AVANTAJELE sI COSTURILE UNIUNII ECONOMICE sI MONETARE

Realizarea Uniunii Economice si Monetare nu reprezinta doar un scop n sine, ci si mijlocul de generare a
unor efecte benefice n plan economic, dar nu numai :
Astfel, la nivel macroeconomic :
a.) se asigura eliminarea ratelor de schimb (fapt ce determina consolidarea ietei
Unice !"
b.) se asigura o stabilitate a preturilor"
c.) se realizeaza o crestere a competitivitatii Uni #$#e$$f unii Europene la nivel
mondial "
d.) se ncurajeaza investitiile n zona EUR% &'()
a.) Eliminarea fluctuatiilr !n e"lutia cursurilr de sc#imb.
rin trecerea la o moneda unica, a disparut definitiv incertitudinea legata de evolutiile cursurilor de
schimb ale monedelor nationale din interiorul Uniunii Europene& Aceasta incertitudine putea transmite
semnale eronate n functie de care erau orientate deciziile investitionale ale agentilor economici& Un
climat de siguranta are efecte benefice n sensul reducerii costului capitalului (prin reducerea primelor de
risc!& *resterile de eficienta economica astfel obtinute nu pot fi cuantificate cu precizie, dar unele estimari
sugereaza ca ele s+au putea ridica la echivalentul a (, - din produsul brut comunitar&'.)
*hiar daca o anumita stabilitate a cursurilor de schimb fusese obtinuta prin intermediul mecanismului de
cursuri fluctuante n cadrul unor marje foarte nguste, mecanism pus la punct n cadrul /istemului
Monetar European, caracterul irevocabil al unei monede unice conferea agentilor economici o siguranta
incomparabil superioara& Erau astfel eliminate orice posibilitati de manifestare a speculatiilor valutare,
care puteau determina devieri serioase ale cursurilor de schimb la nivelurile justificabile de fundamentele
macroeconomice&'0)
1recerea la o moneda unica a determinat si economisirea unor importante sume platite cu titlu de
comisioane bancare pentru efectuarea conversiei dintr+o moneda n alta& 2upa unele estimari, aceste asa+
numite 3costuri de tranzactie3 se ridicau la circa (# + .# de miliarde E*U anual, ceea ce reprezinta ,,# -
din &4&5+ul comunitatii& 2esi pare o cifra lipsita de importanta, e6ista o contrapartida n sectorul bancar&
/tatisticile din diferite tari indicau faptul ca # - din veniturile bancilor reprezentau comisioane platite lor
n procesul de schimb al monedelor nationale& % data cu crearea monedei unice aceste venituri ale
bancilor au disparut& Aceasta nu trebuie sa ne conduca la ideea ca un c7stig al sectorului public a fost
anulat de o pierdere a bancilor& *ostul tranzactiilor implicate de schimbul valutar a fost o pierdere fara
valoare& El era echivalent cu o ta6a platita de clientii schimbului valutar contra careia nu obtineau nimic&
'$)
Evident, aceste economii trebuie comparate cu cheltuielile inerente pe care le reclama adaptarea
sistemului bancar la e6igentele impuse de schimbarea monedei& otrivit 8ederatiei Europene a 5ancilor,
sumele necesare n acest scop ar putea atinge 9+(, milioane de E*U, nsa este vorba de o cheltuiala
efectuata o singura data, pe c7nd economiile generate au un caracter permanent&
Adoptarea unei singure monede este, totodata optiunea economica cea mai rationala n conte6tul deja
createi iete 4nterne Unice, care asigura deplina libertate de miscare a bunurilor, serviciilor si capitalurilor
n interiorul Uniunii Europene& :ntr+adevar, stabilitatea cursurilor de schimb ale monedelor nationale
nu putea fi aparata mpotriva presiunilor speculative nengradite de restrictii impuse transferurilor
internationale de capital& 2e asemenea, posibilitatea fluctuatiilor cursurilor valutare ntr+o piata unica a
bunurilor si serviciilor puteau genera tentatia recurgerii la deprecierea unor monede (prin politici
monetare nationale rela6ate! n scopul ameliorarii competitivitatii propriilor produse, ceea ce putea
distorsiona concurenta n spatiul comunitar si chiar determina aparitia riscului unor masuri protectioniste
de raspuns&
a.) Asi$urarea stabilitatii %returilr
*ontracararea presiunilor inflationiste este mai usor de realizat daca formularea politicii monetare este
ncredintata unei banci centrale, ale carei obligatii legate de asigurarea stabilitatii preturilor sunt
consacrate printr+un tratat international& *aracterul multilateral al acestor obligatii reduce riscul e6ercitarii
de presiuni asupra autoritatii monetare n sensul rela6arii masurilor sale antiinflationiste'#)&
c.) Amelirarea cm%etiti"itatii Uni &'&e''f unii Eur%ene la ni"el mndial.
E6istenta unei monede comune nlatura segmentarea nationala a pietelor de capital, ncuraj7nd
dezvoltarea unei singure piete de capital, de vaste dimensiuni& ;in7nd seama de importanta deosebita a
Uniunii Europene n productia si comertul mondial, o asemenea piata va face ca un mare volum de titluri
de valoare, e6primate actualmente n alte monede (n principal, dolarul american!, sa fie e6primate n
moneda comunitara& % mai mare proportie a portofoliului mondial de active lichide e6primate n EUR%
se va traduce ntr+un nivel mai mic al dob7nzilor n Europa, cu corolarul obtinerii unei dinamici
economice superioare, potential creatoare de locuri de munca&'<)
*rearea Uniunii Economice si Monetare produce numeroase beneficii si la nivel microeconomic,
ntruc7t :
(& sunt facilitate tranzactiile financiare e6terne "
.& calatoriile consumatorilor n interiorul Uniunii Europene sunt semnificativ usurate
ntruc7t se elimina timpul pierdut pentru schimbat banii, nu se mai percep comisioane
pentru schimburi valutare si mai ales este mult mai usor de comparat preturile "
0& se ntareste identitatea europeana " e6istenta unei singure monede n cadrul Uniunii
Europene va da cetatenilor sai un sentiment mai pronuntat al unei apartenente
comune, n ciuda faptului ca vorbesc limbi diferite si nu mpartasesc aceeasi memorie
istorica'=)&
*rearea unei monede unice confera acesteia toate avantajele atribuite unei monede n general :
> mijloc de schimb universal acceptat "
> masura a valorii "
> mijloc de rezerva&
rin introducerea monedei unice, se realizeaza economii importante n ceea ce priveste moneda de
rezerva, ntruc7t statele membre nu mai au nevoie de rezerve internationale n cadrul acestui spatiu
(situatie ce este similara celei a regiunilor component ale unei tari!& Acest lucru se va realiza nsa doar
atunci c7nd uniunea monetara va fi completa&'9)
Au aparut, de asemenea, c7stiguri substantiale datorita reducerii riscului cursului de schimb&
4ncertitudinea cursului de schimb generau incertitudini n ceea ce priveste evolutia preturilor bunurilor si
serviciilor& :n luarea deciziilor privind productia, consumul si investitiile, agentii economici se bazeaza pe
informatiile oferite de sistemul de preturi& 2aca preturile deveneau incerte, calitatea acestor decizii
scadea&
4ntroducerea si folosirea monedei unice a redus substantial aceste costuri& *a urmare, sistemul de preturi a
devenit un ghid mai bun n luarea corecta a deciziilor economice& Eliminarea riscului odata cu trecerea la
moneda unica a redus numarul proiectelor riscante care erau selectate de piata& /+a eliminat riscul valutar
asigur7ndu+se, astfel, o functionare adecvata a mecanismului preturilor& 2esi acest efect nu este usor
cuantificabil, este cu certitudine un beneficiu important al introducerii unei singure monede n Europa'?)&
Un alt efect important al integrarii monetare consta n stimularea integrarii politicilor economice si n
realizarea de catre statele membre a unei politici valutare comune&
*rearea Uniunii Economice si Monetare presupune nsa si o serie de csturi (de)a"anta*e) importante,
care au de a face, n principal, cu managementul macroeconomic :
a&! pierderea autonomiei politicilor monetare si valutare a membrilor individuali "
b&! posibila crestere a somajului&
a.) +ierderea autnmiei %liticilr mnetare si "alutare a membrilr indi"iduali
4ntegrarea monetara si perfecta mobilitate a capitalurilor determina paralizarea politicilor
monetare& :n momentul integrarii depline, bancile centrale ale statelor membre vor fi absorbite de o banca
centrala supranationala& 2isparitia unei asemenea institutii, ca si variatiile dirijate ale cursurilor de schimb
pot da nastere unor probleme serioase daca ritmurile de evolutie a salariilor, productivitatii si preturilor au
tendinte diferite n diversele tari membre'(,)&
b.) +sibila crestere a sma*ului
resupun7nd ca spatiul monetar comun include o tara cu inflatie redusa este posibil ca
aceasta sa devina dominanta si sa ceara ajustari altor tari cu o rata a inflatiei mare& Acestea din urma vor fi
nevoite sa ia masuri restrictive care, vor avea drept rezultat o scadere a gradului de ocupare a fortei de
munca&
5anca *entral@ European@
+litic, mnetar,
*ompetenta n domeniul politicii monetare a zonei euro a fost transferat@ la nivel comunitar fapt
stabilit prin 1ratatul de la Maastricht& 1ratatul de la Maastricht atribuie 5*E responsabilitatea pentru
politica monetar@ unic@ i i ncredin eaz@ un obiectiv fundamental, respectiv men inerea stabilit@ ii
pre urilor& @rile participante la zona euro nu mai dispun de politici monetare i valutare i, prin
urmare, trebuie s@ se bazeze pe alte politici pentru a promova competitivitatea i a se adapta la
ocuri& :n zona euro, deciziile de politic@ monetar@ sunt luate de Cnsiliul $u"ernatrilr -CE, care
este format din cei ase membri ai *omitetului e6ecutiv al 5*E i din guvernatorii b@ncilor centrale
na ionale ale @rilor din zona euro, pe baza principiului Ao persoan@, un votB&
'()
:n ceea ce prive te
opera iunile prin care sunt puse n aplicare deciziile de politic@ monetar@, *onsiliul guvernatorilor le
deruleaz@, ori de c7te ori este posibil i adecvat, prin intermediul b,ncilr centrale na inale , n
conformitate cu principiul descentraliz@rii opera ionale& 1ratatul interzice n mod e6plicit
finan area deficitelor bugetare prin intermediul b@ncilor centrale& Acesta mai prevede c@ sectorul
public nu trebuie s@ beneficieze de acces privilegiat la institu iile financiare& :n plus, a a+numita
clauz@ Ano bail+outB din 1ratat men ioneaz@ clar faptul c@ nici *omunitatea, niciun stat membru nu
poate fi considerat responsabil pentru angajamentele asumate de un alt stat membru&1ratatul impune
statelor membre UE obliga ia de a evita deficitele e6cesive& :n ceea ce prive te statele membre care
nu respect@ plafoanele pentru deficitul bugetar i pentru datoria public@ stabilite n rotocolul privind
procedura de deficit e6cesiv (2E!, ane6at 1ratatului, aplicarea acestei proceduri poate conduce, n
ultim@ instan @, la sanc iuni financiare & e baza analizelor economice i monetare periodice,
*onsiliul guvernatorilor ia decizii referitoare la nivelul principalelor rate ale dob7nzilor 5*E n
vederea realiz@rii obiectivului de stabilitate a pre urilor& Apoi, Cmitetul e.ecuti" al 5*E r@spunde
de im%lementarea deci)iilr de %litic, mnetar,& Acestea sunt aplicate prin orientarea ratelor
dob7nzilor pe termen scurt de pe pia a monetar@ c@tre nivelul ratelor dob7nzilor hot@r7t de *onsiliul
guvernatorilor& entru orientarea ratelor dob7nzilor pe termen scurt de pe pia a monetar@ c@tre nivelul
ratelor dob7nzilor stabilit de *onsiliul guvernatorilor, 5*E i Eurosistemul utilizeaz@ trei
instrumente:
((! rezervele minime obligatorii (RM%!
(.! opera iunile de pia @
(0! facilit@ ile permanente
Func ia principal a rezervelor minime obligatorii este stabilizarea ratelor dob7nzilor pe pia a
monetar@& 5@ncile trebuie s@ de in@ rezervele minime obligatorii n conturile Eurosistemului& Aceste
rezerve genereaz@ cererea structural@ de lichiditate din partea sectorului bancar al zonei euro, nivelul
acestora fiind stabilit n func ie de bilan ul fiec@rei institu ii de credit & Apro6imativ < ,,, de b@nci
fac obiectul constituirii rezervelor minime obligatorii& RM% trebuie ndeplinite, n medie, pe
parcursul perioadei de constituire, respectiv intervalul pentru care se calculeaz@ nivelul rezervelor
care trebuie constituite de c@tre b@nci& Aceast@ perioad@ ncepe de obicei n ziua de mar i urm@toare
edin ei *onsiliului guvernatorilor care are programat@ evaluarea orient@rii politicii monetare&
Rezervele minime obligatorii sunt remunerate de Eurosistem la o rat@ a dob7nzii medii marginale
aferente opera iunii principale de refinan are din perioada de constituire& Rezerve minime obligatorii
reprezint@ nivelul minim al rezervelor pe care institu iile de credit sunt obligate s@ le de in@ la banca
central@& entru fiecare institu ie, se calculeaz@ ca procent din totalul depozitelor constituite de
clien ii nebancari la acea institu ie de credit&
Opera iunile de pia de in rolul cel mai important n gestionarea condi iilor de lichiditate ale
sectorului bancar din zona euro i n orientarea ratelor dob7nzilor pe termen scurt de pe pia a
monetar@& Acestea se realizeaz@ descentralizat, respectiv 5*E coordoneaz@ opera iunile, dar
tranzac iile sunt derulate practic la nivelul 5*C&
Eurosistemul desf@ oar@ trei categorii de opera iuni, i anume:
(& opera iunile principale de refinan are D O+R
.& opera iunile de refinan are pe termen mai lung D ORTL
0& opera iunile de reglaj fin D OR/
rin intermediul %era iunile %rinci%ale de refinan are i %era iunile de refinan are %e
termen mai lun$, Eurosistemul crediteaz bncile& *reditele sunt ntotdeauna acordate pe o perioad@
scurt@ i prestabilit@, n schimbul garan iilor, pentru protejarea Eurosistemului de riscul
financiar& O%era iunile %rinci%ale de refinan are sunt efectuate sptmnal, sub forma unor
licita ii cu o rat@ a dob7nzii minim@ acceptat@ variabil@, pe baz@ de oferte, av7nd scaden a la o
sptmn& :n cadrul acestor licita ii, b@ncile pot depune oferte cu mai multe rate ale dob7nzii, la un
nivel egal sau superior ratei dob7nzii minime acceptate anun ate n prealabil& %fertele cu cele mai
ridicate rate ale dob7nzii sunt satisf@cute cu prioritate, dup@ care urmeaz@ celelalte oferte, n ordine
descresc@toare, p7n@ la epuizarea volumului de lichiditate care face obiectul aloc@rilor& E Opera iunile
de refinan are pe termen mai lung se desf@ oar@ sub forma unor licita ii lunare cu o rat@ a dob7nzii
minim@ acceptat@ variabil@, av7nd scaden a la trei luni& Fa opera iunile principale de refinan are i
opera iunile de refinan are pe termen mai lung pot participa numeroase b@nci, apro6imativ (
=,,& Opera iunile de reglaj fin nu constituie un instrument cu frecven @ periodic@ n ceea ce prive te
furnizarea sau absorb ia de lichiditate, aceste opera iuni fiind efectuate n func ie de necesit@ i&
Eurosistemul pune la dispozi ia b@ncilor du, facilit, i %ermanente i anume:
0. facilitatea de creditare mar$inal,
1. facilitatea de de%)it
/acilitatea de de%)it este facilitatea permanent@ a Eurosistemului, care const@ n posibilitatea
contrapartidelor de a constitui la o 5*C depozite overnight, remunerate la o rat@ a dob7nzii
prestabilit@&
/acilitatea de creditare mar$inal, este facilitatea permanent@ a Eurosistemului, care const@ n
posibilitatea contrapartidelor de a ob ine credite overnight de la o 5*C, la o rat@ a dob7nzii
prestabilit@, garantate cu active eligibile&
5*E a convenit asupra unui acord valutar (linie de sGap! cu Rezervele 8ederale ale /UA n leg@tur@
cu opera iunea Term Auction Facility n U/2& 5*E a efectuat o serie de opera iuni de furnizare de
lichidit@ i n U/2 b@ncilor din zona euro, n numele Rezervelor 8ederale&
&