pri5ind formarea adulilor, astfel 6nc9t s
facilite=e accesul la programele de pregtire, recunoa!terea competenelor do,9ndite prin
urmarea acestora:
d) adulilor, care au !ansa de a con!tienti=a oportunitile de formare pe piaa muncii, de
a>!i aprecia ni5elul de pregtire 6n raport cu ali aduli sau de a>!i urmri reali=area
planului de de=5oltare personal !i profesional?
e) celor de la ni5el academic, preocupai de procesul 6n5rii la 59rsta adult.
+>+> #tape specifice
Pa!ii de urmat 6ntr>un proces de identificare !i e5aluare de ne5oi se sta,ilesc 6n
funcie de: cine solicit acest demers, pentru ce anume se solicit o e5aluare de ne5oi sau
cine !i c9t plte!te pentru derulareaprocesului de e5aluare.
)affarella (2002) pre=int un modelde proiectare a unui proces de e5aluare a
ne5oilor structurat pe #0 pa!i, dup cum urmea=:
a) deci=ia de a conduce o e5aluare de ne5oi?
*$
,) identificarea persoanelor care 5or fi implicate 6n diferitele etape ale procesului, urmat
de de=5oltarea unui plan managerial?
c) determinarea conte&tului care a generat necesitatea declan!rii procesului, a scopului
5i=at !i a o,iecti5elor?
d) sta,ilirea logisticii necesare, a personalului cu care se lucrea=, a ,ugetului disponi,il
!i a termenelor>limit?
e) alegerea respondenilor 6n cadrul procesului de e5aluare a ne5oilor, astfel 6nc9t s fie
repre=entati5i?
f) selectarea metodelor !i a te(nicilor care 5or fi utili=ate pentru colectarea de date?
g) colectarea datelor?
() anali=a cantitati5 !i calitati5 a datelor recoltate !i interpretarea lor?
i) sortarea !i prioriti=area ne5oilor identificate?
;) comunicarea re=ultatelor.
8ntregul demers este util pentru ca oferta de programe s fie 6n concordan cu
ne5oile reale, fr a se irosi resurse ce practic nu e&ist.
+>(> Strategii de identificare a nevoilor
E&ist o mare di5ersitate de metode !i te(nici care pot fi utili=ate 6n 5ederea
recoltrii de informaii 6n cadrul procesului de e5aluare a ne5oilor.
'pecific pentru ne5oile de la ni5elul comunitii, ar fi:
a) studiul indicatorilor de la ni5elul comunitii
> documente !i rapoarte pu,lice
> statistici descripti5e
,) anali=a structurii de putere din comunitate, sau radiografierea sistemului managerial
c) forumurile comunitare ce constau 6n 6nt9lniri pu,lice 6n care re=idenii au oportunitatea
de a>!i e&prima prerile aferente ne5oilor !i ser5iciilor din cadrul comunitii.
d) studiile panel, ca studii longitudinale 6n care se lucrea= cu acela!i grup de respondeni
6n diferite momente, pentru a surprinde sc(im,rile?
e) anc(eta la ni5el decomunitate, util 6n surprinderea aspectelor legate de
comportamente !i interaciuni sociale, a relaiilor dintre diferite microgrupuri, a
mo,ilitii populaiei?
f) metoda /elp(i, ca e&erciiu de comunicare 6n grup, urmrind o,inerea de date de un
numr de e&peri din diferite =one geografice, utili=9nd o serie de c(estionare, fiecare
deri59nd din rspunsurile c(estionarului precedent.
Cu se poate lua o deci=ie pe ,a=a informaiilor o,inute dintr>o singur surs !i,
de aceea, este indicat utili=area de strategii comple&e, 6m,in9nd selecti5 !i constructi5
metode !i te(nici anterior amintite.
I>(> #valuarea nevoilor la nivel de organizaie
/e=5oltarea resurselor umane a de5enit o preocupare din ce 6n ce mai important
pentru organi=aie.
"rads(aP (#$E*) 5or,ea despre H tipuri de ne5oi: normati5e, comparati5e,
resimite !i e&primate. Ce5oile normati5e sunt cele care descriu diferenele dintre
standardele sta,ilite !i ni5elul e5aluat al cuno!tinelor, deprinderilor sau a,ilitii de a
reu!i. Ce5oile comparati5e re=ult 6n urma comparaiilor dintre ni5elurile cuno!tinelor,
deprinderilor, performanelor etc.anumitor indi5id=i sau grupuri, 6n care un termen al
comparaiei este folosit ca standrad pentru rapoartare.Ce5oile resimite sunt cele pe care
E0
persoana le con!tienti=ea=, dar nu 5or,e!te despre ele, iar atunci c9nd
5er,ali=ea=,elede5in ne5oi e&primate.
Potenialele arii unde pot fi regsite toate aceste ne5oi sunt repre=entate de
cuno!tine, deprinderi, atitudini !i a,ilitatea de a reu!i.
+n ni5el de ,a= al cuno!tinelor este a,solut necesar 6ntr>o profesie pentru a
reu!i. Aici se poate e5alua compre(ensiunea, reactuali=area, aplicarea.
/eprinderile constau 6n aplicarea practic a informaiilor teoretice, e5ideniind
ceea ce persoana !tie s fac!i pot fi surprinse cu a;utorul pro,elor practice.
E5aluarea atitudinilor unei persoane, la fel ca !i sc(im,area acestora este un
demers comple& !i dificil.
A,ilitatea de a reu!i face referire la aplicarea unei serii de cuno!tine !i deprinderi
la situaii specifice, reclam9nd g9ndire critic.
(>+> Strategii de identificare a nevoilor
nformaiile pri5ind ne5oile de 6n5are ale anga;ailor pot fi o,inute din surse
multiple. Alegerea lor se face dup:
> gradul de implicare al adultului
> operaionalitatea structurilor manageriale
> timpul reclamat prin comple&itatea procesului de identificare a necesitilor de formare
> gradul de familiari=are cu metodele respecti5e, 6n ca=ul persoanelor rspun=toare cu
derularea procesului
> costurile pe care le presupun metodele !i te(nicile pentru care s>a optat 6n procesul de
e5aluare a necesitilor de instruire
> rele5ana !i gradul de cuantificare a datelor o,inute, pentru a putea con5inge
managementul companiei, prin date o,iecti5e, c ne5oile e&ist cu ade5rat !i c se
impun deci=ii 6n fa5oarea satisfacerii lor prin programe de training.
(>(> 1iveluri de evaluare
/incolo de aceste criterii, e&ist speciali!ti care pre=int metodele !i te(nicile de
identificare a ne5oilor de 6n5are 6n funcie de ni5elul la care se reali=ea= identificarea
acestora, dup cum urmea=:
A) Anali=a la ni5el organi=aional:
#. anali=a documentelor e&istente 6ntr>o organi=aie G planuri de acti5itate,
statistici de personal, proiecte financiare etc.
2. inter5iuri reali=ate la plecare personalului din organi=aie
F. anc(ete atitudinale
") Anali=a la ni5el ocupaional sau al postului:
#. anali=a postului
2. anali=a critic a acti5itii
F. planificarea acti5itii
H. anc(ete pe ,a= de c(estionare, inter5iuri
5. focus>group
)) Anali=a la ni5el indi5idual, personal
#. o,ser5area anga;atului pe post
2. simularea performanelor
F. anali=a produselor acti5itii
H. e5aluarea reali=at de ctre super5i=ori
5. incidentele critice
E#
<. pro,e psi(ometrice
*. c(estionare de autoe5aluare
E. plan de de=5oltare personal
Acest proces comple& al identificrii !i anali=ei ne5oilor de 6n5are !i formare
este ,ine s fie reali=at la toate cele trei ni5eluri.
II> #valuarea programelor de formare a adulilor M strategii de optimizare
Pedagogia adulilor reclam o e5aluare procesual, efecti5, a programelor de
formare dedicate cursanilor, difereniindu>se net de e5aluarea didactic prin urmtoarele
particulariti:
> precedarea !i succedarea o,ligatorie a e5alurii din timpul derulrii stagiului de formare
de o e5aluare iniial, respecti5 final?
> o fle&i,ilitate !i o conte&tuali=are mult sporite?
> primodial pentru e5aluatori rm9ne natura conduitei terminale a cursantului adult?
> interes sporit pentru e5aluarea grupului de apartenen?
> acordarea de rele5anma&im autoe5alurii.
)a aspecte de e5aluat, includem aici e5aluarea pentru asistarea 6n5rii,
e5aluarea programului !i a produselor sale finale.
'eaman !i %ellen= (#$E$) considerau c, 6n ca=ul procesului formati5 specific
educaiei adul*ilor, e5aluarea presupune e5aluarea cursantului adult, e5aluarea
formatorului, e5aluarea situaiei de predare>6n5are !i e5aluarea coninutului de 6n5at.F
I0> Bibliografia obligatorie:
Antonesei, L., (#$$<), Paideia. Cunda"entele culturale ale educaiei, Ed. Polirom, a!i
Antonesei, L., (2005), Polis i Paideia. apte studii despre educaie, cultur i politici
educative, Ed. Polirom, a!i
"oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
)orne., 2., Aen-ins, 2., (#$$F), Counsellin, in ,eneral Practice, 2outledge, London
Ellis A, Narper 2.A.(200*) .&!id pentru o via raional . )lu;>Capoca .Editura 2:'
sac, ., (2000), 8n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca
Qidd, A.2., (#$E#), (trad.), Cu" nva adulii, E/P, "ucure!ti
1ffer, 7., (2002), (tili%area Internetului n educaia adulilor, nstitutul Caional pentru
Educaie !i )onsiliere pri5ind )ariera, disponi,il on>line:
(ttp:SSPPP.guidanceforum.netSpagesSres_generalSnternet_Luide_ro.pdf
Plosca, 7., 7oi!, A., (200#), Consiliere privind cariera, Ed. /acia, )lu;>Capoca
'cli!, C., (#$$*), Politica cultural i politica educaional 5 la noi i n lu"e, AC+P,
"ucure!ti
'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti
+r,ans-., %r., (#$*5), (trad.), $idactica pentru aduli, E/P, "ucure!ti
Dineanu, C. (#$$E) G ducaia adulilor,E/P.2A, "uc.
Kilson A., L., (2000), :and#oo; o+ 1dult and Continuin, ducation, <osse=->ass Inc.
IK> Bibliografia opional:
)ross,Q.P. (#$E#) G 1dult as Dearnes, Aosse.> "ass, 'an %racisco,
E2
(ttp:SSgPis.circ.gPu.eduShtipScross.(tml
/unn, 2. , /unn, Q. (#$$$) G )!e Co"plete &uide to t!e Dearnin, 7trate,ies, .'.,
"oston
Lolu, P. (#$E5) G Invare i de%voltare, E'E, "uc.
QnoPles, 7.(#$EH) G )!e 1dult Dearnes, A Ceglected 'pecies ( F
rd
Ed.), :@ Lull
Pu,lis(ing, Nuston, (ttp:SSgPis.circ.gPu.eduShtipS-noPles.(tml
LoPe,N.(#$*E) M Introducere n psi!olo,ia nvrii la aduli, E/P,"uc.
7rgineanu, C.(#$*F) G Condiia u"an, E', "uc.
7rgineanu, C.(#$$$) M Psi!olo,ia persoanei,E', "uc.
Ceac!u, . (#$$0) G 6etode i te!nici de nvare e+icient, E'E, "uc.
Ceac!u, . (#$$0) M Instruire i nvare, E', "uc.
2ogers,).2. (#$<$) M Creedo" to Dearn,1N 7errill, )olum,us,
(ttp:SSgPis.circ.gPu.eduSitipSrogers.(tml
'c(iopu, +., Der=a, E., (#$E#) G Psi!olo,ia v@rstelor, E/P,"uc.
'tnciulescu, E., 2002. $espre tran%iie i universitate, Ed. Polirom, a!i
jjj N.L. nr. 522S0E.05.200F pentru apro,area normelor metodologice de aplicare a
pre5ederilor 1rdonanei Lu5ernului nr. #2$S2000 pri5ind formarea profesional a
adulilor
jjj 12/1CAC0A Lu5ernului 2om9niei nr. #2$SF#.0E.2000 pri5ind formarea
profesional a adulilor, apro,at prin Legea nr. F*5S##.0<.2002
jjj 7etodologia certificrii formrii profesionale a adulilor > apro,at prin nr. 1.7.
525FS#<.#0.200F
EF