SUBSTANTELE

BIOCATALITICE
ENZIME
VITAMINE
HORMONI
Sunt compusi care in organismele vii regleaza reactiile biochimice ce stau la
baza vietii. Actiunea lor este asemanatoare cu a catalizatorilor chimici insa
nu pot cataliza reactiile termodinamice imposibile. Biocatalizatorii
actioneaza in conditii de temperatura si presiune mult mai blande decat
catalizatorii chimici si actioneaza intotdeauna asupra aceluiasi substrat. Se
admite ca in reactiile biocatalitice are loc formarea unor combinatii labile
pentru o scurta perioada de timp intre substratul A si catalizatori, K:
Biocatalizatorii se gasesc in organism in cantitati foarte mici si nu au rol
plastic sau energetic. Prezenta lor este indispensabila pentru ca ei
catalizeaza reactiile din metabolism i nu poate exista via fr
metabolism. Din clasa biocatalizatorilor fac parte vitaminele, hormonii,
enzimele (biocatalizatori). Vitaminele pot face parte din compoziia
enzimelor. Nu putem trasa o grani strict ntre aceti biocatalizatori.
A +K
AK
AK + B
AB + K
VITAMINE
Ce sunt vitaminele ?
compui organici pe care esuturile umane
nu i pot sintetiza
Sunt substante organice cu molecule relativ mici
care in cantitate foarte mica regleaza si stimuleaza
transformarile biochimice normale din organism. Nu
sunt componente structurale ale organismului.
Surse pentru vitamine
Toate vitaminele pot fi furnizate de alimente.
Unele vitamine pot fi sintetizate de ctre
microorganismele intestinale dar acestea nu pot
furniza ntregul necesar de vitamine al
organismului uman.
Rolul vitaminelor este strans legat de cel al
enzimelor. Au fost puse in evidenta prin
tulburarile ce apar in lipsa lor (avitaminoze- au
manifestri specifice funcie de vitamina care
lipsete).
Clasificare
Dup solubilitate:
Vitamine solubile n ap: vitaminele B, acidul
folic, niacina, acidul pantotenic, biotina i
vitamina C. Au rol i de coenzime.
Vitamine liposolubile: A, D, E i K conin un
rest izoprenic:
esuturile umane pot sintetiza vitamina D.
CH
2
C CH CH
2
CH
3
Vitamine hidrosolubile
Complexul B
N
N N
+
S
CH
3
CH
2
H
3
C
NH
2
CH
2
OR
R = H Tiamina = Aneurina = Vitamina B
1
O
OH
O
P OH
OH
O
P
OH
OH
O
P
R = Tiaminmonofosfat (TMP)
R = Tiamindifosfat (TDP) =

Tiaminpirofosfat (TPP)
Vitamina B1
Surse naturale: prima data a fost extrasa din cortexul bobului de
orez, drojdie de bere, in toate semintele de cereale nedecorticate,
ficat, inima, muschiul de porc, menta, tei, pelin.
Rol si activitate biologica: este o vitamina ce nu se depune in
organism, este total absorbita in intestinul subtire. Se gaseste in
stare libera sau esterificata cu acid fosforic in organism.
Actiunea biochimica a vitaminei B
1
se datoreaza in cea mai mare
parte contributiei la formarea enzimelor. Sub aceasta form, a
pirofosfatului de tiamina (TPP), participa la biosinteza
decarbozilazelor enzime cu rol important in procesele de
decarboxilare ale cetoacizilor, aminoacizilor, metabolismul
glucidelor.
Vitamina B1 (tiamina)
Lipsa vitaminei B
1
conduce la astenie, nevrite si polinevrite, boala
Beriberi (paralizii ale membrelor, dereglari nervoase, cardiace ale
aparatului digestiv). Are actiune protectoare pentru alte vitamine
(exemplu vitamina C) si indirect asupra unor hormoni (insulina si
tirozina). n general tratamentul cu vitamina B1 se realizeaz n
asociere cu alte vitamine din complexul B, deoarece deficiena n
vitamin B1 este asociat n numeroase cazuri cu deficiena altor
vitamine. Se utilizeaza si pentru respingerea tantarilor ca urmare a
degradarii moleculei cu formarea unor compusi sulfurici urat
mirositori care resping tantarii. O bun parte din aceti compui se
elimin prin transpiraie. Necesarul zilnic este de 0.4 mg / 1000 cal.
Mecanismul de aciune
biochimic
decarboxilarea -cetoacizilor:
Piruvat Acetaldehid + CO
2
piruvat-decarboxilaza
(n drojdii)
Piruvat Acetil-CoA + CO
2
complexul multienzimatic
al piruvat-dehidrogenazei
-cetoglutarat Succinil-CoA + CO
2
complexul multienzimatic
al -ceto-glutarat dehidrogenazei
Vitamina B2
Riboflavina
Conine heterociclul numit izoaloxazin
N N
N
NH
CH
2
O
O
C H
3
C H
3
CH CH CH
OH OH OH
O CH
2
P O
O
-
O
P O
O
-
O
N
N
N
N
NH
2
O
H
2
C
OH OH
lumicrom
lumiflavin
riboflavin
flavin adenin mononucleotid (FMN)
adenozin
adenozin 5`-monofosfat
(AMP)
flavin adenin dinucleotid (FAD)
(H)
(H)
(H)
(H)
(OH)
Flavoproteinele funcioneaz ca
transportori de hidrogen.
SH
2
+ FMN (FAD) S
ox
+ FMNH
2
(FADH
2
)
Enzime
dehidrogenarea oxidativ a aminoacizilor,
cu formarea de cetoacizi
R CH COOH
NH
2
R C COOH
O
+ H
2
O + NH
3
L-aminoacid-oxidaza
FMN FMNH
2
dehidrogenarea acidului succinic:
FAD FADH
2
Succinat dehidrogenaza
Acid succinic Acid fumaric
Vitamina B6
Adermina, piridoxina
Este vitamina antipelagroasa a sobolanilor.
Are un nucleu de piridina. n natur se
gsete in trei forme vitamere
Piridoxal fosfatul i piridoxamin fosfatul au
rol de coenzime.
N
CH
2
HO
H
3
C
H
2
C
OH
OH
N
CH
2
HO
H
3
C
HC O
OH
N
CH
2
HO
H
3
C
H
2
C NH
2
OH
Piridoxina Piridoxal Piridoxamina
Este o vitamina cu proprietati importante in
mentinerea normala a pielii. Se gaseste in
organism sub forma esterificata cu acid
fosforic si se numeste piridoxal
fosfat(PALP) i piridoxaminfosfat, cu rol de
coenzime n numeroase sisteme
enzimatice implicate n metabolismul
aminoacizilor (transaminaze,
decarboxilaze, dezaminaze) al glucidelor,
lipidelor.
Transaminarea
n organismele vegetale i animale transformarea
piridoxalului n piridoxamin se realizeaz printr-un
proces de transaminare folosind ca donori de grupri
aminice , predominant, acizii glutamic i aspartic, iar ca
acceptori de grupri aminice cetoacizii sau compui cu
grupri aldehidice.
transformarea unui aminoacid n cetoacid i invers
decarboxilarea aminoacizilor
NH
2
CH R
1
COOH
O
C R
2
COOH
O
C R
1
COOH
NH
2
CH R
2
COOH
+ +
NH
2
CH R
1
COOH
NH
2
CH
2
R
1
CO
2
are actiune antianemica, stimuleaz
eritropoeza. Avitaminoza provoaca
inrosirea pielii, cderea parului, dermatite.
Surse naturale in drojdie in cantitate
mare, in cortexul bobului de orez, polen,
ficat, peste, galbenus de ou.
Vitamina B
12
(ciancobalmina)
Este vitamina antianemica,
antipernicioasa. Are un nucleu de corina
(nucleu porfirinic modificat) si o
ribonucleotid care are ca baza azotata
5,6-dimetil- benzimidazol si
aminopropanol.
Vitamina B12
Co
+
N
N
+
CH
3
CH
3
H
O
HO
H
H
H
CH
2
HO
O
O
O
-
P
N
CH
N
C
N
N
CH
3
CH
3
CH
2
CH
2
C
NH
O
CH
2
HC
CH
3
O
CH
3
CH
3
(CH
2
)
2
-CO-NH
2
(CH
2
)
2
-CO-NH
2
CH
2
-CO-NH
2
H
3
C
C
C H
3
CH
2
H
2
N CO CH
2
C H
3
C H
3
CH
2
H
2
N CO
H
2
N-OC-H
2
C
rest de
5,6-dimetilbenzimidazol
C
B
A
D
R
Mecanismul de aciune
biochimic
In citoplasma celulelor, cobalamina liber este
transformat n metilcobalamin iar n mitocondrie n
5-deoxiadenozil cobalamin, compui cu rol de
coenzime
Metilcobalamina este implicat n transformarea
homocisteinei n metionin
Este vitamina indispensabila vietii, avand importanta
deosebita in cresterea organismelor si functionarea
celulei nervoase.
A fost izolat din extract de ficat de ctre K.Folkers i
alii, (1948), E.L.Smith (1948, 1950, 1960).
Este produs de bacterii, de exemplu Streptomyces.
Impreuna cu formele sale enzimatice are rol esential in
reactiile metabolice ale proteinelor, glucidelor, lipidelor.
Vitamina cu rest de adenozin n locul grupei cian joac
rol n reaciile enzimatice.

Lipsa acestei vitamine provoaca anemia percinoasa.

Hipervitaminoza este netoxica.
Surse naturale ficat, rinichi oua, carne, lapte.
Vitamina B
5
(acidul pantotenic,
pas pantos-peste tot-gr.)
Este unul din cei mai raspanditi reprezentanti
ai complexului B
Acid pantoic -alanin
Acid pantotenic
HO CH
2
C CH C NH
CH
3
CH
3
OH
O
CH
2
CH
2
COOH
Acid pantotenic
O CH
2
C CH C NH
CH
3
CH
3
OH
O
CH
2
CH
2
CO
O
N
O
H
2
C
O OH
O P O
-
O
O P O
-
N
N
N
NH
2
NH
SH
CH
2
CH
2
O
-
O
-
O
P
T
i
o
e
t
a
n
o
l
a
m
i
n
a
A
D
P
Coenzima A
S-a izolat din cortexul bobului de orez. Are rol important
in nutritia si cresterea animalelor, si in natura se gaseste
sub forma unui complex cu proteine si in structura
coenzimei A.
Este un element esential pentru functionarea acestei
enzime care are rol capital in transportul gruparilor
tioesterice si acetil in ciclul Krebs in degradarea acizilor
grasi si biosinteza acestora.
Surse naturale ficat, rinichi, inima, creier, lapte,
ciuperci, in glandele suprarenale.
Lipsa acesteia duce la pigmentarea pielii, caderea
parului, hemoragii ale mucoaselor. La om lipsa nu se
resimte predominant pentru ca este sintetizata de flora
intestinala dar administrarea de antibiotice duce la
distrugerea florei intestinale i de aceea acestea se
administreaz cu complexul vitaminic B.
Mecanismul de aciune
biochimic
n CoA~SH acidul pantotenic este legat de un
rest de ADP fosforilat la C3` i de un rest de
tioetanolamin
Activarea acizilor grai se face cu consum de
ATP, reacia fiind catalizat de acil-CoA
sintetaza:
R (CH
2
)
n
COOH + CoA-SH CO~S-CoA
R (CH
2
)
n
Acd gras Acil-CoA
(acid gras activat)
ATP AMP + 2P
i
Vitamina PP
Nicotinamida
Se gsete n toate celulele vii ca o component
structural a coenzimelor NAD i NADP i are rol
fundamental in numeroase procese metabolice.
Lipsa ei provoaca boala numita pelagra ce se
manifesta prin tulburari cutanate, digestive si
nervoase(demena).
Biosinteza Se face n intestin de ctre flora
microbian intestinal utiliznd triptofanul
(provitamina PP).
O N
N
N
N
NH
2
O
H
2
C
OR OH
O P O
-
O
O P O
-
O
N
+
O
H
2
C
OH OH
CONH
2
N
COOH
Acidul nicotinic Amida acidului nicotinic
(niacina) (niacinamida)
N
CONH
2
Nicotinamid-adenin dinucleotid (NAD
+
)
(R = H formeaz NAD
+
; R = -PO
3
H
2
formeaz NADP
+
)
Mecanismul de aciune
biochimic
NAD+ i NADP+ au un rol n
oxidoreducerile celulare.
SH
2
+ NAD
+
S
ox
+ NADH + H
+
SH
2
+ NADP
+
S
ox
+ NADPH + H
+
Acidul folic
B
9
N
N N
N
H
2
N
OH
CH
2
NH CO NH
COOH
CH
2
CH
2
CH
COOH
9
10
5
pterina
acid p-aminobenzoic
acid glutamic
acid pteroic
Acidul folic
Acidul folic (folium-frunz, de unde a fost izolat prima
dat) fr s fie vitamin are rol important in activitatea
hematopoetica, fiind factor nutritional antianemic.
Intervine in procesele de formare a globulelor
rosii(hematopoeza).lipsa lui duce la anemie, leucemii. Se
gaseste in frunze, drojdii, gemenii cerealelor, spanac,
urzici, ficat. Este vitamina indispensabila diviziunii
celulare. Structuri similare sunt utilizate in tratamentul
leucemiei. Necesarul zilnic este de 400 g, iar pentru
femeile ce alapteaza 600g, iar pentru cele gravide
800g.
Mecanismul de aciune
biochimic al folailor
La micro-organisme, acizii folici sunt factori
de cretere
La organismele superioare, acizii folici sub
form de (FH4) reprezint coenzimele unor
sisteme de activare i transport de la un
metabolit la altul al gruprilor cu un atom de
carbon: metil (-CH3), hidroximetil (-CH2OH),
formil (-CHO), formimino (-CH=NH), metilen (-
CH2-
Biotina
NH
CH
HN
HC
CH
S
H
2
C
O
(CH
2
)
4
- COOH
-biotina
NH
CH
HN
HC
CH
S
H
2
C
O
CH HC
CH
3
CH
3
COOH
-biotina
Este vitamina ce stimuleaza cresterea tesuturilor prin intensificarea diviziunii
celulare. Se mai numeste factor Bios. Se gasesc 8 forme structurale de
biotina dintre care si sunt mai importante si au activitate vitaminica.
Principala sursa este flora intestinala. Este un factor de cretere. Are rol
protector al vitaminei C, tiaminei, cu influenta asupra hormonilor sexuali, lipsa ei
produce fenomene la nivelul pielii, astenii, cderea parului, friabilitatea
unghiilor. Este coenzima in reactiile de decarboxilare si decarbonilare.
Surse naturale galbenus, ficat, drojdie, rinichi, coaja cerealelor.
Mecanismul biochimic de
aciune
Biotina este coenzim n transportul i
activarea CO2.
Carboxilarea acetil-CoA cu formare de
malonil-CoA:
HCO
3
-
+ Biotin - Enz CO
2
-
- Biotin - Enzim
ATP ADP + P
i
Biotin - Enzima + CH
3
- CO ~ SCoA
-
OOC - CH
2
- CO ~ SCoA + Biotin - Enzima
Acetil-CoA Malonil-CoA
CO
2
-
Vitamina C
se sintetizeaz n toate organismele cu
excepia omului plecnd de la glucoz
Rol biochimic
Protejeaza de degradarile oxidative multe substante
biologic active. Stimuleaza sistemul imunitar, biosinteza
colagenului, a acizilor folici, secretia unor hormoni
steroidici si a unor transmitatori neurotisulari. Previne
formarea nitrozaminelor in stomac. Ia parte la
metabolismul aminoacizilor, glucidelor, acizilor grasi,
fierului, hemoglobinei, si este un factor antiinfectios
important.
cofactor n procesele metabolice
R-H + acid ascorbic + O
2
R-OH + acid dehidroascorbic + H
2
O
Surse naturale ardei gras, macese, citrice,
fructe si legume proaspete, lapte, ficat, cortexul
glandelor suprarenale.
Este foarte sensibila la incalzire (indicat
fierberea sub presiune). Necesarul zilnic
variaza cu anotimpul, clima, si varsta. Pentru
copii este de 35-90 mg, iar pentru adulti 75 mg.
Gravidele trebuie sa consume minim 100 mg /zi,
iar mamele ce alapteaza minim 150 mg /zi.
Vitamine liposolubile
Vitamine A (retinolul, retinalul, acidul retinoic)
fac parte din grupa carotenoidelor, sunt deci
politerpenoide.
In organismul mamiferelor, -carotenul este scindat
oxidativ cu ajutorul enzimei carotenaz, n ficat,
producnd ruperea dublei legturi C
15
=C
15
i formarea
vitaminei A
1
. Intermediar se formeaz retinal (aldehida
vitaminei A
1
) care este redus la retinol (A
1
). Se
conchide c -carotenul este provitamina A.
- (All trans retinol)
Vitamina A
1 Retinal
2
2
CH
2
OH
CHO
[O]
15'
15
-
Caroten
Vitamine A
CH
3
CH
3
H
3
C
CH
3
C
H
O
H
CH
3
CH
3
H
3
C
C
CH
3
CH
3
O
11
12
All-trans-retinal

11
-cis-retinal
Din ficatul unor peti a fost izolat vitamina A
2
, care conine o
legtur dubl n plus fa de A
1
, Vitamina A
2
a fost obinut i
prin sintez. Vitamina A este necesar organismului uman, cu
deosebire n perioadele de cretere n nlime . Ea joac rol n
percepia vizual i n reglarea metabolismului general. In
procesul vederii este implicat direct rodopsina sau purpura
vizual, o combinaie a 11-cis-retinalului cu proteina numit
opsin. (Baza Schiff format prin condensarea grupelor CHO din
retinal cu H
2
N- din opsin).
CH
3
CH
3
H
3
C
CH
3
CH
3
H
3
C
H
3
C CH
3
CH
3
CH
3
-caroten
caroten dioxigenaza
O
2
n prezenta srurilor biliare
OH
CH
3
CH
3
H
3
C
CH
2
CH
3
CH
3
O
CH
3
CH
3
H
3
C
CH
CH
3
CH
3
CH
3
CH
3
H
3
C
COOH
CH
3
CH
3
Retinal (retinalaldehid)
Reducere
Oxidare
Retinol (Vitamina A
1
)
Acid retinoic
Vitamine A
Proprietati: - este un ulei care a fost obtinut si sub forma de cristale
galbene care isi pierde proprietatile de vitamina prin hidrogenare;
se gaseste un lapte, unt galbenus de ou, ficat, rinichi, iar sub forma
de provitamina in morcov, ardei, bostan.
Rol fiziologic: Primul semn al lipsei vitaminei A este slabirea
acuitatii vizuale si fotofobia; are influenta asupra tuturor mucoaselor
si a pielii meninndu-le in stare normala; lipsa ei duce la
cheratinizarea pielii si a mucoaselor, uscarea si cheratinizarea
bronhiilor, duce la aparitia pietrelor la rinichi si la disfunctionalitati in
functionarea glandelor lacrimale, sudoripare, sebacee; stimuleaza
dezvoltarea oaselor, formarea celulelor, la cresterea nucleelor
celulare si participa la chimismul vederii.
Necesarul zilnic este de 1.2-2.5 mg sau 2-5 mg - caroten.
Vitaminele K(vitaminele
antihemoragice)
Sunt sintetizete numai de plante (K
1
) si microorganismele
din tubul digestiv si prestomacul erbivorelor (K
2
). Mentin
proprietatea de a se coagula a sngelui. Lipsa lor
conduce la hemoragii gastrointestinale, nazale, cutanate.
Ca structura au un nucleu naftochinonic care la C
3
are
o grupare metilica iar la C
2
o catena laterala
caracteristica fiecarei vitamine.
CH
3
R
O
O
Vitamina K
(structura general)
Vitamine K
Vitamina K
1
se gaseste in spanac, rosie, urzici, ficat,
vitamina K
2
nu se gaseste in plante ci in materiile
animale in putrefactie (fina de pete), iar vitaminaK
3
-
menadiona este de sinteza. Vitaminele K menin
proprietatea sngelui de a se coagula. Determinarea
capacitii de coagulare a sngelui este obligatorie
naintea oricrui act chirurgical. Vitaminele K regleaz
concentraia protrombinei n snge. Creste concentratia
protrombinei din sange, activitatea protrombinei fiind
asigurata si de ionii de Ca
2+
. Are rol important in
procesele de oxido-reducere din organism, existnd un
echilibru redox permanent ntre chinon i hidrochinon.
Vitaminele K
Protrombin NH CH CO
CH
2
CH
2
COO
-
Protrombin NH CH CO
CH
2
CH
COO
-
O
-
OC
O
2
; CO
2
CH
3
R
OH
OH
CH
3
R
O
O
Vitamine K
Exista cazuri ereditare de avitaminoza K numita
hemofilie. Hemoragiile pot fi
interne(gastrointestinale, mortale) i externe.
Necesarul zilnic este de 0.1mg pentru adulti.
Exista si antivitamine K( ce fluidizeaza sangele):
acidul salicilic dicumarolul, trombostopul. Aceste
antivitamine sunt utilizate n cazuri de
tromboze(flebite, embolii, tromboflebite) pentru
ntrzierea coagulrii sngelui sau dizolvarea
cheagurilor.
Vitaminele E( Tocoferoli)
Tocoferolii sunt antioxidani naturali. Vitaminele E sunt
indispensabile bunei funcionri a organelor genitale, intervin n
metabolismul hidrailor de carbon favoriznd depunerea de glicogen
n esuturi, n oxidrile celulare i n metabolismul creatininei din
muschi. Lipsa lor produce degenerarea muschilor i alte efecte
nedorite.
Sunt vitamine biosintetizate numai in organismele vegetale cum ar
fi frunze, muguri, seminte, polen. Au caracter antioxidant pronuntat
protejand organismele de degradari oxidative.
Deriva de la o structura de baza comuna numita tocol format dintr-
un nucleu cromanic substituit la C
6
cu o grupare hidroxil si la C
2
cu o
catena laterala saturate derivate de la fitol.
-Tocoferolul este o vitamina care nu se distruge in timpul
prepararii alimentelor, insa se distruge sub actiunea UV si a
grasimilor rancede, FeCl
3
. Se gaseste in germeni de grau, ulei de
catina, soia, porumb, floarea soarelui, nuci, migdale, arahide, polen
si in varza rosie.
Vitaminele E (tocoferoli)
3
O
H
3
C
HO
CH
3
CH
3
CH
3
CH
2
CH CH
2
CH CH
2
CH
3
CH
3
CH
CH
3
CH
3
3 3
-tocoferol
Vitaminele E
-tocoferolul are actiune protectoare mai mare decat a -
tocoferolului asupra pigmentilor carotenoidici, asupra vitaminelor
A,C si D. Biosinteza vitaminelor E are loc in cloroplaste, unde se
gaseste si fitolul care serveste la esterificarea clorofilelor si formarea
tocoferolilor.
Proprieti. Au actiune antioxidanta puternica iar modificarea
catenei laterale hidrocarbonate duce la disparitia proprietatilor
vitaminice. Carenta de vitamine E la femei prelungeste perioada de
dezvoltare a embrionului si sarcina nu mai poate fi dusa la capat iar
la barbai provoaca modificari in mobilitatea spermatozoizilor.
Provoaca modificari ale glandelor sexuale, scade glicogenul din
muschi, crete consumul de oxigen si are inflenta asupra glandelor
hipofiza si tiroida ducnd la modificari patologice. Mai influenteaza
negativ si capacitatea organismelor de a retine si celelalte vitamine
liposolubile. Necesarul zilnic este de 20-25 mg pentru adulti si 5 mg
pentru sugari.
Vitaminele F (vitamine antidermatidice)
Sunt formate dintr-un amestec de acizi grasi esentiali ce conin
mai multe duble legaturi in molecula si nu sunt sintetizati de
organismul animalelor: acidul linoleicc C
18
(10,12), acidul linolenic
C
18
(9,12,15), acidul arahidonic C
20
(6,9,12,15).
Sursele de vitamine F sunt: uleiurile de porumb, masline, untura,
margarina, unt, lapte, nuci, grasimile de pesti oceanici.
Acesti acizi grasi esentiali (AGE), participa la unele reactii
enzimatice din organism si lipsa lor provoaca: dermatoze, uscarea
pielii si inflamarea ei, caderea parului si influenteaza procesul de
crestere.