Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale .

Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
CAPITOLUL 3
AC IONRI ELECTRICE PENTRU PROPULSIE
Actionarile de turatie variabila sunt folosite in industrie de foarte mult timp, insa ele au
fost practic introduse in uz catre sfarsitul anilor 60 odata cu folosirea semi-conductoarelor de
putere. La inceput, motoarele DC au fost cea mai probabila alternativa pentru controlul
propulsiei, dar in anii 80, actionarile cu motor AC au devenit atat disponibile la nivel industrial,
cat i competitive din punct de vedere comercial. De atunci, aproape toate noile livrari de masini
cu propulsie electrica au la baza una din topoloiile actionarilor AC.
Cele mai obisnuite convertoare pentru transmisiile cu motor sunt dupa cum urmeaza!
"#$ % convertoarele de tip invertor de sursa de tensiune pentru motoarele AC, in mod
normal motoare asincron
C&clo % cilcloconvertoarele pentru motoarele AC , in mod normal motoare asincron
C#$ % convertoarele de tip invertor de sursa de curent pentru motoarele AC, in mod
normal motoare sincron
Convertoare DC sau #C' ('ectificator Controlat de #ilicon) pentru motoare DC
Abordarea subiectului se va face in ordine inversa deoarece convertorul DC este cel mai
simplu si, in consecinta, cel mai usor de inteles, fata de celelalte care au o confiuratie mai
comple*a.
3.1 Punte redresoare cu tiristoare pentru acionri
cu otor curent continuu !SCR"
Cel mai folosit motor DC (de curent continuu) este motorul electric cu e*citatie in
derivatie care are un bobina+ al campului alimentat separat si un bobina+ de indus al rotorului.
Curentul de indus este transferat de la bornele fi*e la rotor prin intermediul periilor
conectate la comutatorul rotataiv. ,ractic, curentul din indus trece si prin niste bobina+e fi*e
suplimentare, ceea ce faciliteaza comutarea curentului intre sementele comutatorului, insa
acest efect nu este analizat in cele ce urmeaza.
$ntr-un motor electric cu e*citatie in derivatie de tip DC tensiunea de indus este
proportionala cu campul manetic si viteza de rotatie. Campul manetic este dependent de
curentul campului si din cauza efectelor saturatiei, acestea nu sunt, de fapt, proportionale in
mod real. -otusi, daca se neli+eaza saturatia, tensiunea de indus este!
(../)
0nde! K
V
- este constanta tensiunii induse,
36
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
I
f
-

curentul de manetizare al campului,
n - este viteza de rotatie,
K

, K - constanatele proportionale,
1 este flu*ul motorului.
Campul dezvoltat este proportional cu curentul de indus si campul manetic!
(..2)
unde K
t
este constanta de cuplu si Ia este curentul de indus.
3otorul DC trebuie alimentat de o sursa DC al carei camp, curent si tensiune sunt limitate, iar
limita caracteristica a operatiilor va fi reprezentata in fi. ../.
4peratiunea este impartita intr-o reiune constanta de cuplu, reiune caracterizata de un
curent constant al campului, si o reiune de reducere5 slabire a campului unde curentul campului
este redus pentru a se mentine nivelul ma*im al tensiunii de indus pe masura ce viteza5 turatia
creste. Astfel, limita ma*ima a cuplului ramane, in principiu, constanat in reiunea constanta de
cuplu si invers proportionala cu viteza in reiunea de slabire a campului.
Cu toate acestea, in reiunea unde viteza e redusa, curentul de indus trebuie limitat in vederea
evitarii arderii comutatorului, iar in reiunea unde viteza este mai mare, acesta trebuie redus in
scopul evitarii aparitiei scanteilor intre sementale comutatorului. -oate aceste limitari sunt
indicate in diarama de mai +os.

Fig. 3.1. Limitele caracteristice maxime de operare pentru un motor electric cu excitatie in derivatie( i.e. cu
magnetizare separata
$n cele mai utilizate aplicatii de putere mare5 ridicata, un rectificator de t6&ristor cu punte
ma*ima (7i. ..2) alimenteaza motorul DC cu un curent de indus controlat. $n mod similar,
campul bobina+ului este e*citat cu a+utorul unui curent reulat al campului. Cuplul este controlat
cu precizie si doar cu mici variatii, daca inductanta bobina+ului este mare, insa aceasta reduce, pe
37
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
de alta parte, performanta dinamica atat timp cat constanta de timp creste. $n aceasta topoloie,
tensiunea DC din bobina+ul de indus al motorului este controlata prin defazarea intervalului de
conductie al t6&ristor-ului prin un6iul 8 de aprindere al supapei. Acest un6i al supapei poate fi
in principiu controlat intre 0 si /80 de rade, iar tensiunea din bobona+ poate fi astfel relata de la
9 /,.: pana la % /,.: ori tensiunea liniei. $n realitate totusi, un6iul de aprindere supapei nu poate
fi mai mic de /: rade, si aceasta, pentru a se asiura controlului actionarii cu motor ,de
asemenea cu caderi de tensiune in retea, dar nici mai mare de /:0 rade, tocmai pentru a avea
asa- numita toleranta5mar+a de comutare.
Curentul din bobina+ este controlat prin un6iul de aprindere al actionarilor t6&ristor si
astfel, curentii AC vor fi defazati in functie de tensiunea fundamentala. 0n6iul de faza al
curentului este aproape eal cu cel de aprindere al supapei. -ensiunea de indus este proportionala
cu viteza de rotatie, si astfel se poate observa ca un6iul de faza , care este apro*imativ eal cu
un6iul de aprindere al supapei, este de asemenea proportional cu tensiunea, si in consecinta cu
viteza de rotatie. $ntr-o actionare cu motor DC, unde viteza variaza intre 0 si 0,;6 (8< /: rade)
un factor de putere mic determina cresteri in ceea ce priveste pierderile sistemului de enerare si
distributie, mai multe eneratoare trebuind sa functioneze fata de cat ar cere puterea active a
sarcinii5 incarcaturii.
0zura periilor si a comutatorului este o sursa de defectiuni si, implicit, de interventii de
intretinere, limitandu-se astfel performanta de oprire a cuplului. Atunci cand se ia in considerare
acest lucru, cat si faptul ca limita practica a actionarilor cu motor DC este de 2 % . 3= , aplicatia
actionarii dispozitivului 6idraulic DC este limitata, e*ceptie facand '>-'47$-# in care
instalatiile e*istente sunt refolosite.
Fig.3.! a "ctionare #$ cu punte de tiristoare de putere maxima (%$&. ' (ensiunea #$ medie catre motor este
controlata prin intarzierea conductiei tiristorilor cu un ung)i de aprindere * al supapei. (ensiunea medie a
motorului este
3.#.Con$ertoare%e de sursa de curent
4 cone*iune de curent DC alimentata de un rectificator controlat de t6&ristor si
manetizata de un inductor este ceea ce caracterizeaza un invertor de sursa de curent (C#$), si
38
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
care, mai este numite ocazional si LC$ % invertor de sarcina comutata sau #&nc6ro. Acest tip de
convertor este in mod normal folosit impreuna cu un motor sincron, dar poate fi folosit si cu unul
asincron atunci cand sunt operate anumite modificari. "arianta motorului asincron era mai
intalnita in trecut si este prea putin folosita in instalatiile noi din present.
3otorul sincron este analoul eneratorului sincron cu bobina+e ale campului de rotatie si
bobina+e ale statorului tri- si 6e*a-fazat. ?obina+ele statorului 6e*a-fazat trebuie alimentate de un
invertor C#$ dublu si sunt folosite pentru reducerea armonicii cuplului pe arbore5 a*. 3otorul
sincron trebuie sa produca tensiunea de comutare pentru invertor, ceea ce inseamna ca trebuie sa
functioneze cu un un6i de faza capacitiv. Astfel, motorul va fi dimensionat pentru un curent mai
mare decat tensiunea retelei. Din punct de vedere al retelei, invertorul de sursa de curent este
identic cu un convertor de t6&ristor cu punte ma*ima folosit pentru actionarile cu motor DC, iar
caracteristicile fata de retea pot fi considerate a fi in mare parte aceleasi. ,artea invertorului care
alimenteaza motorul are aceeasi topoloie cu cea a unui rectificator si foloseste tensiunile induse
din motor in locul tensiunii retelei.
'ectificatorul de tiristor rezulta intr-un factor de putere care variaza in functie de viteza,
factor care este mare (0,;) la viteza nominala a motorului si care tinde catre zero la viteze mici.
Curentul de alimentare contine armonici care trebuie avute in vedre atunci cand se proiecteaza
sistemul si care ar trebui in mod normal sa fie reduse prin folosirea unei confiuratii 6e*a-fazate
cu /2 pulsatii.
Curentul de cone*iune DC este directionat prin fazele motorului prin controlarea
t6&ristor-ilor stadiului invertor. #e obtine astfel, o curba a curentului in 6 trepte care rezulta in
armonice ale motorului si variatii ale cuplului. C#$ necesita o anumita tensiune contra- indusa
(>37) de la motor pentru a realiza comutarea. $n consecinta, acesta se foloseste in principal in
actionarile cu motor sincron unde motorul poate functiona cu factor de putere capacitiv.
La viteze mai mici, de reula sub :-/0@ din viteza nominala, >37 este prea scazuta
pentru a se realize o comutare in mod firesc. $n acest interval de viteza, C#$ este pus in functiune
in mod pulsatoriu, mod in care curentul este controlat la nivelul zero in timpul comutarii stadiului
de randament al invertorului. Astfel, cand curentul si cuplul sunt fortate catre nivelul zero, viteza
un6iulara a cuplului la a*ul5 arboreal motorului este mare in acesta zona de operare. "ariatia
cuplului si, in consecinta, vibratiile arborelui, ar trebui analizate cu atentie atunci cand se
proiecteaza sistemul cu propulsie pentru a se reduce vibratiile si zomotul acustic. -oate acestea
pot avea un effect neative asupra dispozitivelor 6idraulice cu roti dintate care opreaza in modul
D,.
Limitele de operare caracteristice sunt reprezentate in fiura ..A pentru topoloia din 7i.
.... C#$ este folosit in actionarile cu motoare sincrone de puteri mari, cea mai mare fiind de
apro*imativ /00 3=.
39
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
Fig 3.3. "ctionarea tip $%I(L$I cu limitele caracteristice de operare.
3.3. Cic%ocon$ertoare%e
Cicloconvertorul (C&clo) este un convertor direct fara cone*iune DC (a se vedea 7i. ..A.)
-ensiunea motorului AC este construita prin selectarea sementelor de faza ale tensiunii de
alimentare, prin controlul puntii anti- paralele a t6&ristorului. #e deseneaza o confiurartie cu /2
pulsatii cu armonica liniara redusa, insa cicloconvertorul poate fi de asemenea alimentat intr-o
confiuratie cu 6 pulsatii. $ntr-o confiuratie cu 6 pulsatii, transformatoarele de alimentare pot fi
substituite cu bobine de reactanta atunci cand tensiunea de alimentare se potriveste cu tensiunea
invertorului.
-ensiunea motorului este controlabila pana la apro*imativ o treime dinfrecventa de
alimentare (apro*. 20 Bz)C astfel se poate aplica cu precadere in actionari cu arbore direct fara
roti dintate. De altfel a si fost folosita pentru sisteme principale de propulsie, inclusive in
propulsorul cu elice.
-ensiunea motorului contine un nivel mult mai scazut al armonicilor fata de C#$, iar
factorul de putere poate fi mentinut ridicat ( unitate in actionarile cu motor sincron).
7actorul de putere de alimentare depinde de tensiunea motorului si este apro*imativ 0,D6 in zona
de slabire a campului. Continutul armonicilor liniare depend de viteza si necesita o atentie
deosebita atunci cand se proiecteaza sistemul mai ales in cazul in care actionarea cu motor este
mare in comparative cu puterea instalata.
Limitele de operare sunt similare cu cela identificate la tipul5 modelul C#$ de la
actionarile cu motor sincron, e*ceptie facand limitarile de viteza scazuta care nu sunt prezente, de
vreme ce comutarea are loc catre tensiunile retelei sin u catre cele ale motorului. $n consecinta,
cicloconvertizorul a fost preferat in aplicatiile unde operarea si randamentul la viteza5turatie +oasa
sunt esentiale, in mod special in sistemele de sparere a 6etii, dar si D, sau aplicatiile pentru
nave de pasaeri unde e*ecutia la viteza mica este foarte importanta. C&clo este disponibil la un
nivel de putere de 2- 22 3= per actionare cu motor.
40
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
Fig. 3.+., "ctionarea cicloconvertoarelor cu unde de intrare si unde fundamentale de iesire.(ensiunea de iesire se
o'tine prin selectarea segmentelor de faza ale tensiunii de alimenatre.
3.&. In$ertoare%e de sursa de tensiune
Convertorul "#$ este de departe cel mai folosit convertor de frecventa in aplicatiile
industriale. Acesta ofera actinarea5 transmisia cu radul cel mai inalt de performanta, acuratete si
fle*ibilitate si poate fi folosit cu un motor sincron. #e mai poate folosi cu masinile sincron cat si
cu masinile sincron cu manet permanent, inreistrandu-se o mult mai buna performanta in
comparative cu alte alternative. ,rincipala limitare a acestei topoloii a actionarii5 transmisiei a
fost disponibilitatea unor componente de ianlta putere cat si competitivitatea sa fata de alte
topoloii din ranul de putere mare. ,ana nu demult, limita practica a acestor transmisii5 actionari
era de cam 8-/0 3=, insa, pe masura ce noi componente au devenit disponibile, aceasta limita a
crescut si poate fi aplicata in transmisii5 actionari ce depasesc c6iar .0 3=.
0n rectificator, de fapt un rectificator necontrolat de dioda conectat la retea,
caracterizeaza un "#$. Acesta rectifica tensiunea retelei, care asfel, produce o tensiune DC
relative constanta si care este mai departe manetizata de o baterie de condensatori in cone*iunea
DC. Condensatorul electric din cone*iunea DC asiura in eala masura si faptul ca variatia de
distributie de inalta frecvenat de la modulul invertor nu trece5 intra in retea. 4 actionare cu motor
alimentat prin inductie de un convertor "#$ cu 6 pulsatii esta reprezentata in fi. ..:.
41
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
Fig. 3.-., "ctionarea ./0 cu ! nivele si limitele sale implicite.
'ectificatorul din 7i. ..:. reprezinta o confiuratie cu 6 pulsatii folosita acolo unde
convertorul este conectat direct la retea. Curentii armonici dominanti sunt de ordinul armonic al
:-lea, al D-lea, al //-lea si al /.-lea. Deformarea armonica poate fi diminuata in continuare prin
folosirea confiuratiei cu /2 pulsatii cu dubla alimentare via un transformator cu . bobine,
anulandu-se astfel a :-a si aD-a armonica. Acolo unde este necesar un transformator pentru
adaptarea tensiunii, ar trebui sa se folosesca in mod normal confiuratia cu /2 pulsatii. ,rin
folosirea transmisiei5 actionarii ,=3 si a confiuratiilor cu /2 pulsatii, deformarea armonica
rezultata va fi in mod normal aproape de limitele definite prin reuli si indrumatoare, insa ar
putea fi necesare si alte materiale aditionale(e. filtrarea).
>*ista cateva modaliatati de control a elementeleor de distributie5cone*iune pentru
obtinerea tensiunii dorite de iesire din motor. 3etodoloia cel mai des intalnita este folosirea
,=3 (3odulatia Duratei $mpulsului) intr-una din variantele e*istente. $n varianta sa primara, o
tensiune trifazata ,=3 este enerata prin compararea a teri valori sinusoidale de referinta cu un
semnal triun6iular de frecventa inalta ( a se vedea 7i. ..6.). Cat timp indicatia sinusoidala este
esta mai mare decat semnalul triun6iular, elemental de distributie superior din piciorul support
al invertorului primeste un semnal de aprindereC elemental inferior este oprit si invers, cand
semnalul sinusoidal de referinta este mai scazut decat semnalul triun6iular. -ensiunile de la
invertor catre terminalele5 bornele motorului urmeaza acelasi tipar. -ensiunea liniara , cea care
influenteaza motorul, este deci diferenta dintre doua tensiuni fazate.(cf. 7i...6.)
Ca o alternative la asemenea metode ,=3, e*ista te6nicile vectoriale de modulatie si
te6nicile de modulatie directa, ca in cazul D-C(Controlul Direct al Cuplului), unde semnalele de
aprindere ale supapei sunt enerate direct prin calcularea acelui vector de tensiune din cei 8
posibili(inclusive 2 vectori zero) care sa poata fi aplicat bobina+elor statorului.
42
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
Fig. 3.1, 2enerarea pulsatiilor de cuplare la un invertor ./0 modulat si tensiunile de iesire rezultate la faza
motrului si intre doua linii.
>*ista metode diverse pentru implementarea controlului motorului care au in vedere sa
creeze putere de alimentare in motorul care ofera cuplul dorit!
Contro%u% sca%ar
>ste cel mai simplu si totodata prima te6noloie de control aplicata motoarelor sincron.
$mplementarea acestuia a fost posibila in electronica analoical, sinura varianta e*istenta la
inceputurile te6noloiei de control a motorului. Controlul scalar se bazeaza pe modelul fi* al
motorului asincron, si pornindu-se de la acesta se calculeaza tensiunea si frecventa
corespunzatoare pentru a se obtine cuplul si viteza dorite in motor. Dezavanta+ul este ca modelul
este valid doar in stare fi*a si ca parametrii modelului depind in mare masura de temperatura,
frecventa etc. ,rin urmare, metodele sclare au un randament dinamic slab, cu o folosire redusa a
capacitatii motorului.
Contro%u% $ectoria% a% '%u(u%ui rotoru%ui
43
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
Aceasta metodoloie a fost dezvoltata in anii 60 de omul de stiinta erman ?lasc6Ee.
Acesta are la baza un model al curentilor, flu*urilor si tensiunilor din motr raportat la vectorii
dintr-un sistem de coordonate rotativ. Cu coordonatele orientate in sincron fata de flu*ul rotativ
al bobina+ului rotorului, componentele vectorului curent sunt decuplate5descompuse intr-o
componenta a flu*ului si una a cuplului, similare curentului campului motorului DC si curentului
de indus. 3etoda necesita o capacitate a computerului cu mult mai performanta fata de ceea ce
era disponibil atunci cand metodoloia de control a fost dezvoltataC aceasta metoda si-a asit
utilitatea sa comerciala de la inceputul pana la sfarsitul anilor 80. 0n alt dezavanta+ al acesteia
este si acela ca modelul necesar pentru realizarea transformarii vectorilor contine parametri cu un
rad marit de variabilitate, in mod special rezistenta rotorului care depinde de temperatura. $n
scopul obtinerii unui bun randament dinamic, rezistenta rotorului ar trebui adaptata on-line sau
temperatura ar trebui masurata. 7i. ..D reprezinta o diarama sc6ematica pentru aceasta sc6ema
de control.
Fig.3.3. #iagrama 'loc simplificata pentru sc)ema de control a fluxului vectorial4 cunoscuta si ca #($ (controlul
direct al cuplului
Contro%u% $ectoria% a$ansat a% statoru%ui
Aceeasi decuplare5 descompunere a controlului flu*ului si cuplului poate fi obtinuta prin
folosirea unui model de curenti si flu*uri ai statorului intr-un sistem de coordonate orientate al
statorului. Acest model poate fi facut independent de parametrii rotorului care variaza foarte
mult, dar necesita o capacitate computerizata sporita a controlorului. ,rin simulare, aceasta
metoda a fost cunoscuta abia in anii 80. Apoi, spre mi+locul anilor ;0, metoda, cunoscuta si ca
44
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
D-C ( Controlul Direct al Cuplului), a devenit disponibila comercial. 3odelul matematic al
motorului sincron trebuie rezolvat cu o frecventa de proba de A0 Bz pentru un control precis, iar
ulterio nu vor mai putea fi estimate calitatile electrice ale motorului si nici viteza mecanica a
acestuia. Aceasta stare de fapt faciliteaza folosirea transmisiilor5 actionarilor fara ta6ometru in
ma+oritatea aplicatiilorC aceasta este, se pare, o oimbunatatire substantiala a preciziei sistemului.
7i.:.8 arata limitarile actionarii cu motor asincron de tip "#$. Limitarea tensiunii pe tensiunea
statorului este determinata de tensiunea ma*ima de iesire din invertor prin tensiunea constanta de
cone*iune DC data. 0nitatea invertoare sau curentul ma*im al motorului da limitarile in cuplul si
curentul statorului. $n mod normal, acest lucru inseamna ca motorul limiteaza curentul si cuplul
in operatiile continue de incarcare si curentul invertorului la incarcarea intermitenta. 3ai e*ista
insa si o alta limitare % numita limita momentului de rasucire5 rasturnare % care este o
caracteristica a motorului cu inductie insusi. $n mod normal aceasta apare de la/:0@ pana la
200@ din viteza nominala care este in mod obisnuit dincolo de radul operational al vitezei
motorului cu propulsie.
Fig.-.5 Limitele caracteristicemaxime de operare pentru actionarea cu motor V%I asincron
-opoloia din 7i...: este capabila sa puna motorul in functiune in ambele directii.
Datorita sursei de putere a diodei rectificate, puterea poate fi totusi luata doar din retea si nu si
transmisa inapoi in retea in timpul franarii de reenerare. ,artea invertorului care alimenteaza
motorul are si capacitatea de a realiza o retea de reenerare. Daca acest lucru s-ar intampla in
topoloia prezentata, tensiunea de cone*iune5 distributie DC ar creste si componentele ar putea
suferi deteriorari din cauza supratensionarii. -oate convertoarele dispun de o protectie
incorporata impotriva supratensionarii care limiteaza puterea de franare daca tensiunea de
cone*iune creste peste limita de securitate.
45
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
$n scopul reenerarii puterii, eneriei datorita manevrei cras6-stop prin inversarea
vitezei elicei, asa cum este reprezentat in fi. ..;, este o practica relativ obisnuita sa se
construiasca5 incorporeze o baterie de rezistori controlati de tranzistori in cone*iunea DC, baterie
care este activata inainte de limita de siuranta pentru supratensionarea cone*iunii DC. ,uterea
reenerata va fi ulterior descarcata in acest rezistor. $n mod alternativ, rectificatorul poate fi
ec6ipat cu un rectificator de t6&ristor cu punte ma*ima plasat anti-paralel fata de rectificatorul
diodei ( a se vedea sectiunea urmatoare) sau capatul activ frontal ( asemanator cu modulul
invertorului) poate fi aplicat ca rectificator pentru a alimenta cu enerie5putere reteaua.
Fig.3.6 $apacitatea de franare (operatie pe + cadrane este necesara pentru actionarile cu propulsie4 unde manevra
cras)-stop se face prin sc)im'area sensului vitezei propulsorului.
$n conditia de F bollard pullG flu*ul de putere va fi pozitiv i.e de la retea la motor , in stare
fi*a. Din punct de vedere dinamic, ar putea e*ista un moment dinamic de franare pentru a opri
sau reduce viteza elicei, daca reducerea de viteza ar fi atat de rapida incat sa fie necesara
aplicarea cuplului de franare suplimentar la cuplul 6idrodinamic de franare.
7i. ../0 ilustreaza cele A cadrane de operare intr-o diarama cuplu-viteza. -opoloia din
7i.../0 poate opera doar in cadranele $ si $$$. Cu franarea rezistorului sau capatul activ frontal,
convertorul "#$ poate opera in toate cele A cadrane. Acest lucru este in mod normal necesar
pentru propulsia principala, dispozitivele de ridicat, trolii etc., in timp ce dispozitivele 6idraulice
folosesc in mod curent un convertor cu 2 cadrane.
46
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
Fig. 3.17 $ele patru cadrane ale operatiilor

Convertorul cu 6 pulsatii din 7i...: nu antreneaza un curent sinusoidal din retea. $n
scopul reducerii deformarii se obisnuieste sa se foloseasca o confiuratie cu /2 pulsatii precum in
fi. ..//. Aceasta e alimentata de un transformator (transformator DDH) cu un6iul de defaza+ de
.0 de rade si cu o cone*iune in serie sau paralel a doi redresoare cu 6 pulsatii, deformarea
rezultata fiind in mod semnificativ redusa. $n mod asemanator se pot folosi cei cu /8 pulsatii sau
cu 2A de pulsatii (A rectificatori si un transformator cu : infasurari) pentru a se continua
reducerea deformarii. 4 confiuratie cu /2 pulsatii ar fi de reula suficienta pentru reducerea
deformarii la un nivel acceptabil. Deformarea armonica va fi descrisa mai in detaliu intr-o
sectiune ulterioara.
47
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
Fig. 3.11. &ectificatoare de dioda cu 1! pulsatii

Conectarea in serie este adesea folosita la convertoarele de tensiune medie, iar conectarea
in paralel la convertoarele de +oasa tensiune.
Convertoarele de tensiune medie sunt de obicei o versiune modificata a celei aratate in
fi. ../2. Datorita tensiunilor crescute, tensiunea de cone*iune DC trebuie impartita pe mai multe
componente in serie in partea invertorului. Aceasta arata un convertor cu . nivele- tensiunea de
iesire poate fi variata intre . nivele! 9, 4, - , in vreme ce convertorul cu 2 nivele poate fi impartit
doar intre 9 si - . Convertorul cu . nivele va da o deformare mai scazuta a curentuluiin curentii de
alimentare a motorului pentru aceeasi frecventa de distributie ca si un convertor cu 2 nivele.
Aceasta inseamna ca frecventa de distrinutie poate fi mentinuta scazuta, sa $ se dea pierderi mai
mici ale componenetei, cu un curent acceptabi, si in consecinta variatia cuplului.
4 actionare5 transmisue "#$ de volta+ mediu, cu /2 pulsatii si cu . nivele pentru
actionarile cu motor cu inductie si sistem de racire cu apa.
Fig. -.1!., Invertoare de nivel de trei- sunt adesea aplicate 8n convertoare de medie tensiune4 deoarece tensiunea pe
fiecare component9 va fi redus9 :i distorsiune armonic9 va fi mai mica4 dar cu aceea:i frecven;9 de comutare
3.) A%te tipuri de con$ertoare
48
Metode de analiz a performan elor n func ionarea sistemelor electroenergetice navale . Propulsia electric
Capitolul 3. Ac ionri electrice pentru propulsie
,e lana cele mai folosite topoloii mentionate de+a, mai sunt intalnite ocazional si alte
variante ale acestora. 0n e*emplu ar fi C#$ cu curent de iesire ,=3, step-Iave multiple
transformer output, deformarea tensiunii e*trem de +oase a motorului, convertoare "#$ ,A3
(modulate din punct de vedere al amolitudinii pulsatiei) cu o tensiune de cone*iune DC
controlata de tiristor etc.
3.* Copararea a%ternati$e%or actionari%or e%ectrice cu otor
Din cauza factorului de putere scazut si a supratensiunii initiale ridicate multe
eneratoare diesel ar trebui, in eneral, sa fie conectate la reteaua de putere cu dispozitive
6idraulice de viteza variabila, si in felul acesta, cu un dispozitiv 6idraulic de viteza variabila si
actionari5 transmisii cu motor cu propulsie !
$ncarcarea5 alimentarea medie va fi mai ridicata, in conditiile in care orele de
functionare vor fi mai putine.
Costurile privind combustibilul, uzura si intretinerea vor fi mai scazute.
$n cazul unei actionari5 transmisii cu dispozitiv 6idraulic, e*ista 2 preturi! unul inainte si
altul dupa instalare. Costul ec6ipamentelor actionarilor5 transmisiilor de viteza variabila va fi
adesea mai crescut decat cel al propulsorului de viteza constanata si cu un pas al infasurarii
controlabil. Costurile de intretinere si de consum de combustibil vor fi, pe de alta parte, reduse
atat timp cat in operarea D, puterea dispozitivului 6idraulic este utilizata doar partial de obicei.
7orta de tractiune scazuta este inseamna viteza scazuta in actionarile5 transmisiile de
viteza variabila si un pas al inafsurarii mic in actionarile5 transmisiile de viteza fi*a pentru
propulsorul C,,.
49