A. .

Materiale conductoare
1. Materiale conductoare cu mare conductivitate electric
a) Cuprul i aliajele sale.
Cuprul electrotehnic notat CuE se obine prin rafinare electrolitic i are puritate peste 99,9%.
Impuritile pot modifica puternic proprietile. Oxigenul, reacionnd cu ga!e din mediul
ambiant, dau natere la compusi insolubili "n Cu care la ieirea din acesta "l fisurea!. #e .
reduce conducti$itatea electric. Cea mai dauntoare impuritate este bismetul care nu este
solubil "n Cu, mrindu%i fragilitatea. &lte impuriti precum &g, Cd, 'i au influenii mai
mici. Cuprul are retea cubica cu fete centrate, !()9 i *(+,-. Ohm milimetri ptrai,n, iar
punctul de topire +/.0 grade C. &re bun re!isten mecanic i la coro!iune. Este ataat de
aci!i, oxigen i de sulful coninut "n cauciuc. #e folosete la conduciile de bobina1, linii de
transport energie electric i la reali!area pieselor conductoare.
&lia1ele sale cele mai importante sunt alamele i bron!urile. &lamele sunt alia1e Cu%2n "n
diferite proporii. #unt re!istente la coro!iune, se pot lamina i tana uor, dar cu
conducti$itatea mai redus. 3ron!urile sunt alia1e Cu%#n 4staniu5 sau Cu%Cd, Cu%&l, Cu%3e
a$nd duritate mare i re!isten la coro!iune. &lia1ul cupru%cadmin are conductibilitatea
apropiat de cea a cuprului, fiind util la reali!area liniilor de control aeriene i lamelelor de
colector. Este scump datorita cadminului. &lamele i bron!urile ser$esc la reali!area unor
prese conductoare.
b) Aluminiul si aliajele sale.
Este al doilea metal ca importanta. #e obtine electrolitic cu mare consum de energie electrica.
&re i.c.f.c. 2(+0, *(+,0. 6 mm),m si 7t(8-9:C. Este foarte usor si ieftin dar inferior ca
re!istenta mecanica. Este atacat de oxigen dar oxidul este antiprotector. Conducti$itatea sa
scade mult datorita impuritatilor, de aceea se admite maxim /.-% impuritati. #olicitat la 9/%
./:C timp indelungat isi reduce re!istenta mecanica dar mult mai putin decat in ca!ul
cuprului. #e utili!ea!a la reali!area electro!ilor a ecranelor, infasurarile de transformatoare
sau a cablurilor subterane si a pieselor cu greutate mica.
&lia1ele se reali!ea!a prin adoas de #i, ;<, ;g, 2n, pentru imbunatatirea proprietatilor
mecanice. #e numesc duraluminiuri. &u conducti$itatea apropiata de cea a aluminiului. #unt
utili!ate ca alia1e de turnare a unor piese conductoare usoare.
2. Materiale cu mare rezistivitate electrica
a). Materiale pentru rezistoare de precizie si etalon.
&u coeficientul de $ariatie cu temperatura a lui =*> foarte redus. #unt maleabile si ductibile.
7roprietatile electrice si mecanice sunt in$ariabile in timp. Cel mai mult utili!at este
=manganina> Cu%'i%&l in proportii diferite.
b).Materiale pentru reostate.
?rebuie sa suporte incal!iri pana la )-/:C si sa aiba coeficient de $ariatie a lui =*> mic.
Constanta nula 48/Cu%@iA/5 se utili!ea!a la constructia reostatelor cursor .
@ichelina 4Cu%@iB2n 5, se utili!ea!a la constructia reostatelor de pornire si regla1. 7entru
reostate de sarcina se utili!ea!a fonta.
c)Materiale utilizate in electro-termie4tehnologie pe ba!a de caldura obtinuta pe cale
electrica5.trebuie sa aiba re!istenta mare la oxidare la temperature inalte,coeficient de $ariatie
a lui f cat mai redus caracteristici tehnologice bune si pret de cost redus.
Colframul este un metal dur cu 7t(0A+/:C,se oxidea!a la -//:C daca nu se afla in atmosfera
protectoare4$id ,ga!e inerte5. #e utili!ea!a la fabricarea lampilor incandescente ,a tuburilor
eletrotermice si a re!istentelor de incal!ire de la cuptoarele de topire si tratamente termice.
;abibdenul are 7t()8+/:C si temperature de regim la )///:C. #e oxidea!a la 8//:C. #e
utili!ea!a ca electro!i de sudura sau suporti pentru Dolfram. Cele mai utili!ate in
electrotermie sunt alia1ele Ee%Cr care au $ariatie mare a lui f cu temperatura. Cele mai ieftine
materiale utili!ate in metalurgie sunt silitele4C#I5 care suporta curenti mari dar imbatranesc
repede crescand re!isti$itatea.
3.) Materialele pentru contacte .&ceste material suporta solicitari electro%termice si
mecanice in functie de natura circuitului de frec$enta,etc. ?rebuie sa re!iste la ero!iune
4actiunea arcului electric5 sau coro!iune 4actiunea oxigenului5. ?rebuie sa aiba u!ura
mecanica redusa ,greutate mica. ?rebuie sa re!iste la sudura in c.c.
a) Materiale pentru contacte fixe. #e folosesc Cu sau &l care trebuie prote1ate cu lacuri sau
rasini.Cuprul poate fi utili!at acoperit cu &g4al carui oxid este bun conductor5. 7entru
uniformi!area suprafetei Fe contact , cupru poate fi acoperit cu staniu care este usor
deformabil.Contactele prin sudare se reali!ea!a cu alia1 Cu%&l re!istenta depin!and de alia1ul
din electrodul de sudura.
b) Materiale pentru contactele de rupere care suporta si actiunea arcului electric se tine
seama de puterea de rupere. Ga putere mica4relee si aparate de laboratoare se utili!ea!a metale
mobile 4&u%&l5,4Cu%&u5,47t%I 5(platina%iridiu.;etalele mobile pure nu re!ista la ero!iune in
special in curent continuu.
Ga medie putere 4+)/%-//5H utili!ea!a Cu,bron!uri,alame.
Ga mare putere fie 1oasa tensiune I-//H si curenti 4+//%0///5& sau inalta tensiune 48%
+///5<$ se utili!ea!a cupru in $arianta tare 4ecruisat5 si materialele sinteri!ate ex. Cu%
C4amestec de pulberi supuse la presiuni si temperaturi care este 9/% din punctul de topire al
celui mai greu fu!ibil prin fu!ibil5
c) Materialele pentru conctactele alunecatoare. 7iesele respecti$e sunt solicitate si
mecanic. 7entru lamele de colector se utili!ea!a bron!uri deosebite 4CuCd5 sau cupru tare.
Inelele de contact se reali!ea!a din bron!uri alame otel. 7eriile de masini electrice se
reali!ea!a din cupru grafitat sau grafit. Jrafitul nu se oxidea!a, se topeste la 0//:C si are
retea hexagonala Ga functionarea se desfac sol!i hexagonali care uniformea!a suprafata de
contact cu metal ocupand microgolurile.
. Materiale semiconductoare
Fatorita unor proprietati deosebite se folosesc ca conductoare de temperatura, presiune, camp
magnetic, radiatie.
a) Materiale semiconductoare nanoatomice
- !ermaniul este foarte rar 4/./9 %5.&re $alenta IH si retea cubica cu fete centrate. #e
oxidea!a la 9//:C, nu reactionea!a cu apa si se di!ol$a in acideul sulfuric.#e foloseste la
reali!area diodelor tran!istoarelor , detectoarelor de radiatii.
- "iliciul este foare raspandit sub forma de silicali.&re si retea cubica cu fete centrate
si $alenta IH. 7re!inta afinitate fata de oxigen.#e poate utili!a la temperatura mult mai mare
decat Je. Este folosit la reali!area integratelor, diodelor, tran!istoarelor, tiristerelor bateriilor
solare.
- "eleniul in structura hexagonala este stabil , nu reactionea!a cu apa, dar reactionea!a
cu oxigenul la cald.#e topeste la +9/:C.#e utili!ea!a cu fotomolecule si redresare de inalta
tensiune a$nd re!istenta in$ersa constanta si reparti!are uniforma a ternsiunii in$erse pe toate
elementele.
- "emiconductorii compusi se utili!ea!a la reali!area unor traductoare de presiune,
pentru fotore!istente sau sonde 'all. Combinatia Jatts are mobilitate mare si ser$este la
reali!area componentelor electronice de frec$ente inalte.
&lte materiale pe ba!a de seleniu, sulf, siliciu folosesc la reali!area luminoforilor.
- Carbura de siliciu 4C#i5 are structura asemanatoare diamantului si se descompune
la ))//:C. Oxidul sau este autoprotector. #e utili!ea!a la reali!area unor re!istente neliniare.
C. Materiale electroizolante
ClasificariK
+.Fupa compo!itia chimica
%organice 4contin carbon5
%anorganice
).Fupa structura moleculara
%macromoleculare 4peste +/// de atomi in molecula5
%micromoleculare
0.Fupa starea de agregare
%ga!
%lichid
%solid
A.Fupa stabilitatea termica
#tabilitatea termica ( capacitatea unui material de a functiona la o anumita
temperatura fara ca proprietatile sale sa scada sub o anumita limita.
L%49/MC5%materiale textile,rasini sintetice
&%4+/-MC5% materiale textile impregnate in ulei si rasini, poliamida, cauciuc sintetic.
E%4+)/MC5% rasini poliesterice si epoxidice, emailuri poliuretanice.
3%4+0/MC5%materiale pe ba!a de mica, a!best si fibre de sticla cu suport din material
organic.
E%4+--MC5%materiale pe ba!a de mica sau fibra de sticla si a!best pe suport anorganic.
'%4+./MC5%mica fara suport,rasini si lacuri siliconice.
C%4N+./M5%mica,sticla ceramica, politetrafluorura,etilena.
# MA$%&#A'% %'%C$&(#)('A*$% !A)(A"%
-aerul K cel mai utili!at i!olant , are rigiditatea E4s5(0,) <$,mm in conditii normale de
temperatura , presiune , umiditate , proprietatile sale depind de cei trei parametrii .
%hidrogenul K aceleasi proprietati electrice cu aerul dar cu proprietati termice foarte bune 4fiind
folosit la racirea motoarelor electrice mari 5 , poate exploda in contact cu oxigenul .
-!aze electrone+ative 4au proprietatea de a stinge arcul electric prin captarea de electroni5 .
Exemple K #E84hexaflorura de sulf5 ce are E(9OH,mm , este inert , neinflamabil pana la
+//MC . #ub influenta arcului electric se descompune in ga!e toxice si coro!i$e , atacand
cuprul datorita sulfului .
## Materiale electroizolante lic,ide
- uleiul mineral se obtine prin distilarea titeiului , este un bun i!olant si mediu de racire ,
proprietati electrice bune 4P mic , tgQ mic , E4s5()/OH,mm5. Ga temperaturi mari se
descompune in urma unor reactii chimice , iar proprietatile electrice se inrautatesc . Reactiile
chimice sunt fa$ori!ate de arcul electric , uleiul trebuie scimbat periodic regenerat printr%un
procedeu chimic , dupa ce in prealabil , se extrage apa absorbita din atmosefera fiind
hSgroscopic , Tleiul pentru transformator este mai fluid , se aprinde la +)/MC si se
autoaprinde la +-/ MC . Tleiul de cablu este mai $ascos si este folosit la temperaturi de lucru
mai mici decat in transformatoare .
-uleiuri sintetice, au proprietati foarte bune, sunt neimflamabile, nu se deteriorea!a in timp.
Tleiurile pe ba!a de clor sunt ieftine, dar se descompun in produsi toxici sub actiunea arcului
electric. Tleiurile fluorurate nu produc ga!e toxice, dar sunt scumpe. Cele mai bune uleiuri
sunt cele siliconice care se imflamea!a la aproximati$ A//MC. Eiind scumpe se utili!ea!a la
transformatoare speciale.
### Materiale electroizolante solide
1)Materiale or+anice macromoleculare naturale
-&asinile naturale sunt amestecuri de aci!i si hidrocarburi. &u proprietati dielectrice bune,
dar proprietati termice si mecanice slabe. #ellacul prin incal!ire de$ine termorigid fiind folosit
pentru lacuire sau lipire. Cloroformul, care se di!ol$a greu in ulei este folosit ca umplutura la
mansoanele de cablu. Chihlimbarul fiind foarte dur se foloseste la reali!area lagarelor de
aparate electrice.
-Celuloza are molecule liniare care se grupea!a pe contururi circulare formand tuburi subtiri
numite micele. &cestea, aran1ate in acelasi mod, formea!a fibrile si fibre celulo!ice. &ceasta
structura explica poro!itate mare 4)/%-/%5 care confera higroscopicitate ridicata. Fe aceea
proprietatile sunt dependente de continutul de apa absorbit. #i altfel produsele celulo!ice se
utili!ea!a numai impregnate in ulei sau rasina. &$and molecula polara P si tgQ au $alori
relati$ mari. #ub actiunea oxigenului moleculele sunt fragmentate reducandu%se proprietatile
mecanice .7entru imbunatatirea proprietatilor celulo!ei se tratea!a cu nitrati sau eteri
obtinanduse nitrocelulo!a sau ben!ilcelulo!a. 7rodusele principalele in scop electrotehnic sunt
K hartia <raft care contine si sulfat de sodiu folosita la transformatoare si hartia de
condensatoare care este foarte subtire si omogena. Cartonul electrotehnic se obtine din hartie
presata.
-Cauciucul natural are molecule cu )///%A/// de atomi .7roprietatile dielectrice sunt foarte
bune dar cele termice si mecanice slabe. 7rin $ulcani!are 4adaugare de sulf5 se imbunatatesc
calitatile macanice prin filmarea unor legaturi de # intre lanturile moleculare .#e mai adauga
alte substante 4negru de fum, amine5 cu rol de a impiedica tendinta de cristali!are si pierdere a
elasticitati in timp sau acesti adaosi reduc proprietatile dielectrice .#e folosesc la i!olatii de
interior
#e poate obtine cauciuc sintetic dupa diferite metode ,dar acesta are calitatile dielectrice mai
slabe si cele mecanice si termice mai bune re!istand bine la diferiti sol$enti .Tn cauciuc
deosebit este perbunanul care fiind semiconductor este indicat pentru curelele de transmisie
e$itandu%se incarcarea electrostatica.Cauciucul cel mai bun este cel siliconic.
-. Materiale or+anice macromoleculare sintetice
&cestea au proprietati deosebite si prelucrabilitate usoara . #unt 0 tipuri de rasini sintetice
dupa reactiile de obtinere K
a) &asini de polimerizare se obtin in cadrul unor reactii chimice in lant la temperaturi si
presiuni ridicate in pre!enta unor catali!atori 4ce a1uta reactiile chimice dar nu intra in
compo!itia chimica 5 fara a re!ulta in final si produsi auxiliari 4apa , oxigen , hidrogen5 .
&u temperatura de inmuiere redusa sunt nehigroscopice si au propietati dielectrice foarte bune
- .olietilena poate fi de 1oasa densitate 4obtinuta la presiune inalta5 cu stabilitate termica 9/:C
si cu propietati mecanice slabe sau de inalta densitate 4 obinuta la presiune 1oasa 5 cu
stabilitate termica +)/:C . Este re!istenta la aci!i si ba!e dar nu la sol$enti organici .
7roprietatile dielectrice sunt foarte bune si independente de frec$enta . Rigiditatea are $alori
intre +/%-/ OH, mm .
#e utili!ea!a la reali!area condensatorilor si i!olatia cablurilor de enrgie si inalta frec$enta
-.olistirenul este rasina cu molecula nepolara cu propietati dielectrice foarte bune
4asemanatoare polietilenei 5 si cu re!isti$itate foarte mare . &re temperatura de inmuiere
redusa , re!istenta mica si este inflamabil. #e utili!ea!a sub forma de ben!i , tuburi , lacuri sau
expandat indeosebi la inalta frec$enta.
-.oliclorura de vinil se obtine in $arianta tare 4 fara plastifiant 5 sau in $ariant moale. Eiind
material polar are caracteristici dielectrice slabe. #e comporta mai bine decat cauciucul la
actiunea uleiului mineral. 7roprietatile $aria!a cu frec$enta. #e foloseste ca i!olant numai la
frec$enta industrial pentru ca in current continuu imbatraneste repede. #e foloseste la i!olatii
de cabluri energetice si cabluri de forme complicate obtinute prin turnare.
-.olitetrafluoretilena are structura asemanatoare polietilenei, este nepolara cu bune
proprietati dielectrice si stabilitate termica ridicata 4)-/MC 5. Ga A//MC se descompune in
produsi toxici. &re coeficient de dilatare mare moti$ pentru care prin dilatare se fisurea!a
formand ca$itati. 7entru aceasta nu trebuie utili!at in campuri intense 4 descarcari partiale5. #e
foloseste in clasa de i!olatie C in medii coro!i$e sau la frec$ente inalte.
-rasini acrilice 4 sticle organice 5 sunt polare cu proprietati electrice reduse, dar cu proprietati
termice si mecanice asemanatoare polistirenului. #e foloseste la reali!area unor camere de
stingere 4transparente5 , ca lac, ade!i$, carcase.
b) &asini de policondensare se obtin in urma unor reactii chimice in trepte din care re!ulta si
produsi auxiliari care, la iesirea din material generea!a pori ce confera higroscopicitate
ridicata. #unt rasini termorigide cu exceptia poliamidei 7roprietatile electrice sunt in general
reduse.
- /enoplastele 4bachelite5 au molecula polara si re!istenta slaba la arc electric si curenti de
suprafata se pot folosi la temperaturi +-/%)//MC neintretinand arderea.#e folosesc pentru
obtinerea unor piese prrin turnare sau ca lacuri de impregnare.
- Aminoplastele sunt rasini care contribuie la stingerea arcului electric
4electronegati$itate5.&u proprietati asemanatoare bachelelelor dar cu re!istenta mai mare la
curentii de suprafata. Eolosite la reali!area camerelor de stingere, ca lacuri sau lianti.
- .oliamidele sunt substante puternic polare cu higroscopicitate ridicata deci caracteristice
electrice sca!ute. &re re!istenta mecanica mare la frictiune, se utili!ea!a in reali!area i!olatii
de crestatura combinata si a pieselor mecanice de angrenare.
- poliesterii pot a$ea molecule liniare sau spatiale. ?ereflalatul de polietilena are molecule
liniare este termoplasta si cu proprietati dielectrice si termice foarte bune 4E(+//%
)//O$,mm5, *U+/+9Vm5 stabilitate termica +-/:C. Re!istenta mare la intindere si sfasiere si
la actiunea aci!ilor si uleiurilor. Imbatraneste sub actiunea descarcarilor partial. #e foloseste
ca i!olatie de crestatura, support pentru mica, dielectric pentru condensator.
c) &asini de poliaditie se obtin prin reactie in trepte din care nu re!ulta compusi auxiliare.
- &asini epoxidice sunt termorigide, au contractie termica si nu formea!a goluri prin turnare.
Fatorita gruparilor O' 4polare5 adera la metale ceramica alte rasini. #unt neinflamabile cu
stabilitate termica +-/:C, au proprietati mecanice si termice bune dar dependente de
temperatura. #e folosesc ca rasini de turnare, impregnare, emailare sau ca ade!i$i.
.oliuretanii au molecule liniare sau spatiale cele cu molecule nliniare au proprietati
asemanatoare poliamidelordar mai putin higroscopice . Cele cu molecula spatiala are
proprietati asemanatoare fenoplastelor dar cu re!isti$itate mai mare. #e utili!ea!a la i!olarea
cablurilor, ca lacuri, emailuri, ade!i$i, ca i!olanti termici si fonici in $arianta expandata.
3. Materiale anor+anice. #unt utili!ate in clasa E, ', C fara a%si schimba proprietatile. @u se
oxidea!a si nu se degradea!a sub actiunea arcului electric. #unt re!istente la actiunea
radiatilor si a microorganismelor. &u proprietati mecanice inferiaore rasinilor sintetice .
Re!isti$itatea este de ordinul +/W.%+/W+-V m si rigiditatea 0%)// OH,mm.
a)Mica si produsele de mica
;ica este un material cristalin pe ba!a de silicat de &l. #tructura consta in straturi ce contin
atomi de #i si &l, legaturile intre straturi reali!andu%se prin atomi de potasiu si grupari O'.
Eortele de legatura sunt mult mai puternice in lungul straturilor, de aceea straturile se desfac.
7roprietatile dielectrice sunt mult mai slabe in lungul planelor de cli$a1 datorita mobilitatii
mari a atomilor de potasiu si O'. 7roprietatile dielectrice scad cu cresterea temperaturii si a
frec$entei. Rigiditatea dielectrica depinde de presiunea stratului si de continutul de defecte,
putand a1unge pana la 9//;H,m, dar usual nu depaseste )-;H,m. ;ica este inerta chimic si
cu stabilitate termica .//:C4 la o $ariant de mica superioara numita flogopit care contine si
magne!iu5. Ca dielectric este folosita la condensatoare si la reali!area unor i!olatii cu
proprietati termice superioare.
'artia de mica se obtine prin de!integrarea deseurilor de mica in particule fine si
depunerea lor sub forma de straturi pe diferiti suporti. Este i!otropa, omogena, dar cu
proprietati electrice slabe datorita distrugerii retelei de cristaline.
;icalexul se obtine din mica musco$ite 4 cea mai buna mica% contine numai #i, &l, O5 si
sticla cu bor si plumb. Re!ista la umiditate si arc electric si are proprietati mecanice si
dielectrice foarte bune. #e foloseste la reali!area de piese i!olante fasonate, i!olatori etc.
;icamitele se obtin din foita de mica, lipite cu diferite lacuri la presiune. #e folosesc
la colectoare sau garniture.
;icafoliile se obtin din foite de mica pe suport flexibil4tesaturi de sticla sau hartie 5 #e
utili!ea!a ca i!olatii de crestatura.
;ica sintetica nu are gruparea O' si este otelita la 9//:CK are coeficient de dilatare apropiat
de cel al metalelor.7roprietatile dielectrice sunt bune.
b)"ticlele sunt materiale termoplaste din oxi!i de siliciu, bor sau fosfor la care se pot adauga
oxi!i de calciu plumb potasiu .#tructural sunt alcatuite din !one cristaline despartite de !one
amorfe care se comporta diferit la dilatare fisurandu%se.
#ticla de cuart contine numai 45 de #i si are structura cristalina.Este foarte densa si are
proprietatile electrice deosebite 45 coeficient de dilatare redus conductibilitatea termica
ridicata.&daugarea unor oxi!i cum ar fi CaO proprietatile dielectrice se imbunatatesc. Oxi!i
metalelor alcaline inrautatesc proprietatile .7roprietatile mecanice depind foarte mult de
tratamentele termice.
#ticlele sunt general45 casante dure re!istente la actiunea sol$entilor 4exceptie acid clorhidric5
si cu bune proprietati dielectrice.
#e utili!ea!a ca dielectrici pentru condensatoare ,corpuri de iluminat 45 sub forma de fibre
pentru tesaturi foarte re!istente.
c)Ceramica electrote,nica defineste clasa de materiale obtinute prin ardere la temperaturi
ridicate .
#e obtin din argila sau steatita cu di$ersi adaosi. #tructura lor este neomogena proprietatile
deprin!and de raportul dintre fa!a cristalina si amorfa. &ceste materiale re!ista bine la arcul
electric, nu se degradea!a in timp, au re!istenta mare la tractiune dar au re!ilienta mica. #e
contracta mult la racire, in ele neputand fiind inglobate piese metalice. #unt higroscopice si de
aceea se gla!urea!a4tot cu o ceramica modificata ce este impermeabila5.
#e utili!ea!a ca dielectric pentru condensatoare sau piese i!olante pentru inalta tensiune sau
inalta frec$enta.
d)Azbestul este sub forma de fire lungi de !eci de milimetri. In compo!itie cuprinde oxid de
magne!iu, de siliciu si apa. Ga 0-/%A//MC pierde apa iar la -//MC se pul$eri!ea!a.Ga +-)+MC
se topeste. Este foarte higroscopic, iar rigiditatea este mica40,-<H,mm5. 7ierderile dielectrice
sunt mari. #e foloseste la tensiuni 1oase si frec$ente industriale.#e utili!ea!a sub forma de
fire,ben!i sau hartii la i!olatiile de crestatura numai impregnate.
&!bocimentul se obtine prin adaos de ciment.Re!ista la arcul electric si la curentii de
suprafata. #e utili!ea!a la reali!area camerelor de stingere a placilor separatoare a tablourilor
de distributie.
MA$%&#A'% MA!*%$#C%
Fin punct de $edere electrotehnic ne interesea!a materialele feromagnetice,
ferimagnetice si nemagnetice.
;aterialele fero% si feri% se clasifica in materiale magnetice moi4care au ciclu
histere!is ingust cu 'cI./ &,n5 si magnetic dure4care au ciclu histere!is lat5.Cele magnetic
moi, a$and X mare se folosesc la reali!area circuitelor magnetice. Cele magnetic dure ser$esc
la reali!area magnetilor permanenti4cand utili!ea!a 43B'5 max din cadranul III al ciclului
histere!is5.
InfluentiK
+. Cresterea temperaturii scade X si 3s la cele moi si 3r la cele dure.7este
temperature curie4Y.//ZC la Ee5 se trece la paramagnetism.
). Impuritatile neferoase4@,O,C,75reduc X si 3s, iar @i si Ca cresc X.#iliciul
reduce 3s.Ga materialele magnetic dure carbonul reduce 3r si 'c.
0. #olicitarile mecanice deminea!a proprietatile magnetice
A Materiale feroase ma+netic moi0
1)/ierul0-te,nic pur 99.-%99.94suede!5 are bsN)? , XrI(0)///
%pur
%extrapur ambele sunt foarte scumpe si sunt ultili!ate foarte rar
-)(teluri si fonteK%otelurile sunt folosite la reali!area circuitelor magnetie solicitate
mechanic43sI)?, XrY)///5
%fontele au caracteristici inferioase dar sunt ieftine
3)Aliaje fie siliciu.&daugand #i, creste re!iti$itatea sis cad pierderile prin curenti turbionari.
7rocentul de #i nu poate depasi A.-% la tabla laminata la cald si 0.0% la cea laminate la rece,
deoarece prin cresterea fragilitatii , materialul de$ine neprelucrabil. &daosul de #i scade
inductia de saturatie 3s cu /./-? la fiecare +%#i.
#e utili!ea!a sub forma de table, profile, bare. ?abla laminata la cald este aproape i!otropa si
se utili!ea!a la masinile electrice relati$e. &re pierderi intre /.9 si 0D,<g la +?. ?ablele se
i!olea!a intre ele cu lac sau hartie.
?abla laminata la rece sau texturata are directie de magneti!are usoara m.n[+//\ si inductia de
saturatie 3s()./0?. 7ierderile sunt reduse 4N(/.8C,<g la +?5. #e utili!ea!a numai la
transformatoare unde se impune un ciclu de impachetare a tablelor.
Fupa prelucrari mecanice,aceste table trebuie tratate termic4incal!ire .//ZC si racire rapida5
pentru re$enirea la orientarea initiala a cristalelor din !ona stantata.
I!olarea tablei se face cu un material ceramic numit carlit.
Ga solicitari mecanice de +/] ',m^B,permeabilitatea X scade ),- ori.B4n(-5__
1)Aliaje *i-/e4fermalleS si supermalleS5ce au X mare si ciclu histere!is ingust sunt folosite la
ecrane magnetice si transformatoare de masura.
2)Aliaje pe baza de *ic,el cu ciclu histere!is dreptunghiular, care sunt folosite la
dispo!iti$ele de comutatie.
3) Aliaje pe baza de Cupru cu 3sU),-?, foarte dure, care sunt folosite la masini speciale si
membrane telefonice .
4)Aliaje ma+neto-strictive 4@i%Ee,@i%Co5 folosite la generatoarele sonore sau pentru
purificarea apei prin $ibratie.
. Materiale feroma+netice moi0
&re 3sI/,8? si re!isti$itate electrica `*> mare.
7ot a$ea ciclu histere!is ingust sau dreptunghiular.
#e utili!ea!a in domeniul frec$entelor inalte la mie!uri de bobine si transformatoare.
C. Materiale feroma+netice dure0
1) (teluri martensitice 4obtinute prin racire brusca de la 9//
o
C5.&u 'c mare.#unt sensibile
la socuri mecanice si $ariatii de temperatura.
-) Aliaje plastice ce suporta deformari fara modificarea caracteristicilor magnetice.
ExK $icalloS4Co%H%Cr5 sau cunifr4Cu%@i%Ee5 care re!ista la $ibratii si sunt folosite comen!i in
automati!are.
3) (teluri aliate cu 56Co6Cr 7C sub 18)
1) Aliaje pe baza de Mn si metale pretioase care au 3r mare si sunt stabile tehnic dar sunt
scumpe.
2)Aliaje cu durificare prin dispersie de baza.
ExK &l% @i, &l%@i%Cu.
Caracteristicile magnetice depind de adaosi K Co creste 3s
@i scade 3r
Carbonul trebuie e$itat.
#unt utili!ate la reali!area magnetilor prin turnare sau sinteti!are. Re!ista la socuri si $ibratii,
3rU+,0?.
9 Materialele ferima+netice dure sunt utili!ate la reali!area unor magneti permanenti
ieftini si miniaturi!ati. #e pot obtine magneti si pe suport elastic.
Inductia remanenta 3r(/,)%/,A?
% Materiale nema+netice0
&u X
r
I+,/+ si se folosesc la reali!area circuitelor cu reactanta magnetica mare.
#unt oteluri cu mult Cr4N+)%5, @i, Co, care fac parte din categoria inoxidabilelor.
In !onele de sudura de$in feromagnetice.