CE NE

INVA

T

A

n realitate
BIBLIA?
C
E

I
N
V
A

A
B
I
B
L
I
A
b
h
-
M
CE NE

INVA

T

A

n realitate
BIBLIA?
Provenien ta fotografiilor: pagina 7: prin amabilitatea American Bible Society
pagina 19: P

am

antul: fotografie NASA
paginile 2425: fotografie OMS de Edouard Boubat
paginile 8889: explozie: pe baza unei fotografii USAF;
copil: pe baza unei fotografii OMS de W. Cutting
5 2005
Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
What Does the Bible Really Teach?
Toate drepturile rezervate
5 2005
Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft
der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus
Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
Alle Rechte vorbehalten
Tip

arit

a

n 2011
Aceast

a publica tie nu este de v

anzare. Ea face parte din
lucrarea mondial

a de instruire biblic

a, sus tinut

a prin dona tii.
Dac

a nu exist

a alt

a indica tie, pentru versetele din Scripturile ebraice
s-a folosit Cornilescu, 1996 conform ortografiei actuale , iar pentru cele
din Scripturile grece sti s-a folosit Scripturile grece sti cre stine
Traducerea lumii noi, 2000. Sigla NW indic

a New World Translation
of the Holy Scriptures With References, 1984.
What Does the Bible Really Teach?
Romanian (bh-M)
Made in Germany Tip

arit

a

n Germania
Druck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus
NUMELE
CAPITOLUL PAGINA
A sa a vrut Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 3
1. Care este adev

arul despre Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 8
2. Biblia, o carte de la Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 18
3. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la p

am

ant? 9 9 9 27
4. Cine este Isus Cristos? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 37
5. R

ascump

ararea: cel mai pre tios dar de la Dumnezeu 9 9 9 9 47
6. Unde sunt mor tii? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 57
7. O speran t

a real

a pentru cei dragi care au murit 9 9 9 9 9 9 9 66
8. Ce este Regatul lui Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 76
9. Tr

aim noi

n ultimele zile? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 86
10. Creaturile spirituale Cum ne influen teaz

a ele? 9 9 9 9 9 9 96
11. De ce permite Dumnezeu suferin ta? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 106
12. Ce mod de via t

a

i place lui Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 115
13. Punctul de vedere divin cu privire la via t

a 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 125
14. Cum po ti avea o via t

a de familie fericit

a 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 134
15. Ce

nchinare aprob

a Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 144
16. Sus tine cu fermitate

nchinarea adev

arat

a 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 154
17. Apropie-te de Dumnezeu

n rug

aciune 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 164
18. Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 174
19. R

am

ai

n iubirea lui Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 184
Apendice 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 194
CUPRINS
INDIFERENTc

a cite

sti un ziar, te ui ti la
televizor sau ascul ti radioul, afli numai

stiri despre crime, r

azboaie

si terorism!
G

ande

ste-te, de asemenea, la propriile

tale probleme. Poate c

a te lup ti cu o
boal

a sau suferi din cauza mor tii unei

persoane dragi. Te sim ti, probabil, la fel
ca bunul Iov, care a spus c

a era cufun-
dat

n am

ar

aciune. Iov 10:15.

Intreab

a-te:
A sa a vrut Dumnezeu s

a fie via ta
mea si a

ntregii omeniri?
Unde pot g

asi ajutor pentru a face
fa t

a problemelor?
Putemspera c

a va fi vreodat

a pace
pe p

am

ant?
Biblia ne ofer

a r

aspunsuri satisf

ac

a-
toare la aceste

ntreb

ari.
A

sa a vrut Dumnezeu?
BIBLIA NE ARAT

A C

A
DUMNEZEU VA ADUCE PE P

AM

ANT
URM

ATOARELE SCHIMB

ARI:
El va sterge orice lacrim

a
din ochii lor, si moartea nu va mai fi;
nici jale, nici strig

at, nici durere
nu vor mai fi. Revela tia 21:4
Schiopul va s

ari
ca un cerb si limba
mutului va c

anta.
Isaia 35:6
Se vor deschide
ochii orbilor.
Isaia 35:5
4
To ti cei din mormintele
de amintire . . . vor ie si afar

a.
Ioan 5:28, 29
Nici un locuitor
nu [va] zice:
Sunt bolnav!
Isaia 33:24
Va fi bel sug de gr

ane

n tar

a.
Psalmul 72:16
TRAGE FOLOASE DIN

INV

A T

ATURILE BIBLIEI
Nu te gr

abi s

a respingi aceste
schimb

ari, g

andindu-te c

a sunt
prea frumoase ca s

a fie adev

arate.
Dumnezeu promite c

a va realiza
aceste condi tii, iar Biblia ne spu-
ne

si cum.
Dar Biblia este folositoa-
re

si

n alte privin te. Ea ne
arat

a cum putem avea o
via t

a plin

a de satisfac tii

nc

a de pe acum. G

an-
de

ste-te o clip

a la griji-
le

si la necazurile tale,
cum ar fi problemele
financiare, familiale, de
s

an

atate sau moartea cui-

va drag. Biblia ne poate ajuta
s

a facem fa t

a necazurilor din
prezent

si ne aduce mult

a m

ang

aie-
re oferindu-ne r

aspunsul la

ntreb

ari precum:
De ce suferim?
Cum putem face fa t

a

ngrijor

arilor vie tii?
Cum putem avea o via t

a de familie mai fericit

a?
Ce se

nt

ampl

a cu noi c

and murim?

Ii vom revedea vreodat

a pe cei dragi care au murit?
Ce dovezi avem c

a Dumnezeu

si va duce la

ndeplinire
promisiunile referitoare la viitor?
6 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
Simplul fapt c

a cite

sti aceste pagini arat

a c

a vrei s

a afli
ce ne

nva t

a Biblia. Cartea de fa t

a te va ajuta

n acest sens.
Observ

a c

a la subsolul paginilor exist

a

ntreb

ari aferente
paragrafelor. C

and studiaz

a Biblia cu Martorii lui Iehova,
milioane de oameni apreciaz

a aceast

a metod

a bazat

a pe

n-
treb

ari

si r

aspunsuri. Sper

am c

a

si tu o vei aprecia. Studi-
erea Bibliei este o experien t

a captivant

a, care

ti va aduce
multe satisfac tii. Fie ca Dumnezeu s

a te binecuv

anteze

n
timp ce

ti

nsu

se

sti ceea ce ne

nva t

a

n realitate Biblia!
FAMILIARIZEAZ

A-TE CU BIBLIA TA
BIBLIA este alc

atuit

a din 66 de c

ar ti si scrisori care, la r

an-
dul lor, pentru a fi mai u sor de consultat, sunt

mp

ar tite

n
capitole si versete. C

and se men tioneaz

a un verset, prima
cifr

a arat

a capitolul c

ar tii biblice sau al scrisorii, iar urm

a-
toarea, versetul. De exemplu, textul biblic 2 Timotei 3:16

nseamn

a a doua scrisoare c

atre Timotei, capitolul 3, ver-
setul 16.
Te vei familiariza repede cu Biblia ta c

aut

and versetele
men tionate

n aceast

a publica tie.

In plus,

ncearc

a s

a- ti faci
un program zilnic de citire a Bibliei. Citind c

ate 35 capi-
tole pe zi, po ti parcurge

ntreaga Biblie

ntr-un an.
A sa a vrut Dumnezeu? 7
AI OBSERVAT cum pun copiii

ntreb

ari? Mul ti dintre ei

nici nu vorbesc bine c

a

si

ncep s

a pun

a

ntreb

ari. Te pri-
vesc cu ochi mari, iscoditori,

si vor s

a

stie: De ce e cerul
albastru? De ce str

alucesc stelele? Cine a

nv

a tat p

as

arile
s

a c

ante? Nu e

ntotdeauna u

sor s

a r

aspunzi la astfel de

n-
treb

ari. Chiar

si cel mai bun r

aspuns poate fi urmat

de

nc

a o

ntrebare: De ce?
2
Nu numai copiii pun

ntreb

ari. Pe
parcursul vie tii, cu to tii punem

ntre-
b

ari. Vrems

a

stim

ncotro s

a ne

ndrep-
t

am, ce pericole s

a evit

am sau, pur

si simplu, dorim s

a ne satisfacem o
curiozitate. Cu toate acestea, mul ti oa-
meni par a nu-

si mai pune nici un fel

de

ntreb

ari, mai ales

ntreb

arile funda-
mentale ale vie tii. Sau nu mai
caut

a r

aspuns la ele.
3
G

ande

ste-te la

ntrebarea
de pe copert

a, la

ntreb

arile din
1, 2. De ce este bine de multe ori s

a punem

n-
treb

ari?
3. De ce renun t

a mul ti s

a caute r

aspunsul la
cele mai importante

ntreb

ari?
CAPITOLUL 1
Care este adev

arul
despre Dumnezeu?

Ii pas

a

ntr-adev

ar lui Dumnezeu de tine?
Cum este el? Are un nume?
Este posibil s

a te apropii de el?
prefa ta c

ar tii sau la cele de la

nceputul capitolului. Ele
sunt doar c

ateva dintre cele mai importante

ntreb

ari pe
care le po ti pune.

Ins

a mul ti oameni au renun tat s

a caute
r

aspunsul la ele. De ce? Putemg

asi acest r

aspuns

n Biblie?
Unora li se pare c

a r

aspunsul Bibliei este greu de

n teles.
Altora le este fric

a s

a pun

a

ntreb

ari ca s

a nu se fac

a de r

as.
Iar al tii cred c

a numai

nv

a t

atorii

si conduc

atorii religio

si
cunosc r

aspunsul la astfel de

ntreb

ari. Tu ce p

arere ai?
4
Cu siguran t

a, tu dore

sti s

a g

ase

sti r

aspuns la

ntreb

a-
rile fundamentale ale vie tii. F

ar

a

ndoial

a c

a te

ntrebi
uneori: Care este scopul vie tii? S

a fie oare via ta asta totul?
Cum este

n realitate Dumnezeu? Este bine s

a- ti pui astfel
de

ntreb

ari

si s

a nu renun ti p

an

a nu g

ase

sti r

aspunsuri
conving

atoare

si demne de

ncredere. Bine cunoscutul

n-
v

a t

ator Isus Cristos a spus: Continua ti s

a cere ti,

si vi se va
da; continua ti s

a c

auta ti,

si ve ti g

asi; continua ti s

a bate ti,

si vi se va deschide. Matei 7:7.

5
Dac

a

si tu vei continua s

a cau ti r

aspunsul la

ntreb

a-
rile fundamentale ale vie tii, vei avea parte de multe sa-
tisfac tii (Proverbele 2:15). Indiferent ce ti-au spus al tii,
aceste r

aspunsuri exist

a

si le po ti g

asi. Unde?

In Biblie. Ele
sunt u

sor de

n teles. Mai mult dec

at at

at,

ti ofer

a speran-
t

a

si bucurie. Te pot ajuta s

a ai o via t

a reu

sit

a

nc

a de pe
acum. S

a analiz

am pentru

nceput o

ntrebare care

i pre-
ocup

a pe mul ti oameni.
ESTE DUMNEZEU INDIFERENT SI INSENSIBIL?
6
Mul ti oameni cred c

a da. Dac

a lui Dumnezeu i-ar

p

asa de noi, lumea ar fi cu totul altfel, spun ei. Lumea
din jurul nostru e sf

a

siat

a de r

azboaie, ur

a

si necazuri.

In
4, 5. Care sunt c

ateva dintre

ntreb

arile fundamentale ale vie tii, si de
ce trebuie s

a c

aut

am r

aspunsul la ele?
6. De ce cred mul ti c

a Dumnezeu este indiferent la suferin ta oameni-
lor?
Care este adev

arul despre Dumnezeu? 9
plus, cu to tii ne

mboln

avim, suferim sau pierdem

n
moarte pe cineva drag. De aceea, mul ti se

ntreab

a: Dac

a
lui Dumnezeu i-ar p

asa c

atu

si de pu tin de noi

si de pro-
blemele noastre, n-ar pune el cap

at acestor situa tii?

7
Dar

si mai grav este c

a unii

nv

a t

atori religio

si

i fac pe
oameni s

a cread

a c

a Dumnezeu este insensibil. De ce?

Deoarece c

and au loc tragedii, ei zic c

a a

sa vrea Dumne-
zeu. De fapt, ace

sti

nv

a t

atori dau vina pe Dumnezeu pen-
tru toate lucrurile rele care se

nt

ampl

a. Acesta s

a fie

ns

a
adev

arul despre Dumnezeu? Ce ne

nva t

a

n realitate Bi-
blia?

In Iacov 1:13 g

asim r

aspunsul: Nimeni, c

and este

n

ncercare, s

a nu zic

a: Sunt

ncercat de Dumnezeu. C

aci
Dumnezeu nu poate fi

ncercat cu lucruri rele

si el

nsu

si
nu

ncearc

a pe nimeni

n felul acesta. A

sadar, Dumnezeu
nu este niciodat

a cauza r

aut

a tii din lume (Iov 34:1012).
E adev

arat, el permite unele lucruri rele.

Ins

a exist

a o mare
diferen t

a

ntre a permite un lucru

si a-l cauza.
8
G

ande

ste-te, de exemplu, la un tat

a

n telept

si iubitor
al c

arui fiu, de

si adult, locuie

ste

nc

a

n casa p

arinteasc

a.
C

and

ns

a fiul se r

azvr

ate

ste

si se hot

ar

ste s

a plece de-aca-
s

a, tat

al nu se opune. B

aiatul

ncepe s

a duc

a o via t

a ne-
chibzuit

a

si ajunge

n mare

ncurc

atur

a. Este tat

al cauza
problemelor lui? Bine

n teles c

a nu (Luca 15:1113).

In
mod asem

an

ator, Dumnezeu nu s-a opus c

and oamenii au
ales un mod de via t

a nechibzuit, dar el nu este cauza pro-
blemelor care au urmat. Deci nu este corect s

a d

am vina
pe Dumnezeu pentru toate necazurile cu care se confrun-
t

a omenirea.
7. a) Cum i-au f

acut unii

nv

a t

atori religio si pe mul ti oameni s

a crea-
d

a c

a Dumnezeu este insensibil? b) Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia
despre necazurile cu care ne confrunt

am?
8, 9. a) Cum ai putea ilustra diferen ta dintre a permite r

autatea si a
o cauza? b) De ce nu ar fi corect s

a critic

am decizia lui Dumnezeu de
a le permite oamenilor s

a se r

azvr

ateasc

a?
10 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
9
Dumnezeu le permite oamenilor s

a urmeze un mod
de via t

a gre

sit din motive

ntemeiate.

In calitate de Crea-
tor

n telept

si puternic, el nu este obligat s

a ni le explice.
Totu

si, din iubire, el o face.

In capitolul 11 vei afla mai
multe despre motivele pentru care Dumnezeu permite
r

autatea. Fii sigur

ns

a c

a Dumnezeu nu este vinovat de

problemele pe care le avem. Dimpotriv

a, el ne ofer

a spe-
ran ta sigur

a c

a lucrurile se vor rezolva! Isaia 33:2.

10
De asemenea, Dumnezeu este sf

ant (Isaia 6:3). El este
pur

si curat, f

ar

a urm

a de r

autate. Ne putem

ncrede

n el
din toat

a inima. Nu acela

si lucru se poate spune

ns

a

si
despre oameni, care se las

a uneori corup ti. Chiar

si cele
mai cinstite personalit

a ti ale lumii sunt neputincioase

n
fa ta r

aului cauzat de oamenii nelegiui ti. Dar Dumnezeu

este atotputernic. El poate

si vrea s

a pun

a cap

at r

aut

a tii.
C

and va trece la ac tiune, Dumnezeu va

nl

atura r

autatea
pentru totdeauna! Psalmul 37:911.
CE SIMTE DUMNEZEU
FA T

A DE NEDREPT

A TILE PE CARE LE SUFERIM?
11
Dar ce simte

ntre timp Dumnezeu c

and vede situa-

tia lumii

si problemele tale personale? Biblia ne

nva t

a c

a
Dumnezeu iube

ste dreptatea (Psalmul 37:28). A

sadar, el
este profund interesat de bine

si de r

au. El ur

ste orice for-

m

a de nedreptate. Biblia ne mai arat

a c

a,

n trecut, Dum-
nezeu S-a m

ahnit

n inima Lui c

and r

autatea a umplut
p

am

antul (Geneza 6:5, 6). El nu s-a schimbat (Maleahi

3:6). Nici acum nu suport

a s

a vad

a suferin tele din lume.
Nu suport

a s

a-i vad

a pe oameni suferind. Biblia ne

n-
deamn

a s

a ne arunc

am toate

ngrijor

arile asupra lui, c

aci
el se

ngrije

ste de noi. 1 Petru 5:7.

10. De ce putem fi siguri c

a Dumnezeu va pune cap

at r

aut

a tii?
11. a) Ce simte Dumnezeu fa t

a de nedrept

a tile de pe p

am

ant? b) Ce
simte Dumnezeu c

and vede c

a suferi?
Care este adev

arul despre Dumnezeu? 11
12
De ce putem fi siguri c

a Dumnezeu nu suport

a s

a-i
vad

a pe oameni suferind? S

a mai examin

am o dovad

a. Bi-
blia ne

nva t

a c

a omul a fost creat dup

a imaginea lui Dum-
nezeu (Geneza 1:26). Prin urmare, avem calit

a ti pentru c

a
Dumnezeu are calit

a ti. De exemplu, nu te doare c

and vezi
oameni nevinova ti suferind? Fii sigur c

a pe Dumnezeu

l
doare

si mai mult.
13
Cel mai frumos lucru la noi, oamenii, este capaci-
tatea de a iubi.

Si aceasta ne spune ceva despre Dum-
nezeu. Biblia ne

nva t

a c

a Dumnezeu este iubire (1 Ioan

4:8). Iubim pentru c

a Dumnezeu iube

ste. Te

ndeamn

a
iubirea s

a pui cap

at suferin tei

si ne-
drept

a tii din lume? Dac

a ai avea
puterea necesar

a, ai face-o? Bine

n te-
les! Fii sigur atunci c

a Dumnezeu
va

nl

atura suferin ta

si nedreptatea.
Promisiunile men tionate

n prefa ta
c

ar tii nu sunt simple visuri sau spe-

ran te de

sarte. Promisiunile lui Dum-

nezeu se vor

mplini negre

sit! Totu

si,
pentru a avea

ncredere

n ele, trebu-
ie s

a cuno

sti mai multe despre Dum-

nezeul care le-a f

acut.
DUMNEZEU VREA S

A-L CUNO STI
14
Ce faci c

and vrei ca cineva s

a te
cunoasc

a?

Ii spui cum te cheam

a, nu?
12, 13. a) De ce avem calit

a ti, precum iubi-
rea, si ce efect are iubirea asupra modului

n
care privim lumea? b) De ce putem fi siguri
c

a Dumnezeu va

nl

atura problemele omeni-
rii?
14. Care este numele lui Dumnezeu, si de ce
trebuie s

a-l folosim?
C

and vrei
ca cineva s

a te
cunoasc

a,

i spui
cum te cheam

a, nu?

In Biblie, Dumnezeu
ne spune cum

l cheam

a
12 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
Dar pe Dumnezeu cum

l cheam

a? Multe religii

nva t

a
c

a numele lui este Dumnezeu sau Domnul, dar aces-

tea nu sunt nume proprii, ci titluri, cum ar fi rege

si
pre

sedinte. Biblia ne arat

a c

a Dumnezeu are multe ti-

tluri, printre care

si Dumnezeu

si Domnul.

Ins

a Bi-
blia ne mai

nva t

a c

a Dumnezeu are un nume personal:

Iehova. Chiar Iehova spune la Exodul 6:3: Eu M-am ar

a-
tat lui Avraam, lui Isaac

si lui Iacov, ca Dumnezeul Cel
Atotputernic; dar n-am fost cunoscut de ei sub Numele
Meu ca DOMNUL [Iehova, nota de subsol]. Dac

a nu-
mele Iehova nu apare

n Biblia ta, consult

a apendicele
Biblia ne

nva t

a c

a Iehova
este un Dumnezeu iubitor
si Creatorul universului
de la paginile 195197 pentru a afla motivul. Adev

arul
este c

a numele lui Dumnezeu apare de mii de ori

n ma-
nuscrisele vechi ale Bibliei. A

sadar, Iehova dore

ste s

a-i
cuno

sti numele

si s

a-l folose

sti. S-ar putea spune c

a
Dumnezeu vrea s

a faci cuno

stin t

a cu el prin intermediul
Bibliei.
15
Dumnezeu

si-a luat un nume semnificativ. Nume-
le s

au, Iehova, semnific

a faptul c

a Dumnezeu

si poate
duce la

ndeplinire toate promisiunile

si obiectivele.1
Numele lui Dumnezeu este unic. Nimeni nu mai poar-
t

a acest nume. Iehova este unic

si

n alte privin te.

In
care?
1 Pentru mai multe informa tii despre semnifica tia si pronun tia nu-
melui lui Dumnezeu, vezi apendicele de la paginile 195197.
15. Ce semnific

a numele Iehova?
Iubirea pe care
o are un tat

a bun
fa t

a de copiii s

ai
oglinde ste iubirea
si mai mare pe care
o are Tat

al nostru
ceresc fa t

a de noi
14 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
16

In Psalmul 83:18 se spune despre Iehova: Numai
Tu . . . e

sti Cel-Prea-

Inalt peste tot p

am

antul!

In plus, Ie-
hova este singurul numit Atotputernic. Revela tia 15:3
declar

a: Mari

si minunate sunt lucr

arile tale, Iehova

Dumnezeu, Atotputernicule. Drepte

si adev

arate sunt c

ai-
le tale, Rege al eternit

a tii. Titlul Atotputernic ne arat

a
c

a Iehova este cea mai puternic

a fiin t

a din univers. Pu-
terea sa este f

ar

a egal, este suprem

a. Expresia Rege al eter-
nit

a tii ne arat

a c

a Dumnezeu este unic

si dintr-un alt
punct de vedere. Numai el exist

a dintotdeauna.

In Psalmul
90:2 se spune: Din ve

snicie

n ve

snicie, Tu e

sti Dum-
nezeu. Nu e

sti cuprins de admira tie c

and te g

ande

sti la
acest lucru?
17
Iehova mai este unic

ntr-o privin t

a. El este singurul
Creator.

In Revela tia 4:11, putem citi: Tu e

sti demn, Ieho-

va, da, Dumnezeul nostru, s

a prime

sti gloria

si onoarea

si
puterea, pentru c

a tu ai creat toate lucrurile

si datorit

a
voin tei tale ele au existat

si au fost create. Tot ceea ce exis-
t

a fiin tele spirituale din cer, stelele de pe bolta cereasc

a,
fructele pomilor

si pe

stii din ape exist

a datorit

a Cre-
atorului nostru, Iehova!
NE PUTEM APROPIA DE IEHOVA?
18
Unii oameni se simt pu tin intimida ti c

and citesc de-

spre calit

a tile impresionante ale lui Iehova. Li se pare c

a
Dumnezeu este mult prea departe de ei, c

a nu s-ar putea
apropia niciodat

a de el sau c

a sunt prea ne

nsemna ti pen-
tru un Dumnezeu at

at de m

are t. Dar a

sa s

a fie oare? Bi-

blia ne

nva t

a exact contrariul. Ea spune despre Iehova:
De fapt, [el] nu este departe de nici unul dintre noi
16, 17. Ce ne spun despre Iehova titlurile: a) Atotputernic, b) Rege
al eternit

a tii si c) Creator?
18. De ce cred unii c

a nu se vor putea apropia niciodat

a de Dumne-
zeu, dar ce ne

nva t

a Biblia?
Care este adev

arul despre Dumnezeu? 15
(Faptele 17:27). Biblia chiar ne

ndeamn

a: Apropia ti-v

a de
Dumnezeu,

si el se va apropia de voi. Iacov 4:8.
19
Dar cum te po ti apropia de Dumnezeu? Mai

nt

ai de
toate, continu

a s

a faci ceea ce ai

nceput, adic

a s

a

nve ti
despre Dumnezeu. Isus a spus: Aceasta

nseamn

a via t

a
ve

snic

a: ca ei s

a asimileze cuno

stin t

a despre tine, singurul
Dumnezeu adev

arat,

si despre acela pe care l-ai trimis
tu, Isus Cristos (Ioan 17:3). Da, potrivit Bibliei, cuno

stin-
ta despre Iehova

si Isus duce la via t

a ve

snic

a! A

sa cum
am

nv

a tat, Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4:16). Iehova
mai are multe calit

a ti care ne atrag. De exemplu, Biblia
spune despre Iehova c

a este un Dumnezeu plin de

ndu-
rare

si milostiv,

ncet la m

anie, plin de bun

atate

si adev

ar
(Exodul 34:6). El este bun

si gata s

a ierte (Psalmul 86:5).

Dumnezeu este r

abd

ator (2 Petru 3:9). Este loial (Revela-
tia 15:4). Pe m

asur

a ce vei citi Biblia, vei vedea cum a ma-

nifestat Iehova aceste calit

a ti, precum

si multe altele.
20
E adev

arat c

a Dumnezeu nu poate fi v

azut, deoarece
este un spirit invizibil (Ioan 1:18; 4:24; 1 Timotei 1:17).
Totu

si,

nv

a t

and despre el din Biblie,

l po ti cunoa

ste a

sa
cum este

n realitate. Potrivit cuvintelor psalmistului, vei
putea s

a prive

sti frumuse tea DOMNULUI (Psalmul 27:4;

Romani 1:20). Cu c

at

nve ti mai mult despre Iehova, cu
at

at ti se va p

area mai real

si vei g

asi mai multe motive

s

a-l iube

sti

si s

a te apropii de el.
21
Vei

n telege treptat de ce ne

ndeamn

a Biblia s

a-l con-
sider

ampe Iehova Tat

al nostru (Matei 6:9). Nu numai pen-
truc

a ne-a dat via t

a, dar

si pentruc

a dore

ste s

a ne bucur

am
de cea mai bun

a via t

a, lucru pe care orice tat

a iubitor

l do-
19. a) Cum putem

ncepe s

a ne apropiem de Dumnezeu, si cu ce fo-
loase? b) Ce calit

a ti ale lui Dumnezeu te atrag cel mai mult?
2022. a)

Intruc

at nu-l putem vedea pe Dumnezeu,

nseamn

a oare c

a
nu ne putem apropia de el? Explic

a. b) Ce te-ar putea

ndemna unele
persoane bine inten tionate, dar ce ar trebui s

a faci?
16 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
re

ste copiilor s

ai (Psalmul 36:9). De asemenea, Biblia ne

n-
va t

a c

a oamenii pot fi prieteni cu Iehova (Iacov 2:23).
G

ande

ste-te: Po ti fi prieten cu Creatorul universului!

22
Pe m

asur

a ce vei

nv

a ta mai multe din Biblie, s-ar pu-
tea ca unele persoane bine inten tionate s

a te

ndemne s

a

ntrerupi studiul. Probabil, ele

si fac griji c

a- ti vei schim-
ba convingerile. Nu permite nim

anui s

a te

mpiedice s

a te
bucuri de cea mai valoroas

a prietenie existent

a!
23
Bine

n teles, s-ar putea s

a nu

n telegi unele lucruri la

n-
ceput. Ai nevoie de umilin t

a ca s

a ceri ajutor, dar s

a nu- ti
fie ru

sine s

a o faci. Isus a spus c

a este bine s

a fimumili ase-
menea copiilor mici (Matei 18:24). Iar copiii, a

sa cumbine

stim, pun o mul time de

ntreb

ari. Dumnezeu dore

ste ca tu
s

a g

ase

sti r

aspunsul. Unele personaje ale Bibliei au dorit s

a

nve te despre Dumnezeu

si au fost l

audate pentru aceasta.
Ele au examinat cu aten tie Scripturile ca s

a se asigure c

a lu-
crurile pe care le

nv

a tau erau adev

arate. Faptele 17:11.
24
Cea mai bun

a metod

a de a

nv

a ta despre Iehova este
studierea Bibliei. Biblia se deosebe

ste de toate celelalte

c

ar ti.

In ce sens? Vom vedea

n capitolul urm

ator.
23, 24. a) De ce ar trebui s

a continui s

a pui

ntreb

ari cu privire la lu-
crurile

nv

a tate? b) Ce vom analiza

n capitolul urm

ator?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Lui Dumnezeu

i pas

a de tine. 1 Petru 5:7.
Numele personal al lui Dumnezeu este Iehova.
Exodul 6:3.
Iehova te invit

a s

a te apropii de el.
Iacov 4:8.
Iehova este iubitor, bun

si plin de

ndurare.
Exodul 34:6; 1 Ioan 4:8, 16.
Care este adev

arul despre Dumnezeu? 17

I TI AMINTE

STI ce-ai sim tit c

and ai primit un cadou deose-

bit de la un prieten drag? Probabil c

a ai fost foarte bucuros.

Gestul ti-a mi

scat inima. De fapt, un cadou

ti spune ceva de-
spre cel care ti l-a oferit: c

a pre tuie

ste prietenia ta. F

ar

a

n-
doial

a c

a i-ai mul tumit prietenului t

au pentru cadou.
2
Biblia este un cadou de la Dumnezeu, un cadou pentru
care ar trebui s

a fimfoarte recunosc

atori. Aceast

a carte unic

a
ne dezv

aluie lucruri pe care nu le putem g

asi nic

aieri altun-
deva. De exemplu, ea ne spune cumau fost create p

am

antul,
bolta

nstelat

a a cerului, primul b

arbat

si prima femeie. Bi-
blia con tine principii demne de

ncredere care ne ajut

a s

a fa-
cem fa t

a problemelor

si

ngrijor

arilor vie tii. Ea ne arat

a cum

si va

ndeplini Dumnezeu scopul

si cum va face el via ta pe
p

am

ant mai frumoas

a. Ce cadou minunat este Biblia!
3
Biblia este

si un cadou care ne mi

sc

a inima

ntruc

at
ne spune c

ate ceva despre Cel care ne-a dat-o, Iehova Dum-

1, 2. De ce putem spune c

a Biblia este un cadou minunat de la Dumne-
zeu?
3. Ce ne spune despre Iehova gestul lui de-a ne oferi Biblia, si de ce ne
mi sc

a el inima?
CAPITOLUL 2
Biblia,
o carte de la Dumnezeu
Prin ce se deosebe ste Biblia
de toate celelalte c

ar ti?
Cum te poate ajuta Biblia
s

a faci fa t

a problemelor?
De ce po ti avea

ncredere

n profe tiile Bibliei?

nezeu. Prin acest cadou el ne arat

a c

a dore

ste s

a-l cunoa

stem
mai bine. Da, Biblia ne poate ajuta s

a ne apropiemde Iehova.
4
Probabil c

a, asemenea multor oameni,

si tu ai o Biblie.
Biblia, sau cel pu tin o parte din ea, a fost tip

arit

a

n peste
2300 de limbi, astfel

nc

at poate fi citit

a de peste 90% din
popula tia globului.

In fiecare s

apt

am

an

a, sunt distribuite

n
medie peste un milion de Biblii!

Intreaga Biblie sau p

ar ti
din ea au fost tip

arite

n miliarde de exemplare. Cu siguran-
t

a, nici o alt

a carte nu se compar

a cu Biblia

n aceast

a pri-
vin t

a.
5

In plus, Biblia este inspirat

a de Dumnezeu (2 Timotei
3:16).

In ce sens? Chiar ea ne r

aspunde: Oamenii au vor-

bit din partea lui Dumnezeu, fiind purta ti de spirit sf

ant
(2 Petru 1:21). S

a ilustr

am: Un om de afaceri

i dicteaz

a o
scrisoare secretarei lui. Scrisoarea con tine g

andurile

si indi-
ca tiile omului de afaceri, deci este a lui, nu a secretarei.

In
mod asem

an

ator, Biblia con tine mesajul lui Dumnezeu, nu
al oamenilor care l-au a

sternut

n scris. Putemspune deci c

a
4. Ce anume te impresioneaz

a privitor la r

asp

andirea Bibliei?
5.

In ce sens este Biblia inspirat

a de Dumnezeu?
Traducerea lumii noi apare acum

n multe limbi
19

ntreaga Biblie este cu adev

arat cuv

antul lui Dumnezeu.
1 Tesaloniceni 2:13.
ARMONIA INTERN

A SI EXACTITATEA BIBLIEI
6
Biblia a fost scris

a pe parcursul unei perioade de 1600
de ani. Scriitorii ei au tr

ait

n epoci diferite

si au provenit
din medii diferite. Unii au fost agricultori, pescari

si p

astori.
Al tii, profe ti, judec

atori

si regi. Evanghelistul Luca a fost me-
dic. Chiar dac

a scriitorii Bibliei proveneau din medii at

at de
diferite, armonia ei intern

a s-a p

astrat.1
7
Din prima carte a Bibliei afl

am cum au

nceput proble-
mele omenirii. Ultima carte ne arat

a c

a

ntregul p

am

ant va
deveni un paradis, sau o gr

adin

a frumoas

a. De la

nceput
p

an

a la sf

ar

sit, Biblia relateaz

a evenimente petrecute pe par-

cursul a mii de ani

si ne ajut

a s

a

n telegem cum se

m-
pline

ste scopul lui Dumnezeu. Armonia ei intern

a este
impresionant

a, fiind un indiciu c

a aceast

a carte provine
de la Dumnezeu.
8
Biblia este exact

a din punct de vedere

stiin tific. Ea con-
tine informa tii care dep

a

seau cu mult cuno

stin tele oame-

nilor din perioada

n care a fost scris

a. De exemplu, cartea
Leviticul cuprinde legi date poporului Israel din antichita-
te cu privire la carantin

a

si igien

a. Popoarele vecine nu

stiau
nimic despre astfel de lucruri.

In plus, pe vremea c

and oa-
menii aveau tot felul de concep tii gre

site cu privire la for-

ma p

am

antului, Biblia vorbe

ste despre el ca despre un cerc

sau sfer

a (Isaia 40:22). Biblia spune cu exactitate c

a p

am

an-
tul este suspendat pe neant (Iov 26:7). Desigur, Biblia nu
1 Unii spun c

a Biblia se contrazice,

ns

a aceast

a idee este ne

ntemeia-
t

a. Vezi capitolul 7 al c

ar tii Biblia Cuv

antul lui Dumnezeu sau al oa-
menilor?, publicat

a de Martorii lui Iehova.
6, 7. De ce este remarcabil

a armonia intern

a a Bibliei?
8. D

a exemple care s

a arate c

a Biblia este exact

a din punct de vedere
stiin tific.
20 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
este un manual de

stiin t

a, dar este foarte exact

a c

and se re-
fer

a la subiecte

stiin tifice. De fapt, a

sa ar

si trebui s

a fie o
carte ce provine de la Dumnezeu, nu?
9
Biblia este exact

a

si din punct de vedere istoric, oferin-
du-ne informa tii demne de

ncredere

si concrete. Relat

arile
biblice con tin nu numai numele unor persoane, ci

si ge-
nealogia acestora.1 Spre deosebire de istoricii laici, care de
multe ori trec sub t

acere

nfr

angerile suferite de popoa-

rele lor, scriitorii Bibliei sunt sinceri, vorbind deschis at

at
despre gre

selile personale, c

at

si despre cele ale na tiunii lor.
De exemplu,

n cartea biblic

a Numeri, Moise, scriitorul
acestei c

ar ti,

si recunoa

ste o gre

seal

a grav

a, pentru care a
fost aspru mustrat (Numeri 20:212). O asemenea sinceri-
tate este rar

nt

alnit

a

n alte relat

ari istorice, dar nu

si

n Bi-
blie, care este de origine divin

a.
O CARTE PLIN

A DE

IN TELEPCIUNE PRACTIC

A
10
Fiind inspirat

a de Dumnezeu, Biblia este util

a ca s

a

n-
ve te, s

a mustre, s

a

ndrepte lucrurile (2 Timotei 3:16). Da,
Biblia este o carte practic

a

si v

ade

ste o

n telegere profund

a
a naturii umane. Acest lucru nu ne surprinde,

ntruc

at Au-
torul ei este Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu! El ne

n-
telege g

andurile

si sentimentele mai bine dec

at noi. Mai
mult dec

at at

at, Iehova

stie de ce anume avem nevoie ca s

a
fim ferici ti

si ce c

ai trebuie s

a evit

am.
11
S

a ne g

andim la Predica de pe munte a lui Isus o ca-

podoper

a a artei de a preda , din Matei, capitolele 57.

In
1 Cite ste, de exemplu, genealogia detaliat

a a lui Isus din Luca 3:2338.
9. a) Cum se dovede ste Biblia exact

a din punct de vedere istoric? b) Ce
ne spune despre Biblie sinceritatea scriitorilor ei?
10. De ce nu ne surprinde faptul c

a Biblia este o carte practic

a?
11, 12. a) Despre ce a vorbit Isus

n Predica de pe munte? b) Ce idei
practice mai cuprinde Biblia, si de ce sunt sfaturile ei

ntotdeauna folo-
sitoare?
Biblia, o carte de la Dumnezeu 21
aceast

a predic

a, el ne

nva t

a, printre altele, cum putem g

asi
adev

arata fericire, cum putem rezolva ne

n telegerile dintre
noi, cum trebuie s

a ne rug

am

si cum putem avea o atitudi-
ne echilibrat

a fa t

a de lucrurile materiale. Cuvintele lui Isus
sunt azi tot at

at de practice

si de pline de for t

a ca

si atunci
c

and au fost rostite.
12
Unele principii biblice se refer

a la via ta de familie, la
obiceiurile de munc

a

si la rela tiile cu al tii. Principiile con-
Isaia, scriitorul
c

ar tii biblice care-i
poart

a numele,
a prezis c

aderea
Babilonului
semnate

n Biblie li se aplic

a tuturor, f

ar

a excep tie, iar sfa-

turile ei ne aduc

ntotdeauna foloase.

In telepciunea Bibliei
este rezumat

a

n cuvintele rostite de Dumnezeu prin profe-
tul Isaia: Eu, DOMNUL Dumnezeul t

au, te

nv

a t ce este de
folos. Isaia 48:17.
O CARTE DE PROFE TII
13

In Biblie g

asim numeroase profe tii, dintre care multe

s-au

mplinit deja. S

a d

am un exemplu: Iehova a prezis prin
profetul Isaia, care a tr

ait

n secolul al VIII-lea

.e.n., c

a ora-

sul Babilon avea s

a fie distrus (Isaia 13:19; 14:22, 23). Pro-
fe tia descria

n am

anun time cum urma s

a se

nt

ample acest
lucru. Trupele invadatoare aveau s

a sece fluviul care trecea
prin Babilon

si s

a intre

n ora

s f

ar

a nici o confruntare ar-

mat

a.

Si asta nu era totul. Profe tia lui Isaia men tiona

si
numele regelui care urma s

a cucereasc

a Babilonul: Cirus.
Isaia 44:2745:2.
14
Aproximativ 200 de ani mai t

arziu,

nnoaptea de 5 spre
6 octombrie a anului 539

.e.n., o armat

a

si-a a

sezat tab

ara

n apropierea Babilonului. Cine se afla

n fruntea ei? Rege-
le persan Cirus. A fost astfel preg

atit cadrul pentru

mplini-
rea unei profe tii uluitoare. Urma

ns

a armata lui Cirus s

a
invadeze Babilonul f

ar

a nici o lupt

a, a

sa cum fusese profe-

tit?
15
Babilonienii aveau un banchet

n acea noapte

si se sim-
teau

n siguran t

a la ad

apostul zidurilor solide ce

mprejmu-
iau cetatea. Dar,

n mod ingenios, Cirus a deviat apele
fluviului ce str

ab

atea ora

sul. Astfel, nivelul apei a sc

azut re-
pede permi t

andu-le oamenilor lui s

a treac

a prin albia flu-
viului

si s

a ajung

a la zidurile Babilonului. Cum avea

ns

a
13. Ce am

anunte referitoare la cucerirea Babilonului a dat profetul Isaia
sub inspira tie divin

a?
14, 15. Cum s-a

mplinit profe tia lui Isaia referitoare la cucerirea Babi-
lonului p

an

a

n cele mai mici detalii?
Biblia, o carte de la Dumnezeu 23
armata lui Cirus s

a treac

a de ziduri? Din anumite motive,

n acea noapte, por tile ora

sului fuseser

a l

asate

n mod im-
prudent deschise!
16
Profe tia mai spunea despre Babilon: El nu va mai fi lo-
cuit, nu va mai fi niciodat

a popor

n el, din genera tie

n ge-
nera tie. Arabul nu-

si va mai

ntinde cortul acolo

si p

astorii
nu-

si vor mai t

arcui turmele acolo (Isaia 13:20). Profe tia a
ar

atat nu numai c

a Babilonul avea s

a cad

a, ci

si c

a ora

sul
urma s

a r

am

an

a nelocuit pentru totdeauna.

Implinirea aces-
tor cuvinte este evident

a. Locul anticului Babilon situat la
circa 80 km sud de Bagdad,

n Irak este pustiu, dovedind
c

a profe tia rostit

a de Iehova prin Isaia s-a

mplinit:

Il voi
m

atura cu m

atura nimicirii. Isaia 14:22, 23.1

17
Nu-i a

sa c

a, reflect

and la profe tiile demne de

ncrede-
1 Pentru mai multe informa tii despre profe tiile biblice, vezi bro sura
O carte pentru to ti oamenii, paginile 2729, publicat

a de Martorii lui
Iehova.
16. a) Ce a profe tit Isaia despre starea

n care avea s

a ajung

a Babilonul?
b) Cum a ajuns Babilonul un loc pustiu, ca

mplinire a profe tiei lui Isaia?
17. De ce putem spune c

a

mplinirea profe tiilor biblice ne

nt

are ste cre-
din ta?
24 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
re ale Bibliei, credin ta ni se

nt

are

ste? Din moment ce Ieho-

va Dumnezeu

si-a

ndeplinit promisiunile din trecut, avem
toate motivele s

a credem c

a

si va

ndeplini

si promisiunea
de a transforma p

am

antul

ntr-un paradis (Numeri 23:19).

Intr-adev

ar, avem speran ta vie tii ve

snice pe care Dumne-

zeu, care nu poate s

a mint

a, a promis-o

nainte de timpuri
de lung

a durat

a. Tit 1:2.1
CUV

ANTUL LUI DUMNEZEU ESTE VIU
18
Din ceea ce am analizat p

an

a acum reiese clar c

a Bi-
blia este o carte cu adev

arat unic

a. Dar valoarea ei nu
este dat

a doar de armonia intern

a, exactitatea

stiin tific

si istoric

a,

n telepciunea practic

a

si profe tiile demne de
1 Distrugerea Babilonului este numai una dintre profe tiile biblice care
s-au

mplinit. Alte profe tii se refer

a la distrugerea Tirului si a ora sului Ni-
nive (Ezechiel 26:15; Tefania 2:1315). Profe tia lui Daniel vorbe ste de-
spre succesiunea unor puteri mondiale care au urmat dup

a Babilon,

n-
tre care Medo-Persia si Grecia (Daniel 8:57, 2022). Pentru o analiz

a a
numeroaselor profe tii mesianice care s-au

mplinit

n persoana lui Isus,
vezi apendicele de la paginile 199201.
18. Ce declara tie plin

a de for t

a a f

acut apostolul Pavel cu privire la
cuv

antul lui Dumnezeu?
Ruinele Babilonului
Biblia, o carte de la Dumnezeu 25

ncredere. Apostolul Pavel a scris: Cuv

antul lui Dum-
nezeu este viu

si exercit

a putere

si este mai ascu tit dec

at
orice sabie cu dou

a t

ai

suri

si p

atrunde p

an

a acolo

nc

at
separ

a sufletul de spirit

si

ncheieturile de m

aduva lor,

si
este capabil s

a discearn

a g

andurile

si inten tiile inimii.
Evrei 4:12.
19
Studierea cuv

antului lui Dumnezeu, sau a mesaju-
lui s

au, din Biblie ne poate schimba via ta. Ne ajut

a s

a ne
facem o autoanaliz

a foarte serioas

a. Chiar dac

a spunem,
probabil, c

a

l iubim pe Dumnezeu, modul

n care reac-
tion

am la ceea ce ne

nva t

a Cuv

antul s

au inspirat, Biblia,
va scoate la lumin

a adev

aratele g

anduri

si inten tii ale ini-
mii.
20

Intr-adev

ar, Biblia este o carte de la Dumnezeu. Ea
trebuie citit

a, studiat

a

si pre tuit

a. Arat

a c

a apreciezi acest
cadou divin continu

and s

a- ti ad

ance

sti privirea

n ea. F

a-
c

and a

sa vei

n telege mai bine scopul lui Dumnezeu cu
privire la omenire.

In capitolul urm

ator, vom vedea care

este acest scop

si cum se va realiza el.
19, 20. a) Cum te poate ajuta Biblia s

a- ti faci o autoanaliz

a serioas

a?
b) Cum po ti ar

ata c

a apreciezi Biblia, acest cadou unic de la Dumnezeu?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Biblia a fost scris

a sub inspira tie divin

a

si,
prin urmare, este exact

a

si demn

a
de

ncredere. 2 Timotei 3:16.
Informa tiile pe care le g

asim

n Cuv

antul lui
Dumnezeu sunt practice pentru via ta de zi
cu zi. Isaia 48:17.
Promisiunile lui Dumnezeu scrise

n Biblie
se

mplinesc negre

sit. Numeri 23:19.

26 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
DUMNEZEU are un scop grandios cu privire la p

am

ant. El
dore

ste ca tot p

am

antul s

a fie locuit de oameni ferici ti

si
s

an

ato

si. Biblia spune c

a Dumnezeu a s

adit o gr

adin

a

n
Eden

si a f

acut s

a creasc

a . . . tot felul de pomi, pl

acu ti
la vedere

si buni de m

ancare. Dup

a ce i-a creat pe primul

b

arbat

si pe prima femeie, adic

a pe Adam

si pe Eva, Dum-
nezeu le-a dat aceast

a locuin t

a frumoas

a

si le-a spus: Fi ti
roditori,

nmul ti ti-v

a, umple ti p

am

antul

si supune ti-l
(Geneza 1:28; 2:8, 9, 15). A

sadar, Dumnezeu a dorit ca oa-

menii s

a aib

a copii, s

a extind

a aceast

a locuin t

a paradizia-
c

a pe tot p

am

antul

si s

a se

ngrijeasc

a de animale.
2
Crezi c

a Iehova Dumnezeu

si va realiza vreodat

a
scopul de a transforma p

am

antul

n paradis? Iat

a ce decla-
r

a El: Eu am spus . . .

si Eu voi

nf

aptui (Isaia 46:911;
55:11). Da, Dumnezeu

si va

ndeplini scopul! El spune c

a
a creat [p

am

antul] nu ca s

a fie pustiu, ci l-a

ntocmit ca
s

a fie locuit (Isaia 45:18). Ce fel de oameni a dorit Dum-

nezeu s

a locuiasc

a pe p

am

ant?

Si pentru c

at timp? Biblia
1. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la p

am

ant?
2. a) De unde stim c

a scopul lui Dumnezeu cu privire la p

am

ant se va

ndeplini? b) Potrivit Bibliei, ce fel de oameni vor tr

ai pentru tot-
deauna?
CAPITOLUL 3
Care este scopul lui Dumnezeu
cu privire la p

am

ant?
Care este scopul lui Dumnezeu
cu privire la omenire?
Cum a fost sfidat Dumnezeu?
Cum va fi via ta pe p

am

ant

n viitor?
ne r

aspunde: Cei drep ti vor st

ap

ani p

am

antul

si

l vor
locui pe vecie. Psalmul 37:29; Revela tia 21:3, 4.
3
Este clar c

a aceste lucruri nu s-au realizat

nc

a. Oame-
nii continu

a s

a se

mboln

aveasc

a

si s

a moar

a. Se lupt

a

si
se ucid

ntre ei. Situa tia de pe p

am

ant nu este nici pe de-

parte a

sa cum a dorit-o Dumnezeu! Ce s-a

nt

amplat? De
ce nu s-a realizat scopul lui Dumnezeu? Nici o carte de is-
torie scris

a de oameni nu ne poate da r

aspunsul, deoare-
ce problemele au

nceput

n cer.
UN DU SMAN

I SI FACE APARI TIA
4
Prima carte a Bibliei ne vorbe

ste despre un adversar al

lui Dumnezeu care

si-a f

acut apari tia

n gr

adina Edenului.
El este numit

sarpele, de

si nu este un simplu animal. Ul-

tima carte a Bibliei arat

a c

a el este cel numit Diavol

si Sa-
tan, care induce

n eroare

ntregul p

am

ant locuit. El mai

este numit

sarpele originar (Geneza 3:1; Revela tia 12:9).

Acest

nger puternic, o fiin t

a spiritual

a invizibil

a, s-a folo-
sit de un

sarpe pentru a-i vorbi Evei, a

sa cum cineva se
poate folosi de o p

apu

a sau de o marionet

a pentru a da
impresia c

a ea vorbe

ste

n locul lui. F

ar

a

ndoial

a c

a aceas-
t

a persoan

a spiritual

a a fost de fa t

a c

and Dumnezeu a pre-

g

atit p

am

antul pentru oameni. Iov 38:4, 7.

5
Dar, din moment ce toate lucr

arile de crea tie ale lui
Iehova sunt perfecte, cine l-a adus

n existen t

a pe acest
Diavol, sau Satan? Simplu spus, unul dintre puternicii
fii spirituali ai lui Dumnezeu a devenit Diavol. Cum s-a

n-
t

amplat acest lucru?

Si

n prezent un om cinstit

si respec-
tabil poate ajunge ho t. Cum? El poate permite s

a se
dezvolte

n inima lui o dorin t

a gre

sit

a. Dac

a el continu

a
3. Ce situa tii triste exist

a acum pe p

am

ant, si ce

ntreb

ari se ridic

a?
4, 5. a) Cine i-a vorbit Evei prin intermediul unui sarpe? b) Cum ar
putea un om, alt

adat

a cinstit si respectabil, s

a ajung

a ho t?
28 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
s

a se g

andeasc

a la ea, dorin ta va deveni tot mai puterni-
c

a. Iar, mai t

arziu,

ntr-o

mprejurare favorabil

a, el ar pu-
tea da curs acelei dorin te gre

site. Iacov 1:1315.

6
A

sa s-a

nt

amplat

si cu Satan Diavolul. E foarte posi-
bil ca el s

a fi auzit c

and Dumnezeu le-a spus lui Adam

si
Evei s

a aib

a copii

si s

a umple p

am

antul (Geneza 1:27, 28).

In loc s

a i se

nchine lui Dumnezeu, to ti ace

sti oameni
mi s-ar putea

nchina mie!, s-a g

andit Satan. Astfel,

n
inima lui s-a dezvoltat o dorin t

a gre

sit

a.

In cele din urm

a,
a trecut la ac tiune

si a

n

selat-o pe Eva spun

andu-i min-
ciuni despre Dumnezeu (Geneza 3:15). El a devenit
Diavol, sau calomniator, precum

si Satan, sau

m-
potrivitor.
7
Satan Diavolul s-a folosit de minciuni

si de un

siretlic
pentru a-i determina pe Adam

si pe Eva s

a nu asculte
de Dumnezeu (Geneza 2:17; 3:6). Din cauza neascult

arii,
ace

stia au murit

n cele din urm

a, a

sa cum

i avertizase
Dumnezeu (Geneza 3:1719). Dup

a ce a p

ac

atuit, Adam a
devenit imperfect. Astfel, to ti urma

sii s

ai au mo

stenit im-
perfec tiunea (Romani 5:12). Pentru a ilustra acest lucru,
s

a ne g

andim la o tav

a de copt p

aine. Dac

a tava ar avea
un defect, cum ar ie

si toate p

ainile coapte

n ea? Cu acel
defect, bine

n teles.

In mod asem

an

ator, to ti oamenii au
mo

stenit de la Adam imperfec tiunea. Din acest motiv, ei

mb

atr

anesc

si mor. Romani 3:23.
8
C

and i-a f

acut pe Adam

si pe Eva s

a p

ac

atuiasc

a

mpo-
triva lui Dumnezeu, Satan i-a

ndemnat practic la r

azvr

a-
tire. El a pus la

ndoial

a modul lui Iehova de a conduce.

6. Cum a devenit unul dintre puternicii fii spirituali ai lui Dumnezeu
Satan Diavolul?
7. a) De ce au murit Adam si Eva? b) De ce to ti urma sii lui Adam

m-
b

atr

anesc si mor?
8, 9. a) Ce anume a pus la

ndoial

a Satan? b) De ce nu i-a distrus Dum-
nezeu imediat pe rebeli?
Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la p

am

ant? 29
Cu alte cuvinte, Satan a spus: Dumnezeu este un condu-
c

ator r

au. El

i minte pe supu

sii lui

si

i priveaz

a de ceva
bun. Oamenii n-au nevoie de conducerea lui Dumnezeu.
Ei pot stabili singuri ce este bine

si ce este r

au. Dac

a a

s fi
eu conduc

atorul lor, le-ar merge mult mai bine. Cum

urma s

a reac tioneze Dumnezeu la aceast

a acuza tie calom-
niatoare? Unii cred c

a ar fi trebuit, pur

si simplu, s

a-i dis-
Cum ar fi putut Satan
s

a-i ofere lui Isus toate regatele lumii
dac

a n-ar fi fost ale sale?
30 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
trug

a pe rebeli.

Ins

a s-ar fi r

aspuns astfel la acuza tia lui

Satan? S-ar fi dovedit c

a modul de a conduce al lui Dum-
nezeu este bun?
9
D

and dovad

a de un sim t al drept

a tii perfect, Iehova s-a
re tinut s

a-i distrug

a imediat pe rebeli. El

stia c

a era nevoie
de timp pentru a r

aspunde a

sa cum se cuvine acuza tiei lui

Satan

si pentru a demonstra c

a acesta era un mincinos. De
aceea, Dumnezeu le-a permis oamenilor s

a se conduc

a o
vreme sub influen ta lui Satan.

In capitolul 11 vom vedea
de ce a procedat Iehova astfel

si de ce a permis s

a treac

a
at

ata timp p

an

a la rezolvarea acestor controverse. Acum

ns

a ar trebui s

a ne

ntreb

am: Aveau Adam

si Eva motive

ntemeiate s

a-l cread

a pe Satan, care nuf

acuse niciodat

a ni-
mic bun pentru ei? Era corect din partea lor s

a cread

a c

a
Iehova, care le d

aduse tot ce aveau, era un mincinos mes-

chin? Tu ce-ai fi f

acut

n locul lor?
10
Este bine s

a medit

am la

ntreb

arile de mai sus deoa-

rece

si noi suntem pu

si

n fa ta acestor controverse. Da,

si
tu ai ocazia s

a stai de partea lui Iehova

si s

a r

aspunzi acu-
za tiei lui Satan. Po ti accepta s

a fii condus de Iehova

si,
astfel, s

a demonstrezi c

a Satan este un mincinos (Psalmul
73:28; Proverbele 27:11). Din nefericire, dintre miliardele
de oameni care tr

aiesc ast

azi pu tini fac aceast

a alegere. De
aceea, se na

ste o

ntrebare important

a: Ne

nva t

a

ntr-ade-
v

ar Biblia c

a Satan e conduc

atorul acestei lumi?

CINE ESTE CONDUC

ATORUL ACESTEI LUMI?
11
Isus nu a pus niciodat

a la

ndoial

a faptul c

a Satan
este conduc

atorul acestei lumi. Odat

a, Satan i-a ar

atat lui
10. Cum po ti demonstra c

a stai de partea lui Iehova, r

aspunz

and ast-
fel acuza tiei lui Satan?
11, 12. a) Cum demonstreaz

a una dintre ispitele la care a fost supus
Isus c

a Satan este conduc

atorul acestei lumi? b) Ce alte dovezi avem

n acest sens?
Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la p

am

ant? 31
Isus

ntr-un mod miraculos toate regatele lumii

si
gloria lor

si i-a promis: Toate aceste lucruri ti le voi da
tie dac

a te vei prosterna

si vei

nf

aptui un act de

nchi-
nare

naintea mea (Matei 4:8, 9; Luca 4:5, 6). G

ande

s-
te-te: Ar fi fost aceasta o ispit

a pentru Isus dac

a Satan nu
era conduc

atorul tuturor regatelor lumii? Isus nu a ne-

gat faptul c

a guvernele lumii

i apar tineau lui Satan.

Si
cu siguran t

a, ar fi f

acut-o, dac

a Satan n-ar fi fost condu-

c

atorul lor.
12
Iehova este Atotputernicul Dumnezeu, Creatorul im-
presionantului univers (Revela tia 4:11). Totu

si, Biblia nu
men tioneaz

a nic

aieri c

a Iehova Dumnezeu sau Isus Cris-

tos ar conduce aceast

a lume. De fapt, Isus a spus

n mod
clar c

a Satan este conduc

atorul acestei lumi (Ioan 12:31;

14:30; 16:11). Biblia chiar afirm

a despre Satan Diavolul
c

a este dumnezeul acestui sistemde lucruri (2 Corinteni

4:3, 4). Referindu-se la Satan, adversarul lui Dumnezeu,
apostolul Ioan a scris:

Intreaga lume zace

n puterea ce-
lui r

au. 1 Ioan 5:19.

CUM VA FI DISTRUS

A LUMEA LUI SATAN
13
Lumea este, cu fiecare an ce trece, tot mai periculoa-
s

a. Este plin

a de politicieni necinsti ti, conduc

atori religio

si
ipocri ti, conflicte armate

si criminali s

angero

si. Lumea,

n
ansamblu, nu mai poate fi schimbat

a

n bine. Biblia ne
arat

a c

a

n cur

and aceast

a lume rea va fi distrus

a de Dum-
nezeu

nr

azboiul Armaghedonului. Olume nou

a

si dreap-
t

a

i va lua locul. Revela tia 16:1416.
14
Iehova Dumnezeu l-a numit pe Isus Cristos Condu-
c

ator al Regatului, sau guvernului, S

au ceresc. Cu mult
13. De ce avem nevoie de o lume nou

a?
14. Pe cine a numit Dumnezeu Conduc

ator al Regatului S

au, si cum
a fost profe tit acest lucru?
32 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
timp

n urm

a, Biblia a profe tit: Un Copil ni s-a n

ascut,
un Fiu ni s-a dat

si domnia [guvernul, NW] va fi pe um

a-
rul Lui;

Il vor numi: . . . Prin t al p

acii. El va face ca
domnia [guvernul, NW] Lui s

a creasc

a

si o pace f

ar

a sf

ar-

sit va da scaunului de domnie (Isaia 9:6, 7). Isus i-a

n-
v

a tat pe continuatorii s

ai s

a se roage cu privire la acest

guvern: S

a vin

a regatul t

au. S

a se fac

a voin ta ta, precum

n cer, a

sa

si pe p

am

ant (Matei 6:10). A

sa cum vom ve-

dea

ntr-unul din capitolele urm

atoare, Regatul lui Dum-

nezeu va

nlocui

n cur

and toate guvernele lumii (Daniel

2:44). Sub domnia lui, p

am

antul va fi transformat

n
paradis.
LUMEA NOU

A ESTE APROAPE!
15
Biblia ne d

a urm

atoarea asigurare: Potrivit promisiu-

nii [lui Dumnezeu], noi a

stept

am ceruri noi

si un p

am

ant
nou,

si

n acestea va locui dreptatea (2 Petru 3:13; Isa-
ia 65:17). Uneori Biblia vorbe

ste despre p

am

ant referin-
du-se la oamenii de pe el (Geneza 11:1). Prin urmare,
p

am

antul nou

n care domne

ste dreptatea reprezint

a o
societate de oameni care se bucur

a de aprobarea lui Dum-

nezeu.
16
Isus a promis c

a

n lumea nou

a, cei ce sunt apro-
ba ti de Dumnezeu vor primi darul vie tii ve

snice (Marcu
10:30). Te rug

am s

a deschizi Biblia

si s

a cite

sti Ioan 3:16

si 17:3 pentru a afla ce ne-a

ndemnat Isus s

a facem ca s

a
primim via t

a ve

snic

a. S

a vedem acum cu ajutorul Bibliei
ce binecuv

ant

ari vor primi cei care

ndeplinesc condi tiile
necesare pentru a primi acest minunat dar divin

n Para-
disul viitor.
15. Ce este p

am

antul nou?
16. Ce dar inestimabil vor primi de la Dumnezeu cei aproba ti de el,
si ce trebuie s

a facem pentru a ne num

ara printre ace stia?
Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la p

am

ant? 33
17
R

autatea, r

azboaiele, criminalitatea si violen ta vor
apar tine trecutului. Cel r

au nu va mai fi . . . . Cei bl

anzi
mo

stenesc p

am

antul (Psalmul 37:10, 11). Va fi pace deoa-

rece Dumnezeu va pune cap

at r

azboaielor p

an

a la mar-
ginea p

am

antului (Psalmul 46:9; Isaia 2:4). Atunci cel

drept va

nflori

si va fi bel

sug de pace, p

an

a ce luna nu
va mai fi, adic

a pentru totdeauna. Psalmul 72:7.

18

Inchin

atorii lui Iehova vor tr

ai

nsiguran t

a. C

and au as-
cultat de Dumnezeu, israeli tii din timpurile biblice au tr

a-
it

n siguran t

a (Leviticul 25:18, 19). Ce ferici ti vom fi

n
Paradis, c

and ne vom putea bucura de aceea

si siguran t

a!
Isaia 32:18; Mica 4:4.
19
Nu vor mai fi lipsuri de alimente. Va fi bel

sug de gr

a-
ne

n tar

a p

an

a pe v

arful mun tilor, a c

antat psalmistul
(Psalmul 72:16). Iehova Dumnezeu

i va binecuv

anta pe
cei drep ti

si p

am

antul

si va da roadele. Psalmul 67:6.

20

Intregul p

am

ant va deveni unparadis. P

am

antul, c

and-
va distrus de oamenii p

ac

ato

si, va fi plin de gr

adini

si de
case noi

si frumoase (Isaia 65:2124; Revela tia 11:18). Cu
timpul, tot p

am

antul va fi la fel de frumos

si de roditor ca
gr

adina Edenului. Iar Dumnezeu

si va deschide m

ana
[pentru totdeauna]

si va s

atura dup

a dorin t

a tot ce are via-
t

a. Psalmul 145:16.
21
Va fi pace

ntre oameni si animale. Animalele s

albati-
ce

si domestice vor pa

ste

mpreun

a. Nici chiar copila

sii nu
vor avea de ce s

a se team

a de animalele periculoase din

prezent. Isaia 11:69; 65:25.
17, 18. De ce putem fi siguri c

a pacea si siguran ta vor domni pe p

a-
m

ant?
19. De unde stim c

a

n lumea nou

a a lui Dumnezeu va fi hran

a din
abunden t

a?
20. De ce putem fi siguri c

a

ntregul p

am

ant va fi un paradis?
21. Ce dovad

a avem c

a

ntre oameni si animale va fi pace?
34 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
22
Bolile vor disp

area.

In calitate de Conduc

ator al Rega-
tului ceresc al lui Dumnezeu, Isus va face vindec

ari la o
scar

a mult mai mare dec

at a f

acut c

and a fost pe p

am

ant
(Matei 9:35; Marcu 1:4042; Ioan 5:59). Atunci nici
un locuitor nu [va] zice: Sunt bolnav!. Isaia 33:24;
35:5, 6.
23
Fiin tele dragi care au murit vor fi readuse la via t

a si vor
avea perspectiva de a tr

ai ve snic. Cei care acum dorm

n
moarte, dar care se afl

a

n memoria lui Dumnezeu, vor fi

nvia ti. De fapt, va fi o

nviere at

at a celor drep ti, c

at

si a
celor nedrep ti. Faptele 24:15; Ioan 5:28, 29.
24
Ce viitor minunat

i a

steapt

a pe cei care aleg s

a

nve-
te despre Marele nostru Creator, Iehova Dumnezeu,

si s

a-i
slujeasc

a! C

and i-a promis r

auf

ac

atorului de l

ang

a el: Vei
fi cu mine

n Paradis, Isus s-a referit chiar la paradisul ca-
re va fi instaurat pe p

am

ant (Luca 23:43).

Intruc

at toate
aceste binecuv

ant

ari vor fi posibile numai prin interme-
diul lui Isus Cristos, este deosebit de important s

a

nv

a t

am
mai multe lucruri despre el.
22. Ce se va

nt

ampla cu bolile?
23. De ce va fi

nvierea un motiv de bucurie?
24. Cum ti se pare ideea de a tr

ai

n Paradis?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Scopul lui Dumnezeu de a transforma
p

am

antul

ntr-un paradis se va

ndeplini.
Isaia 45:18; 55:11.
Satan este conduc

atorul acestei lumi.

Ioan 12:31; 1 Ioan 5:19.

In lumea nou

a, Dumnezeu va rev

arsa bogate
binecuv

ant

ari asupra omenirii.
Psalmul 37:10, 11, 29.
36 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
EXIST

A o mul time de oameni celebri pe p

am

ant. Unii
sunt bine cunoscu ti

n comunitatea din care fac parte,

n ora

sul sau

n tara lor. Al tii sunt cunoscu ti

n toat

a lu-
mea. Cu toate acestea, faptul c

a

stii numele unei persoa-
ne celebre nu

nseamn

a c

a o

si cuno sti cu adev

arat. De
fapt, tu nu cuno

sti, probabil, mediul dincare provine sau

ce fel de persoan

a este

n realitate.
2
Oamenii au auzit pretutindeni de Isus Cristos, chiar
dac

a el a tr

ait pe p

am

ant

n urm

a cu circa 2000 de ani.

Totu

si, mul ti nu

stiu sigur cine a fost el

n realitate. Unii
spun c

a a fost doar un om bun. Al tii zic c

a a fost un sim-
plu profet,

n timp ce al tii cred c

a este Dumnezeu

si c

a
ar trebui s

a ne

nchin

am lui. A

sa s

a fie oare?
3
Este important s

a cuno

sti adev

arul despre Isus. De
ce? Deoarece Biblia spune: Aceasta

nseamn

a via t

a ve

s-
nic

a: ca ei s

a asimileze cuno

stin t

a despre tine, singurul
Dumnezeu adev

arat, si despre acela pe care l-ai trimis tu,

Isus Cristos (Ioan 17:3). Da, cunoa

sterea adev

arului de-
spre Iehova Dumnezeu

si despre Isus Cristos ne poate
1, 2. a) De ce nu e de ajuns s

a stii c

ate ceva despre o persoan

a cele-
br

a ca s

a spui c

a o cuno sti cu adev

arat? b) Ce concep tii diferite au
oamenii despre Isus?
3. De ce este important s

a cuno sti adev

arul despre Isus?
CAPITOLUL 4
Cine este Isus Cristos?
Ce rol special are Isus?
De unde a venit el?
Ce fel de persoan

a a fost el?
conduce la via t

a ve

snic

a pe un p

a-
m

ant paradiziac (Ioan 14:6). Mai mult

dec

at at

at, Isus ne-a dat cel mai bun exemplu,
ar

at

andu-ne cum s

a ne tr

aim via ta

si cum s

a ne
purt

amcu al tii (Ioan 13:34, 35).

Inprimul capitol al aces-
tei c

ar ti amvorbit despre adev

arul referitor la Dumnezeu.

S

a vedemacumce ne

nva t

a

n realitate Biblia despre Isus
Cristos.
PROMISUL MESIA
4
Cu mult timp

nainte de na

sterea lui Isus, Biblia

a prezis venirea lui Mesia, sau Cristos. Ambele ti-
tluri, Mesia (

n ebraic

a)

si Cristos (

n greac

a),
4. Ce

nseamn

a titlurile Mesia si Cristos?
La botez, Isus a devenit
Mesia, sau Cristos
Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?

nseamn

a Cel Uns. El, Cel promis de Dumnezeu, avea

s

a fie uns, sau numit de Iehova

ntr-o pozi tie special

a.

In
capitolele urm

atoare vom afla mai multe despre contri-

bu tia important

a a lui Mesia la

mplinirea promisiuni-
lor divine. De asemenea, vom vedea ce binecuv

ant

ari ne
poate aduce Isus chiar

n prezent. Totu

si,

nainte de na

s-
terea lui, f

ar

a

ndoial

a c

a mul ti s-au

ntrebat: Cine va fi
Mesia?
5

In secolul I e.n., discipolii lui Isus din Nazaret erau
ferm convin

si c

a acesta era prezisul Mesia (Ioan 1:41).

Unul dintre ei, pe nume Simon Petru, i-a spus lui Isus:
Tu e

sti Cristosul (Matei 16:16). Ce dovezi au avut dis-

cipolii

si ce dovezi avem

si noi azi c

a Isus este

ntr-ade-
v

ar promisul Mesia?
6
Profe tii lui Dumnezeu care au tr

ait

nainte de Isus
au prezis multe lucruri despre Mesia, lucruri care ur-
mau s

a-i ajute pe al tii s

a-l recunoasc

a. S

a ilustr

am: S

a
presupunem c

a trebuie s

a mergi

ntr-un loc aglomerat
o autogar

a, o gar

a sau un aeroport pentru a a

step-
ta o persoan

a pe care nu ai v

azut-o niciodat

a. Nu ti-ar
fi de folos dac

a cineva ti-ar da c

ateva detalii despre ea?

In mod asem

an

ator, prin profe tii Bibliei, Iehova a pre-
zentat

n mod detaliat ceea ce avea s

a fac

a Mesia

si situ-
a tiile prin care urma s

a treac

a.

Implinirea acestor pro-
fe tii avea s

a-i ajute pe cei credincio

si s

a-l identifice pe
Mesia.
7
S

a d

am doar dou

a exemple. Primul: profetul Mica

a prezis cu peste 700 de ani

nainte, c

a Cel promis de
5. Ce convingere ferm

a aveau discipolii lui Isus?
6. Ilustreaz

a cum i-a ajutat Iehova pe cei fideli s

a-l identifice pe Me-
sia.
7. Men tioneaz

a dou

a profe tii care s-au

mplinit

n persoana lui Isus.
Cine este Isus Cristos? 39
Dumnezeu avea s

a se nasc

a

n Betleem, un or

sel din ti-

nutul Iuda (Mica 5:2). Unde s-a n

ascut Isus? Chiar

n acel
ora

s (Matei 2:1, 39)! Al doilea: cu multe secole

nainte,
profe tia consemnat

a

n Daniel 9:25 oferea indicii cu pri-
vire la anul

n care urma s

a apar

a Mesia,

si anume 29 e.n.1

Implinirea acestor profe tii, precum

si a altora asem

an

a-
toare, dovede

ste c

a Isus a fost promisul Mesia.

8
Alte dovezi c

a Isus era Mesia au putut fi observate cu

claritate spre sf

ar

situl anului 29 e.n., c

and Isus s-a dus la

Ioan Botez

atorul ca s

a fie botezat

n r

aul Iordan. Iehova

i promisese lui Ioan c

a-i va da un semn prin care s

a-l re-
cunoasc

a pe Mesia. Ioan a v

azut acest semn la botezul
lui Isus. Biblia ne relateaz

a: Dup

a ce a fost botezat, Isus

imediat a ie

sit din ap

a;

si iat

a, cerurile s-au deschis,

si el
a v

azut cobor

and ca un porumbel spiritul lui Dumnezeu

care venea peste el. Iat

a! A fost, de asemenea, o voce din
ceruri, care zicea: Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care
l-am aprobat (Matei 3:16, 17). Dup

a cele v

azute

si au-
zite, Ioan a fost sigur c

a Isus era trimisul lui Dumnezeu

(Ioan 1:3234). C

and spiritul lui Dumnezeu, sau for ta sa

activ

a, a fost rev

arsat asupra lui

n acea zi, Isus a devenit
Mesia, sau Cristos, cel desemnat s

a fie Conduc

ator

si Re-
ge. Isaia 55:4.
9

Implinirea profe tiilor biblice

si m

arturia lui Iehova

Dumnezeu

nsu

si demonstreaz

a

nmod clar c

a Isus a fost
promisul Mesia.

Ins

a Biblia ne mai r

aspunde la dou

a

n-
treb

ari importante referitoare la Isus Cristos: De unde a

venit el

si ce fel de persoan

a a fost?
1

In apendicele de la paginile 197199, g

asi ti o explica tie detaliat

a
a modului

n care s-a

mplinit profe tia lui Daniel

n persoana lui Isus.
8, 9. Ce dovad

a clar

a c

a Isus era Mesia a putut fi observat

a la bote-
zul acestuia?
40 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
DE UNDE A VENIT ISUS?
10
Biblia ne spune c

a Isus a tr

ait

n cer

nainte de a veni
pe p

am

ant. C

and a profe tit c

a Mesia avea s

a se nasc

a

n
Betleem, Mica a mai ar

atat c

a originea Lui era din tim-

puri str

avechi (Mica 5:2). Isus

nsu

si a spus de multe ori

c

a a tr

ait

n cer

nainte de a se na

ste pe p

am

ant (Ioan
3:13; 6:38, 62; 17:4, 5).

In calitate de fiin t

a spiritual

a, el
s-a bucurat

n ceruri de o rela tie special

a cu Iehova.
11
Isus este, cu siguran t

a, cel mai iubit Fiu al lui Iehova.
El este numit

nt

aiul n

ascut din toat

a crea tia, deoarece
a fost prima lucrare de crea tie a lui Dumnezeu (Coloseni
1:15).1

In plus, el este Fiul s

au unic-n

ascut, o alt

a tr

as

a-
tur

a care

l face un Fiu special (Ioan 3:16). Aceasta

nseam-
n

a c

a Isus este singurul creat direct de Dumnezeu. De

asemenea, el este singurul pe care Dumnezeu l-a folosit
c

anda creat toate celelalte lucruri (Coloseni 1:16). Isus este

numit

si Cuv

antul (Ioan 1:14). De aici

n telegem c

a el a
fost purt

atorul de cuv

ant al lui Dumnezeu, transmi t

and,
f

ar

a

ndoial

a, mesaje

si instruc tiuni celorlal ti fii ai Tat

alui
s

au at

at spirituali, c

at

si umani.
12
Este Fiul

nt

ai-n

ascut egal cu Dumnezeu, a

sa cum
cred unii? Biblia nu ne

nva t

a acest lucru. Dup

a cum am
observat

n paragraful anterior, Fiul a fost creat. Prin ur-
mare, el a avut un

nceput, spre deosebire de Iehova
Dumnezeu, care nu are nici

nceput, nici sf

ar

sit (Psalmul
1 Iehova este numit Tat

a deoarece este Creatorul (Isaia 64:8).

In-
truc

at a fost creat de Dumnezeu, Isus este numit Fiul lui Dumnezeu.
Din acela si motiv, at

at alte fiin te spirituale, c

at si omul Adam sunt
numi ti fii ai lui Dumnezeu. Iov 1:6; Luca 3:38.
10. Ce spune Biblia despre existen ta lui Isus

nainte de a veni pe p

a-
m

ant?
11. Cum arat

a Biblia c

a Isus este cel mai iubit Fiu al lui Iehova?
12. De unde stim c

a Fiul

nt

ai-n

ascut nu este egal cu Dumnezeu?
Cine este Isus Cristos? 41
90:2). Fiul unic-n

ascut nici m

acar nu s-a g

andit vreodat

a
s

a

ncerce s

a fie egal cu Tat

al s

au. Biblia arat

a cu claritate
c

a Tat

al este mai mare dec

at Fiul (Ioan 14:28; 1 Corin-

teni 11:3). Numai Iehova este Dumnezeul Cel Atotpu-
ternic (Geneza 17:1). A

sadar, el nu are egal.1

13
Iehova

si Fiul s

au

nt

ai-n

ascut s-au bucurat de rela tii

str

anse miliarde de ani, cu mult

nainte de crearea ceru-
rilor

nstelate

si a p

am

antului. Ce iubire profund

a trebu-
ie s

a fi existat

ntre ei (Ioan 3:35; 14:31)! Acest Fiu iubit
era exact ca Tat

al s

au. De aceea, Biblia

l nume

ste ima-
ginea Dumnezeului invizibil (Coloseni 1:15).

Intr-ade-
v

ar, a

sa cum un copil de pe p

am

ant poate sem

ana cu
tat

al lui

n multe privin te,

si acest Fiu ceresc a reflectat
calit

a tile

si personalitatea Tat

alui s

au.
14
Fiul unic-n

ascut al lui Iehova a p

ar

asit de bun

avoie
cerurile pentru a veni

si a tr

ai ca om pe p

am

ant. Cum
a fost posibil ca o fiin t

a spiritual

a s

a se nasc

a pe p

am

ant
ca om?, v-a ti putea

ntreba. Iehova a transferat

n mod
miraculos via ta Fiului s

au

nt

ai-n

ascut din cer

n uterul
unei fecioare evreice pe nume Maria, f

ar

a contribu tia
unui tat

a uman. Astfel, Maria a dat na

stere unui fiu per-

fect c

aruia i-a pus numele Isus. Luca 1:3035.

CE FEL DE PERSOAN

A A FOST ISUS?
15
Dac

a analiz

amce a spus

si ce a f

acut Isus pe p

am

ant,
putemajunge s

a-l cunoa

stem. Mai mult, prin Isus putem

1 Pentru alte dovezi c

a Fiul

nt

ai-n

ascut nu este egal cu Dumnezeu,
vezi apendicele de la paginile 201204.
13. La ce se refer

a Biblia c

and

l nume ste pe Isus imaginea Dumne-
zeului invizibil?
14. Cum a ajuns Fiul unic-n

ascut al lui Iehova s

a se nasc

a pe p

am

ant
ca om?
15. De ce putemspune c

a prin Isus ajungems

a-l cunoa stemmai bine
pe Iehova?
42 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
s

a-l cunoa

stem mai bine pe Iehova. Cum? S

a ne amin-
timc

a acest Fiu este reflectarea perfect

a a Tat

alui s

au. Isus
i-a putut spune unuia dintre discipolii s

ai: Cine m-a v

a-
zut pe mine l-a v

azut

si pe Tat

al (Ioan 14:9). Din cele
patru c

ar ti biblice cunoscute drept evanghelii Matei,

Marcu, Luca

si Ioan afl

am multe detalii despre via ta,
activitatea

si calit

a tile lui Isus Cristos.
16
Isus era bine cunoscut ca

Inv

a t

ator (Ioan 1:38;
13:13). Ce anume preda el?

In primul r

and, vestea bun

a
a regatului, adic

a mesajul despre Regatul lui Dumnezeu,

guvernul ceresc care va domni peste

ntregul p

am

ant

si
care le va aduce binecuv

ant

ari eterne oamenilor ascult

a-
tori (Matei 4:23). De la cine provenea acest mesaj? Isus

nsu

si a spus: Ceea ce predau eu nu este al meu, ci

i
apar tine celui care m-a trimis, adic

a lui Iehova (Ioan

7:16). Isus

stia c

a Tat

al s

au dorea ca oamenii s

a aud

a ves-
tea bun

a despre Regat.

In capitolul 8, vom

nv

a ta mai
multe despre Regatul lui Dumnezeu

si despre ce va rea-
liza el.
17
Unde preda Isus? Oriunde g

asea oameni:

n ora

se,
sate, pie te

si case. Isus nu a a

steptat ca oamenii s

a vin

a
la el, ci a mers el la oameni (Marcu 6:56; Luca 19:5, 6).
De ce a depus el at

atea eforturi

si de ce a petrecut at

ata
timp ca s

a predice

si s

a predea? Deoarece aceasta era voin-

ta lui Dumnezeu. Isus a

nf

aptuit

ntotdeauna voin ta Ta-
t

alui s

au (Ioan8:28, 29). Dar acesta nu era singurul motiv

pentru care predica. Lui

i era mil

a de mul timile de oa-

meni care veneau la el (Matei 9:35, 36). Ace

stia erau ne-

glija ti de conduc

atorii religio

si, care ar fi trebuit s

a-i
16. Care era principalul mesaj predicat de Isus, si de unde proveneau

nv

a t

aturile predate de el?
17. Unde preda Isus, si de ce a depus el mari eforturi pentru a-i

n-
v

a ta pe al tii?
Cine este Isus Cristos? 43

nve te adev

arul despre Dumnezeu

si scopurile sale. Isus

stia c

at

a nevoie aveau de mesajul despre Regat.
18
Isus a fost un om plin de c

aldur

a, tandre te

si sensi-
bilitate. Oamenii au observat c

a era un om bun, de care

se puteau apropia u

sor. Chiar

si copiii se sim teau la lar-
gul lor

n compania lui (Marcu 10:1316). Isus era impar-
tial. Ura corup tia

si nedreptatea (Matei 21:12, 13).

Intr-o
perioad

a

n care femeile aveau pu tine drepturi

si nu prea
erau tratate cu respect, el le-a acordat demnitate (Ioan
4:9, 27). Isus era cu adev

arat umil. Cu o anumit

a ocazie,
el le-a sp

alat apostolilor s

ai picioarele o sarcin

a efec-
tuat

a de obicei de un servitor.
19
Isus era receptiv la necesit

a tile oamenilor. Acest lu-
cru s-a observat mai ales cu ocazia vindec

arilor pe care
le-a

nf

aptuit cu puterea spiritului lui Dumnezeu (Ma-
18. Ce calit

a ti ale lui Isus te atrag cel mai mult?
19. Ce exemplu arat

a c

a Isus era receptiv la necesit

a tile oamenilor?
Isus predica oriunde g

asea oameni
tei 14:14). Odat

a, un lepros a venit la Isus

si i-a spus:
Dac

a vrei, po ti s

a m

a faci curat. Isus a

n teles c

at de
mult suferea acel om. Mi

scat de mil

a, el a

ntins m

ana,
l-a atins

si i-a spus: Vreau. Fii curat.

Si omul s-a vinde-
cat (Marcu 1:4042). Imagina ti-v

a ce trebuie s

a fi sim tit
acel om!
FIDEL P

AN

A LA CAP

AT
20
Isus ne-a l

asat cel mai mare exemplu de loialitate

si
de ascultare de Dumnezeu.

In pofida opozi tiei, a suferin-
tei

si a tot felul de

ncerc

ari, el i-a r

amas fidel Tat

alui s

au
ceresc. El s-a

mpotrivit cu

nd

arjire ispitelor lui Satan

(Matei 4:111). Odat

a, c

ateva dintre rudele lui Isus nu

au manifestat credin t

a

n el

si au spus c

si-a ie

sit din
min ti (Marcu 3:21).

Ins

a Isus nu s-a l

asat influen tat de

ele, ci a continuat s

a fac

a lucrarea lui Dumnezeu.

Inciuda
20, 21. Cum ne-a l

asat Isus un exemplu de loialitate si de ascultare
de Dumnezeu?
45
insultelor

si a maltrat

arilor, Isus

si-a p

astrat st

ap

anirea de
sine

si nu a

ncercat niciodat

a s

a le fac

a vreun r

au

mpo-
trivitorilor s

ai. 1 Petru 2:2123.

21
Isus a r

amas fidel p

an

a la moarte o moarte cum-
plit

a

si dureroas

a provocat

a de du

smanii s

ai (Filipeni
2:8). S

a ne g

andim ce a trebuit el s

a

ndure

n ultima zi
a vie tii sale umane. A fost arestat, acuzat de martori fal

si,
condamnat de judec

atori corup ti, batjocorit de gloate

si
torturat de solda ti. Pironit pe st

alp, el

si-a dat ultima su-
flare strig

and: S-a

mplinit! (Ioan 19:30). Totu

si, a tre-
ia zi dup

a moarte, Isus a fost

nviat de Tat

al s

au ceresc
la via t

a spiritual

a (1 Petru 3:18). Dup

a c

ateva s

apt

am

ani,
s-a

ntors la cer. Aici, s-a a

sezat la dreapta lui Dum-

nezeu, a

stept

and s

a primeasc

a puterea regal

a. Evrei
10:12, 13.
22
Ce a realizat Isus r

am

an

and fidel p

an

a la cap

at?
Moartea lui Isus ne-a oferit posibilitatea de a tr

ai ve

snic
pe un p

am

ant paradiziac, a

sa cum dorise ini tial Iehova.

Cum a devenit posibil acest lucru prin moartea lui Isus?
Vom vedea

n capitolul urm

ator.
22. Ce a realizat Isus r

am

an

and fidel p

an

a la cap

at?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Profe tiile

mplinite

si m

arturia lui Dumnezeu

nsu

si demonstreaz

a c

a Isus este Mesia,

sau Cristos. Matei 16:16.
Isus a tr

ait

n cer ca fiin t

a spiritual

a cu mult

nainte s

a vin

a pe p

am

ant. Ioan 3:13.

Isus a fost un

nv

a t

ator, un om plin de c

aldur

a

si tandre te, un exemplu perfect de ascultare

de Dumnezeu. Matei 9:35, 36.
46 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
CARE este cel mai frumos cadou pe care l-ai primit? Un
cadou nu trebuie s

a coste mult ca s

a fie pre tios. De fapt,

adev

arata lui valoare nu se m

asoar

a

n bani. Un cadou
este cu adev

arat valoros c

and

ti aduce bucurie sau c

and

ti satisface o necesitate real

a.
2
Printre numeroasele cadouri pe care ti le-ai putea dori,
exist

a unul care le

ntrece pe toate. Este vorba despre un
dar pe care Dumnezeu l-a oferit omenirii. Iehova ne-a ofe-
rit multe lucruri,

ns

a jertfa de r

ascump

arare a Fiului s

au
Isus Cristos este cel mai mare dar al s

au (Matei 20:28). A

sa
cum vom vedea

n acest capitol, r

ascump

ararea este cel
mai pre tios dar pe care l-ai putea primi, deoarece

ti adu-
ce bucurii imense

si

ti satisface cele mai importante ne-
cesit

a ti. Este cea mai mare expresie a iubirii lui Iehova.
CE ESTE R

ASCUMP

ARAREA?
3
Simplu spus, r

ascump

ararea este m

asura pe care a
1, 2. a) Ce cadouri ar trebui s

a pre tuie sti? b) De ce este r

ascump

a-
rarea cel mai pre tios dar pe care l-ai putea primi?
3. Ce este r

ascump

ararea, si ce trebuie s

a

n telegem pentru a aprecia
acest dar valoros?
CAPITOLUL 5
R

ascump

ararea: cel mai pre

tios
dar de la Dumnezeu
Ce este r

ascump

ararea?
Cum a fost ea oferit

a?
Ce foloase

ti poate aduce?
Cum po ti demonstra c

a o apreciezi?
luat-o Iehova pentru a elibera omenirea din p

acat

si
moarte (Efeseni 1:7). Ca s

a

n telegem aceast

a

nv

a t

atur

a
biblic

a trebuie s

a ne amintim ce s-a

nt

amplat

n trecut,

n gr

adina Edenului. Numai dac

a

n telegem ce a pierdut
Adam c

and a p

ac

atuit, putem aprecia pe deplin valoarea

r

ascump

ar

arii.
4
C

and l-a creat pe Adam, Iehova i-a dat un lucru foar-

te pre tios: via t

a perfect

a. S

a ne g

andim ce a

nsemnat
aceasta pentru Adam. Av

and un corp

si o minte perfec-
te, el nu urma s

a se

mboln

aveasc

a, s

a

mb

atr

aneasc

a sau
s

a moar

a.

In calitate de om perfect, el se bucura de rela-
tii speciale cu Iehova. Biblia

l nume

ste pe Adam fiul lui

Dumnezeu (Luca 3:38). A

sadar, rela tiile sale apropiate

cu Iehova Dumnezeu puteau fi asem

anate cu cele dintre

un fiu

si tat

al s

au iubitor. Iehova a comunicat cu fiul s

au
de pe p

am

ant, Adam, d

andu-i sarcini pl

acute

si ar

at

an-
du-i ce a

stepta de la el. Geneza 1:2830; 2:16, 17.

5
Adam a fost creat dup

a chipul lui Dumnezeu (Ge-

neza 1:27). Aceasta nu

nseamn

a c

a Adam sem

ana la

n-
f

a ti

sare cu Dumnezeu. A

sa cum am v

azut

n primul ca-
pitol, Iehova este un spirit invizibil (Ioan 4:24). El nu are
un corp din carne

si oase. Adam a fost creat dup

a chipul
lui Dumnezeu

n sensul c

a a fost

nzestrat cu calit

a ti di-
vine, cum ar fi iubirea,

n telepciunea, dreptatea

si pu-
terea.

In plus, Adam fusese creat cu liber arbitru, aceasta
fiind o alt

a asem

anare important

a dintre el

si Tat

al s

au.
El nu era un robot, ci putea s

a ia decizii

si s

a aleag

a

n-
tre bine

si r

au. Dac

a ar fi ales s

a asculte de Dumnezeu,
ar fi putut s

a tr

aiasc

a pentru totdeauna

n Paradis pe p

a-
m

ant.
4. Ce a

nsemnat via ta uman

a perfect

a pentru Adam?
5. La ce se refer

a Biblia c

and spune c

a Adam a fost creat dup

a chipul
lui Dumnezeu?
48 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
6
Este evident, a

sadar, c

a, fiind condamnat la moarte

deoarece nu a ascultat de Dumnezeu, Adam a pl

atit un
pre t foarte mare. P

acatul l-a costat via ta perfect

a, precum

si binecuv

ant

arile de care se putea bucura gra tie aceste-
ia (Geneza 3:1719). Din nefericire, nu numai Adam a
pierdut acest dar pre tios, ci

si urma

sii s

ai. Cuv

antul lui
Dumnezeu declar

a: Printr-un singur om[Adam] a intrat

p

acatul

n lume

si prin p

acat moartea,

si astfel moartea
s-a extins la to ti oamenii, deoarece to ti p

ac

atuiser

a (Ro-
mani 5:12).

Intr-adev

ar, cu to tii am mo

stenit p

acatul de
la Adam. De aceea, Biblia spune c

a Adam s-a v

andut pe
el

si i-a v

andut

si pe urma

sii s

ai

n sclavia p

acatului

si
a mor tii (Romani 7:14).

Intruc

at Adam

si Eva au ales

n
mod con

stient s

a nu asculte de Dumnezeu, situa tia lor

era f

ar

a speran t

a. Dar ce se poate spune despre urma

sii
lor, inclusiv despre noi?
7
Iehova a salvat omenirea prin intermediul r

ascum-
p

ar

arii. La ce se refer

a termenul r

ascump

arare? Acest
cuv

ant are dou

a sensuri de baz

a.

In primul r

and, r

ascum-
p

ararea este pre tul pl

atit pentru a elibera pe cineva sau

pentru a reintra

n posesia unui lucru v

andut. Ne putem
g

andi la pre tul pl

atit pentru eliberarea unui prizonier de

r

azboi.

In al doilea r

and, r

ascump

ararea este pre tul care
acoper

a valoarea unui lucru. Este asem

an

ator pre tului pl

a-
tit pentru acoperirea unor daune. De exemplu, o persoa-
n

a vinovat

a de un accident trebuie s

a pl

ateasc

a o sum

a de
bani egal

a cu valoarea pagubelor produse.

8
Cumputea fi acoperit

a pierderea enorm

a pe care ne-a
provocat-o Adam tuturor,

si cum puteam fi elibera ti din
6. Ce a pierdut Adam c

and nu l-a ascultat pe Dumnezeu, si ce efect
a avut aceasta asupra urma silor s

ai?
7, 8. Care sunt cele dou

a sensuri de baz

a ale termenului r

ascump

a-
rare?
R

ascump

ararea: cel mai pre tios dar de la Dumnezeu 49
sclavia p

acatului

si a mor tii? S

a analiz

am

n continuare

nv

a t

atura biblic

a despre r

ascump

arare

si foloasele pe ca-
re ni le poate aduce ea.
CUM A OFERIT IEHOVA R

ASCUMP

ARAREA
9
Nici o via t

a uman

a imperfect

a nu putea r

ascump

ara
via ta uman

a perfect

a ce se pierduse (Psalmul 49:7, 8).

In
armonie cu principiul justi tiei perfecte aflat

n Cuv

antul
lui Dumnezeu, era nevoie de o r

ascump

arare egal

a ca va-
loare cu ceea ce se pierduse. Biblia spune: Via t

a pen-
tru via t

a (Deuteronomul 19:21). Prin urmare, ce anume
avea s

a acopere valoarea vie tii umane perfecte pierdute

de Adam? Numai o alt

a via t

a uman

a perfect

a putea fi
r

ascump

ararea corespunz

atoare. 1 Timotei 2:6.

10
Cum a oferit Iehova r

ascump

ararea? Trimi t

andu-l
pe p

am

ant pe unul dintre fiii s

ai spirituali perfec ti.

Ins

a
nu pe oricare dintre ei, ci pe cel mai pre tios, pe Fiul s

au
unic-n

ascut (1 Ioan 4:9, 10). Acest Fiu

si-a p

ar

asit de bu-
n

avoie locuin ta cereasc

a (Filipeni 2:7). A

sa cum am

nv

a-
tat

n capitolul precedent, Iehova a transferat, printr-un
miracol, via ta acestui Fiu

n uterul Mariei. Gra tie spiritu-
lui sf

ant al lui Dumnezeu, Isus s-a n

ascut perfect, f

ar

a s

a
se afle sub condamnarea p

acatului. Luca 1:35.

11
Cum putea un singur om s

a serveasc

a drept r

ascum-
p

arare pentru nenum

ara ti oameni? De fapt, cumau ajuns

ace

stia p

ac

ato

si? S

a ne amintim c

a, dup

a ce Adam a p

ac

a-
tuit, el a pierdut acest dar pre tios care era via ta perfect

a

si
nu l-a mai putut oferi urma

silor s

ai.

In schimb, le-a trans-
mis p

acatul

si moartea. Isus, pe care Biblia

l nume

ste ul-
9. Ce fel de r

ascump

arare era necesar

a?
10. Cum a oferit Iehova r

ascump

ararea?
11. Cum putea un singur om s

a serveasc

a drept r

ascump

arare pen-
tru nenum

ara ti oameni?
50 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
timul Adam, a avut via t

a perfect

a

si nu a p

ac

atuit nicio-
dat

a (1 Corinteni 15:45).

Intr-un anumit sens, Isus i-a luat
locul lui Adam pentru a ne salva. D

andu-

si via ta uman

a
perfect

a ca jertf

a

si r

am

an

andu-i fidel lui Dumnezeu p

an

a
la sf

ar

sit, Isus a pl

atit pre tul pentru p

acatul lui Adam. Ast-
fel, el le-a dat urma

silor lui Adam o speran t

a. Romani
5:19; 1 Corinteni 15:21, 22.
12
Biblia descrie suferin tele pe care le-a

ndurat Isus

na-
inte de a muri. El a fost biciuit cu mult

a cruzime, a fost
tintuit f

ar

a mil

a pe un st

alp de tortur

a

si a murit

n chi-
nuri groaznice (Ioan 19:1, 1618, 30; vezi apendicele de
la paginile 204206). De ce a trebuit Isus s

a sufere at

at
de mult?

Intr-un alt capitol, vom vedea c

a Satan a sus ti-

nut c

a Iehova nu va avea pe p

am

ant slujitori care s

a-i r

a-
m

an

a fideli

n

ncerc

ari. P

astr

andu-

si

ns

a fidelitatea

n
mari suferin te, Isus a dat cel mai bun r

aspuns la pro-
vocarea lui Satan. Isus a demonstrat c

a un om perfect,

nzestrat cu liber arbitru,

si poate p

astra integritatea in-

diferent ce ar face Diavolul. C

at de mult trebuie s

a-l fi
bucurat pe Iehova fidelitatea Fiului s

au iubit! Prover-
bele 27:11.
13
Cum a fost pl

atit

a r

ascump

ararea?

In a paisprezecea
zi a lunii evreie

sti nisan, anul 33 e.n., Dumnezeu a permis

ca Fiul s

au perfect

si f

ar

a p

acat s

a fie omor

at. Isus

si-a dat
via ta uman

a perfect

a ca jertf

a o dat

a pentru totdeauna
(Evrei 10:10). A treia zi dup

a moartea lui Isus, Iehova l-a

nviat la via t

a spiritual

a. Dup

a ce s-a

n

al tat la cer, Isus i-a

prezentat lui Dumnezeu valoarea vie tii sale umane perfec-
te ca r

ascump

arare pentru urma

sii lui Adam (Evrei 9:24).

Iehova a acceptat valoarea jertfei lui Isus ca r

ascump

arare
12. Ce a demonstrat Isus

ndur

and suferin ta?
13. Cum a fost pl

atit

a r

ascump

ararea?
R

ascump

ararea: cel mai pre tios dar de la Dumnezeu 51
Iehova l-a dat
pe Fiul s

au unic-n

ascut
ca r

ascump

arare
pentru noi
pentru a elibera omenirea din sclavia p

acatului

si a mor-
tii. Romani 3:23, 24.
FOLOASELE R

ASCUMP

AR

ARII
14

Inpofida st

arii noastre p

ac

atoase, ne putembucura de
binecuv

ant

arile inestimabile ale r

ascump

ar

arii. S

a anali-
z

am c

ateva dintre foloasele prezente

si viitoare pe care ni
le aduce acest dar extraordinar oferit de Dumnezeu.
15
Iertarea p

acatelor. Din cauza imperfec tiunii mo

steni-
te, avemde dus o adev

arat

a lupt

a pentru a face ceea ce este
bine. Cu to tii p

ac

atuim prin cuvinte sau fapte.

Ins

a prin
jertfa de r

ascump

arare a lui Isus putemprimi iertarea p

a-
catelor (Coloseni 1:13, 14). Totu

si, pentru a fi ierta ti, tre-

buie s

a ne c

aim sincer.

In plus, trebuie s

a apel

am cu
umilin t

a la Iehova, cer

andu-i iertare

n virtutea credin tei

n jertfa de r

ascump

arare a Fiului s

au. 1 Ioan 1:8, 9.

16
O con stiin t

a curat

a

naintea lui Dumnezeu. Mustr

ari-
le de con

stiin t

a pot na

ste

n noi sentimente de dezn

adej-
de

si de inutilitate. Cu toate acestea, Iehova,

n bun

atatea
sa, ne iart

a pe baza r

ascump

ar

arii, d

andu-ne posibilita-
tea s

a ne

nchin

am lui cu o con

stiin t

a curat

a

n pofida
imperfec tiunii noastre (Evrei 9:13, 14).

In felul acesta noi
putem avea libertate de exprimare

naintea lui Iehova

si
ne putem apropia de el

n rug

aciune (Evrei 4:1416). Cel

care

si p

astreaz

a con

stiin ta curat

a se bucur

a de pacea
min tii, are respect de sine

si este fericit.
17
Speran ta vie tii ve snice pe un p

am

ant paradiziac. Sa-
lariul pe care

l pl

ate

ste p

acatul este moartea, se spune

14, 15. Ce trebuie s

a facem pentru a primi iertarea p

acatelor?
16. Cum putem s

a ne

nchin

am lui Dumnezeu cu o con stiin t

a cura-
t

a, si c

at de important

a este o astfel de con stiin t

a?
17. Ce binecuv

ant

ari sunt posibile prin faptul c

a Isus a murit pentru
noi?
R

ascump

ararea: cel mai pre tios dar de la Dumnezeu 53

n Romani 6:23. Tot aici se mai spune:

Ins

a darul pe ca-
re

l d

a Dumnezeu este via ta ve

snic

a prin Cristos Isus,

Domnul nostru.

In capitolul 3 al acestei c

ar ti am discu-
tat despre binecuv

ant

arile pe care le va aduce Paradisul
(Revela tia 21:3, 4). Toate aceste binecuv

ant

ari viitoare, in-
clusiv via ta ve

snic

a

ncondi tii de s

an

atate perfect

a, se da-
toresc faptului c

a Isus a murit pentru noi. Ca s

a avem
parte de ele trebuie s

a demonstr

am c

a apreciem darul
r

ascump

ar

arii.
CUM PO TI DEMONSTRA
C

A APRECIEZI R

ASCUMP

ARAREA?
18
De ce ar trebui s

a-i fimprofund recunosc

atori lui Ie-

hova pentru r

ascump

arare? Un cadou este cu at

at mai
pre tios cu c

at cel care ni-l d

a investe

ste

n el timp, efort
sau bani. G

andul c

a acest dar este dovada iubirii lui sin-

cere ne impresioneaz

a. R

ascump

ararea este cel mai pre-

tios dar, deoarece Dumnezeu ne-a oferit-o cu pre tul celui
mai mare sacrificiu. At

at de mult a iubit Dumnezeu lu-
mea,

nc

at l-a dat pe Fiul s

au unic-n

ascut, se spune

n
18. De ce ar trebui s

a-i fim recunosc

atori lui Iehova pentru darul r

as-
cump

ar

arii?
Str

aduindu-te
s

a

nve ti mai multe
lucruri despre Iehova,
demonstrezi c

a apreciezi
darul r

ascump

ar

arii
Ioan 3:16. R

ascump

ararea este cea mai mare dovad

a a iu-
birii lui Iehova. Ea este

si o dovad

a a iubirii lui Isus, deoa-

rece el

si-a dat de bun

avoie via ta

n folosul nostru (Ioan
15:13). Prin urmare, darul r

ascump

ar

arii ar trebui s

a ne
conving

a c

a at

at Iehova, c

at

si Fiul s

au ne iubesc pe fie-
care. Galateni 2:20.
19

Ins

a cum po ti ar

ata c

a apreciezi darul r

ascump

ar

arii
oferit de Dumnezeu?

Inainte de toate, str

aduie ste-te s

a

n-
ve ti mai multe despre Iehova, Cel care ne-a oferit r

ascum-
p

ararea (Ioan 17:3). Studierea Bibliei cu ajutorul c

ar tii de
fa t

a te va ajuta s

a faci exact acest lucru. Pe m

asur

a ce-l
vei cunoa

ste mai bine pe Iehova, iubirea ta fa t

a de el va
cre

ste. Apoi, aceast

a iubire te va

mboldi s

a faci ceea ce-i

place. 1 Ioan 5:3.
20
Arat

a c

a ai credin t

a

n jertfa de r

ascump

arare a lui
Isus. Isus

nsu

si a spus: Cel care exercit

a credin t

a

n Fiul
are via t

a ve

snic

a (Ioan 3:36). Cumputem ar

ata c

a avem
credin t

a

n Isus? Nu doar prin cuvinte. Credin ta f

ar

a
fapte este moart

a, se spune

n Iacov 2:26. Cu siguran t

a,
credin ta adev

arat

a se dovede

ste prin fapte, adic

a prin
ac tiunile noastre. Putem ar

ata c

a avem credin t

a

n Isus
dac

a ne str

aduim din r

asputeri s

a-l imit

am nu numai
prin cuvinte, ci

si prin fapte. Ioan 13:15.
21
Asist

a la celebrarea anual

a a Cinei Domnului.

In
seara zilei de 14 nisan a anului 33 e.n., Isus a instituit o
s

arb

atoare special

a, cina Domnului, cumeste ea numi-

t

a

n Biblie (1 Corinteni 11:20; Matei 26:2628). Aceasta
mai este numit

a Comemorarea mor tii lui Cristos. Isus a
19, 20. Cum po ti demonstra c

a apreciezi darul r

ascump

ar

arii oferit
de Dumnezeu?
21, 22. a) De ce trebuie s

a asist

amla celebrarea anual

a a Cinei Dom-
nului? b) Ce se va discuta

n capitolele 6 si 7?
R

ascump

ararea: cel mai pre tios dar de la Dumnezeu 55
instituit-o pentru a le aminti apostolilor

si tuturor cre

s-
tinilor adev

ara ti de mai t

arziu c

a prin moartea sa de om
perfect el

si-a dat sufletul, sau via ta, ca r

ascump

arare. Re-
ferindu-se la aceast

a comemorare, Isus a poruncit: Con-
tinua ti s

a face ti lucrul acesta

n amintirea mea (Luca
22:19). Asist

and la Comemorare ne aducem aminte de
marea iubire pe care ne-au ar

atat-o Iehova

si Isus prin in-
termediul r

ascump

ar

arii. Putem demonstra c

a apreciem
r

ascump

ararea fiind prezen ti la Comemorarea anual

a a
mor tii lui Isus.1
22

Intr-adev

ar, darul r

ascump

ar

arii oferit de Iehova este

inestimabil (2 Corinteni 9:14, 15). Chiar

si cei care au
murit pot beneficia de el. Capitolele 6

si 7 ne vor ar

ata
cum.
1 Pentru mai multe informa tii despre semnifica tia Cinei Domnu-
lui, vezi apendicele de la paginile 206208.
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
R

ascump

ararea este m

asura luat

a de Iehova
pentru a elibera omenirea din p

acat

si moarte.
Efeseni 1:7.
Iehova a oferit r

ascump

ararea trimi t

andu-

si Fiul
unic-n

ascut pe p

am

ant ca s

a moar

a pentru noi.
1 Ioan 4:9, 10.
Prin intermediul r

ascump

ar

arii, ne putem bucu-
ra de iertarea p

acatelor, de o con

stiin t

a curat

a

si
de speran ta vie tii ve

snice. 1 Ioan 1:8, 9.

Putem demonstra c

a apreciem r

ascump

ararea
str

aduindu-ne s

a

nv

a t

am mai multe despre
Iehova, ar

at

and c

a avem credin t

a

n jertfa lui
Isus

si asist

and la Cina Domnului. Ioan 3:16.
56 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
DE MII de ani, oamenii

si pun aceste

ntreb

ari importan-
te. R

aspunsul la ele ne intereseaz

a pe fiecare, indiferent
cine suntem

si unde tr

aim.
2

In capitolul precedent, am v

azut c

a jertfa de r

ascum-
p

arare a lui Isus Cristos ne ofer

a posibilitatea de a ne bucu-
ra de via t

a ve

snic

a. Am mai aflat c

a Biblia prezice un timp
c

and moartea nu va mai fi (Revela tia 21:4). P

an

a atunci

ns

a murim cu to tii. Cei vii . . .

stiu c

a vor muri, a spus

n teleptul rege Solomon (Eclesiastul 9:5). De

si

ncerc

amcu
to tii s

a tr

aim c

at mai mult, ne

ntreb

am: Ce se

nt

ampl

a
cu noi c

and murim?
3
Moartea celor dragi ne produce mult

a durere

si poate
c

a ne

ntreb

am: Unde merg ei? Sufer

a? Vegheaz

a asupra
noastr

a? Putem face ceva pentru ei?

Ii vom revedea vreo-
dat

a? Religiile lumii ofer

a diverse r

aspunsuri la aceste

n-
treb

ari. Unele spun c

a dac

a faci fapte bune

n via t

a, vei
merge la cer, dar dac

a duci o via t

a imoral

a, vei fi chinuit

n foc. Altele

i

nva t

a pe oameni c

a dup

a moarte se duc

n lumea spiritelor, al

aturi de str

amo

sii lor. Exist

a

si unele
religii care spun c

a mor tii merg pe lumea cealalt

a pentru
13. Ce

ntreb

ari

si pun oamenii cu privire la moarte, si ce r

aspunsuri
ofer

a unele religii?
CAPITOLUL 6
Unde sunt mor

tii?
Ce se

nt

ampl

a cu noi c

and murim?
De ce murim?
Ne-ar putea aduce m

ang

aiere
cunoa sterea adev

arului despre moarte?
a fi judeca ti, dup

a care se re

ncarneaz

a, sau renasc

ntr-un
alt corp.
4
Toate aceste

nv

a t

aturi religioase au

n comun o idee
fundamental

a: ceva din noi supravie tuie

ste mor tii corpu-

lui. Aproape toate religiile din trecut

si din prezent spun
c

a,

ntr-un fel sau altul, noi tr

aim ve

snic, p

astr

andu-ne ca-
pacitatea de a vedea, de a auzi

si de a g

andi. E posibil oare
acest lucru? Sim turile

si g

andurile noastre depind de func-
tiile creierului. La moarte, creierul

si

nceteaz

a activitatea.
Amintirile, sentimentele

si sim turile noastre nu continu

a
s

a existe

ntr-un mod misterios, independent de creier. Ele
nu supravie tuiesc distrugerii creierului.
CE SE

INT

AMPL

A

IN REALITATE
CU NOI LA MOARTE?
5
Ce se

nt

ampl

a cu oamenii c

and mor? Pentru Iehova,
Cel care a creat creierul, acest lucru nu este un mister. El
cunoa

ste adev

arul, iar

n Cuv

antul s

au, Biblia, ne spune
care este starea mor tilor.

Inv

a t

atura biblic

a este clar

a: La
moarte, omul

nceteaz

a s

a existe. Moartea este opusul vie-
tii. Mor tii nu v

ad, nu aud

si nu g

andesc. Nimic din noi nu
supravie tuie

ste mor tii corpului. Noi nu avemun suflet sau

un spirit nemuritor.1
6
Dup

a ce a spus c

a cei vii

stiu c

a vor muri, Solomon a
ad

augat: Cei mor ti nu

stiu nimic. Apoi, Solomon a ex-
plicat acest adev

ar fundamental spun

and c

a mor tii nu pot
nici s

a iubeasc

a, nici s

a urasc

a,

si c

a

n morm

ant nu este
nici lucrare, nici plan, nici cuno

stin t

a, nici

n telepciune
(Eclesiastul 9:5, 6, 10).

In mod asem

an

ator,

n Psalmul
1 Pentru o analiz

a a termenilor suflet si spirit, vezi apendicele de
la paginile 208211.
4. Ce idee fundamental

a referitoare la moarte

mp

art

a sesc multe religii?
5, 6. Ce ne

nva t

a Biblia cu privire la starea mor tilor?
58 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
146:4 se spune c

a atunci c

and un ommoa-
re

i pier

si planurile. Suntem muritori

si odat

a cu moartea corpului nostru

nce-
t

ams

a exist

am. Via ta noastr

a este ca flac

a-
ra unei lum

an

ari: c

and se stinge,

nceteaz

a
s

a existe nu merge

ntr-un alt loc.
CE A SPUS ISUS DESPRE MOARTE
7
Isus Cristos a vorbit despre starea mor-
tilor. De exemplu, c

and a murit Laz

ar, o
cuno

stin t

a apropiat

a, el le-a spus discipo-
lilor s

ai: Laz

ar, prietenul nostru, s-a dus
s

a se odihneasc

a. Din cuvintele lui Isus,
discipolii au

n teles c

a Laz

ar dormea, ref

a-
c

andu-se dup

a o boal

a. Dar ei

n teleseser

a
gre

sit. Atunci Isus le-a spus clar: Laz

ar a
murit (Ioan 11:1114). A ti remarcat, pro-
babil, c

a Isus a asem

anat moartea cu odih-
na

si somnul. Laz

ar nu se afla nici

n cer, nici

n focul
iadului. El nu era al

aturi de

ngeri sau de str

amo

sii s

ai. Nici
nu urma s

a renasc

a

ntr-un alt corp omenesc. Pur

si sim-
plu, el se odihnea

n moarte, ca

si cum s-ar fi aflat

ntr-un
somnad

anc, f

ar

a visuri.

Si alte texte biblice compar

a moar-
tea cu somnul. De exemplu, c

and discipolul

Stefan a fost
omor

at cu pietre, Biblia spune c

a a adormit (Faptele
7:60).

In mod asem

an

ator, apostolul Pavel a scris despre

unii din zilele lui c

a au adormit

n moarte. 1 Corin-
teni 15:6.
8
F

acea parte moartea din scopul ini tial al lui Dumne-

zeu? Nicidecum! Iehova i-a creat pe oameni ca s

a tr

aiasc

a
7. Cu ce a asem

anat Isus moartea?
8. De unde stim c

a moartea nu f

acea parte din scopul lui Dumnezeu cu
privire la oameni?
Unde a
disp

arut
flac

ara?
Unde sunt mor tii?
pentru totdeauna pe p

am

ant. A

sa cum am v

azut

n capito-
lele anterioare, Dumnezeu i-a a

sezat pe primii doi oameni

ntr-un paradis

nc

ant

ator, binecuv

ant

andu-i cu o s

an

atate
perfect

a. Iehova le voia numai binele. Exist

a vreun p

arin-
te iubitor care s

a-i doreasc

a copilului s

au s

a treac

a prin chi-
nurile b

atr

ane tii

si s

a moar

a? Bine

n teles c

a nu. Iehova

si-a
iubit copiii

si a vrut ca ei s

a se bucure de fericire ve

sni-
c

a pe p

am

ant. Biblia spune despre oameni: [Iehova] a pus
Iehova i-a f

acut pe oameni
ca s

a tr

aiasc

a ve snic pe p

am

ant
60 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?

n inima lor

si ve

snicia (Eclesiastul 3:11). Dumnezeu ne-a

creat cu dorin ta de a tr

ai ve

snic

si a luat m

asuri ca aceas-
t

a dorin t

a s

a ne fie

ndeplinit

a.
DE CE MOR OAMENII
9
Atunci, de ce mor oamenii? Pentru a afla r

aspunsul, tre-
buie s

a vedemce s-a

nt

amplat c

and pe p

am

ant existau doar
un b

arbat

si o femeie. Biblia ne spune: DOMNUL Dum-
nezeu a f

acut s

a creasc

a din p

am

ant tot felul de pomi, pl

a-
cu ti la vedere

si buni de m

ancare (Geneza 2:9). Exista totu

si
o restric tie. Iehova i-a zis lui Adam: Po ti s

a m

an

anci dup

a
pl

acere din orice pomdingr

adin

a; dar dinpomul cuno

stin-
tei binelui

si r

aului s

a nu m

an

anci, c

aci

n ziua

n care vei
m

anca din el, vei muri negre

sit (Geneza 2:16, 17). Aceast

a
porunc

a nu era greu de respectat. Existau o mul time de
pomi din care Adam

si Eva puteau s

a m

an

ance. Dar acum
li se oferea prilejul s

a-

si demonstreze recuno

stin ta fa t

a de
Cel care le d

aduse totul, inclusiv via ta perfect

a. Ascult

and,
ei ar fi ar

atat, de asemenea, c

a respect

a autoritatea Tat

alui
lor ceresc

si c

a doresc

ndrumarea lui iubitoare.
10
Din nefericire, primul cuplu uman a ales s

a nu ascul-
te de Iehova. Prin intermediul unui

sarpe, Satan i-a vorbit
Evei

si a

ntrebat-o: Oare a zis Dumnezeu cu adev

arat: S

a
nu m

anca ti din to ti pomii din gr

adin

a?. Eva i-a r

aspuns:
Putem s

a m

anc

am din rodul tuturor pomilor din gr

adi-
n

a. Dar despre rodul pomului din mijlocul gr

adinii, Dum-
nezeu a zis: S

a nu m

anca ti din el

si nici s

a nu v

a atinge ti
de el, ca s

a nu muri ti. Geneza 3:13.
11
Hot

ar

at c

a nu ve ti muri, a spus Satan. Dumnezeu

stie c

a,

n ziua c

and ve ti m

anca din el, vi se vor deschide
9. Ce restric tie i-a dat Iehova lui Adam, si de ce nu era aceasta o porun-
c

a grea?
10, 11. a) Cum a ajuns primul cuplu uman s

a nu asculte de Dumne-
zeu? b) De ce a fost neascultarea lui Adam si a Evei un lucru grav?
Unde sunt mor tii? 61
ochii

si ve ti fi ca Dumnezeu, cunosc

and binele

si r

aul (Ge-
neza 3:4, 5). Satan a vrut ca Eva s

a cread

a c

a era

n avan-
tajul ei s

a m

an

ance din fructul interzis. Potrivit spuselor

lui, ea avea dreptul s

a decid

a ce era bine

si ce era r

au; era
liber

a s

a fac

a ce voia. De asemenea, Satan i-a spus c

a Ieho-
va i-a min tit c

and le-a vorbit despre consecin tele pe care
aveau s

a le suporte dac

a m

ancau din acel fruct. Eva l-a cre-
zut pe Satan. A luat un fruct

si a m

ancat. Apoi i-a dat

si so-
tului ei, care a m

ancat

si el. Ei nuauac tionat dinignoran t

a.

Stiau c

a f

aceau exact ceea ce Dumnezeu le spusese s

a nu
fac

a. M

anc

and din fruct, ei au

nc

alcat cu bun

a

stiin t

a o
porunc

a simpl

a

si rezonabil

a. Ei l-au dispre tuit pe Tat

al lor
Adam a fost f

acut din t

ar

an

a
si s-a

ntors

n t

ar

an

a
62 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
ceresc

si i-au desconsiderat autoritatea. Aceast

a lips

a de res-
pect fa t

a de Creatorul lor iubitor era de neiertat!
12
G

ande

ste-te, cum te-ai sim ti dac

a fiica sau fiul t

au, pe
care l-ai crescut cu toat

a dragostea, te-ar desconsidera do-
vedind lips

a de respect

si de iubire? Nu-i a

sa c

a ai suferi
mult? Imagineaz

a- ti c

at trebuie s

a fi suferit Iehova c

and
Adam

si Eva au devenit rebeli!
13

Intruc

at Adam

si Eva au fost neascult

atori, Iehova nu
avea motive s

a-i tin

a

n via t

a ve

snic. Ei au murit, a

sa cum

i avertizase Dumnezeu. Adam

si Eva au

ncetat s

a existe.
Ei nu s-au dus

n lumea spiritelor.

Stim aceasta din cuvin-
tele spuse de Iehova lui Adam c

and l-a tras la r

aspundere
pentru neascultarea sa. Dumnezeu i-a zis: Te vei

ntoarce

n p

am

ant, c

aci din el ai fost luat; c

aci t

ar

an

a e

sti

si

n t

a-
r

an

a te vei

ntoarce (Geneza 3:19). Dumnezeu l-a f

acut pe
Adam din t

ar

ana p

am

antului (Geneza 2:7). Adam nu exis-
tase

nainte. Deci, c

and Iehova a spus c

a Adam se va

n-
toarce

n t

ar

an

a, el s-a referit la faptul c

a acesta urma s

a
revin

a la o stare de inexisten t

a. Adam avea s

a fie lipsit de
via t

a, ca t

ar

ana din care fusese creat.
14
Adam

si Eva ar fi tr

ait

si ast

azi dac

a ar fi ascultat de
Dumnezeu

si n-ar fi p

ac

atuit. Noi murim din cauz

a c

a
Adam le-a transmis tuturor urma

silor s

ai p

acatul

si moar-
tea (Romani 5:12). Acest p

acat este ca o boal

a ereditar

a ne-
cru t

atoare, de care nimeni nu scap

a. Moartea, consecin ta
p

acatului, este un blestem; este un du

sman, nu un prieten
(1 Corinteni 15:26). C

at de recunosc

atori ar trebui s

a fim
c

a Iehova ne-a oferit r

ascump

ararea pentru a ne elibera din

lan turile acestui du

sman

nfrico

s

ator!
12. Ce anume te-ar putea ajuta s

a

n telegi ce a sim tit Iehova c

and Adam
si Eva au devenit rebeli?
13. Ce a spus Iehova c

a avea s

a i se

nt

ample lui Adam la moarte, si ce

nsemnau acele cuvinte?

14. De ce murim?
Unde sunt mor tii? 63
ESTE BINE S

A CUNOA STEM
ADEV

ARUL DESPRE MOARTE
15
Este o m

ang

aiere s

a

stim ce spune Biblia despre starea
mor tilor. A

sa cum am v

azut, mor tii nu sufer

a. Nu trebuie
s

a ne fie fric

a de ei, deoarece nu ne pot face nici un r

au.
Ei n-au nevoie de ajutorul nostru

si nici nu ne pot ajuta.
Noi nu putem vorbi cu ei,

si nici ei nu pot vorbi cu noi.
Mul ti conduc

atori religio

si pretind

n mod fals c

a

i pot
ajuta pe cei care au murit, iar oamenii care

i cred sunt dis-
pu

si s

a-i pl

ateasc

a pentru aceasta.

Ins

a cunosc

and adev

a-
rul, noi nu suntem o prad

a u

soar

a pentru cei care predau
astfel de

nv

a t

aturi false.
16
Este religia ta de acord cu ceea ce ne

nva t

a Biblia de-
spre mor ti? Majoritatea religiilor nu sunt de acord. De ce?
Deoarece

nv

a t

aturile lor au fost influen tate de Satan. El
se folose

ste de religia fals

a pentru a-i face pe oameni s

a
cread

a c

a dup

a moartea corpului, ei continu

a s

a tr

aiasc

a

n lumea spiritelor. Aceasta este una dintre minciunile fo-

losite de Satan pentru a-i

ndep

arta pe oameni de Iehova

Dumnezeu.

In ce sens?
17
A

sa cum am v

azut mai

nainte, unele religii

si

nva t

a
enoria

sii c

a oamenii care comit fapte rele merg dup

a moar-
te

ntr-un loc al chinului ve

snic. Aceast

a

nv

a t

atur

a

l dez-
onoreaz

a pe Dumnezeu. Iehova este un Dumnezeu al iu-
birii; el nu i-ar face niciodat

a pe oameni s

a sufere

n acest
mod (1 Ioan 4:8). Ce-ai crede despre cineva care

si-ar pe-
depsi copilul neascult

ator b

ag

andu-i m

ana

n foc? Ai pu-
tea s

a respec ti un astfel de om? Dimpotriv

a, nici m

acar
n-ai vrea s

a-l cuno

sti! Ai spune, mai degrab

a, c

a este lipsit
de inim

a.

Si totu

si, Satan vrea s

a credem c

a Iehova

i chi-
nuie

ste pe oameni

ntr-un foc ve

snic.
15. De ce este o m

ang

aiere s

a cunoa stem adev

arul despre moarte?
16. Cine a influen tat

nv

a t

aturile multor religii, si cum?
17. De ce

l dezonoreaz

a pe Iehova

nv

a t

atura despre chinul ve snic?
64 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
18
Satan se folose

ste, de asemenea, de unele religii pentru

a-i

nv

a ta pe oameni c

a dup

a moarte ace

stia devin spirite pe

care cei vii trebuie s

a le respecte

si s

a le onoreze. Potrivit
acestei

nv

a t

aturi, spiritele mor tilor pot fi prieteni puternici
sau du

smani necru t

atori. Mul ti oameni cred aceast

a min-
ciun

a. Fiindu-le team

a de mor ti, ei le aduc onoare

si chiar
li se

nchin

a. Biblia

ns

a ne

nva t

a c

a mor tii dorm

si c

a ar
trebui s

a ne

nchin

am numai lui Iehova, singurul Dum-
nezeu adev

arat

si Creatorul nostru, care ne ofer

a toate lu-
crurile necesare vie tii. Revela tia 4:11.
19
Cunosc

and adev

arul despre starea mor tilor, nu cazi

n
capcana ideilor religioase false.

In plus, po ti

n telege

si alte

nv

a t

aturi biblice. De exemplu, promisiunea vie tii ve

snice
pe un p

am

ant paradiziac cap

at

a sens c

and

n telegi c

a mor-
tii nu merg

n lumea spiritelor.
20
Cu mult timp

n urm

a, un b

arbat drept pe nume Iov

a pus

ntrebarea: Dac

a moare un om, va tr

ai el din nou?
(Iov 14:14, Cornilescu, 2001). Poate fi adus

a din nou la via-
t

a o persoan

a care doarme

n moarte? A

sa cumvom vedea

n capitolul urm

ator, ceea ce ne

nva t

a Biblia

n acest sens
ne poate aduce mult

a m

ang

aiere.
18. Pe ce minciun

a se bazeaz

a

nchinarea la mor ti?
19. Ce

nv

a t

atur

a biblic

a po ti

n telege mai bine c

and cuno sti adev

arul
despre moarte?
20. Ce

ntrebare vom analiza

n capitolul urm

ator?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Mor tii nu v

ad, nu aud

si nu g

andesc.
Eclesiastul 9:5.
Mor tii se odihnesc, nu sufer

a. Ioan 11:11.
Murim din cauza p

acatului mo

stenit
de la Adam. Romani 5:12.
Unde sunt mor tii? 65
IMAGINEAZ

A- TI c

a e

sti urm

arit de un du

sman foarte
crud, mult mai puternic

si mai rapid dec

at tine.

Stii c

a e
nemilos deoarece l-ai v

azut omor

andu- ti c

a tiva prieteni.
Oric

at de tare fugi, el se apropie tot mai mult de tine. N-ai

nici o sc

apare. Dar deodat

a apare un salvator. El este mult
mai puternic dec

at du

smanul t

au

si

ti promite c

a te va
ajuta. Ce u

surare sim ti!

2
Putem spune c

a,

ntr-un anumit sens,

si tu e sti urm

a-
rit de un du

sman asem

an

ator. De fapt, cu to tii suntem

urm

ari ti de el. A

sa cum am v

azut

n capitolul precedent,
Biblia spune c

a moartea este un du

sman. Nimeni nu poa-

te fugi sau sc

apa de ea. Majoritatea dintre noi am v

azut
acest du

sman curm

and via ta unor persoane dragi.

Ins

a Ie-
hova este mult mai puternic dec

at moartea. El este acel

Salvator plin de iubire care a demonstrat deja c

a poate

n-
vinge acest du

sman.

In plus, Iehova ne promite c

a va dis-
truge moartea pentru totdeauna. Biblia ne

nva t

a: Ca
ultim du

sman, moartea va fi redus

a la nimic (1 Corin-
teni 15:26). Ce veste bun

a!
13. Ce du sman ne urm

are ste pe to ti, si de ce sim tim m

ang

aiere c

and
analiz

am

nv

a t

atura biblic

a despre moarte?
CAPITOLUL 7
O speran

t

a real

a
pentru cei dragi care au murit
De unde stim c

a va exista o

nviere?
De unde stim c

a Iehova
este dornic s

a-i

nvie pe mor ti?
Cine va fi

nviat?
3
S

a ne g

andim la durerea pe care o sim tim c

and moar-
tea ne r

ape

ste pe cineva drag. Aceasta ne va ajuta s

a apre-
ciem

si mai mult o promisiune a lui Iehova care ne va
aduce mult

a bucurie: promisiunea c

a mor tii vor tr

ai din
nou (Isaia 26:19). Ei vor fi readu

si la via t

a.

In aceasta con-
st

a, de fapt, speran ta

nvierii!
C

AND

I TI MOARE CINEVA DRAG
4
Ai pierdut pe cineva drag

n moarte? Durerea sf

a

sietoa-
re

si sentimentele de neputin t

a pot fi insuportabile.

In ast-
fel de momente, trebuie s

a ne

ndrept

amspre Cuv

antul lui
Dumnezeu pentru m

ang

aiere (2 Corinteni 1:3, 4). Biblia
ne ajut

a s

a

n telegem cum privesc Iehova

si Isus moartea.
Isus, care a oglindit

n mod perfect personalitatea Tat

alui
s

au, a cunoscut el

nsu

si durerea provocat

a de moartea cui-
va apropiat (Ioan 14:9). C

and trecea prin Ierusalim, Isus
obi

snuia s

a-i viziteze pe Laz

ar

si pe surorile lui, Maria

si
Marta, care locuiau

n Betania, un ora

s vecin. Ei devenise-
r

a prieteni apropia ti. Biblia ne spune: Isus iubea pe Mar-
ta

si pe sora ei

si pe Laz

ar (Ioan 11:5).

Ins

a, a

sa cum am
v

azut

n capitolul precedent, Laz

ar murise.
5
Ce a sim tit Isus c

and prietenul s

au a murit? Din rela-
tarea biblic

a afl

am c

a Isus a venit la rudele

si la prietenii

ndurera ti ai lui Laz

ar. C

and i-a v

azut, Isus a fost profund
mi

scat: a gemut

n spirit

si s-a tulburat. Relatarea spu-
ne

ncontinuare c

a a izbucnit

nlacrimi (Ioan11:33, 35).
A fost Isus cuprins de dezn

adejde? Nicidecum. De fapt, Isus

stia c

a urma s

a se

nt

ample un lucru extraordinar (Ioan
11:3, 4). Cu toate acestea, el a sim tit suferin ta provocat

a de
moarte.
4. a) De ce ne dezv

aluie reac tia lui Isus la moartea unei persoane
dragi sentimentele lui Iehova? b) Ce prieteni deosebi ti avea Isus?
5, 6. a) Ce a sim tit Isus al

aturi de prietenii si de familia

ndurerat

a a
lui Laz

ar? b) De ce ne

ncurajeaz

a durerea sim tit

a de Isus?
O speran t

a real

a pentru cei dragi care au murit 67
6
Durerea sim tit

a de Isus este,

ntr-un fel, o surs

a de

n-
curajare pentru noi, deoarece ne arat

a c

a at

at Isus, c

at

si
Tat

al s

au, Iehova, ur

asc moartea.

Ins

a Iehova Dumnezeu
poate s

a lupte cu acest du

sman

si s

a-l

nving

a! S

a vedem

n continuare ce putere i-a dat Dumnezeu lui Isus.

LAZ

AR, VINO AFAR

A!
7
Laz

ar era

nmorm

antat

ntr-o pe

ster

a, iar Isus a cerut

ca piatra de la intrare s

a fie dat

a la o parte. Marta a obiec-
tat,

ntruc

at dup

a patru zile corpul ne

nsufle tit al lui Laz

ar
intrase deja

n putrefac tie (Ioan 11:39). De fapt, din punct
de vedere uman, nu mai exista nici o speran t

a.
8
Piatra a fost

ns

a dat

a la o parte, iar Isus a strigat cu
voce tare: Laz

ar, vino afar

a! Ce s-a

nt

amplat atunci?
Omul care fusese mort a ie

sit (Ioan 11:43, 44). Imagi-

neaz

a- ti bucuria celor prezen ti! Surorile, rudele, prietenii

si vecinii

stiau c

a Laz

ar murise. Dar acum iubitul lor Laz

ar
tr

aia dinnou. Era incredibil! F

ar

a

ndoial

a c

a mul ti l-au

m-
br

a ti

sat plini de bucurie. Ce victorie asupra mor tii!

9
Isus nu a pretins c

a a f

acut acest miracol cu puterea

sa.

In rug

aciunea pe care a rostit-o

nainte de a-l chema
pe Laz

ar afar

a, el a ar

atat clar c

a Iehova era cel care

nf

ap-
tuia

nvierea (Ioan 11:41, 42). Aceasta nu a fost singura
ocazie

n care Iehova f

acea

nvieri.

Invierea lui Laz

ar este
doar unul dintre cele nou

a miracole de acest gen despre
care se vorbe

ste

n Cuv

antul lui Dumnezeu.1 E o pl

acere
1 Celelalte relat

ari pot fi g

asite

n 1

Imp

ara ti 17:1724; 2

Imp

ara ti
4:3237; 13:20, 21; Matei 28:57; Luca 7:1117; 8:4056; Faptele
9:3642 si 20:712.
7, 8. De ce, din punct de vedere uman, situa tia lui Laz

ar p

area f

ar

a
speran t

a, dar ce a f

acut Isus?
9, 10. a) Cum a ar

atat Isus cine

i d

adea puterea de a-l

nvia pe La-
z

ar? b) Ce foloase avem dac

a citim relat

arile biblice despre

nviere?
68 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
Ilie l-a

nviat pe fiul unei v

aduve.
1

Imp

ara ti 17:1724
Apostolul Petru
a

nviat o cre stin

a
pe nume Dorca.
Faptele 9:3642

Invierea lui Laz

ar
a produs mult

a bucurie.
Ioan 11:3844
s

a citim

si s

a studiem aceste relat

ari! Ele ne arat

a c

a Dum-
nezeu nu este p

artinitor, deoarece printre cei

nvia ti de el
s-au num

arat tineri

si b

atr

ani, b

arba ti

si femei, evrei

si ne-
evrei.

Si c

at

a bucurie transmit aceste relat

ari! De exemplu,
c

and Isus a

nviat o feti t

a, p

arin tii ei au fost cople

si ti de
o mare exaltare (Marcu 5:42). Da, Iehova le f

acuse o bu-
curie pe care nu aveau s-o uite toat

a via ta.
10
Fire

ste c

a cei care au fost

nvia ti de Isus au murit din
nou.

Inseamn

a

ns

a c

a

nvierea lor nu a avut sens? Nici-
decum. Aceste relat

ari biblice confirm

a adev

aruri impor-
tante

si ne umplu inima de speran t

a.
S

A

INV

A T

AM DIN RELAT

ARILE DESPRE

INVIERE
11
Biblia ne

nva t

a c

a mor tii nu

stiu nimic. Ei nu mai
sunt vii

si nu

si continu

a existen ta

n alt

a parte. Relata-
rea despre Laz

ar confirm

a acest lucru. Dup

a ce Laz

ar a re-
venit la via t

a, i-a impresionat el oare pe al tii cu descrieri
ale raiului? Sau i-a

ngrozit el cu povestiri despre un iad
al focului? Nu, Biblia nu arat

a c

a Laz

ar ar fi f

acut a

sa ceva.

In cele patru zile c

at a fost mort, Laz

ar nu a

stiut nimic
(Eclesiastul 9:5). El a dormit

n moarte. Ioan 11:11.
12
Relatarea despre Laz

ar ne mai

nva t

a c

a

nvierea este
o realitate, nu un mit. La

nvierea lui Laz

ar a asistat o mul-
time de oameni. Nici chiar conduc

atorii religio

si, care

l
urau pe Isus, n-au negat acest miracol. Dimpotriv

a, ei au
spus: Ce trebuie s

a facem, pentru c

a acest om [Isus] face

multe semne? (Ioan 11:47). Numero

si oameni s-au dus

s

a-l vad

a pe

nviatul Laz

ar

si mul ti dintre ei

si-au pus cre-
din ta

n Isus. Pentru ei, Laz

ar constituia dovada vie c

a Isus
era trimisul lui Dumnezeu. Aceast

a dovad

a era a

sa de evi-
11. Cum confirm

a relatarea despre

nvierea lui Laz

ar adev

arul con-
semnat

n Eclesiastul 9:5?
12. De ce putem fi siguri c

a

nvierea lui Laz

ar a fost un fapt real?
70 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
dent

a,

nc

at unii conduc

atori religio

si iudei cu inima

m-
pietrit

a au pl

anuit s

a-l ucid

a at

at pe Isus, c

at

si pe Laz

ar.
Ioan 11:53; 12:911.
13
Este credin ta noastr

a

n

nviere nerealist

a? Nu, deoa-
rece Isus a spus c

a

n viitor to ti cei din mormintele de
amintire vor fi

nvia ti (Ioan 5:28). Iehova este Creatorul
a tot ce are via t

a. Este greu de crezut c

a el poate s

a-i cree-
ze pe oameni din nou? E adev

arat c

a totul depinde de me-

moria lui Iehova. Dar

si poate el aduce aminte de cei dragi

care au murit?

In univers exist

a miliarde

si miliarde de ste-
le, iar Dumnezeu le d

a nume la toate (Isaia 40:26)!

In mod
asem

an

ator, Iehova Dumnezeu

si poate aminti chiar

si
cele mai mici detalii despre cei dragi care au murit

si este
gata s

a-i readuc

a la via t

a.
14
Biblia ne arat

a c

a Iehova este dornic s

a-i

nvie pe mor ti.
De unde

stim aceasta? Fidelul Iov a pus urm

atoarea

ntre-
bare: Dac

a moare un om, va tr

ai el din nou? Iov se refe-
rea la a

steptarea lui

nmorm

ant p

an

a c

andDumnezeuavea
s

a-

si aduc

a aminte de el. Acest b

arbat fidel i-a spus lui Ie-

hova: Ai chema,

si eu Ti-a

s r

aspunde; Ti-ar fi dor de lucra-
rea m

ainilor Tale. Iov 14:1315, Cornilescu, 2001.
15
G

ande

ste-te: Iehova este, de fapt, ner

abd

ator s

a-i re-
aduc

a la via t

a pe mor ti. Nu te emo tioneaz

a g

andul c

a el
are astfel de sentimente? Dar ce s-ar mai putea spune de-
spre aceast

a

nviere viitoare? Cine va fi

nviat

si unde?
TO TI CEI DIN MORMINTELE DE AMINTIRE
16
Relat

arile biblice despre

nviere ne dau multe indi-
cii despre

nvierile viitoare. Oamenii readu

si la via t

a aici,
13. De ce putem crede c

a Iehova are

ntr-adev

ar capacitatea de a

n-
via mor tii?
14, 15. Cum reiese din cuvintele lui Iov c

a Iehova este ner

abd

ator s

a-i

nvie pe mor ti?

16.

In ce condi tii vor tr

ai cei

nvia ti?
O speran t

a real

a pentru cei dragi care au murit 71
pe p

am

ant, s-au

ntors la cei dragi ai lor. La fel va fi

si

n viitor, ba chiar mai bine. A

sa cum am v

azut

n capi-
tolul 3, scopul lui Dumnezeu este ca

ntregul p

am

ant s

a
devin

a un paradis. Astfel, mor tii nu vor reveni la via t

a

ntr-o lume plin

a de r

azboaie, criminalitate

si boli. Ei vor
avea ocazia s

a tr

aiasc

a ve

snic pe acest p

am

ant,

n pace

si
fericire.
17
Cine va fi

nviat? Isus a zis c

a to ti cei din mormin-

tele de amintire vor auzi vocea sa [a lui Isus]

si vor ie

si
afar

a (Ioan 5:28, 29).

In Revela tia 20:13 ni se spune ceva
asem

an

ator: Marea i-a dat

napoi pe mor tii care erau

n
ea,

si moartea

si Hadesul i-au dat

napoi pe mor tii care
erau

n ele. Hadesul este morm

antul comun al ome-

nirii (vezi apendicele de la paginile 212213). Acest mor-
m

ant colectiv va fi golit. Miliardele de oameni care dorm

n el vor tr

ai din nou. Apostolul Pavel a declarat: Va fi o

nviere at

at a celor drep ti, c

at

si a celor nedrep ti (Faptele
24:15). Ce

nseamn

a aceste cuvinte?
18
Printre cei drep ti se vor afla multe personaje biblice
care au tr

ait

nainte de venirea lui Isus pe p

am

ant. Proba-
bil c

a te g

ande

sti la Noe, Avraam, Sara, Moise, Rut, Estera

si mul ti al tii. Despre unii dintre ace

sti oameni ai credin-

tei se vorbe

ste

nEvrei, capitolul 11.

Ins

a dincategoria ce-
lor drep ti fac parte

si slujitorii lui Iehova care mor

n
prezent. Av

and speran ta

nvierii, nou

a nu ne este fric

a de
moarte. Evrei 2:15.
19
Dar ce se va

nt

ampla cu cei care nu l-au slujit pe Ie-
hova deoarece nu l-au cunoscut niciodat

a? Nici aceste mi-
liarde de oameni nedrep ti nu vor fi uita ti.

Si ei vor fi
17. Ce amploare va avea

nvierea?
18. Cine se va num

ara printre cei drep ti care vor fi

nvia ti, si ce efect
are aceast

a speran t

a asupra ta?
19. Cine sunt cei nedrep ti, si ce ocazie minunat

a le va da Iehova?
72 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?

nvia ti

si vor avea ocazia s

a

nve te despre adev

aratul Dum-
nezeu

si s

a-i slujeasc

a. Pe parcursul unei perioade de o mie

de ani, mor tii vor fi

nvia ti

si vor putea s

a li se al

ature oa-
menilor fideli de pe p

am

ant pentru a i se

nchina lui Ie-
hova. Va fi o perioad

a minunat

a! Biblia o nume

ste Ziua
Judec

a tii.1
20
S

a

n telegem, a

sadar, c

a to ti oamenii care au tr

ait pe
p

am

ant vor fi

nvia ti? Nu. Biblia spune c

a unii mor ti se
afl

a

n Gheen

a (Luca 12:5). Acest nume provine de la

un loc de depozitare a gunoaielor, situat

n afara ziduri-
lor Ierusalimului antic, unde erau arse cadavre

si gunoaie.
Evreii aruncau aici cadavrele r

auf

ac

atorilor deoarece con-

siderau c

a ace

stia nu meritau s

a fie

nmorm

anta ti

si s

a ai-
b

a parte de

nviere. A

sadar, Gheena este unsimbol potrivit

al distrugerii eterne. De

si Isus va lua

si el parte la judeca-
rea celor vii

si a celor mor ti, Iehova este Judec

atorul su-
prem (Faptele 10:42). El nu

i va

nvia niciodat

a pe aceia
pe care

i consider

a r

ai

si

nd

ar

atnici.

INVIEREA CEREASC

A
21
Biblia mai vorbe

ste despre un tip de

nviere,

nvierea
la via t

a spiritual

a

n cer. Cu privire la acest tip de

nviere,
exist

a un singur exemplu

n Biblie, cel al lui Isus Cristos.
22
Dup

a ce Isus a fost omor

at, Iehova nu

si-a l

asat Fiul
loial s

a zac

a

nmorm

ant (Psalmul 16:10; Faptele 13:34, 35).
Dumnezeu l-a

nviat pe Isus, dar nu ca om. Apostolul Pe-
tru ne spune c

a Cristos a fost dat mor tii

n carne, dar . . .
1 Pentru mai multe informa tii despre Ziua Judec

a tii si despre crite-
riile dup

a care se va face judecata, te rug

am s

a cite sti apendicele de la
paginile 213215.
20. Ce este Gheena, si cine merge acolo?
21, 22. a) Ce alt tip de

nviere exist

a? b) Cine a fost prima persoan

a

nviat

a la via t

a spiritual

a?
O speran t

a real

a pentru cei dragi care au murit 73
[a fost] f

acut viu

n spirit (1 Petru 3:18). Aceast

a

nviere a
fost un miracol extraordinar. Isus era din nou viu ca per-
soan

a spiritual

a puternic

a (1 Corinteni 15:36)! El a fost

primul care a avut parte de acest tip de

nviere glorioas

a
(Ioan 3:13). Dar nu

si ultimul.
23

Stiind c

a avea s

a se

ntoarc

a

n scurt

a vreme la cer,
Isus le-a spus discipolilor s

ai fideli c

a le va preg

ati un loc
(Ioan 14:2). Isus a numit grupul celor care merg la cer
turma mic

a (Luca 12:32). C

ate persoane fac parte din
acest grup relativ mic de cre

stini fideli?

In Revela tia 14:1,
apostolul Ioan spune: M-am uitat,

si iat

a, Mielul [Isus
Cristos], care st

atea pe muntele Sion,

si cu el o sut

a patru-
zeci

si patru de mii, care aveau numele s

au

si numele Ta-
t

alui s

au scrise pe frunte.
24
Cei 144000 de cre

stini, inclusiv apostolii fideli ai lui

Isus, sunt

nvia ti la via t

a cereasc

a. C

and are loc

nvierea
lor? Conform celor scrise de apostolul Pavel,

n timpul
prezen tei lui Cristos (1 Corinteni 15:23). A

sa cum vei ve-

dea

n capitolul 9, noi tr

aim ast

azi

n acest timp. Pu tinii
membri r

ama

si

n via t

a dintre cei 144000 care mor

n
aceste zile sunt

nvia ti instantaneu la via t

a cereasc

a (1 Co-
rinteni 15:5155). Totu

si, marea majoritate a oamenilor

au perspectiva de a fi

nvia ti

n viitor pe un p

am

ant para-
diziac.
25
Da, Iehova va

nvinge du

smanul nostru moartea pen-

tru totdeauna (Isaia 25:8)! Dar poate c

a te

ntrebi: Ce vor
face cei

nvia ti

n cer? Ei vor deveni membrii unui Regat
ceresc glorios. Vom

nv

a ta mai multe despre acest Regat

n capitolul urm

ator.
23, 24. Din cine este format

a turma mic

a a lui Isus, si c

a ti membri
are ea?
25. Ce se va analiza

n capitolul urm

ator?
74 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Relat

arile biblice despre

nviere ne dau o
speran t

a sigur

a. Ioan 11:3944.
Iehova este ner

abd

ator s

a-i readuc

a la via t

a
pe mor ti. Iov 14:1315.
To ti cei care se afl

a

n morm

antul comun
al omenirii vor fi

nvia ti. Ioan 5:28, 29.

In Paradis, mor tii vor fi

nvia ti
si se vor

ntoarce la cei dragi
O speran t

a real

a pentru cei dragi care au murit 75
MILIOANE de oameni de pe

ntregul p

am

ant

stiu rug

aciu-
nea cunoscut

a de mul ti ca Tat

al nostru. Aceast

a rug

aciune
celebr

a, l

asat

a ca model de

nsu

si Isus Cristos, este o rug

a-
ciune plin

a de semnifica tie. Analiz

and primele trei cereri
men tionate

n ea, vom afla mai multe lucruri despre ceea
ce ne

nva t

a

n realitate Biblia.
2
La

nceputul rug

aciunii model, Isus le-a spus ascult

ato-
rilor s

ai: Trebuie deci s

a v

a ruga ti astfel: Tat

al nostru care
e

sti

n ceruri, s

a fie sfin tit numele t

au. S

a vin

a regatul t

au.
S

a se fac

a voin ta ta, precum

n cer, a

sa

si pe p

am

ant (Ma-
tei 6:913). Ce semnifica tie au aceste trei cereri?
3
Am

nv

a tat deja multe despre numele lui Dumnezeu, Ie-
hova. Amdiscutat pu tin

si despre voin ta lui Dumnezeu: de-
spre ce a f

acut

si ce va mai face el pentru omenire.

Ins

a la ce
s-a referit Isus c

and ne-a

nv

a tat s

a ne rug

am: S

a vin

a rega-
tul t

au? Ce este Regatul lui Dumnezeu? Cum va sfin ti ve-
nirea Regatului numele lui Dumnezeu?

Si ce leg

atur

a are
venirea acestui Regat cu

nf

aptuirea voin tei lui Dumnezeu?
1. Ce rug

aciune celebr

a vom analiza?
2. Men tioneaz

a trei lucruri pentru care si-a

nv

a tat Isus discipolii s

a se
roage.
3. Ce trebuie s

a stim despre Regatul lui Dumnezeu?
CAPITOLUL 8
Ce este Regatul lui Dumnezeu?
Ce ne spune Biblia
despre Regatul lui Dumnezeu?
Ce va realiza el?
C

and va

nf

aptui Regatul
voin ta lui Dumnezeu pe p

am

ant?
CE ESTE REGATUL LUI DUMNEZEU
4
Regatul lui Dumnezeu este un guvern instituit de Ie-
hova

si condus de un rege ales de el. Cine este acest Re-
ge? Isus Cristos. Fiindu-le superior tuturor conduc

atorilor
umani, el este numit Regele celor care domnesc ca regi

si
Domnul celor care guverneaz

a ca domni (1 Timotei 6:15).
El are puterea s

a fac

a mult mai mult bine dec

at to ti con-
duc

atorii umani, oric

at de buni ar fi ei.
5
De unde va domni Regatul lui Dumnezeu? G

ande

s-
te-te: unde se afl

a acum Isus? Cu siguran t

a,

ti aminte

sti
c

a a murit pe un st

alp de tortur

a, iar mai t

arziu a fost

n-
viat. La scurt timp dup

a aceea, el s-a

n

al tat la cer (Fapte-

le 2:33). A

sadar, Regatul lui Dumnezeu se afl

a

n cer, iar
Biblia

l nume

ste

n mod potrivit regatul . . . ceresc (2 Ti-
motei 4:18). De

si este

n cer, el va domni peste locuitorii
p

am

antului. Revela tia 11:15.
6
De ce este Isus un Rege deosebit? Un motiv este acela
c

a el nu va muri niciodat

a. Spre deosebire de regii umani,
el este potrivit Bibliei singurul care are nemurirea,
care locuie

ste

ntr-o lumin

a inaccesibil

a (1 Timotei 6:16).
Aceasta

nseamn

a c

a toate lucrurile bune pe care le face
Isus vor d

ainui

n timp.

Si, cu siguran t

a, el va

nf

aptui mul-
te lucruri bune!
7
S

a examin

am acum o profe tie biblic

a referitoare la
Isus: Duhul DOMNULUI Se va odihni peste El, duh de

n-
telepciune

si de pricepere, duh de sfat

si de t

arie, duh de
cuno

stin t

a

si de fric

a de DOMNUL. Pl

acerea Lui va fi frica
de DOMNUL; nu va judeca dup

a

nf

a ti

sare, nici nu va ho-

t

ar

dup

a cele auzite, ci va judeca pe cei s

araci cu dreptate

si va hot

ar

cu nep

artinire asupra celor

ntrista ti ai t

arii
4. Ce este Regatul lui Dumnezeu, si cine e Regele care

l conduce?
5. De unde va domni Regatul lui Dumnezeu, si peste cine?
6, 7. De ce este Isus un Rege deosebit?
Ce este Regatul lui Dumnezeu? 77
(Isaia 11:24). Aceste cuvinte arat

a c

a Isus urma s

a dom-
neasc

a cu dreptate

si compasiune peste to ti oamenii de pe
p

am

ant. Ti-ar pl

acea s

a ai un astfel de conduc

ator?
8
S

a ne mai g

andim la un aspect legat de Regatul lui
Dumnezeu: Isus nu va domni singur. Apostolul Pavel i-a
spus lui Timotei: Dac

a vom persevera, vom

si domni ca
regi

mpreun

a cu el (2 Timotei 2:12).

Intr-adev

ar, Pavel,
Timotei

si al ti oameni fideli ale

si de Dumnezeu vor domni

mpreun

a cu Isus

n Regatul ceresc. C

ate persoane vor avea
acest privilegiu?
9
A

sa cum am

nv

a tat

n capitolul 7, apostolul Ioan a avut
o viziune

n care l-a v

azut pe Mielul [Isus Cristos], st

and pe
muntele Sion [pozi tia sa de rege

n cer],

si cu el o sut

a pa-
truzeci

si patru de mii, care aveau numele s

au

si numele Ta-
t

alui s

au scrise pe frunte. Cine sunt ace

sti 144000? Ioan

nsu

si ne spune: Ace

stia sunt cei care

l urmeaz

a

nconti-
nuu pe Miel oriunde merge. Ace

stia au fost cump

ara ti din-
tre oameni ca prime roade pentru Dumnezeu

si pentru
Miel (Revela tia 14:1, 4).

Intr-adev

ar, ei sunt continuatori fi-
deli ai lui Isus Cristos ale

si

n mod special pentru a domni
cu el

n cer. Dup

a ce sunt

nvia ti la via t

a cereasc

a, ei vor
domni ca regi peste p

am

ant al

aturi de Isus (Revela tia 5:10).

Incep

and din zilele apostolilor, Dumnezeu a ales cre

stini fi-
deli pentru str

angerea celor 144000.

10
Este o dovad

a de mare iubire din partea lui Iehova c

a
s-a

ngrijit ca Isus

si cei 144000 s

a domneasc

a peste ome-
nire. De ce? Un motiv este acela c

a Isus

stie ce

nseamn

a
s

a fii om

si s

a suferi. Potrivit cuvintelor lui Pavel, Isus nu
este unul care s

a nu poat

a avea comp

atimire pentru sl

a-
8. Cine va domni

mpreun

a cu Isus?
9. C

ate persoane vor domni cu Isus, si c

and a

nceput Dumnezeu s

a le
aleag

a?
10. De ce este o dovad

a de iubire din partea lui Iehova faptul c

a Isus si
cei 144 000 vor domni peste omenire?
78 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
biciunile noastre, ci [unul] care

n toate privin tele a fost
pus la

ncercare ca noi, dar f

ar

a p

acat (Evrei 4:15; 5:8).

Si
cei care vor domni

mpreun

a cu el au suferit

si au perse-
verat pe parcursul vie tii lor umane.

In plus, ei s-au luptat
cu imperfec tiunea

si cu tot felul de boli. Cu siguran t

a, ei
vor

n telege problemele oamenilor!
CE VA REALIZA REGATUL LUI DUMNEZEU?
11
C

and le-a spus discipolilor c

a trebuiau s

a se roage pen-
tru venirea Regatului lui Dumnezeu, Isus i-a

ndemnat, de
asemenea, s

a cear

a ca voin ta lui Dumnezeu s

a se fac

a pre-
cum

n cer, a

sa

si pe p

am

ant. Dumnezeu locuie

ste

n cer,
iar voin ta lui a fost

ntotdeauna

nf

aptuit

a aici de

ngerii
s

ai fideli. Totu

si, a

sa cum am

nv

a tat

n capitolul 3, un

n-
ger r

au nu a mai f

acut voin ta lui Dumnezeu

si i-a

ndem-
nat pe Adam

si Eva s

a p

ac

atuiasc

a.

In capitolul 10, vom
afla mai multe lucruri despre ce ne

nva t

a Biblia referi-
tor la acest

nger r

au, cunoscut drept Satan Diavolul. Lui

Satan

si

ngerilor care au ales s

a-l urmeze numi ti de-

moni li s-a permis o vreme s

a r

am

an

a

n cer. A

sadar, nu
to ti cei care erau atunci

n cer

nf

aptuiau voin ta lui Dum-
nezeu.

Ins

a situa tia urma s

a se schimbe c

and Regatul lui

Dumnezeu avea s

a-

si

nceap

a domnia. Isus Cristos, Rege-

le nou-

ntronat, avea s

a poarte r

azboi cu Satan. Revela-

tia 12:79.
12
Urm

atoarele cuvinte profetice arat

a ce avea s

a se

nt

am-
ple: Am auzit o voce puternic

a

n cer zic

and: Acum au ve-
nit salvarea

si puterea

si regatul Dumnezeului nostru

si auto-
ritatea Cristosului s

au, pentruc

a a fost azv

arlit jos acuzatorul
fra tilor no

stri [Satan], care

i acuz

a zi

si noapte

naintea
11. De ce le-a spus Isus discipolilor c

a trebuiau s

a se roage pentru

nf

ap-
tuirea voin tei lui Dumnezeu

n cer?
12. Care sunt cele dou

a evenimente importante descrise

n Revela tia
12:10?
Ce este Regatul lui Dumnezeu? 79
Dumnezeului nostru! (Revela tia 12:10). Ai observat care
sunt cele dou

a evenimente deosebit de importante descrise
aici? Primul, Regatul lui Dumnezeu condus de Isus Cristos

si

ncepe domnia. Al doilea, Satan este aruncat din cer pe
p

am

ant.
13
Ce efecte au avut aceste evenimente? Referitor la cele

nt

amplate

n cer citim urm

atoarele: Din acest motiv, bu-
cura ti-v

a, ceruri

si voi care locui ti

n ele! (Revela tia 12:12).

Intr-adev

ar,

ngerii loiali se bucur

a c

a Satan

si demonii s

ai
au fost alunga ti din cer, unde se afl

a acum numai cei fideli
lui Iehova Dumnezeu. Nimeni

si nimic nu mai tulbur

a pa-
cea

si armonia de acolo.

In cer, voin ta lui Dumnezeu este
acum

nf

aptuit

a.
14
Dar ce putem spune despre p

am

ant?

In Biblie citim:
Vai de p

am

ant

si de mare, pentru c

a Diavolul a cobor

at
la voi cuprins de o furie mare,

stiind c

a nu are dec

at o pe-
rioad

a scurt

a de timp (Revela tia 12:12). Satan este foarte
furios c

a a fost izgonit din cer

si c

a mai are pu tin timp.
Plin de furie, el provoac

a mult

a suferin t

a, multe vaiuri pe
p

am

ant. Vom

nv

a ta mai multe despre aceste vaiuri

n ca-
pitolul urm

ator. Av

and

n vedere c

a Satan a fost aruncat
pe p

am

ant, probabil c

a ne

ntreb

am: Cum poate

nf

aptui
Regatul voin ta lui Dumnezeu pe p

am

ant?
15
S

a ne aducem aminte care este voin ta lui Dumnezeu
cu privire la p

am

ant. Am

nv

a tat despre aceasta

n capito-
lul 3. Dumnezeu a ar

atat

n Eden c

a el vrea ca p

am

antul
s

a fie transformat

ntr-un paradis locuit de oameni drep ti,
care s

a nu moar

a niciodat

a. Satan i-a determinat pe Adam

si pe Eva s

a p

ac

atuiasc

a, ceea ce a influen tat

mplinirea
voin tei lui Dumnezeu cu privire la p

am

ant. Totu

si, voin ta
13. Ce efect a avut aruncarea lui Satan din cer?
14. Ce s-a

nt

amplat dup

a ce Satan a fost aruncat pe p

am

ant?
15. Care este voin ta lui Dumnezeu cu privire la p

am

ant?
80 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
lui Dumnezeu nu s-a schimbat. Iehova are

n vedere

si
acum ca oamenii drep ti s

a st

ap

aneasc

a p

am

antul

si s

a-l
locuiasc

a pe vecie (Psalmul 37:29). Iar Regatul lui Dum-
nezeu va realiza acest lucru. Cum?
16
S

a analiz

amprofe tia din Daniel 2:44. Iat

a ce citimaici:

In zilele acestor

mp

ara ti, Dumnezeul cerurilor va ridica

o

mp

ar

a tie care nu va fi distrus

a

si care nu va trece sub
st

ap

anirea unui alt popor. Ea va sf

ar

ama

si va nimici toate
acele

mp

ar

a tii, dar ea

ns

a

si va d

ainui pentru totdeau-

na. Ce ne spune aceast

a profe tie despre Regatul lui Dum-
nezeu?
17

In primul r

and, afl

am c

a Regatul lui Dumnezeu avea
s

a fie instaurat

n zilele acestor

mp

ara ti, sau

n timpul
altor regate.

In al doilea r

and,

nv

a t

am c

a Regatul va d

ai-
nui pentru totdeauna. El nu va fi cucerit sau

nlocuit de
alte guverne.

In al treilea r

and, observ

am c

a Regatul lui
Dumnezeu va purta r

azboi cu regatele acestei lumi

si va
ie

si victorios.

In cele din urm

a, el va fi singurul guvern
care va conduce omenirea. Atunci oamenii se vor bucura
de cea mai bun

a guvernare.
18
Biblia ne d

a multe informa tii despre acest r

azboi din-
tre Regatul lui Dumnezeu

si guvernele lumii. De exemplu,
ea ne arat

a c

a, pe m

asur

a ce sf

ar

situl se apropie, spiritele

rele vor r

asp

andi minciuni ca s

a-i induc

a

n eroare pe re-
gii

ntregului p

am

ant locuit. Cu ce scop? Ca s

a-i adune
[pe regi] pentru r

azboiul zilei celei mari a Dumnezeului cel
Atotputernic. Regii p

am

antului vor fi aduna ti

n lo-
cul care

n ebraic

a se nume

ste Har-Maghedon (Revela-

tia 16:14, 16). A

sa cum reiese din aceste dou

a versete,
conflictul decisiv dintre guvernele umane

si Regatul lui
16, 17. Ce afl

am din Daniel 2:44 despre Regatul lui Dumnezeu?
18. Cumse nume ste r

azboiul decisiv dintre Regatul lui Dumnezeu si gu-
vernele acestei lumi?
Ce este Regatul lui Dumnezeu? 81
Dumnezeu este numit b

at

alia Har-Maghedonului, sau Ar-
maghedon.
19
Ce va realiza Regatul lui Dumnezeu prin Armaghedon?
S

a ne amintim care este voin ta lui Dumnezeu cu privire la
p

am

ant. Scopul lui Iehova Dumnezeu este ca p

am

antul s

a
fie transformat

nParadis

si populat de oameni drep ti

si per-
fec ti. Dar ce st

a

n calea realiz

arii acestui scop?

Inainte de
toate, suntemp

ac

ato

si, ne

mboln

avim

si murim. Totu

si, a

sa
cum am

nv

a tat

n capitolul 5, Isus a murit ca noi s

a putem
tr

ai pentru totdeauna. Probabil c

a

ti aminte

sti cuvintele
consemnate

n Evanghelia dup

a Ioan: At

at de mult a iubit
Dumnezeu lumea,

nc

at l-a dat pe Fiul s

au unic-n

ascut, pen-
tru ca oricine exercit

a credin t

a

n el s

a nu fie distrus, ci s

a
aib

a via t

a ve

snic

a. Ioan 3:16.
20
O alt

a problem

a este aceea c

a mul ti oameni fac lu-
cruri rele: mint,

n

sal

a

si comit imoralitate. Ei nu vor s

a

n-
f

aptuiasc

a voin ta lui Dumnezeu. Oamenii care fac lucruri
rele vor fi distru

si

n Armaghedon, r

azboiul lui Dumnezeu

(Psalmul 37:10). Un alt motiv pentru care voin ta lui Dum-
nezeu nu se

nf

aptuie

ste acum pe p

am

ant este acela c

a
guvernele nu

i

ncurajeaz

a pe oameni s

a fac

a voia lui
Dumnezeu. Multe guverne sunt neputincioase, crude sau
corupte. Biblia spune

n mod clar: Un om st

ap

ane

ste pes-
te alt om ca s

a-l fac

a nenorocit. Eclesiastul 8:9.
21
Dup

a Armaghedon, omenirea va fi condus

a de un sin-
gur guvern, Regatul lui Dumnezeu, care va

nf

aptui voin ta
lui Dumnezeu aduc

andu-le oamenilor mari binecuv

ant

ari.
Una dintre acestea va fi

ndep

artarea lui Satan

si a demo-
nilor s

ai (Revela tia 20:13).

In plus, va fi aplicat

a valoarea
jertfei lui Isus, astfel

nc

at oamenii fideli nu se vor mai
19, 20. De ce nu se

nf

aptuie ste

n prezent voin ta lui Dumnezeu pe p

a-
m

ant?
21. Cum va

nf

aptui Regatul voin ta lui Dumnezeu pe p

am

ant?
82 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
Izgonirea lui Satan
si a demonilor s

ai din cer
a provocat multe vaiuri
pe p

am

ant.

Ins

a aceste necazuri
vor lua sf

ar sit

n cur

and

mboln

avi

si nu vor mai muri. Sub domnia Regatului, ei
vor putea tr

ai pentru totdeauna (Revela tia 22:13). P

am

an-
tul va fi transformat

n paradis.

In acest fel, Regatul va

n-
f

aptui voin ta lui Dumnezeu pe p

am

ant

si va sfin ti numele
lui Dumnezeu. Care va fi rezultatul? To ti cei care vor tr

ai
sub domnia Regatului lui Dumnezeu vor onora numele lui
Iehova.
C

AND VA TRECE REGATUL LUI DUMNEZEU
LA AC TIUNE?
22
C

and Isus le-a spus continuatorilor s

ai s

a se roage s

a vi-
n

a regatul t

au, era clar c

a Regatul nu venise

nc

a. A venit el
c

and Isus s-a

n

al tat la cer? Nu, deoarece at

at Petru, c

at

si Pa-
vel au spus c

a dup

a ce Isus a fost

nviat, profe tia din Psalmul
110:1 s-a

mplinit

n persoana lui: DOMNUL [Iehova] a zis
Domnului meu: Stai la dreapta Mea p

an

a voi pune pe vr

aj-
ma

sii T

ai a

sternut picioarelor Tale (Faptele 2:3235; Evrei

10:12, 13). Era deci nevoie de o perioad

a de a

steptare.
23
Dar c

at timp avea s

a dureze aceast

a perioad

a? Pe par-
cursul secolului al XIX-lea, c

a tiva cercet

atori sinceri ai Bi-
bliei au calculat durata ei

si au aflat c

a urma s

a se

ncheie

n 1914 (vezi apendicele de la paginile 215218). Eveni-

22. De unde stim c

a Regatul lui Dumnezeu nu a venit c

and Isus se afla
pe p

am

ant sau imediat dup

a

nvierea lui?
23. a) C

and si-a

nceput Regatul lui Dumnezeu domnia? b) Despre ce
vom discuta

n capitolul urm

ator?
Sub domnia Regatului, voin ta lui Dumnezeu
se va

nf

aptui precum

n cer, a sa si pe p

am

ant
84 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
mentele mondiale care au

nceput

n 1914 confirm

a exac-
titatea calculelor acestor cercet

atori sinceri ai Bibliei.

Im-
plinirea profe tiilor biblice arat

a c

a,

n 1914, Cristos a de-
venit Rege, iar Regatul ceresc al lui Dumnezeu

si-a

nceput
domnia. Prin urmare, noi tr

aim

n perioada scurt

a de
timp care i-a mai r

amas lui Satan (Revela tia 12:12; Psal-
mul 110:2). De asemenea, putem spune cu certitudine c

a

n cur

and Regatul lui Dumnezeu va trece la ac tiune pen-
trua

nf

aptui voin ta lui Iehova

si pe p

am

ant. Nu este aceas-
ta o veste extraordinar

a? Crezi c

a se va realiza? Capitolul
urm

ator te va ajuta s

a

n telegi c

a Biblia chiar

nva t

a aces-
te lucruri.
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Regatul lui Dumnezeu este un guvern ceresc
condus de Regele Isus Cristos

si de cele 144000
de persoane alese dintre oameni pentru a
domni

mpreun

a cu el. Revela tia 14:1, 4.

In 1914, Regatul a

nceput s

a domneasc

a; dup

a
aceea, Satan a fost aruncat din cer pe p

am

ant.
Revela tia 12:9.
Regatul lui Dumnezeu va distruge

n cur

and
guvernele omene

sti, iar p

am

antul va fi trans-
format

n paradis. Revela tia 16:14, 16.
Ce este Regatul lui Dumnezeu? 85
TE-AI

ntrebat vreodat

a,

n timp ce urm

areai

stirile la tele-
vizor, ce se va alege de lumea aceasta? Evenimentele tragi-
ce lovesc pe nea

steptate

si nimeni nu poate

sti ce va aduce
ziua de m

aine (Iacov 4:14). Dar Iehova

stie ce se va

nt

am-
pla

n viitor (Isaia 46:10). Cu mult timp

n urm

a, Cuv

an-
tul s

au, Biblia, a prezis at

at evenimentele nefericite din
zilele noastre, c

at

si lucrurile minunate care vor avea loc

n viitorul apropiat.
2
Isus Cristos a vorbit despre Regatul lui Dumnezeu,
care va pune cap

at r

aut

a tii

si va transforma p

am

antul

n
paradis (Luca 4:43). Oamenii doreau s

a

stie c

and urma s

a
vin

a acest Regat. De fapt, discipolii chiar l-au

ntrebat pe
Isus: Care va fi semnul prezen tei tale

si al

ncheierii sis-
temului de lucruri? (Matei 24:3). Isus le-a spus c

a Ieho-
va Dumnezeu era singurul care cuno

stea cu exactitate
momentul c

and va lua sf

ar

sit acest sistem de lucruri (Ma-

tei 24:36). Totu

si, el le-a vorbit despre unele evenimente

care urmau s

a se

nt

ample

nainte ca Regatul s

a aduc

a ade-
1. De unde putem sti ce ne rezerv

a viitorul?
2, 3. Ce

ntrebare i-au pus discipolii lui Isus, si ce r

aspuns au primit ei?
CAPITOLUL 9
Tr

aim noi

n ultimele zile?
Ce evenimente din zilele noastre
au fost profe tite

n Biblie?
Potrivit Cuv

antului lui Dumnezeu,
cum aveau s

a fie oamenii

n ultimele zile?
Ce evenimente

mbucur

atoare
a prezis Biblia cu privire la ultimele zile?
v

arata pace

si siguran t

a. Evenimentele prezise de el au loc
chiar

n prezent!
3

Inainte de a examina dovezile care atest

a c

a tr

aim pe
parcursul

ncheierii sistemului de lucruri, s

a analiz

am
pe scurt un r

azboi ascuns privirilor noastre. El a avut loc

n cerurile invizibile, dar deznod

am

antul lui ne afecteaz

si pe noi.
UN R

AZBOI

IN CER
4

In capitolul precedent am

nv

a tat c

a

n anul 1914 Isus
Cristos a fost

ntronat

n cer (Daniel 7:13, 14). La scurt
timp dup

a aceea, Isus a trecut la ac tiune. Biblia spune c

n cer a izbucnit un r

azboi. Mihail [un alt nume al lui

Isus]1

si

ngerii lui s-au luptat cu balaurul [Satan Diavo-
lul],

si balaurul

si

ngerii lui s-au luptat

si ei. Satan

si

n-
gerii lui r

ai, sau demonii, au fost

nvin

si

si arunca ti jos, pe
p

am

ant. Fiii spirituali fideli ai lui Dumnezeu s-au bucu-

rat c

a Satan

si demonii s

ai au fost alunga ti din cer.

Ins

a
acest lucru avea s

a le aduc

a oamenilor mult

a suferin t

a. Bi-
blia a prezis: Vai de p

am

ant . . ., pentru c

a Diavolul a co-
bor

at la voi cuprins de o furie mare,

stiind c

a nu are dec

at
o perioad

a scurt

a de timp. Revela tia 12:7, 9, 12.
5
S

a ne g

andimpu tin la consecin tele r

azboiului din cer.

Cuprins de furie, Satan urma s

a le provoace mari neca-

zuri, multe vaiuri, locuitorilor p

am

antului. A

sa cum vei
vedea

n continuare, noi tr

aim

n acest timp plin de ne-
cazuri.

Ins

a el va dura pu tin, o perioad

a scurt

a de timp.
Chiar

si Satan

stie acest lucru. Biblia nume

ste aceast

a
1 Pentru mai multe informa tii despre faptul c

a Mihail este un alt
nume al lui Isus Cristos, vezi apendicele de la paginile 218219.
4, 5. a) Ce s-a

nt

amplat

n cer la scurt timp dup

a

ntronarea lui Isus?
b) Potrivit cu Revela tia 12:12, care aveau s

a fie consecin tele r

azboiu-
lui din cer?
Tr

aim noi

n ultimele zile? 87
perioad

a ultimele zile (2 Timotei
3:1). E o mare bucurie s

a

stim c

a,

n
cur

and, Dumnezeu va pune cap

at in-
fluen tei exercitate de Diavol asupra
p

am

antului! S

a analiz

am c

ateva lu-
cruri profe tite

n Biblie cu privire la
zilele noastre, lucruri care dovedesc
c

a tr

aim

n ultimele zile

si c

a Regatul
lui Dumnezeu le va aduce,

n scurt
timp, binecuv

ant

ari eterne celor ce-l
iubesc pe Iehova. Dar s

a examin

am
pentru

nceput patru aspecte ale sem-
nului care potrivit cuvintelor lui
Isus urma s

a marcheze timpul

n
care tr

aim.
EVENIMENTE MARCANTE
ALE ULTIMELOR ZILE
6
Se va ridica na tiune contra na tiu-
ne si regat contra regat (Matei 24:7).

In r

azboaiele purtate

n secolul trecut
au murit milioane de oameni. Un is-
toric englez a scris: Secolul al XX-lea
a fost cel mai s

angeros din istorie. . . .

Cu excep tia c

atorva perioade scurte

n care n-au existat conflicte armate,

a fost un secol de r

azboaie ne

ntre-
rupte.

Intr-un raport se spune: R

az-
boaiele din secolul [al XX-lea] au
f

acut de trei ori mai multe victime de-

c

at toate r

azboaiele purtate din seco-

6, 7. Cum se adeveresc

n prezent cuvintele
lui Isus referitoare la r

azboaie si la lipsuri de
alimente?
88
lul I A.D. p

an

a

n 1899 (Worldwatch
Institute). Din1914

ncoace, r

azboaie-
le au ucis peste 100 de milioane de
oameni. Poate c

a

si tu te numeri prin-
tre milioanele de persoane care au
pierdut pe cineva drag

ntr-un r

azboi

si

stii c

at

a durere

si suferin t

a provoa-
c

a o astfel de pierdere.
7
Vor fi lipsuri de alimente (Matei
24:7). Cercet

atorii spun c

a

n ultimii
30 de ani s-a produs mult mai mult

a
hran

a dec

at

nainte. Cu toate acestea,
exist

a

nc

a lipsuri de alimente deoa-

rece mul ti oameni nu au bani pentru
m

ancare sau nu au o bucat

a de p

a-
m

ant pe care s-o cultive. Peste un mi-

liard de oameni din t

arile

n curs de
dezvoltare tr

aiesc cu un euro pe zi sau

chiar mai pu tin. Majoritatea acestora
sufer

a

n permanen t

a de foame. Po-
trivit Organiza tiei Mondiale a S

an

at

a-
tii, peste cinci milioane de copii mor
anual din cauza malnutri tiei.
8
Vor fi mari cutremure de p

am

ant
(Luca 21:11). Potrivit unui studiu geo-
logic, anual vor avea loc,

n medie,
19 cutremure suficient de puternice
ca s

a avarieze cl

adiri

si s

a fisureze
scoar ta terestr

a (U.S. Geological Sur-

vey). Practic,

n fiecare an se produc
8, 9. Ce anume arat

a c

a profe tia lui Isus de-
spre cutremure si boli se

mpline ste?
89
cutremure care pot distruge complet
cl

adirile. Potrivit rapoartelor disponi-

bile, cutremurele care au avut loc din
1900

ncoace au secerat peste dou

a
milioane de vie ti omene

sti. O alt

a
surs

a men tioneaz

a: Progresele teh-
nologice

nregistrate n-au redus dec

at

n mic

a m

asur

a num

arul victimelor.
9
Vor fi . . . ciume (Luca 21:11).

In pofida realiz

arilor medicinei, boli
vechi

si noi devasteaz

a omenirea. Un
raport arat

a c

a 20 de boli foarte cunos-
cute,

ntre care tuberculoza, malaria

si
holera, au luat amploare

n ultimele
decenii,

n timp ce unele maladii au
devenit tot mai greu de vindecat cu
ajutorul medicamentelor.

In plus, au
ap

arut 30 de boli noi, dintre care une-

le sunt incurabile

si duc la moarte.
OAMENII DIN ULTIMELE ZILE
10
Pe l

ang

a prezentarea c

atorva eve-
nimente marcante care au loc

n lu-
me, Biblia mai prezice c

a

n ultimele
zile societatea uman

a se va schimba
radical. Apostolul Pavel a f

acut o des-
criere general

a a oamenilor. Iat

a ce ci-
tim la 2 Timotei 3:15:

In ultimele
zile vor fi timpuri critice, c

arora cu
greu li se va face fa t

a. Printre altele,
Pavel a spus c

a oamenii vor fi:

10. Ce tr

as

aturi de caracter prezise la 2 Timo-
tei 3:15 po ti observa la oamenii de azi?
90
iubitori de sine
iubitori de bani
neascult

atori de p

arin ti
neloiali
f

ar

a afec tiune natural

a
f

ar

a st

ap

anire de sine
cruzi
mai degrab

a iubitori de pl

aceri
dec

at iubitori de Dumnezeu
av

and o form

a de devo tiune
sf

ant

a, dar dovedindu-se fal si

n ce prive ste puterea ei.

11
Li se potrive

ste aceast

a descrie-
re oamenilor din zona

n care locu-
ie

sti? F

ar

a

ndoial

a c

a da. Peste tot

sunt oameni r

ai. Aceast

a situa tie ara-
t

a c

a Dumnezeu va trece

n cur

and la
ac tiune, deoarece Biblia spune: Dac

a
cei r

ai r

asar ca iarba

si dac

a to ti cei
ce fac r

aul

nfloresc, este numai ca s

a
fie distru

si pentru totdeauna. Psal-

mul 92:7.
EVENIMENTE

IMBUCUR

ATOARE!
12
Ultimele zile sunt

ntr-adev

ar pli-
ne de necazuri, a

sa cum a fost profe tit

11. Potrivit Psalmului 92:7, ce se va

nt

ampla
cu cei r

ai?
12, 13. Cum a crescut cuno stin ta adev

arat

a

n timpul sf

ar sitului?
91

n Biblie. Totu

si, chiar

si

n aceast

a lume zbuciumat

a,

nchi-
n

atorii lui Iehova au parte de evenimente

mbucur

atoare.
13
Cuno stin ta [adev

arat

a] va cre ste, s-a profe tit

n car-
tea biblic

a Daniel. C

and?

In timpul sf

ar

sitului (Daniel
12:4). Mai ales din 1914

ncoace, Iehova i-a ajutat pe cei
care doresc sincer s

a-i slujeasc

a s

a

n teleag

a tot mai bine

pre tioase adev

aruri biblice, precum numele

si scopul lui
Dumnezeu, jertfa de r

ascump

arare a lui Isus Cristos, sta-
rea mor tilor

si

nvierea.

In plus,

nchin

atorii lui Iehova au

nv

a tat cum s

a-

si tr

aiasc

a via ta

n a

sa fel

nc

at s

a aib

a par-
te de bucurii

si s

a-i aduc

a laude lui Dumnezeu. De aseme-

nea, ei au

n teles mai bine rolul Regatului lui Dumnezeu

si modul

n care va

ndrepta el situa tia de pe p

am

ant. Ce
fac ei cu aceast

a cuno

stin t

a? Aceast

a

ntrebare ne duce la
o alt

a profe tie care se

mpline

ste

n aceste ultime zile.
14
Aceast

a veste bun

a a regatului va fi predicat

a pe tot
p

am

antul locuit, a spus Isus Cristos

n profe tia despre

ncheierea sistemului de lucruri (Matei 24:3, 14). Ves-

tea bun

a despre Regat mai exact ce este Regatul, ce va

nf

aptui el

si cum ne putem bucura de binecuv

ant

arile
lui este predicat

a

n peste 230 de t

ari de pe glob

si

n
mai bine de 400 de limbi. Milioane de Martori ai lui Ie-
hova predic

a cu zel vestea bun

a despre Regat. Ei provin

din toate na tiunile

si triburile

si popoarele

si limbile
(Revela tia 7:9). Martorii conduc studii biblice gratuite la
domiciliu cu milioane de oameni care doresc s

a afle ce
ne

nva t

a

n realitate Scripturile.

Implinirea acestei profe-
tii este impresionant

a dac

a ne g

andim c

a Isus a prezis c

a
adev

ara tii cre

stini vor fi obiectul urii tuturor oamenilor.

Luca 21:17.
14. Ce amploare cunoa ste predicarea ve stii bune despre Regat

n pre-
zent, si cine particip

a la aceast

a lucrare?
92 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
Aceast

a veste bun

a
a regatului va fi predicat

a
pe tot p

am

antul locuit.
Matei 24:14
CE VEI FACE?
15

Intruc

at at

at de multe profe tii biblice se

mplinesc

n
prezent, nu e

sti de acord c

a tr

aim

n ultimele zile? C

and
vestea bun

a va ajunge s

a fie predicat

a

n m

asura dorit

a
de Iehova, va veni, cu siguran t

a, sf

ar

situl (Matei 24:14).

Atunci Dumnezeu va

nl

atura r

autatea de pe p

am

ant. El
se va folosi de Isus

si de

ngerii s

ai puternici pentru a-i dis-

truge pe to ti cei care i se

mpotrivesc cu bun

a

stiin t

a (2 Te-
saloniceni 1:69). Satan

si demonii s

ai nu vor mai induce

n eroare na tiunile. Apoi Regatul lui Dumnezeu va rev

ar-
sa binecuv

ant

ari asupra celor care se supun domniei sale
drepte. Revela tia 20:13; 21:35.
16
Deoarece sf

ar

situl sistemului lui Satan este aproape, ar

fi bine s

a ne

ntreb

am fiecare: Ce trebuie s

a fac eu? Este

n-
telept s

a continui s

a

nve ti despre Iehova

si cerin tele sale
(Ioan 17:3). Studiaz

a Biblia cu con

stiinciozitate. F

a- ti obi-
ceiul de a te

ntov

ar

a

si cu cei care caut

a s

a fac

a voin ta lui
Iehova (Evrei 10:24, 25).

Insu

se

ste- ti bogata cuno

stin t

a pe
care Iehova Dumnezeu o pune la dispozi tia poporului s

au
de pe tot p

am

antul

si f

a schimb

arile necesare pentru a te

bucura de favoarea lui Dumnezeu. Iacov 4:8.
17
Isus a mai profe tit c

a majoritatea oamenilor vor ig-

nora dovezile care arat

a c

a tr

aim

n ultimele zile. Distru-
gerea celor r

ai va veni pe nea

steptate, surprinz

andu-i pe
mul ti, asemenea unui ho t care vine noaptea (1 Tesaloni-
ceni 5:2). Isus a avertizat: A

sa cum au fost zilele lui Noe,

a

sa va fi prezen ta Fiului omului. C

aci, a

sa cum erau oa-

menii

n zilele acelea dinainte de potop: m

ancau

si beau,
15. a) Crezi c

a tr

aim

n ultimele zile? De ce? b) Ce va

nsemna sf

ar-
situl pentru cei care i se

mpotrivesc lui Iehova? Dar pentru cei care
se supun domniei Regatului lui Dumnezeu?
16. Ce ar fi

n telept s

a faci?
17. De ce distrugerea celor r

ai

i va lua prin surprindere pe majorita-
tea oamenilor?
94 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
b

arba tii se c

as

atoreau

si femeile erau date

n c

as

atorie,
p

an

a

n ziua

n care Noe a intrat

n arc

a;

si nu au acordat
aten tie p

an

a c

and a venit potopul

si i-a m

aturat pe to ti,
a

sa va fi prezen ta Fiului omului. Matei 24:3739.

18
De aceea, Isus le-a spus ascult

atorilor s

ai: Fi ti aten ti
la voi

n

siv

a ca nu cumva s

a vi se

ngreuneze inimile cu
m

ancare

si b

autur

a

n exces

si cu

ngrijor

arile vie tii

si, pe
nea

steptate, ziua aceea s

a vin

a instantaneu peste voi ca o

curs

a. C

aci ea va veni peste to ti aceia care locuiesc pe fa-
ta

ntregului p

am

ant. Men tine ti-v

a deci treji, f

ac

and tot
timpul implor

ari, ca s

a reu

si ti s

a sc

apa ti de toate aceste

lucruri care trebuie s

a se

nt

ample

si s

a sta ti

n picioare
[aproba ti]

naintea Fiului omului (Luca 21:3436). Este

n telept s

a acord

am aten tie cuvintelor lui Isus. De ce?
Deoarece aceia care se bucur

a de aprobarea lui Iehova

Dumnezeu

si a Fiului omului, Isus Cristos, au perspecti-
va de a supravie tui distrugerii sistemului lui Satan

si de a
tr

ai pentru totdeauna

n minunata lume nou

a, at

at de
aproape! Ioan 3:16; 2 Petru 3:13.
18. C

arui avertisment dat de Isus ar trebui s

a-i acord

am aten tie?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Ultimele zile sunt marcate de r

azboaie, lipsuri
de alimente, cutremure de p

am

ant

si epidemii.
Matei 24:7; Luca 21:11.

In ultimele zile, mul ti oameni sunt iubitori de
sine, iubitori de bani, iubitori de pl

aceri, dar nu

si iubitori de Dumnezeu. 2 Timotei 3:15.

Pe parcursul acestor ultime zile, vestea bun

a
despre Regat este predicat

a pe tot p

am

antul.
Matei 24:14.
Tr

aim noi

n ultimele zile? 95
PENTRU a cunoa

ste mai bine o persoan

a, trebuie,

n ge-
neral, s

a afl

am c

ate ceva despre familia ei.

In mod ase-
m

an

ator, a-l cunoa

ste pe Iehova Dumnezeu presupune a-i

cunoa

ste familia de

ngeri.

In Biblie,

ngerii sunt numi ti
fiii lui Dumnezeu (Iov 38:7). Ce loc au ei deci

n scopul
lui Dumnezeu? Au jucat ei vreun rol

n istoria omenirii?
Ne influen teaz

a

ngerii via ta? Dac

a da,

n ce fel?
2

InBiblie se vorbe

ste despre

ngeri de sute de ori. S

a ana-
liz

am c

ateva versete

si s

a vedem ce putem

nv

a ta despre
aceste creaturi spirituale. Care este originea lor?

In Colo-
seni 1:16 se spune: Prin intermediul lui [Isus Cristos] au
fost create toate celelalte lucruri

n ceruri

si pe p

am

ant.
A

sadar, toate fiin tele spirituale numite

ngeri au fost crea-
te de Iehova Dumnezeu prin intermediul Fiului s

au

n-
t

ai-n

ascut. C

a ti

ngeri exist

a? Biblia arat

a c

a au fost crea ti
sute de milioane de

ngeri puternici. Psalmul 103:20.1
1 Versetul din Revela tia 5:11 spune referitor la

ngerii drep ti: Nu-
m

arul lor era miriade de miriade (zeci de mii de zeci de mii, Cor-
nilescu, 1996). Prin urmare, Biblia arat

a c

a au fost crea ti sute de mi-
lioane de

ngeri.
1. De ce ar trebui s

a

nv

a t

am mai multe lucruri despre

ngeri?
2. Care este originea

ngerilor, si c

a ti

ngeri exist

a?
CAPITOLUL 10
Creaturile spirituale
Cum ne influen

teaz

a ele?

Ii ajut

a

ngerii pe oameni?
Cum

i influen teaz

a spiritele rele pe oameni?
Ar trebui s

a ne temem de spiritele rele?
3
Cuv

antul lui Dumnezeu, Biblia, ne spune c

a atunci
c

and a fost creat p

am

antul to ti fiii lui Dumnezeu scoteau
strig

ate de veselie (Iov 38:47).

In telegem deci c

a

ngerii
au existat cu mult

nainte de crearea oamenilor, ba chiar a
p

am

antului. Din acela

si pasaj biblic reiese

si c

a

ngerii au
sentimente, deoarece se spune c

a ei izbucneau

mpreun

n c

ant

ari de bucurie. Observ

a c

a to ti fiii lui Dumnezeu
s-au bucurat

mpreun

a.

In acea vreme, to ti

ngerii formau
o familie unit

a care

i slujea lui Iehova Dumnezeu.

INGERII OFER

A SPRIJIN SI OCROTIRE
4

Inc

a de c

and au asistat la crearea primilor oameni, fiin-
tele spirituale fidele au dovedit unviu interes fa t

a de familia
uman

a, tot mai numeroas

a,

si fa t

a de

mplinirea scopului
lui Dumnezeu (Proverbele 8:30, 31; 1 Petru 1:11, 12). Dar,
cu trecerea timpului,

ngerii au v

azut cum majoritatea oa-
menilor s-au

ndep

artat de Creatorul lor iubitor. Acest lucru
i-a

ntristat cu siguran t

a.

Ins

a de fiecare dat

a c

and un om se

ntoarce la Iehova este bucurie printre

ngeri (Luca 15:10).
Av

and

n vedere interesul sincer pe care

l au

ngerii fa t

a de
slujitorii lui Dumnezeu, nu este de mirare c

a Iehova i-a fo-
losit de multe ori pentru a-

si

nt

ari

si ocroti slujitorii fideli
de pe p

am

ant (Evrei 1:7, 14). S

a d

am c

ateva exemple.
5
Dreptul Lot

si fiicele sale au supravie tuit distrugerii
ora

selor nelegiuite Sodoma

si Gomora gra tie ajutorului a
doi

ngeri, care i-au scos din zona periculoas

a (Geneza
19:15, 16). C

ateva secole mai t

arziu, profetul Daniel a fost
aruncat

ntr-o groap

a cu lei, dar a sc

apat nev

at

amat. Iat

a ce
a spus el: Dumnezeul meu a trimis pe

ngerul S

au

si a

n-
chis gura leilor (Daniel 6:22).

In secolul I e.n., un

nger l-a
3. Ce afl

am din Iov 38:47 despre

ngeri?
4. Cum arat

a Biblia c

a

ngerii fideli sunt interesa ti de ceea ce fac oa-
menii?
5. Ce ocazii

n care

ngerii au oferit sprijin sunt amintite

n Biblie?
Creaturile spirituale Cum ne influen teaz

a ele? 97
eliberat din

nchisoare pe apostolul Petru (Faptele 12:611).
De asemenea,

ngerii l-au sprijinit pe Isus la

nceputul mi-
nisterului s

au p

am

antesc (Marcu 1:13). Cu pu tin timp

na-
inte ca Isus s

a moar

a, i s-a ar

atat un

nger, care l-a

nt

arit
(Luca 22:43). Ce mult trebuie s

a fi

nsemnat pentruIsus spri-
jinul

ngerului

n acele momente cruciale din via ta sa!
6

Inprezent,

ngerii nu li se mai arat

a slujitorilor lui Dum-
nezeu de pe p

am

ant. De

si oamenii nu-i pot vedea,

ngerii
puternici continu

a s

a-i ocroteasc

a pe slujitorii lui Iehova
mai ales din punct de vedere spiritual.

In Biblie se spune:

Ingerul Domnului

I

si a

saz

a tab

ara

n jurul acelora care se
tem de El

si-i scap

a (Psalmul 34:7, Cornilescu, 2001). De
ce sunt aceste cuvinte deosebit de

ncurajatoare? Deoarece
exist

a creaturi spirituale rele care vor s

a ne distrug

a! Ci-
ne sunt ele? De unde provin? Cum

ncearc

a s

a ne fac

a r

au?
Pentru a afla r

aspunsul, s

a vedem pe scurt ce s-a

nt

am-
plat la

nceputul istoriei umane.
CREATURI SPIRITUALE CARE VOR S

A NE DISTRUG

A
7
A

sa cumamv

azut

ncapitolul 3, un

nger a nutrit dorin-
ta de a st

ap

ani peste al tii, r

azvr

atindu-se

mpotriva lui Dum-
nezeu. Mai t

arziu, acest

nger a ajuns s

a fie cunoscut ca Satan
Diavolul (Revela tia 12:9). Timp de circa 1600 de ani de la

selarea Evei, Satan a reu

sit s

a-i

ndep

arteze de Dumnezeu
pe aproape to ti oamenii, cu excep tia c

atorva persoane fide-
le,

ntre care Abel, Enoh

si Noe. Evrei 11:4, 5, 7.
8

In zilele lui Noe,

si al ti

ngeri s-au r

azvr

atit

mpotriva
lui Iehova. Ei au p

ar

asit familia cereasc

a a lui Dumnezeu,

si-au luat corpuri fizice

si au venit pe p

am

ant. De ce au f

a-
6. a) Cum

i ocrotesc

ngerii pe slujitorii lui Dumnezeu din prezent?
b) Ce

ntreb

ari vom analiza

n continuare?
7. C

a ti oameni a reu sit Satan s

a

ndep

arteze de Dumnezeu?
8. a) Cum au ajuns unii

ngeri demoni? b) Ce au trebuit s

a fac

a de-
monii pentru a nu fi distru si

n Potopul din zilele lui Noe?
98 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
cut ei acest lucru? Versetul din Geneza 6:2 ne spune: Fiii
lui Dumnezeu au v

azut c

a fiicele oamenilor erau frumoa-

se;

si din toate

si-au luat de so tii pe acelea pe care

si le-au
ales.

Ins

a dup

a un timp, Iehova Dumnezeu a pus cap

at
ac tiunilor acestor

ngeri

si nu le-a mai permis s

a corup

a
omenirea. Prin potopul pe care l-a adus asupra p

am

antu-
lui, Iehova i-a distrus pe to ti oamenii r

ai, p

astr

andu-i

n
via t

a numai pe slujitorii s

ai fideli (Geneza 7:17, 23). Astfel,

ngerii rebeli, sau demonii, au fost nevoi ti s

a-

si abandone-
ze corpurile fizice

si s

a se

ntoarc

a

n cer ca fiin te spiritua-
le. Ei au trecut de partea Diavolului, care a devenit con-
duc

atorul demonilor. Matei 9:34.

Dumnezeul meu a trimis pe

ngerul S

au
si a

nchis gura leilor.
Daniel 6:22
Creaturile spirituale Cum ne influen teaz

a ele? 99
9
C

and

ngerii neascult

atori s-au

ntors

n cer, ei n-au
mai fost accepta ti

n familia de

ngeri a lui Dumnezeu, ase-
menea conduc

atorului lor, Satan (2 Petru 2:4). Chiar dac

n prezent nu-

si mai pot lua corpuri omene

sti, ei conti-
nu

a s

a exercite o puternic

a influen t

a negativ

a asupra oa-
menilor. De fapt, cu ajutorul demonilor, Satan induce

n eroare

ntregul p

am

ant locuit (Revela tia 12:9; 1 Ioan

5:19). Cum? Demonii folosesc diverse metode de

n

selare
(2 Corinteni 2:11). S

a examin

am mai

ndeaproape c

ateva
dintre ele.
CUM

IN SAL

A DEMONII
10
Pentru a-i

n

sela pe oameni, demonii se folosesc de

spiritism. Aceast

a practic

a presupune comunicarea cu de-

monii, fie

n mod direct, fie prin intermediul unui me-
diumuman. Biblia condamn

a spiritismul

si ne avertizeaz

a
s

a ne

ndep

art

am de orice lucru care ar putea avea leg

a-
tur

a cu aceast

a practic

a (Galateni 5:1921). Spiritismul este

pentru demoni ca momeala pentru pescari. Pentru a prin-
de diferite tipuri de pe

sti un pescar folose

ste mai multe fe-

luri de momeli.

In mod asem

an

ator, spiritele rele recurg

la diverse forme de spiritismpentru a aduce c

at mai mul ti
oameni sub controlul lor.
11
Una dintre momelile folosite de demoni este divina-
tia. Ce este divina tia? Este o practic

a prin care se

ncearc

a
aflarea viitorului sau a unui lucru necunoscut. Iat

a c

ateva
forme de divina tie: astrologia, prezicerea viitorului cu aju-
torul c

ar tilor de tarot, ghicirea

n globul de cristal, citirea

n palm

a

si interpretarea viselor. De

si mul ti oameni cred

c

a divina tia este o practic

a inofensiv

a, Biblia arat

a c

a cei
9. a) Ce s-a

nt

amplat cu demonii c

and s-au

ntors

n cer? b) Ce vom
analiza referitor la demoni?
10. Ce este spiritismul?
11. Ce este divina tia, si de ce nu trebuie s

a o practic

am?
100 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
ce prezic viitorul o fac cu ajutorul spiritelor rele. De exem-
plu, relatarea din Faptele 16:1618 vorbe

ste despre un de-

mon de divina tie care

i d

adea unei fete puterea de a avea
arta prezicerii.

Ins

a c

and demonul a fost expulzat, ea

si-a
pierdut aceast

a putere.
12
O alt

a metod

a prin care demonii

i

n

sal

a pe oameni
este

ncercarea de a comunica cu mor tii. Cei care pl

ang
moartea cuiva drag pot fi deseori indu

si

n eroare de con-
cep tiile gre

site privitoare la mor ti. Un medium poate da

informa tii speciale despre persoana decedat

a sau

i poate
imita vocea. Din aceast

a cauz

a, mul ti oameni sunt con-

vin

si c

a mor tii tr

aiesc

si c

a, lu

and leg

atura cu ei,

si pot
alina durerea.

Ins

a o astfel de consolare este nu numai

fals

a, ci

si periculoas

a. De ce? Deoarece demonii pot imi-

ta vocea unei persoane decedate

si

i pot da unui medium
informa tii despre cel mort (1 Samuel 28:319).

Inplus, a

sa
12. De ce este periculos s

a

ncerc

am s

a comunic

am cu mor tii?
Demonii folosesc diverse metode pentru a-i

n sela pe oameni
CUM S

A TE

IMPOTRIVE STI
SPIRITELOR RELE
Debaraseaz

a-te de
obiectele spiritiste
Studiaz

a Biblia
Roag

a-te lui
Dumnezeu
cum am v

azut

n capitolul 6, mor tii nu mai exist

a (Psal-
mul 115:17). Prin urmare, cel care

ntreab

a pe mor ti este

selat de spiritele rele

si

ncalc

a voin ta lui Dumnezeu

(Deuteronomul 18:10, 11; Isaia 8:19). Fii, a

sadar, vigilent

si respinge aceast

a momeal

a periculoas

a folosit

a de de-
moni!
13
Spiritele rele nu se mul tumesc doar s

a-i

n

sele pe oa-
meni, ci

i

si tin sub teroare.

In prezent, Satan

si demonii
s

ai

stiu c

a mai au doar o perioad

a scurt

a de timp p

an

a
c

and vor fi redu

si la inactivitate

si sunt mai

nver

suna ti ca
oric

and (Revela tia 12:12, 17). Totu

si, mii de oameni chi-

nui ti zilnic de teama spiritelor rele au reu

sit s

a scape de
ea. Cum? Ce poate face o persoan

a implicat

a

n practici
spiritiste?
CUM S

A TE

IMPOTRIVE STI SPIRITELOR RELE
14
Biblia ne arat

a ce trebuie s

a facem pentru a ne

mpo-
trivi spiritelor rele

si pentru a ne elibera de influen ta lor.
S

a lu

am exemplul cre

stinilor efeseni din secolul I. Unii

dintre ei practicaser

a spiritismul

nainte de a deveni cre

s-
tini. Ce au f

acut ei c

and s-au hot

ar

at s

a renun te la spiri-
tism? Biblia ne spune: Un mare num

ar dintre cei care
practicau artele magice

si-au adunat c

ar tile

si le-au ars
complet

naintea tuturor (Faptele 19:19). Distrug

andu-

si
c

ar tile de magie, ace

sti efeseni deveni ti cre

stini sunt un
exemplu pentru cei care, ast

azi, vor s

a se

mpotriveasc

a
spiritelor rele. Cei ce doresc s

a-i slujeasc

a lui Iehova trebu-

ie s

a se debaraseze de orice lucru care ar putea avea leg

a-
tur

a cu spiritismul, inclusiv c

ar ti, reviste, filme, postere

si
melodii care

ncurajeaz

a spiritismul

si

l prezint

a

ntr-o
13. Ce au reu sit s

a fac

a unii oameni chinui ti de teama de demoni?
14. Asemenea cre stinilor efeseni din secolul I, cum ne putem elibera

n prezent de influen ta spiritelor rele?

Creaturile spirituale Cum ne influen teaz

a ele? 103
lumin

a atr

ag

atoare. Tot

n aceast

a categorie intr

a

si amu-
letele sau alte obiecte purtate de unii pentru a fi ocroti ti
de r

au. 1 Corinteni 10:21.

15
La c

a tiva ani dup

a ce cre

stinii dinEfes

si-au distrus c

ar-
tile de magie, apostolul Pavel le-a scris: Avemde luptat . . .

mpotriva for telor spirituale rele (Efeseni 6:12). Demonii

nu renun taser

a. Ei

ncercau

nc

a s

a c

a

stige teren. Prin ur-

mare, ce trebuiau s

a mai fac

a acei cre

stini? Pavel le-a spus:

Mai presus de toate, lua ti marele scut al credin tei, cu care
ve ti putea stinge toate proiectilele arz

atoare ale celui r

au,
adic

a ale lui Satan (Efeseni 6:16). Cu c

at scutul credin tei
noastre este mai puternic, cu at

at ne vom putea

mpotrivi
mai bine for telor spirituale rele. Matei 17:20.
16
Dar cumne putem

nt

ari credin ta? Studiind Biblia. Re-
zisten ta unui zid depinde

n mare m

asur

a de tr

ainicia fun-
da tiei. La fel, rezisten ta credin tei noastre depinde mult de
tr

ainicia bazei, adic

a a cuno

stin tei exacte din Cuv

antul lui
Dumnezeu, Biblia. Dac

a citim

si studiem zilnic Biblia, cre-
din ta noastr

a se va

nt

ari. Asemenea unui zid puternic, ea
ne va ocroti de influen ta spiritelor rele. 1 Ioan 5:5.
17
Ce trebuiau s

a mai fac

a cre

stinii din Efes?

Intruc

at tr

a-
iau

ntr-un ora

s saturat de demonism, ei aveau nevoie de

protec tie suplimentar

a. Iat

a de ce Pavel le-a spus: Cu ori-
ce fel de rug

aciune

si implorare, continua ti s

a v

a ruga ti cu
orice ocazie

n spirit (Efeseni 6:18). Deoarece

si noi tr

aim

ntr-o lume saturat

a de demonism, nu ne putem

mpotrivi
spiritelor rele dac

a nu ne rug

amcu ardoare lui Iehova pen-
tru a ne ocroti. Bine

n teles, trebuie s

a men tion

am numele
Iehova

n rug

aciunile noastre (Proverbele 18:10). Ar trebui
s

a continu

am s

a-i cerem lui Dumnezeu s

a ne elibereze de
15. Ce trebuie s

a facem pentru a ne

mpotrivi for telor spirituale rele?
16. Cum ne putem

nt

ari credin ta?
17. Ce trebuie s

a mai facem pentru a ne

mpotrivi spiritelor rele?
104 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
cel r

au, Satan Diavolul (Matei 6:13). Iehova va r

aspunde la
rug

aciunile noastre fierbin ti. Psalmul 145:19.
18
E adev

arat, spiritele rele sunt periculoase

ns

a, at

at timp
c

at ne

mpotrivim Diavolului

si ne apropiem de Dumne-
zeu

nf

aptuind voin ta Sa, nu ar trebui s

a tr

aim cu frica de
ele (Iacov 4:7, 8). Puterea spiritelor rele este limitat

a. Ele
au fost pedepsite

n zilele lui Noe

si

si a

steapt

a judecata
final

a

n viitor (Iuda 6).

In plus, nu uita c

a ne bucur

am
de protec tia

ngerilor puternici ai lui Iehova (2

Imp

ara ti
6:1517). Ei doresc s

a ne vad

a

mpotrivindu-ne spiritelor
rele. Ace

sti

ngeri fideli ne

ncurajeaz

a s

a mergem

nainte.
S

a fim, a

sadar, hot

ar

a ti s

a st

am aproape de Iehova

si de fa-
milia sa de creaturi spirituale fidele! S

a evit

am, de aseme-
nea, orice form

a de spiritism

si s

a punem

ntotdeauna

n
practic

a sfaturile biblice (1 Petru 5:6, 7; 2 Petru 2:9). Ast-
fel putem fi siguri c

a vom ie

si victorio

si

n lupta

mpotri-
va creaturilor spirituale rele.
19
Dar de ce tolereaz

a Dumnezeu spiritele rele

si toat

a
r

autatea care provoac

a at

ata suferin t

a? Vom afla r

aspun-
sul

n capitolul urm

ator.
18, 19. a) De ce putem fi siguri c

a vom ie si victorio si

n lupta

mpo-
triva creaturilor spirituale rele? b) La ce

ntrebare se va r

aspunde

n
capitolul urm

ator?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?

Ingerii fideli

i ajut

a pe cei ce

i slujesc
lui Iehova. Evrei 1:7, 14.
Satan

si demonii s

ai

i

n

sal

a pe oameni

si

i

ndep

arteaz

a de Dumnezeu. Revela tia 12:9.

Dac

a

nf

aptuie

sti voin ta lui Dumnezeu

si te opui Diavolului, Satan va fugi de la tine.

Iacov 4:7, 8.
Creaturile spirituale Cum ne influen teaz

a ele? 105
DUP

A o lupt

a cumplit

a purtat

a

ntr-o tar

a sf

a

siat

a de r

az-
boi, corpurile ne

nsufle tite a mii de civili femei

si co-
pii au fost a

sezate

ntr-o groap

a comun

a.

In jurul mor-
m

antului au fost puse cruci pe care scria: De ce? De
multe ori aceast

a

ntrebare v

ade

ste disperarea oamenilor

n fa ta r

azboaielor, a dezastrelor, a bolilor sau a actelor cri-
minale care le ucid pe cineva drag, le distrug casele ori le
provoac

a alte suferin te de nedescris. Ei vor s

a

stie de ce li
se

nt

ampl

a astfel de tragedii.
2
De ce permite Iehova Dumnezeu suferin ta? Dac

a el
este atotputernic, iubitor,

n telept

si drept, de ce este lu-
mea plin

a de ur

a

si de nedrept

a ti? Ti-ai pus

si tu vreodat

a
aceste

ntreb

ari?
3
Este gre

sit s

a ne

ntreb

am de ce permite Dumnezeu
suferin ta? Unora le este team

a c

a, pun

and o astfel de

n-
trebare, ar da dovad

a de necredin t

a sau de lips

a de respect
fa t

a de Dumnezeu. Dar, citind Biblia, vei vedea c

a oameni
1, 2. Ce fel de probleme le provoac

a oamenilor suferin t

a

n prezent, si
ce

ntreb

ari

si pun mul ti dintre ei?
3, 4. a) De unde stim c

a nu este gre sit s

a ne

ntreb

am de ce permite
Dumnezeu suferin ta? b) Cum prive ste Iehova r

autatea si suferin ta?
CAPITOLUL 11
De ce permite Dumnezeu
suferin

ta?
Este Dumnezeu r

aspunz

ator
de suferin ta din lume?
Ce controvers

a a ap

arut

n Eden?
Cum va

nl

atura Dumnezeu
efectele suferin tei umane?
fideli

si tem

atori de Dumnezeu

si-au pus asemenea

ntre-
b

ari. De exemplu, profetul Habacuc l-a

ntrebat pe Ieho-
va: De ce m

a faci s

a v

ad lucruri d

aun

atoare

si te ui ti
mereu la nenorocire? De ce

n fa ta mea este jaf

si violen-
t

a, de ce sunt certuri

si de ce se ivesc dispute? Habacuc
1:3, NW.
4
L-a mustrat Iehova pe fidelul profet Habacuc pentru c

a
a pus astfel de

ntreb

ari? Nu, dimpotriv

a, Dumnezeu s-a

n-
grijit ca aceste cuvinte sincere s

a fie consemnate

n relatarea
biblic

a inspirat

a. De asemenea, Dumnezeu l-a ajutat pe pro-
fet s

a

n teleag

a mai bine situa tia

si s

a dob

andeasc

a o credin-
t

a mai puternic

a. Iehova dore

ste s

a te ajute

si pe tine s

a faci
acela

si lucru. Aminte

ste- ti ce ne spune Biblia: El se

ngri-
je

ste de voi (1 Petru 5:7). Dumnezeu ur

ste mai mult de-

c

at oricine r

autatea

si suferin ta provocat

a de aceasta (Isaia
55:8, 9). Atunci de ce exist

a at

ata suferin t

a

n lume?
DE CE EXIST

A AT

ATA SUFERIN T

A?
5
Oameni de diverse confesiuni apeleaz

a la

nv

a t

atorii

si
conduc

atorii lor religio

si pentru a afla de ce exist

a at

ata
5. Cum explic

a unii

nv

a t

atori si conduc

atori religio si existen ta suferin-
tei, dar ce ne

nva t

a Biblia

n acest sens?
Iehova va pune cap

at tuturor suferin telor
107
suferin t

a. De cele mai multe ori, li se spune c

a a

sa vrea
Dumnezeu

si c

a el a stabilit cu mult timp

nainte tot ce ur-
meaz

a s

a se

nt

ample, inclusiv evenimentele tragice. Potri-
vit altor explica tii, c

aile lui Dumnezeu sunt un mister.
Dup

a al tii, Dumnezeu le ia via ta oamenilor, chiar

si copii-
lor, ca s

a-i duc

a

n cer. Dar, a

sa cum ai

nv

a tat deja, Iehova
Dumnezeu nu face niciodat

a r

au. Biblia declar

a: Departe
de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic ce
este r

au. Iov 34:10.
6

Stii de ce gre

sesc oamenii acuz

andu-l pe Dumnezeu de
suferin ta din lume? Deoarece, ei cred,

n general, c

a Dum-
nezeul Atotputernic este conduc

atorul acestei lumi. Ei nu

stiu un adev

ar simplu, dar important, pe care ni-l dezv

a-
luie Biblia. Tu ai

nv

a tat deja

n capitolul 3 c

a Satan Dia-
volul este, de fapt, conduc

atorul acestei lumi.
7
Biblia spune

n mod clar:

Intreaga lume zace

n pute-
rea celui r

au (1 Ioan 5:19). Aceast

a explica tie este logic

a,
nu? Lumea de azi reflect

a personalitatea acestei creaturi in-
vizibile care induce

n eroare

ntregul p

am

ant locuit (Re-
vela tia 12:9). Satan este plin de ur

a, de

n

sel

aciune

si de
cruzime. Acela

si lucru se poate spune

si despre lumea afla-
t

a sub influen ta lui. Iat

a unul dintre motivele pentru care
exist

a at

ata suferin t

a.
8
Un al doilea motiv este acela c

a,

n urma r

azvr

atirii din
Eden, oamenii au mo

stenit imperfec tiunea

si p

acatul, a

sa
cum am v

azut

n capitolul 3. Oamenii p

ac

ato

si se lupt

a
pentru suprema tie, ceea ce duce la r

azboaie, oprimare

si
suferin t

a (Eclesiastul 4:1; 8:9). Al treilea motiv este acela
c

a toate depind de timp

si de

mprejur

ari neprev

azute
6. De ce gre sesc oamenii acuz

andu-l pe Dumnezeu de suferin ta din
lume?
7, 8. a) Cum reflect

a lumea personalitatea conduc

atorului ei? b) Cum
le provoac

a suferin t

a oamenilor imperfec tiunea mo stenit

a si timpul si

mprejur

arile neprev

azute?
108 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
(Eclesiastul 9:11).

Intruc

at lumea nu este condus

a de Ieho-
va

si nu beneficiaz

a de ocrotirea lui, oamenii pot suferi
dac

a se afl

a

n locul nepotrivit, la momentul nepotrivit.
9
Este m

ang

aietor s

a

stim c

a Dumnezeu nu este r

aspun-
z

ator de suferin ta din lume. El nu este vinovat de r

azboa-
iele, crimele, oprimarea sau dezastrele naturale care le pri-
cinuiesc at

ata suferin t

a oamenilor. Dar trebuie s

a

stim

si
de ce permite Iehova suferin ta.

Intruc

at este atotputernic,
el ar putea s

a-i pun

a cap

at. De ce nu o face, totu

si? Cu si-
guran t

a c

a Dumnezeul iubitor despre care am

nv

a tat p

a-
n

a acum are un motiv

ntemeiat. 1 Ioan 4:8.
O CONTROVERS

A FOARTE IMPORTANT

A
10
Pentru a afla de ce permite Dumnezeu suferin ta tre-
buie s

a ne

ntoarcem

n timp la momentul

n care a

n-
ceput ea. C

and Satan i-a determinat pe Adam

si pe Eva s

a
nu mai asculte de Iehova, a ap

arut o problem

a importan-
t

a. Satan nu a pus la

ndoial

a puterea lui Iehova, deoarece
chiar

si el

stie c

a Iehova are putere nelimitat

a. El a con-
testat dreptul lui Iehova de a guverna. Satan l-a acuzat pe
Dumnezeu c

a este un conduc

ator r

au, f

ac

andu-l mincinos

si repro

s

andu-i c

a

si priveaz

a supu

sii de ceva bun (Geneza

3:25). Satan a l

asat s

a se

n teleag

a c

a omenirea ar duce-o
mult mai bine f

ar

a conducerea lui Dumnezeu. Afirma tia
sa era un atac la adresa suveranit

a tii lui Iehova, a dreptu-
lui s

au de a guverna.
11
Adam

si Eva s-au r

azvr

atit

mpotriva lui Iehova. Cu
alte cuvinte, ei au spus: N-avem nevoie de conducerea
lui Iehova. Putem stabili singuri ce e bine

si ce e r

au.
Cum putea Iehova s

a rezolve aceast

a controvers

a? Cum le
9. De ce putem fi siguri c

a Iehova are un motiv

ntemeiat s

a permit

a
suferin ta?
10. Ce a pus la

ndoial

a Satan, si cum?
11. De ce nu i-a distrus Iehova pe rebelii din Eden?
De ce permite Dumnezeu suferin ta? 109
putea el demonstra tuturor creaturilor

nzestrate cu ra tiu-
ne c

a rebelii nu aveau dreptate

si c

a modul s

au de a con-
duce era cel mai bun? Dup

a unii, Dumnezeu ar fi trebuit,
pur

si simplu, s

a-i distrug

a pe rebeli

si s

a creeze al ti oa-
meni.

Ins

a Iehova

si f

acuse deja cunoscut scopul de a
umple p

am

antul cu descenden tii lui Adam

si ai Evei

si
voia ca ace

stia s

a tr

aiasc

a pe un p

am

ant paradiziac (Ge-

neza 1:28). Iehova

si realizeaz

a

ntotdeauna scopurile (Isa-
ia 55:10, 11).

In plus, dac

a i-ar fi distrus pe rebelii din

Eden, controversa legat

a de dreptul lui de a guverna ar fi
r

amas nerezolvat

a.
12
S

a ne g

andim la urm

atoarea ilustrare: Un profesor le
arat

a elevilor cum s

a rezolve o problem

a dificil

a. Un elev
inteligent se r

azvr

ate

ste

si spune c

a metoda profesorului
nu este bun

a. El sus tine cu t

arie c

a

stie o metod

a mult mai
bun

a, l

as

and impresia c

a profesorul este incompetent. Unii
elevi

i dau dreptate, r

azvr

atindu-se

si ei. Ce ar trebui s

a
fac

a profesorul

ntr-o asemenea situa tie? Dac

a i-ar da afa-
12, 13. Ilustreaz

a de ce a acceptat Iehova ca Satan s

a devin

a conduc

a-
torul acestei lumi si de ce le permite oamenilor s

a se guverneze singuri.
Este elevul mai capabil dec

at profesorul?
r

a pe rebeli, ce vor g

andi colegii lor? Nu ar crede oare c

a
elevul care s-a r

azvr

atit

si sus tin

atorii lui au dreptate? To ti

ceilal ti elevi din clas

a

si-ar putea pierde respectul fa t

a de
profesor, consider

and c

a

i este fric

a s

a nu se descopere c

a
n-a avut dreptate. Dar, s

a presupunem c

a profesorul

i per-
mite elevului r

azvr

atit s

a demonstreze

n fa ta clasei cum
ar rezolva el problema.
13

Si Iehova a f

acut ceva asem

an

ator. S

a ne amintim c

a
la cele

nt

amplate

n Eden au asistat milioane de

ngeri
(Iov 38:7; Daniel 7:10). Modul

n care avea s

a ac tioneze Ie-
hova urma s

a aib

a un puternic efect asupra acelor

ngeri,
iar,

n final, asupra tuturor creaturilor

nzestrate cu ra tiu-
ne. Ce a f

acut deci Iehova? El i-a permis lui Satan s

a ara-
te cum ar conduce el omenirea. De asemenea, Dumnezeu
le-a permis oamenilor s

a se guverneze singuri, sub influen-
ta lui Satan.
14
Profesorul din ilustrarea de mai

nainte

stie c

a elevul
r

azvr

atit

si cei de partea lui se

n

sal

a.

Ins

a el mai

stie c

a,
permi t

andu-le s

a

ncerce s

a-

si demonstreze afirma tiile, toa-

t

a clasa va avea de c

a

stigat. C

and se va vedea clar c

a nu au
dreptate, to ti elevii sinceri se vor convinge c

a profesorul
este singurul competent s

a conduc

a clasa. Ei vor

n telege,
de asemenea, motivul pentru care profesorul

i va da afa-
r

a pe elevii r

azvr

ati ti.

In mod asem

an

ator, Iehova

stie c

a
oamenii cu inima sincer

a

si

ngerii fideli vor avea de c

a

s-
tigat v

az

and c

a Satan

si adep tii lui au dat gre

s

si c

a oamenii
nu se pot guverna singuri. Ei vor

nv

a ta un adev

ar esen-
tial, ca

si Ieremia din vechime, care a spus:

Stiu, DOAM-
NE, c

a soarta omului nu este

n puterea lui; nici nu st

a

n
puterea omului, c

and umbl

a, s

a-

si

ndrepte pa

sii. Iere-
mia 10:23.
14. Ce foloase va aduce decizia lui Iehova de a le permite oamenilor s

a
se guverneze singuri?
De ce permite Dumnezeu suferin ta? 111
DE CE AT

ATA VREME?
15
Totu

si, de ce a permis Iehova suferin ta at

ata vreme?
De ce nu pune el cap

at r

aut

a tilor? S

a ne g

andim la dou

a
lucruri pe care profesorul din ilustrarea noastr

a nu le-a f

a-
cut.

In primul r

and, el nu l-a oprit pe elevul r

azvr

atit s

a-

si
spun

a punctul de vedere.

In al doilea r

and, nu l-a ajutat pe
elev s

a-

si demonstreze afirma tiile.

Inmod asem

an

ator, nici
Iehova nu a f

acut dou

a lucruri.

In primul r

and, el nu i-a

mpiedicat pe Satan

si pe adep tii lui s

a demonstreze da-
c

a au sau nu dreptate. Dar aceasta cerea timp. Pe parcur-
sul a mii de ani de istorie, oamenii au avut posibilitatea s

a

ncerce tot felul de forme de guvernare independent

a de
Dumnezeu.

In pofida progreselor

nregistrate

n domeniul

stiin tei, dar nu numai, nedrept

a tile, s

ar

acia, criminalitatea

si r

azboaiele au luat o amploare f

ar

a precedent. S-a demon-
strat clar p

an

a acum c

a guvernarea uman

a a dat gre

s.
16

In al doilea r

and, Iehova nu l-a ajutat pe Satan s

a con-
duc

a aceast

a lume. Dac

a Dumnezeu ar fi

mpiedicat, de
exemplu, crimele oribile, nu ar fi ar

atat el c

a sus tine cau-
za rebelilor? N-ar fi dat el de

n teles c

a oamenii se pot
guverna singuri, f

ar

a s

a suporte consecin te dezastruoase?
Dac

a ar fi procedat astfel, Iehova s-ar fi f

acut

si el vinovat
de minciun

a.

Ins

a este imposibil ca Dumnezeu s

a min-
t

a. Evrei 6:18.
17
Dar ce putem spune despre suferin ta

ndurat

a de oa-
meni de-a lungul acestei perioade

n care Dumnezeu a
permis r

azvr

atirea? Ar trebui s

a ne amintim c

a Iehova este
atotputernic. Prin urmare, el poate s

a

nl

ature efectele su-
ferin tei omenirii

si chiar o va face. A

sa cum am

nv

a tat
deja, procesul de distrugere a p

am

antului va fi anulat prin
15, 16. a) De ce a permis Iehova suferin ta at

ata vreme? b) De ce nu a

mpiedicat Iehova s

av

ar sirea lucrurilor rele, precum crimele oribile?
17, 18. Ce va face Iehova cu privire la suferin ta pricinuit

a de condu-
cerea uman

a si de influen ta lui Satan?
112 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
transformarea planetei

ntr-un paradis. Efectele p

acatului
vor fi

nl

aturate pe baza credin tei

n jertfa de r

ascump

ara-
re a lui Isus, iar efectele mor tii vor fi anulate prin

nviere.
Astfel, Dumnezeu

l va folosi pe Isus pentru a distruge lu-
cr

arile Diavolului (1 Ioan 3:8). Iehova va face toate aces-
te schimb

ari la momentul potrivit. Putem fi ferici ti c

a el
nu a ac tionat p

an

a acum, deoarece, altfel, nu am fi avut

posibilitatea s

a

nv

a t

am adev

arul

si s

a-i slujim (2 Petru
3:9, 10).

Intre timp, Dumnezeu

i caut

a pe oamenii sinceri
care doresc s

a-i aduc

a

nchinare

si

i ajut

a s

a suporte su-
ferin tele pe care le-ar putea avea

n aceast

a lume plin

a de
necazuri. Ioan 4:23; 1 Corinteni 10:13.
18
Dar unii s-ar putea

ntreba: N-ar fi fost evitat

a toat

a
suferin ta dac

a Dumnezeu i-ar fi creat pe Adam

si pe Eva

n a

sa fel

nc

at s

a nu se poat

a r

azvr

ati? Pentru a r

aspunde
la aceast

a

ntrebare, trebuie s

a- ti aminte

sti de un dar pre-

tios pe care l-ai primit de la Iehova.
CUM

I TI VEI FOLOSI DARUL DE LA DUMNEZEU?
19
A

sa cum se spunea

n capitolul 5, oamenii au fost cre-
a ti cu liber arbitru.

In telegi c

at de pre tios e acest dar? Dum-
nezeu a f

acut o mul time de animale,

ns

a ele
se conduc dup

a instinct. Oamenii construiesc

robo ti care pot fi programa ti s

a execute ori-
ce comand

a. Ne-ar fi pl

acut ca Dumnezeu
s

a ne fi creat

si pe noi a

sa? Bine

n teles c

a nu.
Suntem ferici ti c

a avem libertatea de a ale-
ge singuri ce fel de persoane vrems

a fim, ce
s

a facem cu via ta noastr

a,
19. Ce dar pre tios ne-a dat Ieho-
va si de ce ar trebui s

a-l pre tuim?
Dumnezeu te ajut

a
s

a supor ti suferin ta
De ce permite Dumnezeu suferin ta? 113
ce prieteni s

a avem

si a

sa mai departe. Ne place s

a avem
o oarecare libertate, iar Dumnezeu vrea s

a ne bucur

am
de ea.
20
Iehova nu vrea s

a-i slujim din constr

angere (2 Corin-
teni 9:7). G

ande

ste-te, c

and s-ar bucura mai mult un p

a-
rinte? C

and copilul lui i-ar spune Te iubesc

ndemnat de
al tii sau c

and ar face-o din toat

a inima

si din proprie ini-
tiativ

a? A

sadar: Cum

ti vei folosi tu liberul arbitru pe care
l-ai primit de la Iehova? Satan, Adam

si Eva

si l-au folo-
sit

ntr-un mod jalnic, resping

andu-l pe Iehova Dumnezeu.

Tu ce vei face?
21
Ai ocazia s

a- ti folose

sti acest dar minunat al liberului

arbitru

n cel mai bun mod posibil. Te po ti al

atura milioa-
nelor de persoane care au luat pozi tie

n favoarea lui Ieho-
va. Ele

nveselesc inima lui Dumnezeu dovedind c

a Satan
este un mincinos, iar conducerea lui, un e

sec total (Pro-

verbele 27:11).

Si tu po ti

nveseli inima lui Iehova aleg

and
un mod de via t

a corect. Dar despre acest subiect vomvorbi

n capitolul urm

ator.
20, 21. Cum

ti po ti folosi liberul arbitru

n cel mai bun mod posibil,
si de ce ar trebui s

a vrem s

a facem acest lucru?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Dumnezeu nu este r

aspunz

ator
de situa tia critic

a a lumii. Iov 34:10.

Satan a pus la

ndoial

a dreptul lui Iehova de a
guverna, f

ac

andu-l mincinos

si repro

s

andu-i c

si priveaz

a supu

sii de ceva bun. Geneza 3:25.

Iehova se va folosi de Fiul s

au, Conduc

atorul
Regatului Mesianic, pentru a pune cap

at tuturor
suferin telor omenirii

si efectelor acestora.
1 Ioan 3:8.
114 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
CUM

I TI alegi prietenii? Probabil c

a preferi compania cui-

va care

ti

mp

art

a

se

ste opiniile, preocup

arile

si valorile.

In
plus, te sim ti atras de cineva cu calit

a ti excelente, precum
cinstea

si amabilitatea.
2
De-a lungul istoriei, Dumnezeu a ales c

a tiva oameni ca
s

a-i fie prieteni apropia ti. De exemplu, Iehova l-a numit pe

Avraam prietenul lui (Isaia 41:8; Iacov 2:23). Despre David,
Dumnezeu a spus c

a era un om dup

a inima lui, deoarece

era genul de persoan

a iubit

a de Iehova (Faptele 13:22). De
asemenea, Iehova l-a considerat pe profetul Daniel un om
preaiubit. Daniel 9:23.
3
Dar de ce i-a considerat Iehova pe Avraam, David

si Da-
niel prietenii s

ai? Iat

a ce i-a spus el lui Avraam: Ai ascultat
de glasul Meu (Geneza 22:18). A

sadar, Iehova se apropie de

cei care se conformeaz

a cu umilin t

a cerin telor lui. Ascul-
ta ti glasul Meu,

si Eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi ve ti
fi poporul Meu, le-a spus el israeli tilor (Ieremia 7:23). Dac

a
ascul ti de Iehova,

si tu po ti fi prietenul lui!
1, 2. Men tioneaz

a c

a tiva oameni considera ti de Iehova prieteni apropia ti.
3. De ce a ales Iehova c

a tiva oameni ca s

a-i fie prieteni?
CAPITOLUL 12
Ce mod de via

t

a

i place lui Dumnezeu

Cum po ti fi prieten cu Dumnezeu?
Cum te afecteaz

a faptul c

a Satan a pus
la

ndoial

a dreptul lui Iehova de a guverna?
Ce conduit

a

i displace lui Iehova?
Ce mod de via t

a

i place lui Dumnezeu?
IEHOVA

I SI SPRIJIN

A PRIETENII
4
G

ande

ste-te ce

nseamn

a s

a fii prieten cu Dumnezeu. Bi-
blia arat

a c

a Iehova caut

a ocazii s

a sprijine pe aceia a c

aror
inim

a este

ntreag

a

naintea Lui (2 Cronici 16:9). Cum te
poate sprijini Iehova? O modalitate este prezentat

a

n Psal-
mul 32:8, unde citim: Eu, zice Domnul [Iehova], te voi

n-
v

a ta

si- ti voi ar

ata calea pe caretrebuie s-ourmezi; te voi sf

atui
cu ochiul asupra ta.
5
C

at de emo tionant este s

a

stii c

a Iehova

ti poart

a de gri-
j

a

n acest mod! El

ti ofer

a

ndrumarea necesar

a

si urm

are

s-
te cum o pui

n practic

a. Dumnezeu vrea s

a te ajute s

a treci
cu bine prin

ncerc

ari (Psalmul 55:22). Prin urmare, dac

a

i
sluje

sti din toat

a inima,

si tu po ti manifesta aceea

si

ncrede-
re ca psalmistul, care a spus: Am necurmat pe DOMNUL

naintea mea; pentru c

a El este la dreapta mea, nu m

a voi
cl

atina (Psalmii 16:8; 63:8).

Intr-adev

ar, Iehova te poate aju-
ta s

a- ti tr

aie

sti via ta a

sa cum

i place lui.

Ins

a, a

sa cum am

nv

a tat deja, Dumnezeu are un du

sman care vrea s

a te

m-
piedice s

a faci acest lucru.

ACUZA TIA LUI SATAN
6

Incapitolul 11, amv

azut cuma pus la

ndoial

a Satan Dia-
volul suveranitatea lui Dumnezeu. Satan l-a acuzat pe Dum-
nezeu c

a minte

si a insinuat c

a Iehova a fost nedrept c

and
nu le-a permis lui Adam

si Evei s

a decid

a singuri ce era bine

si ce era r

au. Dup

a p

acatul acestora

si pe m

asur

a ce p

am

an-
tul se umplea de urma

sii lor, Satan a pus la

ndoial

a motiva-
tia tuturor oamenilor. Oamenii nu-i slujesc lui Dumnezeu
din iubire, a sus tinut Satan. Dac

a mi s-ar da ocazia, i-a

s pu-
tea

ntoarce pe to ti

mpotriva lui Dumnezeu. Relatarea de-
spre Iov arat

a c

a a

sa a g

andit Satan. Dar cine a fost Iov

si cum
a fost el implicat

n controversa ridicat

a de Satan?
4, 5. Cum

si sprijin

a Iehova slujitorii?
6. Ce acuza tie le-a adus Satan oamenilor?
116 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
7
Iov a tr

ait cu circa 3600 de ani

n urm

a. Iov a fost un
om bun,

ntruc

at Iehova a spus despre el: Nu este nimeni

ca el pe p

am

ant. Este un om integru

si drept, care se teme
de Dumnezeu

si se abate de la r

au (Iov 1:8). Iov era pl

acut

n ochii lui Dumnezeu.

8
Satan a pus la

ndoial

a motiva tia cu care Iov

i slujea lui
Dumnezeu. El i-a spus lui Iehova: Nu l-ai

nconjurat Tu cu
un gard de protec tie, pe el [Iov], casa lui

si tot ce este al lui?
Ai binecuv

antat lucrul m

ainilor lui

si averile lui acoper

a tara.
Dar ia

ntinde- Ti m

ana

si atinge-Te de tot ce are,

si sunt

n-
credin tat c

a Te va blestema

n fa t

a. Iov 1:10, 11.
9
Prin aceste cuvinte, Satan a sus tinut c

a Iov

i slujea lui
Dumnezeu din interes. El a mai spus c

a Iov s-ar r

azvr

ati

m-
potriva lui Dumnezeu dac

a ar fi pus la

ncercare. Cum a
reac tionat Iehova la acuza tia lui Satan?

Intruc

at era pus

a la

ndoial

a motiva tia lui Iov, Iehova i-a permis lui Satan s

a-l

ncerce pe Iov. Acest test avea s

a demonstreze dac

a Iov

l iu-
bea sau nu pe Dumnezeu.
IOV ESTE PUS LA

INCERCARE
10
Satan l-a supus imediat pe Iov la diverse

ncerc

ari. Mai

nt

ai, i-au fost furate sau omor

ate animalele. Majoritatea ser-

vitorilor i-au fost uci

si. Aceste pierderi i-au cauzat probleme

economice. Apoi, to ti cei zece copii ai lui Iov au murit

n
mod tragic

ntr-o furtun

a.

In pofida acestor

ncerc

ari cum-
plite, Iov n-a p

ac

atuit

si n-a vorbit nimic necuviincios

m-
potriva lui Dumnezeu. Iov 1:22.
11
Dar Satan nu s-a oprit aici. Cu siguran t

a, el s-a g

andit
c

a Iov putea s

a fac

a fa t

a pierderii averii, a servitorilor

si a
7, 8. a) Prin ce se deosebea Iov de ceilal ti oameni dinvremea sa? b) Cum
a pus Satan la

ndoial

a motiva tia lui Iov?
9. Cum a reac tionat Iehova la acuza tia lui Satan, si de ce?
10. Cu ce

ncerc

ari s-a confruntat Iov, si cum a reac tionat el?
11. a) De ce anume l-a mai acuzat Satan pe Iov, si cum a r

aspuns Ieho-
va? b) Cum a reac tionat Iov c

and a fost lovit cu o boal

a dureroas

a?
Ce mod de via t

a

i place lui Dumnezeu 117
Iov a fost r

aspl

atit
pentru fidelitatea lui
copiilor, dar c

a s-ar

ntoarce

mpotriva lui Dumnezeu dac

a
s-ar

mboln

avi chiar el. Iehova i-a permis lui Satan s

a-l lo-
veasc

a pe Iov cu o boal

a dureroas

a

si dezgust

atoare.

Ins

a nici
chiar boala nu l-a f

acut pe Iov s

a-

si piard

a credin ta

n Dum-
nezeu. Dimpotriv

a,

n toate acestea, Iov n-a p

ac

atuit cu bu-
zele lui, sau nu a vorbit

mpotriva lui Dumnezeu. Iov
2:10.
12
Iov nu

stia c

a toate problemele lui erau cauzate de Sa-

tan. Necunosc

and detaliile legate de controversa ridicat

a
de Diavol privitor la suveranitatea lui Iehova, Iov s-a temut
c

a Dumnezeu a trimis asupra lui acele necazuri (Iov 6:4;

16:1114). Cu toate acestea, Iov i-a r

amas integru lui Ieho-

va, dovedind c

a insinuarea lui Satan, potrivit c

areia

i slujea
lui Dumnezeu din motive egoiste, era ne

ntemeiat

a!
13
R

am

an

and fidel, Iov i-a oferit lui Iehova posibilitatea de

a da un r

aspuns zdrobitor la acuza tia calomniatoare a lui Sa-

tan. Iov a fost

ntr-adev

ar prietenul lui Iehova, iar Dumne-
zeu l-a r

aspl

atit pentru fidelitatea lui. Iov 42:1217.

CARE ESTE POZI TIA TA?
14
Problema integrit

a tii fa t

a de Dumnezeu ridicat

a de Sa-
tan nu

l viza numai pe Iov. Ea te vizeaz

a

si pe tine, a

sa cum
reiese cu claritate din Proverbele 27:11. Aici Cuv

antul lui Ie-
hova spune: Fiul meu, fii

n telept

si

nvesele

ste-mi inima,
ca s

a am cu ce s

a r

aspund celui ce m

a batjocore

ste. Aceste
cuvinte, scrise la sute de ani dup

a moartea lui Iov, arat

a c

a
Satan continua s

a-l batjocoreasc

a pe Dumnezeu

si s

a-i acu-
ze slujitorii. Dac

a ne tr

aim via ta a

sa cum

i place lui Ieho-
va, putem contribui

si noi la dezmin tirea acuza tiilor false
ale lui Satan,

nveselind astfel inima lui Dumnezeu. Ce p

a-
rere ai despre acest lucru? Nu ar fi minunat s

a po ti dezmin ti
12. Ce a dovedit Iov privitor la acuza tia Diavolului?
13. Ce rezultat a avut fidelitatea lui Iov?
14, 15. De ce putemspune c

a acuza tia lui Satan

i vizeaz

a pe to ti oamenii?
Ce mod de via t

a

i place lui Dumnezeu 119

si tu calomniile Diavolului, chiar dac

a aceasta ar pretinde s

a
faci schimb

ari

n via t

a?
15
Observ

a ce a spus Satan: Omul d

a tot ce are pentru via-

ta lui (Iov 2:4). Folosind cuv

antul omul, Satan a ar

atat

n mod clar c

a

i acuza pe to ti oamenii, nu numai pe Iov.
Acest fapt are implica tii profunde. Satan a pus la

ndoial

a
chiar

si integritatea ta fa t

a de Dumnezeu. Diavolul s-ar bu-
cura s

a vad

a c

a atunci c

and te confrun ti cu probleme nu

mai ascul ti de Dumnezeu

si abandonezi normele lui drep-
te. Cum ar putea

ncerca Satan s

a te determine s

a faci un
asemenea lucru?
16
A

sa cum am v

azut

n capitolul 10, Satan folose

ste di-
verse metode

n

ncercarea de a-i

ndep

arta pe oameni de
Dumnezeu. Pe de-o parte, el atac

a asemenea unui leu care

r

acne

ste, c

aut

and s

a devoreze pe cineva (1 Petru 5:8). In-

fluen ta lui Satan se face sim tit

a c

and prietenii, rudele sau

alte persoane se

mpotrivesc eforturilor tale de a studia Bi-
blia

si de a pune

n practic

a cele

nv

a tate (Ioan 15:19, 20).1
Pe de alt

a parte, Satan se transform

a mereu

ntr-un

nger
de lumin

a (2 Corinteni 11:14). Diavolul se poate folosi de

metode subtile pentru a te

n

sela

si am

agi s

a renun ti la mo-
dul de via t

a aprobat de Dumnezeu. El se mai poate folosi de
descurajare, f

ac

andu-te, probabil, s

a crezi c

a niciodat

a nu-i
vei putea pl

acea lui Dumnezeu (Proverbele 24:10). Indife-

rent c

a va ac tiona ca un leu care r

acne

ste sau ca un

n-
ger de lumin

a, Satan va continua s

a te acuze de acela

si
1 Aceasta nu

nseamn

a c

a

mpotrivitorii t

ai sunt condu si

n mod direct
de Satan.

Ins

a Satan este dumnezeul acestui sistem de lucruri si

ntreaga
lume zace

n puterea lui (2 Corinteni 4:4; 1 Ioan 5:19). Prin urmare, ne
putem a stepta ca via ta noastr

a, tr

ait

a

n devo tiune sf

ant

a, s

a nu fie agrea-
t

a de lume si s

a

nt

ampin

am

mpotrivire.
16. a) Ce metode folose ste Satan

n

ncercarea de a-i

ndep

arta pe oameni
de Dumnezeu? b) Cum s-ar putea folosi Diavolul de aceste metode

mpo-
triva ta?
120 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
lucru: c

a nu-i vei mai sluji lui Dumnezeu c

and te vei con-

frunta cu

ncerc

ari sau tenta tii. Cum po ti dezmin ti aceast

a
acuza tie, dovedindu- ti integritatea fa t

a de Dumnezeu, la fel
ca Iov?
ASCULT

A PORUNCILE LUI IEHOVA
17

Si tu po ti dezmin ti acuza tia lui Satan duc

and o via t

a
care s

a-i plac

a lui Dumnezeu. Ce presupune aceasta? Biblia

ne spune: S

a iube

sti pe DOMNUL Dumnezeul t

au, cu toa-
t

a inima ta, cu tot sufletul t

au

si cu toat

a puterea ta (Deu-
teronomul 6:5). Pe m

asur

a ce iubirea ta fa t

a de Dumnezeu
va cre

ste, vei sim ti

si mai mult dorin ta de a face ceea ce

ti
cere el. Iat

a ce

nseamn

a iubirea de Dumnezeu: s

a respec-
t

am poruncile sale, a scris apostolul Ioan. Dac

a

l vei iubi
pe Iehova cu toat

a inima ta, poruncile sale nu ti se vor p

a-
rea

mpov

ar

atoare. 1 Ioan 5:3.

18
Dar care sunt poruncile lui Iehova? C

ateva dintre ele
se refer

a la conduita pe care trebuie s-o evit

am. Cite

ste, de
exemplu, chenarul Respinge ceea ce ur

ste Iehova, de la
pagina 122. Aici vei g

asi o list

a cu practicile condamnate ca-
tegoric de Biblie. Poate c

a, la prima vedere, unele dintre aces-

te practici nu par at

at de grave. Dar, dup

a ce vei medita la
versetele men tionate, vei

n telege c

at de

n telepte sunt legi-
le lui Iehova. S-ar putea ca schimbarea conduitei s

a ti se par

a
unul dintre cele mai grele lucruri pe care trebuie s

a le faci.

Ins

a, tr

aind dup

a normele lui Dumnezeu, vei avea multe sa-

tisfac tii

si vei fi fericit (Isaia 48:17, 18). Iar acest lucru nu este
imposibil de realizat. De unde

stim aceasta?
19
Dumnezeu nu ne cere niciodat

a ceva ce nu putem fa-
ce (Deuteronomul 30:1114). El ne cunoa

ste capacit

a tile

si
17. Care este principalul motiv pentru care ar trebui s

a respec ti porunci-
le lui Iehova?
18, 19. a) Men tioneaz

a c

ateva dintre poruncile lui Iehova (vezi chena-
rul de la pagina 122). b) De unde stim c

a Dumnezeu nu cere prea mult
de la noi?
Ce mod de via t

a

i place lui Dumnezeu 121
limitele mai bine dec

at noi (Psalmul 103:14).

In plus, Ieho-
va ne poate da for ta de a ne supune lui. Apostolul Pavel a
scris: Dumnezeu este fidel

si nu va permite s

a fi ti ispiti ti
peste ceea ce pute ti

ndura, ci,

mpreun

a cu ispita, va pre-
g

ati

si calea de ie

sire, ca s

a o pute ti suporta (1 Corinteni

10:13). Pentru a te ajuta s

a perseverezi, Iehova

ti poate da
chiar puterea care dep

se

ste normalul (2 Corinteni 4:7).

Dup

a ce a suportat multe

ncerc

ari, Pavel a spus: Pentru

toate lucrurile am for t

a prin cel care

mi d

a putere. Fili-
peni 4:13.
RESPINGE CEEA CE UR

A STE IEHOVA
Crimele. Exodul 20:13;
21:22, 23.
Imoralitatea sexual

a.
Leviticul 20:10, 13, 15, 16;
Romani 1:24, 26, 27, 32;
1 Corinteni 6:9, 10.
Spiritismul. Deuteronomul
18:913; 1 Corinteni 10:21, 22;
Galateni 5:20, 21.
Idolatria. 1 Corinteni 10:14.
Be tia. 1 Corinteni 5:11.
Furtul. Leviticul 6:2, 4;
Efeseni 4:28.
Minciuna. Proverbele
6:16, 19; Coloseni 3:9;
Revela tia 22:15.
L

acomia. 1 Corinteni 5:11.
Violen ta. Psalmul 11:5;
Proverbele 22:24, 25; Galateni
5:20, 21.
Vorbirea nepotrivit

a.
Leviticul 19:16; Efeseni 5:4;
Coloseni 3:8.
Folosirea gre sit

a
a s

angelui. Geneza 9:4;
Faptele 15:20, 28, 29.
Refuzul de a te

ngriji
de familie. 1 Timotei 5:8.
Participarea la r

azboaie
sau la controversele
politice ale lumii.
Isaia 2:4; Ioan 6:15; 17:16.
Fumatul sau consumul
de droguri. Marcu 15:23;
2 Corinteni 7:1.
122 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
CULTIV

A CALIT

A TI CARE-I PLAC LUI DUMNEZEU
20
Desigur, pentru a fi aprobat de Iehova nu este suficient
s

a respingi lucrurile pe care el le ur

ste. Trebuie s

a

si iube

sti
ceea ce iube

ste el (Romani 12:9). Nu-i a

sa c

a te sim ti atras
de cineva care

ti

mp

art

a

se

ste opiniile, preocup

arile

si va-
lorile? Acela

si lucru se poate spune

si despre Iehova.

Inva t

a,
a

sadar, s

a iube

sti lucrurile pe care le iube

ste Iehova. C

ate-
va dintre ele se g

asesc

n Psalmul 15:15, unde se vorbe

ste
20. Ce calit

a ti care-i plac lui Dumnezeu ar trebui s

a cultivi, si de ce sunt
acestea importante?
Ce mod de via t

a

i place lui Dumnezeu 123
despre cei pe care Dumnezeu

i consider

a prieteni. Prietenii
lui Iehova manifest

a ceea ce Biblia nume

ste roadele spiri-

tului. Ele includ iubirea, bucuria, pacea,

ndelunga r

abda-
re, bun

avoin ta, bun

atatea, credin ta, bl

ande tea, st

ap

anirea de
sine. Galateni 5:22, 23.
21
Citirea

si studierea cu regularitate a Bibliei te vor ajuta
s

a cultivi calit

a ti care-i plac lui Iehova.

In plus,

nv

a t

and ce
pretinde Dumnezeu de la noi, vei putea s

a- ti armonizezi
g

andurile cu g

andirea lui (Isaia 30:20, 21). Cu c

at

l vei iubi
mai mult pe Iehova, cu at

at vei dori mai mult s

a- ti tr

aie

sti
via ta a

sa cum

i place lui.
22
Modul de via t

a care

i place lui Iehova pretinde efor-
turi. Biblia aseam

an

a schimb

arile pe care trebuie s

a le faci

n via t

a cu dezbr

acarea vechii personalit

a ti

si

mbr

acarea
uneia noi (Coloseni 3:9, 10).

Ins

a referitor la poruncile lui

Iehova, psalmistul a scris:

In p

azirea lor este mare r

aspla-
t

a (Psalmul 19:11).

Si tu vei constata c

a modul de via t

a care

i place lui Dumnezeu aduce bogate binecuv

ant

ari. Str

a-
duindu-te s

a-i placi lui Iehova, vei putea s

a dezmin ti acuza-
tia lui Satan,

nveselind inima lui Iehova!
21. Ce anume te va ajuta s

a cultivi calit

a ti care-i plac lui Iehova?
22. Ce vei realiza tr

aind a sa cum

i place lui Dumnezeu?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Po ti fi prieten cu Dumnezeu dac

a ascul ti de el.
Iacov 2:23.
Satan a pus la

ndoial

a integritatea tuturor
oamenilor. Iov 1:8, 10, 11; 2:4; Proverbele 27:11.
Trebuie s

a respingem practicile care

i displac
lui Dumnezeu. 1 Corinteni 6:9, 10.
Putem s

a-i pl

acem lui Iehova dac

a ur

am ce ur

a

ste
el

si iubim ce iube

ste el. Romani 12:9.

124 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
DOMNUL Dumnezeu este adev

ar; El este Dumnezeul Cel
viu, a afirmat profetul Ieremia (Ieremia 10:10).

In plus, Ie-
hova Dumnezeu este Creatorul a tot ce are via t

a. Creaturile
cere

sti i-au spus: Tu ai creat toate lucrurile

si datorit

a voin-
tei tale ele au existat

si au fost create (Revela tia 4:11).

Intr-o
c

antare de laud

a adresat

a lui Dumnezeu, regele David a zis:
La Tine este izvorul vie tii (Psalmul 36:9). A

sadar, via ta este

un dar de la Dumnezeu.
2
De asemenea, Iehova ne tine

nvia t

a (Faptele 17:28). Hra-
na pe care o consum

am, apa pe care o bem, aerul pe care

l
respir

am

si p

am

antul pe care tr

aim toate provin de la el
(Faptele 14:1517). Iehova ne ofer

a aceste lucruri pentru a
ne face via ta c

at mai pl

acut

a.

Ins

a pentru a ne bucura din
plin de via t

a, trebuie s

a cunoa

stem legile lui Dumnezeu

si
s

a le respect

am. Isaia 48:17, 18.
S

A AR

AT

AM RESPECT FA T

A DE VIA T

A
3
Dumnezeu vrea s

a avem respect fa t

a de via t

a: at

at fa t

a
de via ta noastr

a, c

at

si fa t

a de via ta altora. S

a ne g

andim la
un episod din trecut, din perioada

n care au tr

ait Adam

si
1. Cine a creat tot ce are via t

a?
2. Ce ne furnizeaz

a Dumnezeu pentru a ne tine

n via t

a?
3. Cum a privit Dumnezeu uciderea lui Abel?
CAPITOLUL 13
Punctul de vedere divin
cu privire la via

t

a
Cum prive ste Dumnezeu via ta?
Cum consider

a Dumnezeu avortul?
Cum ar

at

am respect fa t

a de via t

a?
AR

AT

AM RESPECT FA T

A DE VIA T

A DAC

A:

nu lu

am via ta
unui copil nen

ascut

renun t

am la
practicile necurate

ndep

art

am
orice urm

a
de ur

a din
inima noastr

a
Eva. Cain, fiul lor, s-a m

aniat foarte tare pe fratele s

au mai
mic Abel. Iehova l-a avertizat pe Cain c

a m

ania putea s

a-l

m-
ping

a spre un p

acat grav,

ns

a Cain n-a luat

n seam

a acest
avertisment. S-a ridicat

mpotriva fratelui s

au Abel

si l-a
omor

at (Geneza 4:38). Iehova l-a pedepsit pe Cain pentru
fapta sa. Geneza 4:911.
4
C

ateva mii de ani mai t

arziu, Iehova le-a dat israeli tilor
legi care s

a-i ajute s

a i se

nchine

ntr-un mod aprobat de el.

Intruc

at au fost date prin profetul Moise, aceste legi sunt

numite uneori Legea mozaic

a. Una dintre ele spune: S

a nu
ucizi (Deuteronomul 5:17). Ea le ar

ata israeli tilor c

a Dum-
nezeu pre tuia via ta

si c

a oamenii trebuiau

si ei s

a pre tuiasc

a
via ta celorlal ti.
5
Dar ce se poate spune despre via ta unui copil nen

ascut?
Legea mozaic

a ar

ata c

a era gre

sit ca cineva s

a provoace moar-
tea unui copil aflat

n p

antecele mamei sale.

Intr-adev

ar,
chiar

si via ta unui copil nen

ascut este pre tioas

a

n ochii lui
Iehova (Exodul 21:22, 23; Psalmul 127:3). De aici

n telegem
c

a avortul este o fapt

a condamnabil

a.
6
Respectul fa t

a de via t

a presupune

si s

a avem un punct
de vedere corect cu privire la semenii no

stri. Biblia spune:

Oricine

si ur

a

ste fratele este un uciga

s,

si voi

sti ti c

a

n nici
un uciga

s nu r

am

ane via ta ve

snic

a (1 Ioan 3:15). Dac

a do-
rims

a tr

aimve

snic, trebuie s

a

ndep

art

amorice urm

a de ur

a
din inima noastr

a, deoarece ura st

a la baza majorit

a tii acte-
lor de violen t

a (1 Ioan 3:11, 12). Este foarte important s

a

n-
v

a t

am s

a ne iubim unii pe al tii.
7
Dar cum putem ar

ata respect fa t

a de propria via t

a?

In
mod normal oamenii nu doresc s

a moar

a,

ns

a unii

si ris-
c

a via ta de dragul pl

acerilor. De exemplu, mul ti fumeaz

a,
4. Cum a accentuat Dumnezeu

n Legea mozaic

a punctul de vedere corect
cu privire la via t

a?
5. Cum ar trebui s

a consider

am avortul?
6. De ce este gre sit s

a ne ur

am semenii?
7. Ce practici demonstreaz

a lips

a de respect fa t

a de via t

a?
Punctul de vedere divin cu privire la via t

a 127
mestec

a nuc

a betel sau consum

a droguri. Astfel de substan-

te sunt periculoase

si deseori ucig

atoare. Aceia care obi

snu-
iesc s

a le foloseasc

a nu-

si consider

a via ta sacr

a. Aceste practici
sunt necurate

n ochii lui Dumnezeu (Romani 6:19; 12:1;
2 Corinteni 7:1). Pentru a-l sluji pe Dumnezeu a

sa cum

i
place lui, trebuie s

a renun t

amla astfel de practici. Chiar dac

a
acest lucru ar putea fi foarte greu, Iehova ne va ajuta. El apre-
ciaz

a eforturile de a ne considera via ta un dar pre tios primit

de la el.
8
Dac

a avem respect fa t

a de via t

a, vom fi foarte aten ti la si-
guran ta noastr

a

si a altora. Nu vom fi neglijen ti

si nu ne vom
asuma riscuri doar de dragul pl

acerii sau al senza tiilor tari.
Nu vom conduce imprudent

si nu vom practica sporturi vi-
olente sau periculoase (Psalmul 11:5). Legea lui Dumnezeu
dat

a Israelului antic prevedea: C

and zide

sti o cas

a nou

a [cu
acoperi

s plat], s

a- ti faci un parapet [sau un perete de

n

al time
mic

a]

n jurul acoperi

sului, ca s

a nu aduci vin

a de s

ange asu-
pra casei tale, dac

a s-ar

nt

ampla s

a cad

a cineva de pe ea
(Deuteronomul 22:8).

Inarmonie cu principiul formulat aici,
trebuie s

a men tii

n stare bun

a lucrurile din cas

a, precumsc

a-
rile, astfel

nc

at nimeni s

a nu se

mpiedice, s

a cad

a

si s

a se r

a-
neasc

a grav. Dac

a ai ma

sin

a, asigur

a-te c

a este

n bun

a stare
de func tionare. Fii foarte atent ca nici lucrurile din cas

a, nici
ma

sina s

a nu pun

a

n pericol via ta ta sau a altora.
9
Dar ce putem spune despre via ta animalelor?

Si ea este
sacr

a

n ochii Creatorului. Dumnezeu le permite oamenilor
s

a sacrifice animale pentru hran

a

si

mbr

ac

aminte sau pen-

tru a-

si ocroti via ta

n caz de pericol (Geneza 3:21; 9:3; Exo-
dul 21:28).

Ins

a este gre

sit s

a maltrat

am animalele sau s

a
le omor

am doar de dragul distrac tiei, deoarece aceasta ar

ar

ata c

a desconsider

am total sfin tenia vie tii. Proverbele

12:10.
8. De ce trebuie s

a fim foarte aten ti la siguran ta noastr

a si a altora?
9. Cum vom trata animalele dac

a avem respect fa t

a de via t

a?
128 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
S

A AVEM RESPECT FA T

A DE S

ANGE
10
Dup

a ce Cain l-a omor

at pe fratele s

au Abel, Iehova i-a
zis lui Cain: Glasul s

angelui fratelui t

au strig

a din p

am

ant la
Mine (Geneza 4:10). C

and a vorbit despre s

angele lui Abel,

Dumnezeu s-a referit de fapt la via ta acestuia. Cain i-a luat
via ta lui Abel

si trebuia s

a fie pedepsit. Era ca

si cum s

angele
lui Abel, sau via ta lui, striga la Iehova cer

and dreptate. Leg

a-
tura dintre via t

a

si s

ange a fost scoas

a

n eviden t

a

si dup

a Po-
topul din zilele lui Noe.

Inainte de Potop, oamenii se hr

aneau
numai cu fructe, legume

si cereale.

Ins

a dup

a Potop, Iehova
le-a spus lui Noe

si fiilor s

ai: Tot ce se mi

sc

a

si are via t

a s

a
v

a slujeasc

a de hran

a: toate acestea vi le dau, ca

si plantele
verzi. Totu

si, Dumnezeu a pus o restric tie: Numai carne cu

via ta ei, adic

a s

angele ei, s

a nu m

anca ti (Geneza 1:29; 9:3, 4).
Iehova a ar

atat cu claritate c

a exist

a o str

ans

a leg

atur

a

ntre
via ta

si s

angele unei f

apturi vii.
11
Putem ar

ata respect fa t

a de s

ange refuz

and s

a-l consu-
m

am.

In Legea pe care le-a dat-o israeli tilor, Iehova a porun-
cit: Dac

a vreunul . . . v

aneaz

a unanimal s

albatic sauo pas

are
care se poate m

anca, s

a-i verse s

angele

si s

a-l acopere cu t

ar

a-
n

a. . . . Am zis fiilor lui Israel: S

a nu m

anca ti s

angele nici
unui trup (Leviticul 17:13, 14). Porunca lui Dumnezeu de a
nu consuma s

angele animalelor, dat

a prima oar

a lui Noe cu
circa 800 de ani

nainte, era

nc

a valabil

a. Voin ta lui Iehova
era clar

a: slujitorii s

ai puteau consuma carnea animalelor, dar

nu

si s

angele lor. Ei trebuiau s

a-l verse pe p

am

ant,

napoind
astfel lui Dumnezeu via ta acelei f

apturi.
12
Cre

stinii trebuie

si ei s

a respecte o porunc

a asem

an

atoa-
re.

In secolul I, apostolii

si al ti b

arba ti cu pozi tii de r

aspun-
dere

ntre continuatorii lui Isus s-au

ntrunit pentru a decide
10. Cum a ar

atat Dumnezeu c

a exist

a o leg

atur

a

ntre via t

a si s

ange?
11. Ce interdic tie a pus Dumnezeu cu privire la folosirea s

angelui

nc

a din
zilele lui Noe?
12. Ce porunc

a referitoare la s

ange, dat

a

n secolul I prin spiritul sf

ant,
este valabil

a si

n prezent?
Punctul de vedere divin cu privire la via t

a 129
ce porunci trebuiau respectate de to ti membrii congrega tiei
cre

stine. Iat

a concluzia la care au ajuns: Spiritul sf

ant

si noi

sine am considerat c

a este bine s

a nu v

a ad

aug

am nici o
alt

a povar

a, dec

at aceste lucruri necesare: s

a v

a ab tine ti de la
lucrurile jertfite idolilor, de la s

ange, de la ceea ce este stran-
gulat [s

angele r

am

an

and

n carne]

si de la fornica tie (Fap-
tele 15:28, 29; 21:25). A

sadar, trebuie s

a ne ab tinem de la
s

ange.

In ochii lui Dumnezeu, acest lucru este tot at

at de
important ca evitarea idolatriei

si a imoralit

a tii sexuale.
13
Dar ce putem spune despre transfuziile de s

ange? Se
aplic

a porunca de a ne ab tine de la s

ange

si la ele? Da. G

an-
de

ste-te la urm

atoarea situa tie: S

a presupunem c

a un medic

ti recomand

a s

a nu consumi b

auturi alcoolice.

Inseamn

a
aceasta c

a n-ai voie s

a bei alcool, dar c

a ti-l po ti injecta

n
ven

a? Bine

n teles c

a nu!

In mod asem

an

ator, a ne ab tine de
la s

ange

nseamn

a a nu-l introduce

n nici un mod

n cor-
pul nostru. Prin urmare, dac

a respect

amporunca de a ne ab-
tine de la s

ange nu-i vompermite nim

anui s

a ne transfuzeze
s

ange.
14
Dar ce se

nt

ampl

a dac

a un cre

stin este

n stare grav

a sau
are nevoie de o opera tie dificil

a? S

a presupunem c

a medicii

i spun c

a va muri dac

a nu i se face transfuzie. Bine

n teles,
persoana respectiv

a nu vrea s

a moar

a.

Intruc

at apreciaz

a da-
rul pre tios al vie tii primit de la Dumnezeu, ea va face tot
posibilul s

a r

am

an

a

n via t

a. De aceea, va accepta alte trata-
mente care nu implic

a folosirea gre

sit

a a s

angelui. Ea chiar
va c

auta astfel de tratamente

si va accepta diverse alternati-
ve la transfuzii.
15
Va

nc

alca un cre

stin legea lui Dumnezeu doar pentru

a-

si prelungi pu tin via ta

n acest sistem de lucruri? Isus a
spus: Cine vrea s

a-

si salveze sufletul [sau via ta]

l va pierde;
13. Ilustreaz

a de ce porunca de a ne ab tine de la s

ange este valabil

a si

n
cazul transfuziilor de s

ange.
14, 15. Cum ar trebui s

a reac tioneze un cre stin dac

a medicii

i spun c

a
are neap

arat nevoie de transfuzie, si de ce?
130 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
dar cine

si pierde sufletul pentru mine

l va g

asi (Matei 16:25). Noi nu vrem

s

a murim.

Ins

a dac

a

ncerc

ams

a ne sal-
v

am via ta prezent

a

nc

alc

and legea lui

Dumnezeu, risc

am s

a ne pierdemvia ta
ve

snic

a. Prin urmare, este o dovad

a de

n telepciune s

a ne

ncredem

n juste tea
legilor lui Dumnezeu, fiind ferm con-
vin

si c

a, dac

a murim, D

at

atorul vie tii

si va aduce aminte de noi la

nviere

si
ne va oferi din nou darul pre tios al vie-
tii. Ioan 5:28, 29; Evrei 11:6.
16

In prezent, slujitorii fideli ai lui
Dumnezeu sunt ferm hot

ar

a ti s

a res-
pecte porunca referitoare la s

ange. Ei
nu vor consuma s

ange

n nici un mod

si nici nu-l vor accepta din motive me-

dicale.1 Cre

stinii sunt siguri c

a Cel ca-
re a creat s

angele

stie ce este cel mai
bine pentru ei. E

sti

si tu de aceea

si p

a-
rere?
SINGURA

INTREBUIN TARE CORECT

A
A S

ANGELUI
17
Legea mozaic

a a ar

atat care era singura

ntrebuin tare
corect

a a s

angelui. Referitor la

nchinarea pe care trebuiau
s

a i-o aduc

a israeli tii din antichitate, Dumnezeu a zis: Via-

ta trupului este

n s

ange. Vi l-am dat pe altar, ca s

a fac

a
1 Pentru mai multe informa tii despre alternativele la transfuzii, vezi
bro sura Salvarea vie tii prin s

ange

In ce mod?, publicat

a de Martorii lui
Iehova, paginile 1317.
16. Ce sunt ferm hot

ar

a ti s

a fac

a slujitorii lui Dumnezeu cu privire la
s

ange?
17. Care era singura

ntrebuin tare a s

angelui acceptat

a de Iehova Dum-
nezeu

n Israelul antic?
Dac

a medicul

ti recomand

a
s

a nu bei alcool,
ti-l vei injecta

n ven

a?
Punctul de vedere divin cu privire la via t

a
isp

a

sire pentru sufletele voastre, c

aci s

angele face isp

a

sire
pentru suflet (Leviticul 17:11). C

and p

ac

atuiau, israeli tii pu-

teau ob tine iertarea aduc

and jertf

a un animal, cu al c

arui
s

ange se stropea altarul de la tabernacol sau, mai t

arziu, de
la templul lui Dumnezeu. Singura

ntrebuin tare corect

a a
s

angelui era cu ocazia acestor jertfe.
18
Cre

stinii adev

ara ti nu sunt sub Legea mozaic

a. Prin ur-
mare, ei nu aduc jertfe de animale

si nu stropesc altarul cu
s

angele acestora (Evrei 10:1). Totu

si, folosirea s

angelui pe al-
tar

n zilele Israelului antic a prefigurat jertfa pre tioas

a a
Fiului lui Dumnezeu, Isus Cristos. A

sa cum am v

azut

n ca-
pitolul 5, Isus

si-a dat via ta uman

a

n folosul nostru, accep-
t

and ca s

angele s

au s

a fie v

arsat ca jertf

a. Apoi s-a

n

al tat la
cer

si i-a oferit lui Dumnezeu, o dat

a pentru totdeauna, va-
18. Ce foloase si binecuv

ant

ari putem ob tine prin s

angele v

arsat al lui
Isus?
Cum po ti ar

ata respect fa t

a de via t

a si s

ange?
132 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
loarea s

angelui s

au v

arsat (Evrei 9:11, 12). Acest lucru a pus
bazele iert

arii p

acatelor noastre

si ne-a dat posibilitatea de
a ob tine via t

a ve

snic

a (Matei 20:28; Ioan 3:16). Aceast

a

n-
trebuin tare a s

angelui s-a dovedit a fi extrem de importan-
t

a (1 Petru 1:18, 19)! Numai exercit

and credin t

a

n valoarea
s

angelui v

arsat al lui Isus putem ob tine salvarea.
19
C

at de recunosc

atori ar trebui s

a-i fim lui Iehova Dum-
nezeu pentru darul vie tii pe care ni l-a oferit din iubire!

Si
n-ar trebui oare s

a ne sim tim

ndemna ti s

a le vorbim

si al-
tora despre posibilitatea de a ob tine via t

a ve

snic

a pe baza
credin tei

n jertfa lui Isus? Grija lui Dumnezeu pentru vie-
tile semenilor no

stri ar trebui s

a ne

ndemne s

a le vorbim
cu entuziasm

si zel (Ezechiel 3:1721). Dac

a ne vom achi-
ta cu con

stiinciozitate de aceast

a responsabilitate, vom pu-
tea spune la fel ca apostolul Pavel: Sunt curat de s

angele
tuturor oamenilor, c

aci nu m-am re tinut s

a v

a spun tot
sfatul lui Dumnezeu (Faptele 20:26, 27). O modalitate ex-
celent

a de a ne exprima aprecierea fa t

a de via t

a

si s

ange
este aceea de a le vorbi oamenilor despre Dumnezeu

si
scopul s

au.
19. Ce trebuie s

a facem pentru a fi cura ti de s

angele tuturor oamenilor?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Via ta este un dar de la Dumnezeu.
Psalmul 36:9; Revela tia 4:11.
Avortul este o fapt

a condamnabil

a deoarece via-
ta unui copil nen

ascut este pre tioas

a

n ochii lui
Dumnezeu. Exodul 21:22, 23; Psalmul 127:3.
Ar

at

am respect fa t

a de darul vie tii dac

a suntem
aten ti s

a nu punem

n pericol via ta noastr

a

si a
altora

si dac

a nu consum

am s

ange. Deutero-
nomul 5:17; Faptele 15:28, 29.
Punctul de vedere divin cu privire la via t

a 133
IEHOVA DUMNEZEU vrea s

a ai o familie fericit

a. Cuv

antul
s

au, Biblia, con tine

ndrum

ari pentru to ti membrii familiei

si arat

a rolul stabilit de Dumnezeu fiec

aruia. C

and to ti

si

n-
deplinesc rolul

n armonie cu sfaturile Bibliei, via ta de fami-
lie aduce multe satisfac tii. Isus a spus: Ferici ti sunt cei care
aud cuv

antul lui Dumnezeu

si

l p

azesc! Luca 11:28.

2
Pentru a avea o familie fericit

a, trebuie,

n primul r

and,
s

a recunoa

stem c

a fondatorul familiei este Iehova, pe care
Isus

l nume

ste Tat

al nostru (Matei 6:9). Orice familie de
pe p

am

ant

si datoreaz

a existen ta Tat

alui nostru ceresc; el

stie cel mai bine ce anume contribuie la fericirea familiei

(Efeseni 3:14, 15). A

sadar, ce ne

nva t

a Biblia despre rolul
fiec

arui membru al familiei?
FAMILIA: O INSTITU TIE DIVIN

A
3
Iehova i-a creat pe primii oameni, Adam

si Eva,

si i-a
unit ca so t

si so tie. Le-a dat o locuin t

a paradiziac

a pe p

a-
1. Care este secretul unei vie ti de familie fericite?
2. Ce trebuie s

a recunoa stem pentru a avea o familie fericit

a?
3. Ce declar

a Biblia despre

nceputul familiei umane, si de unde stim c

a
ceea ce spune ea este adev

arat?
CAPITOLUL 14
Cum po

ti avea
o via

t

a de familie fericit

a
Ce trebuie s

a fac

a un b

arbat
pentru a fi un so t bun?
Cum poate o femeie s

a fie o so tie bun

a?
Ce

nseamn

a s

a fii un p

arinte bun?
Cum pot contribui copiii la fericirea familiei?
m

ant gr

adina Edenului

si le-a spus s

a aib

a copii. Fi ti
roditori,

nmul ti ti-v

a, umple ti p

am

antul, le-a zis Iehova
(Geneza 1:2628; 2:18, 2124). Aceasta nu este o poveste
sau un mit, deoarece Isus a confirmat relatarea din Geneza
despre

nceputul vie tii de familie (Matei 19:4, 5).

In prezent
ne confrunt

am cu multe necazuri, iar via ta noastr

a nu este
nici pe departe a

sa cum a dorit Dumnezeu. Totu

si, putem
avea o familie fericit

a. S

a vedem cum.
4
Fiecare membru al familiei poate contribui la fericirea
c

aminului, imit

andu-l pe Dumnezeu

n manifestarea iubi-
rii (Efeseni 5:1, 2).

Ins

a cum putem s

a-l imit

am pe Dum-
nezeu, av

and

nvedere c

a nu

l putemvedea? Trimi t

andu-

si
Fiul

nt

ai-n

ascut pe p

am

ant, Iehova ne-a ajutat s

a

n telegem
modul

n care ac tioneaz

a El (Ioan 1:14, 18). C

and a fost pe
p

am

ant, Fiul lui, Isus Cristos,

si-a imitat at

at de bine Tat

al
ceresc,

nc

at oricine

l vedea

si auzea putea spune c

a l-a v

a-
zut

si auzit pe Iehova (Ioan 14:9). Prin urmare,

nv

a t

and
despre iubirea manifestat

a de Isus

si urm

andu-i exemplul,
putem contribui fiecare la fericirea familiei noastre.
UN MODEL PENTRU SO TI
5
Biblia spune c

a so tii trebuie s

a se poarte cu so tiile lor
a

sa cum s-a purtat Isus cu discipolii s

ai. S

a analiz

am porun-
ca Bibliei: So tilor, continua ti s

a v

a iubi ti so tiile, a sa cum si
Cristosul a iubit congrega tia si s-a dat pe sine pentru ea . . .

In felul acesta, so tii trebuie s

a-

si iubeasc

a so tiile ca pe pro-
priile lor corpuri. Cine

si iube

ste so tia se iube

ste pe sine,
c

aci nimeni nu

si-a ur

at vreodat

a propria carne; ci o hr

a-
ne

ste

si o

ngrije

ste cu drag, cum face si Cristosul cu congre-

ga tia. Efeseni 5:23, 2529.
4. a) Cumpoate fiecare membru al familiei s

a contribuie la fericirea c

a-
minului? b) De ce este important s

a studiem via ta lui Isus pentru a avea
o familie fericit

a?
5, 6. a) Ce exemplu le-a dat Isus so tilor prin modul

n care s-a purtat
cu congrega tia? b) Ce trebuie s

a fac

a cineva pentru a-i fi iertate p

acatele?
Cum po ti avea o via t

a de familie fericit

a 135
6
Ar

at

and iubire fa t

a de congrega tie, Isus le-a dat un
exemplu perfect so tilor. Isus i-a iubit p

an

a la sf

ar

sit pe dis-
cipolii s

ai, d

andu-

si via ta pentru ei, chiar dac

a ace

stia nu
erau nici pe departe perfec ti (Ioan 13:1; 15:13).

In mod ase-
m

an

ator, so tii sunt

ndemna ti: Continua ti s

a v

a iubi ti so-
tiile

si nu v

a m

ania ti amarnic pe ele (Coloseni 3:19). Cum
poate un so t s

a aplice acest sfat mai ales dac

a so tia sa nu ac-
tioneaz

a uneori cu

n telepciune? Ar trebui s

a-

si aduc

a amin-
te c

a

si el gre

se

ste

si c

a trebuie s

a fac

a ceva pentru a fi iertat
de Dumnezeu. Ce? Trebuie s

a-i ierte pe cei care gre

sesc

m-
potriva lui, inclusiv pe so tia sa. Desigur, acela

si lucru ar tre-
bui s

a-l fac

a

si so tia (Matei 6:12, 14, 15). Probabil c

a acum

n telegi de ce se spune c

a o c

asnicie fericit

a este unirea a
dou

a persoane dispuse s

a ierte.
7
De asemenea, so tul ar trebui s

a re tin

a c

a Isus

si-a tra-
tat

ntotdeauna discipolii cu considera tie. El a tinut cont
de limitele

si de necesit

a tile lor fizice. De exemplu, oda-
t

a, c

and erau obosi ti, el le-a spus: Veni ti voi

n

siv

a deopar-
te,

ntr-un loc izolat,

si odihni ti-v

a pu tin (Marcu 6:3032).
So tia merit

a

si ea s

a fie tratat

a cu mult

a considera tie.

In Bi-
blie se spune despre ea c

a este un vas mai slab, iar so tu-
lui i se porunce

ste s

a-i acorde onoare. De ce? Deoarece
at

at so tul, c

at

si so tia au parte de favoarea nemeritat

a a vie-
tii (1 Petru 3:7). So tul n-ar trebui s

a piard

a din vedere c

a
ceea ce conteaz

a

n ochii lui Dumnezeu este fidelitatea
unei persoane, nu faptul c

a e b

arbat sau femeie. Psalmul
101:6.
8
Biblia spune c

a so tul care

si iube

ste so tia se iube

ste pe
sine. De ce? Deoarece, a

sa cum a ar

atat Isus, so tul

si so tia
nu mai sunt doi, ci o singur

a carne (Matei 19:6). Prin ur-
7. De ce anume a tinut cont Isus, si ce exemplu le-a dat el so tilor?
8. a) De ce se poate spune c

a un so t care

si iube ste so tia se iube ste pe

sine? b) Ce

nseamn

a pentru so t si so tie c

a sunt o singur

a carne?
136 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
mare, cei doi so ti nu trebuie s

a aib

a rela tii sexuale

n afara
c

as

atoriei (Proverbele 5:1521; Evrei 13:4). Ei vor putea face
acest lucru dac

a manifest

a un interes neegoist fa t

a de nece-
sit

a tile celuilalt (1 Corinteni 7:35). Demne de luat

n sea-
m

a sunt

si cuvintele: Nimeni nu

si-a ur

at vreodat

a propria
carne; ci o hr

ane ste si o

ngrije ste cu drag. So tul trebuie s

a-

si
iubeasc

a so tia ca pe sine, amintindu-

si c

a va da socoteal

a
capului lui, Isus Cristos. Efeseni 5:29; 1 Corinteni 11:3.
9
Apostolul Pavel a vorbit despre tandra afec tiune pe ca-
re o are Cristos Isus (Filipeni 1:8). Datorit

a acestei calit

a ti
deosebite a lui Isus, femeile care au acceptat s

a-i devin

a
discipoli s-au sim tit la largul lor

n prezen ta lui (Ioan
20:1, 1113, 16). So tia t

anje

ste dup

a afec tiunea tandr

a a so-
tului ei.
UN EXEMPLU PENTRU SO TII
10
Pentru a putea func tiona bine, familia, asemenea unei
institu tii, are nevoie de un conduc

ator, sau cap. Chiar

si Isus
se supune unui Cap. Capul Cristosului este Dumnezeu,
exact a

sa cumcapul femeii este b

arbatul (1Corinteni 11:3).
Prin supunerea sa fa t

a de Dumnezeu, Isus ne-a dat un exem-
plu excelent, deoarece to ti avem un cap c

aruia trebuie s

a ne
supunem.
11
Fiind imperfect, so tul face multe gre

seli

si nu reu

se

ste

ntotdeauna s

a fie un cap de familie ideal. Cum ar trebui s

a
reac tioneze so tia? Nu ar trebui s

a-l

njoseasc

a sau s

a

ncer-
ce s

a-

si asume ea rolul de cap al familiei. Ar fi bine s

a nu
uite c

a Dumnezeu pre tuie

ste mult un spirit bl

and

si lini

stit
(1 Petru 3:4). Dac

a va cultiva acest spirit,

i va fi mai u

sor
9. Ce calitate a lui Isus este amintit

a

n Filipeni 1:8, si de ce ar trebui so-
tul s

a manifeste aceast

a calitate fa t

a de so tia lui?
10. Ce exemplu le-a dat Isus so tiilor?
11. Ce atitudine ar trebui s

a aib

a so tia fa t

a de so tul ei, si ce efect ar pu-
tea avea conduita ei?
Cum po ti avea o via t

a de familie fericit

a 137
s

a manifeste supunere sf

ant

a, mai ales

n situa tii dificile.

In
plus, Biblia spune: So tia s

a aib

a un respect profund fa t

a de
so tul ei (Efeseni 5:33). Dar dac

a so tul ei nu se supune lui
Cristos? Iat

a ce le

ndeamn

a Biblia pe so tii: Fi ti supuse so-
tilor vo

stri, pentru ca, dac

a unii nu ascult

a de cuv

ant, s

a fie
c

a

stiga ti f

ar

a cuv

ant, prin conduita so tiilor lor, deoarece vor
fi fost martori oculari ai conduitei voastre caste asociate cu
un respect profund. 1 Petru 3:1, 2.
12
C

and so tul indiferent c

a este sau nu

nchin

ator al lui
Iehova are o p

arere diferit

a de cea a so tiei lui, so tia

si
poate exprima cu tact punctul de vedere. Aceasta nu

n-
seamn

a c

a ea nu-l respect

a. De fapt, s-ar putea ca punctul
ei de vedere s

a fie corect

si toat

a familia s

a aib

a de c

a

stigat
dac

a s-ar tine cont de p

arerea ei. Avraam nu a fost de acord
cu so tia lui, Sara, c

and aceasta i-a propus o solu tie practic

a
la o problem

a de familie,

ns

a Dumnezeu i-a spus: Ascul-
t

a glasul ei (Geneza 21:912). Bine

n teles, c

and so tul ia o
decizie final

a, care nu contravine legilor lui Dumnezeu, so-
tia trebuie s

a-l sus tin

a, manifest

and supunere. Faptele
5:29; Efeseni 5:24.
13
O so tie poate face o mul time de lucruri pentru a se
achita de rolul ce-i revine

nfamilie. De exemplu, Biblia ara-
t

a c

a femeile c

as

atorite trebuie s

a-

si iubeasc

a so tii, s

a-

si iu-
beasc

a copiii, s

a fie cu o minte s

an

atoas

a, caste, gospodine,
bune, supuse propriilor so ti (Tit 2:4, 5). O so tie

si o ma-
m

a care ac tioneaz

a

n armonie cu aceste sfaturi c

a

stig

a iu-
birea

si respectul celorlal ti membri ai familiei (Proverbele
31:10, 28).

Ins

a,

ntruc

at ambii so ti sunt persoane imper-
fecte,

n cazuri extreme s-ar putea ajunge la separare sau la
divor t. Biblia arat

a c

a separarea este permis

a

n anumite si-
12. De ce nu este gre sit ca so tia s

a- si exprime cu respect punctul de ve-
dere?
13. a) Ce le

ndeamn

a pe femeile c

as

atorite versetele dinTit 2:4, 5? b) Ce
spune Biblia despre separare si divor t?
138 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
tua tii. Totu

si, aceast

a chestiune nu trebuie tratat

a cu u

su-
rin t

a, deoarece Biblia spune: So tia s

a nu se separe de so-
tul ei; . . . iar so tul s

a nu-

si p

ar

aseasc

a so tia (1 Corinteni
7:10, 11). Singurul motiv biblic de divor t este fornica tia.
Matei 19:9.
UN EXEMPLU PERFECT PENTRU P

ARIN TI
14
Felul

n care s-a purtat Isus cu copiii constituie un
exemplu perfect pentru p

arin ti. C

and unii au

ncercat s

a-i

mpiedice pe cei mici s

a se apropie de Isus, acesta a spus:

L

asa ti copila

sii s

a vin

a la mine; nu

ncerca ti s

a-i opri ti.
Din relatarea biblic

a afl

am c

a el a luat copiii

n bra te

si a

nceput s

a-i binecuv

anteze, pun

andu-

si m

ainile peste ei
(Marcu 10:1316).

Intruc

at Isus

si-a f

acut timp pentru co-
pii, n-ar trebui s

a v

a face ti

si voi timp pentru copiii vo

stri?
Ei au nevoie de o bun

a parte din timpul vostru, nu doar de
o f

ar

am

a din el.

In plus, trebuie s

a v

a face ti timp s

a-i in-
strui ti, deoarece Iehova le porunce

ste p

arin tilor acest lucru.
Deuteronomul 6:49.
14. Cum s-a purtat Isus cu copiii, si de ce anume au nevoie copiii din
partea p

arin tilor?
Ce exemplu excelent le-a dat Sara so tiilor?
15
Deoarece aceast

a lume se degradeaz

a tot mai mult, p

a-
rin tii trebuie s

a-

si ocroteasc

a copiii de persoanele care ar

ncerca s

a le fac

a r

au, de pild

a s

a-i molesteze sexual. S

a ne
g

andim cum

si-a ocrotit Isus discipolii, pe care i-a numit cu
mult

a afec tiune copila

si. C

and a fost arestat

si dus la moar-
te, Isus a

ncercat s

a-

si salveze discipolii (Ioan13:33; 18:79).

Voi, p

arin ti, fi ti aten ti la

ncerc

arile Diavolului de a le face
r

au copiilor vo

stri. Avertiza ti-i cu privire la pericole (1 Petru

5:8).1

In prezent, copiii se confrunt

a cu pericole de natur

a
fizic

a, spiritual

a

si moral

a mult mai mari ca alt

adat

a.
1 Capitolul 32 al c

ar tii Ascult

a de Marele

Inv

a t

ator, publicat

a de Marto-
rii lui Iehova, v

a ofer

a sugestii utile pentru a v

a ocroti copiii.
15. Ce pot face p

arin tii pentru a- si ocroti copiii?
Ce pot

nv

a ta p

arin tii
din modul

n care s-a purtat Isus cu copiii?
140 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
16

In noaptea dinaintea mor tii lui Isus, discipolii s-au cer-

tat cu privire la cine era mai mare.

In loc s

a se supere pe ei,
Isus a

ncercat

nc

a o dat

a s

a-i sensibilizeze cu iubire prin cu-

v

ant

si fapt

a (Luca 22:2427; Ioan 13:38). Dac

a e

sti p

arin-
te, cumpo ti imita exemplul lui Isus c

and

ti corectezi copiii?
E adev

arat, ei au nevoie de disciplinare, dar aceasta trebuie
administrat

a

n m

asura potrivit

a (NW)

si niciodat

a la m

a-
nie. Nu e bine s

a vorbe

sti necugetat, ca str

apungerea unei
s

abii (Ieremia 30:11; Proverbele 12:18). Disciplinarea trebu-

ie aplicat

a

n a

sa fel

nc

at copilul s

a

n teleag

a mai t

arziu uti-
litatea ei. Efeseni 6:4; Evrei 12:911.
UN MODEL PENTRU COPII
17
Pot copiii

nv

a ta ceva de la Isus? Bine

n teles c

a da! Prin
exemplul s

au, Isus le-a ar

atat copiilor c

a trebuie s

a asculte
de p

arin ti. Spun aceste lucruri a

sa cum m-a

nv

a tat Tat

al,
a zis el

si a ad

augat: Oric

and fac lucrurile care

i plac (Ioan
8:28, 29). Isus a ascultat de Tat

al s

au ceresc, iar Biblia le cere
copiilor s

a asculte de p

arin ti (Efeseni 6:13). De

si perfect,
Isus a ascultat de p

arin tii s

ai umani, Iosif

si Maria, care erau
imperfec ti. Cu siguran t

a c

a purtarea lui a contribuit la feri-
cirea

ntregii familii! Luca 2:4, 5, 51, 52.
18
Cumpot copiii s

a-l imite mai bine pe Isus

si s

a-

si bucu-
re p

arin tii? E adev

arat, copiilor le este greu uneori s

a ascul-
te de p

arin ti, dar Dumnezeu vrea ca ei s

a depun

a eforturi

n acest sens (Proverbele 1:8; 6:20). Isus a ascultat

ntotdea-
una de Tat

al s

au ceresc, chiar

si

n situa tii dificile. Odat

a,
c

and, pentru a

ndeplini voin ta lui Dumnezeu, Isus trebu-
ia s

a fac

a un lucru foarte greu, el a spus:

Indep

arteaz

a de
la mine paharul acesta [o anumit

a cerin t

a]. Totu

si, Isus a
16. Ce pot

nv

a ta p

arin tii din modul

n care a reac tionat Isus la imper-
fec tiunile discipolilor s

ai?
17. Cum le-a dat Isus un exemplu perfect copiilor?
18. De ce a ascultat

ntotdeauna Isus de Tat

al s

au ceresc, si cine se bucu-
r

a c

and copiii ascult

a de p

arin ti?
Cum po ti avea o via t

a de familie fericit

a 141
f

acut ce i-a cerut Dumnezeu, deoarece

si-a dat seama c

a Ta-
t

al s

au

stia ce era cel mai bine pentru el (Luca 22:42). Fiind
ascult

atori, copiii

i vor bucura mult pe p

arin ti

si pe Tat

al
lor ceresc.1 Proverbele 23:2225.
19
Diavolul l-a ispitit pe Isus

si putem fi siguri c

a

i va is-
piti

si pe copii (Matei 4:110). Satan Diavolul se folose

s-
te de influen ta anturajului, care poate fi foarte puternic

a.
C

at de important este, a

sadar, pentru copii s

a nu stea

n
compania celor r

ai (1 Corinteni 15:33)! Dina, fiica lui Ia-
cov, s-a

ntov

ar

sit cu persoane care nu se

nchinau la Ieho-
va

si a avut multe probleme din cauza aceasta (Geneza
34:1, 2). G

ande

ste-te c

at de mult ar suferi o familie dac

a un
membru al ei ar comite imoralitate sexual

a! Proverbele
17:21, 25.
SECRETUL UNEI FAMILII FERICITE
20
Aplicarea sfaturilor biblice ne ajut

a s

a facem fa t

a pro-
blemelor care apar

n familie. Acesta este, de fapt, secretul
1 Singura situa tie

n care un copil are dreptul s

a nu asculte de
p

arintele s

au este aceea c

and i se cere s

a

ncalce
legea lui Dumnezeu. Faptele 5:29.
19. a) Cum

i ispite ste Satan pe
copii? b) Ce efect poate avea asu-
pra p

arin tilor conduita imoral

a a
copiilor lor?
20. Ce trebuie s

a facem fiecare
pentru a avea o via t

a de familie
fericit

a?
La ce ar trebui
s

a se g

andeasc

a
tinerii c

and sunt
ispiti ti?
142 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
unei vie ti de familie fericite. Prin urmare, so tilor, iubi ti-v

a
so tiile

si purta ti-v

a cu ele a

sa cum s-a purtat Isus cu con-

grega tia. So tiilor, supune ti-v

a autorit

a tii so tilor vo

stri

si
imita ti exemplul so tiei capabile descrise

n versetele din
Proverbele 31:1031. P

arin ti, instrui ti-v

a copiii (Proverbele
22:6). Ta tilor, conduce ti-v

a excelent propria cas

a (1 Timo-
tei 3:4, 5; 5:8). Iar voi, copii, asculta ti de p

arin tii vo

stri
(Coloseni 3:20). Nici un membru al familiei nu este per-
fect, deoarece cu to tii gre

sim. A

sadar, fi ti umili

si cere ti-v

a
iertare.
21
E adev

arat, Biblia con tine multe sfaturi valoroase refe-
ritoare la via ta de familie. Mai mult dec

at at

at, ea ne vor-
be

ste despre lumea nou

a a lui Dumnezeu

si despre paradi-
sul p

am

antesc, populat cu oameni ferici ti care

i vor sluji
lui Iehova (Revela tia 21:3, 4). Ce perspective minunate! Ne
putem bucura

nc

a de pe acum de o via t

a de familie ferici-
t

a dac

a aplic

am

ndrum

arile lui Dumnezeu consemnate

n
Cuv

antul s

au, Biblia.
21. Ce perspective minunate avem, si cum ne putem bucura

nc

a de pe
acum de o via t

a de familie fericit

a?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
So tul trebuie s

a-

si iubeasc

a so tia
ca pe propriul corp. Efeseni 5:2529.
So tia trebuie s

a-

si iubeasc

a familia

si s

a-

si respecte so tul. Tit 2:4, 5.

P

arin tii trebuie s

a-

si iubeasc

a,
s

a-

si instruiasc

a

si s

a-

si ocroteasc

a copiii.
Deuteronomul 6:49.
Copiii trebuie s

a asculte de p

arin ti.
Efeseni 6:13.
Cum po ti avea o via t

a de familie fericit

a 143
IEHOVA DUMNEZEU este profund interesat de noi

si vrea
s

a tragem foloase din aplicarea

ndrum

arii sale iubitoare.

Dac

a ne

nchin

am lui a

sa cumvrea el, vom fi ferici ti

si vom
evita multe necazuri. Totodat

a, ne vom bucura de binecu-
v

antarea

si de ajutorul lui (Isaia 48:17). Totu

si, exist

a sute de
religii care pretind c

a-i

nva t

a pe oameni adev

arul despre
Dumnezeu.

Ins

a

nv

a t

aturile lor despre identitatea lui Dum-
nezeu

si despre cerin tele lui sunt foarte diferite.
2
Cum po ti

sti cum trebuie s

a i te

nchini lui Iehova? Nu
este necesar s

a cercetezi

si s

a compari

nv

a t

aturile tuturor
religiilor de pe p

am

ant. Este suficient s

a

stii ce ne

nva t

a

n realitate Biblia despre

nchinarea adev

arat

a. S

a ilustr

am:
Multe t

ari se confrunt

a cu problema banilor fal

si. Dac

a sluj-
ba ta ar consta

n identificarea banilor fal

si, ce metod

a de
lucru ai folosi? Ai

ncerca s

a re tii cum arat

a to ti banii fal

si?
Bine

n teles c

a nu. Probabil, ti-ai folosi mai bine timpul stu-

diind banii autentici. Dac

a

stii bine cum arat

a ace

stia, po ti
recunoa

ste imediat banii fal

si.

In mod asem

an

ator, c

and

stims

a identific

amreligia adev

arat

a, putemrecunoa

ste u

sor
religiile false.
1. Ce foloase avem dac

a ne

nchin

am lui Dumnezeu a sa cum vrea el?
2. Cum putem sti ce

nchinare aprob

a Iehova, si ce ilustrare ne ajut

a s

a

n telegem acest lucru?

CAPITOLUL 15
Ce

nchinare aprob

a Dumnezeu?

Ii plac lui Dumnezeu toate religiile?

Cum putem identifica religia adev

arat

a?
Cine sunt

n prezent
adev

ara tii

nchin

atori ai lui Dumnezeu?
3
Este important s

a ne

nchin

am lui Iehova

n modul
aprobat de el. Mul ti oameni cred c

a lui Dumnezeu

i plac
toate religiile,

ns

a Biblia arat

a c

a nu este a

sa. Nu e de-ajuns
s

a pretindem c

a suntem cre

stini. Isus a spus: Nu oricine

mi zice: Doamne, Doamne va intra

n regatul cerurilor,
ci acela care face voin ta Tat

alui meu care este

n ceruri.
Prin urmare, pentru a fi aproba ti de Dumnezeu, trebuie s

a

stim ce anume pretinde el de la noi

si s

a respect

am cerin-
tele lui. Isus i-a numit pe cei care nu fac voin ta lui Dum-
nezeu lucr

atori ai nelegiuirii (Matei 7:2123). Asemenea
banilor fal

si, religiile false n-au nici o valoare. De fapt, sunt

chiar d

aun

atoare.
4
Iehova le ofer

a tuturor oamenilor posibilitatea de a ob-

tine via t

a ve

snic

a

n Paradis.

Ins

a pentru a ne bucura de via-

t

a etern

a, trebuie s

a ne

nchin

am lui Dumnezeu

n mod
corect

si s

a tr

aim a

sa cum vrea el. Din nefericire, mul ti nu

doresc s

a fac

a acest lucru. Iat

a de ce Isus a spus: Intra ti pe
poarta cea str

amt

a; c

aci larg

si spa tios este drumul care duce
la distrugere,

si mul ti sunt cei care intr

a pe el;

n timp ce
str

amt

a este poarta

si

ngust drumul care duce la via t

a,

si
pu tini sunt cei care

l g

asesc (Matei 7:13, 14). Religia ade-

v

arat

a duce la via t

a ve

snic

a,

n timp ce religia fals

a duce la
distrugere. Iehova dore

ste ca nici un om s

a nu fie distrus

si
le ofer

a tuturor

sansa de a

nv

a ta despre el (2 Petru 3:9). Prin
urmare, modul

n care ne

nchin

am lui Dumnezeu este o

chestiune de via t

a

si de moarte.
CUM S

A IDENTIFIC

AM RELIGIA ADEV

ARAT

A
5
Cum putem g

asi drumul care duce la via t

a? Isus a
spus c

a cei care au religia adev

arat

a tr

aiesc

n armonie cu
3. Potrivit cuvintelor lui Isus, ce trebuie s

a facem pentru a fi aproba ti de
Dumnezeu?
4. La ce s-a referit Isus c

and a vorbit despre cele dou

a drumuri, si unde
duce fiecare?
5. Cum pot fi recunoscu ti cei care practic

a religia adev

arat

a?
Ce

nchinare aprob

a Dumnezeu? 145

nv

a t

aturile ei. Dup

a roadele lor

i ve ti recunoa

ste, a zis el.

Orice pom bun produce rod excelent (Matei 7:16, 17). Cu
alte cuvinte, cei care practic

a religia adev

arat

a pot fi recu-
noscu ti dup

a convingerile

si conduita lor. De

si sunt imper-
fec ti

si fac gre

seli,

nchin

atorii adev

ara ti se str

aduiesc, ca
grup, s

a

nf

aptuiasc

a voin ta lui Dumnezeu. S

a analiz

am

n
continuare

sase criterii dup

a care pot fi identifica ti cei care

practic

a religia adev

arat

a.
6
Slujitorii lui Dumnezeu

si bazeaz

a

nv

a t

aturile pe Biblie.
Chiar Biblia afirm

a: Toat

a Scriptura este inspirat

a de Dum-
nezeu

si util

a ca s

a

nve te, s

a mustre, s

a

ndrepte lucrurile,
s

a disciplineze

n dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu
s

a fie pe deplin competent, complet echipat pentru orice lu-

crare bun

a (2 Timotei 3:16, 17).

Inplus, apostolul Pavel le-a
scris colaboratorilor s

ai cre

stini: C

and a ti primit cuv

antul
lui Dumnezeu, pe care l-a ti auzit de la noi, l-a ti acceptat nu
ca pe cuv

antul oamenilor, ci, a

sa cumeste

ntr-adev

ar, ca pe
cuv

antul lui Dumnezeu (1 Tesaloniceni 2:13). A

sadar, con-
vingerile

si conduita celor care practic

a religia adev

arat

a nu
se bazeaz

a pe idei sau pe tradi tii omene

sti, ci pe Cuv

antul
inspirat al lui Dumnezeu, Biblia.
7
Isus Cristos

si-a bazat

nv

a t

aturile pe Cuv

antul lui Dum-
nezeu, l

as

andu-ne astfel un model.

Intr-o rug

aciune adresa-
t

a Tat

alui s

au ceresc, el a zis: Cuv

antul t

au este adev

ar
(Ioan 17:17). Isus a crezut

n Cuv

antul lui Dumnezeu, iar tot
ceea ce preda era

n armonie cu Scripturile. El obi

snuia
s

a spun

a: Este scris, iar apoi cita un verset biblic (Matei

4:4, 7, 10).

In mod asem

an

ator, slujitorii lui Dumnezeu din

prezent nu le predau altora idei personale. Ei sunt convin

si
c

a Biblia este Cuv

antul lui Dumnezeu

si

si bazeaz

a

nv

a t

a-
turile pe ceea ce este scris

n aceast

a carte.
6, 7. Cum consider

a slujitorii lui Dumnezeu Biblia, si ce model ne-a l

a-
sat Isus

n aceast

a privin t

a?
146 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
CEI CARE SE

INCHIN

A ADEV

ARATULUI DUMNEZEU

si bazeaz

a

nv

a t

aturile pe Biblie

i se

nchin

a numai lui Iehova si fac cunoscut
numele s

au

manifest

a o iubire sincer

a unii fa t

a de al tii

l accept

a pe Isus drept mijlocul de salvare
oferit de Dumnezeu

nu fac parte din lume

predic

a Regatul lui Dumnezeu drept unica
speran t

a a omenirii
8
Cei care practic

a religia adev

arat

a i se

nchin

a numai lui
Iehova si fac cunoscut numele s

au. Isus a declarat: Lui Ieho-
va, Dumnezeul t

au, s

a te

nchini

si numai lui s

a-i aduci un
serviciu sacru (Matei 4:10). Prin urmare, slujitorii lui Dum-
nezeuse

nchin

a numai lui Iehova. Ei

i

nva t

a pe al tii despre
numele adev

aratului Dumnezeu

si despre personalitatea lui.
Aceast

a activitate de instruire face parte din

nchinarea lor.

In Psalmul 83:18 se spune: Numai Tu, al c

arui Nume este

DOMNUL [Iehova, NW; vezi nota introductiv

a din Biblia
Cornilescu], Tu e

sti Cel-Prea-

Inalt peste tot p

am

antul! Isus
ne-a ar

atat prin exemplul s

au cum trebuie s

a-i ajut

am pe al-
tii s

a-l cunoasc

a pe Dumnezeu. Iat

a ce a spus el

ntr-o rug

a-
ciune: Le-am dezv

aluit numele t

au oamenilor pe care mi
i-ai dat din lume (Ioan 17:6).

Si adev

ara tii

nchin

atori din
prezent

i

nva t

a pe al tii despre numele lui Dumnezeu, pre-
cum

si despre scopurile

si calit

a tile sale.
9
Slujitorii lui Dumnezeu manifest

a o iubire sincer

a si dez-
interesat

a unii fa t

a de al tii. Isus a spus: Prin aceasta to ti vor

sti c

a sunte ti discipolii mei, dac

a ave ti iubire

ntre voi (Ioan
13:35). Cre

stinii din secolul I au avut o astfel de iubire. Iu-

birea divin

a dep

se

ste barierele rasiale, sociale

si na tionale

si

i une

ste pe oameni

ntr-o fraternitate foarte puternic

a
(Coloseni 3:14). Membrii religiilor false nu se bucur

a de ast-
fel de leg

aturi de iubire. De ce? Deoarece se ucid

ntre ei din
cauza diferen telor na tionale sau etnice. Adev

ara tii cre

stini
nu ridic

a armele

mpotriva fra tilor lor de credin t

a sau

m-
potriva altora. Biblia spune: Copiii lui Dumnezeu

si copiii
Diavolului se eviden tiaz

a prin urm

atorul fapt: Oricine nu

practic

a dreptatea nu provine din Dumnezeu, nici cel care

nu

si iube

ste fratele. . . . S

a ne iubim unii pe al tii; nu pre-
cum Cain, care provenea din cel r

au

si

si-a

njunghiat frate-
le. 1 Ioan 3:1012; 4:20, 21.
8. Ce presupune

nchinarea adus

a lui Iehova?
9, 10. Cum demonstreaz

a adev

ara tii cre stini c

a se iubesc unii pe al tii?
148 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
10
Cu siguran t

a, iubirea autentic

a

nseamn

a mult mai mult
dec

at a nu-i ucide pe al tii. Adev

ara tii cre

stini

si folosesc cu
altruism timpul, energia

si resursele pentru a se ajuta

si

n-
curaja reciproc (Evrei 10:24, 25). Ei

si ajut

a fra tii de credin-
t

a

n timpuri grele

si sunt cinsti ti

n rela tiile cu al tii. De fapt,
ei aplic

a

n via t

a sfatul biblic de a face ce este bine fa t

a de
to ti. Galateni 6:10.
11
Adev

ara tii cre stini

l accept

a pe Isus Cristos drept mijlocul
de salvare oferit de Dumnezeu. Biblia declar

a: Nu exist

a sal-
vare

n nimeni altul, c

aci nu exist

a alt nume sub cer care s

a
fi fost dat printre oameni prin care trebuie s

a fim salva ti
(Faptele 4:12). A

sa cum am

nv

a tat

n capitolul 5, Isus

si-a
dat via ta ca r

ascump

arare pentru oamenii ascult

atori (Ma-
tei 20:28). Mai mult dec

at at

at, Isus este uns de Dumnezeu
Rege al Regatului ceresc care va domni peste

ntregul p

a-
m

ant. Dumnezeu ne cere s

a ascult

am de Isus

si s

a aplic

am

nv

a t

aturile Fiului s

au pentru a primi via t

a ve

snic

a.

In Bi-
blie se spune: Cel care exercit

a credin t

a

nFiul are via t

a ve

s-
nic

a; cel care nu ascult

a de Fiul nu va vedea via ta. Ioan
3:36.
12
Adev

ara tii

nchin

atori ai lui Dumnezeu nu fac parte din
lume. C

and a fost dus

naintea conduc

atorului roman Pilat

pentru a fi judecat, Isus a spus: Regatul meu nu face parte
din aceast

a lume (Ioan 18:36). Indiferent

n ce tar

a tr

aiesc,
adev

ara tii continuatori ai lui Isus se supun Regatului ceresc,
p

astr

and o strict

a neutralitate fa t

a de ac tiunile politice ale
lumii.

Inchin

atorii lui Iehova nu se implic

a

n conflictele ei,
dar nici nu se amestec

a

n deciziile altora de a adera la un
partid politic, de a candida la un post guvernamental sau
de a vota.

Ins

a, chiar dac

a sunt neutri din punct de vede-

re politic, adev

ara tii

nchin

atori ai lui Dumnezeu respect

a
11. De ce este important s

a-l accept

am pe Isus Cristos drept mijlocul de
salvare oferit de Dumnezeu?
12. Ce

nseamn

a a nu face parte din lume?
Ce

nchinare aprob

a Dumnezeu? 149
legile t

arii

n care tr

aiesc. De ce? Deoarece Cuv

antul lui
Dumnezeu le porunce

ste s

a fie supu

si autorit

a tilor supe-
rioare, adic

a autorit

a tilor guvernamentale (Romani 13:1).
Totu

si, dac

a li se cere s

a fac

a ceva care este

n contradic-
tie cu normele lui Dumnezeu,

nchin

atorii adev

ara ti imi-
t

a exemplul apostolilor, care au spus: Trebuie s

a ascult

am
mai degrab

a de Dumnezeu ca st

ap

anitor dec

at de oameni.
Faptele 5:29; Marcu 12:17.
Slujindu-i lui Iehova al

aturi de poporul s

au,
vei avea parte de binecuv

ant

ari care vor dep

a si
cu mult eventualele pierderi
150 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
13
Adev

ara tii continuatori ai lui Isus predic

a Regatul lui
Dumnezeu drept unica speran t

a a omenirii. Isus a prezis:
Aceast

a veste bun

a a regatului va fi predicat

a pe tot p

am

an-
tul locuit ca m

arturie pentru toate na tiunile;

si atunci va
veni sf

ar

situl (Matei 24:14).

Inloc s

a-i

ncurajeze pe oameni
s

a se

ndrepte spre conduc

atorii umani pentru a g

asi solu tii

la problemele lor, adev

ara tii continuatori ai lui Isus Cristos
predic

a Regatul ceresc al lui Dumnezeu drept unica speran-

t

a a omenirii (Psalmul 146:3). Isus ne-a

nv

a tat s

a ne rug

am
pentru acest guvern perfect: S

a vin

a regatul t

au. S

a se fa-
c

a voin ta ta, precum

n cer, a

sa

si pe p

am

ant (Matei 6:10).

Cuv

antul lui Dumnezeu a prezis c

a acest Regat ceresc va

sf

ar

ama

si va nimici toate [aceste]

mp

ar

a tii [din prezent],

dar el

nsu

si va d

ainui pentru totdeauna. Daniel 2:44.

14
Pe baza lucrurilor pe care tocmai le-am analizat,

ntrea-
b

a-te: Ce grupare religioas

si

ntemeiaz

a toate

nv

a t

aturile
pe Biblie

si face cunoscut numele lui Dumnezeu, Iehova?
Membrii c

arei religii manifest

a iubire divin

a, exercit

a cre-
din t

a

n Isus, se p

astreaz

a separa ti de lume

si predic

a Regatul
lui Dumnezeu drept unica speran t

a a omenirii? Care grupa-
re religioas

a de pe p

am

ant se conformeaz

a tuturor acestor
cerin te? Dovezile arat

a cu claritate c

a Martorii lui Iehova.

Isaia 43:1012.
CE DECIZIE VEI LUA?
15
Pentru a-i fi pl

acu ti lui Dumnezeu, nu este de-ajuns s

a
credem

n el. De fapt, Biblia spune c

a

si demonii cred c

a
exist

a Dumnezeu (Iacov 2:19).

Ins

a

n mod sigur, ei nu fac
voin ta lui Iehova

si nu sunt aproba ti de el. A

sadar, ca s

a ne
bucur

am de aprobarea lui Dumnezeu, trebuie nu numai s

a
13. Cumprivesc adev

ara tii continuatori ai lui Isus Regatul lui Dumnezeu,
si ce fac ei

n acest sens?
14. Ce grupare religioas

a crezi c

a

ntrune ste cerin tele

nchin

arii adev

a-
rate?
15. Ce ne mai cere Dumnezeu

n afar

a de credin ta

n existen ta lui?
Ce

nchinare aprob

a Dumnezeu? 151
credem c

a el exist

a, ci

si s

a-i

nf

aptuim voin ta. De aseme-
nea, trebuie s

a ne separ

am de religia fals

a

si s

a

mbr

a ti

am

nchinarea adev

arat

a.
16
Apostolul Pavel a ar

atat c

a nu trebuie s

a particip

am la

nchinarea fals

a. El a scris: Ie

si ti din mijlocul lor

si sepa-
ra ti-v

a, zice Iehova,

si

nceta ti s

a mai atinge ti lucrul necu-

rat;

si eu v

a voi primi (2 Corinteni 6:17; Isaia 52:11). Prin
urmare, adev

ara tii cre

stini resping tot ce are leg

atur

a cu re-
ligia fals

a.
17
Biblia ne

nva t

a c

a toate formele de

nchinare fals

a apar-
tin Babilonului cel Mare (Revela tia 17:5).1 Acest nume ne
duce cu g

andul la ora

sul antic Babilon, de unde a pornit

n-
chinarea fals

a dup

a Potopul din zilele lui Noe.

In prezent,
multe dintre

nv

a t

aturile

si practicile religiei false

si au ori-
ginile

n Babilon. De exemplu, babilonienii se

nchinau la
triade de zei.

In prezent, Trinitatea este principala doctrin

a
a multor religii.

Ins

a Biblia arat

a cu claritate c

a exist

a un sin-
gur Dumnezeu adev

arat, Iehova,

si c

a Isus Cristos este Fiul

s

au (Ioan 17:3). Babilonienii mai credeau c

a omul are un su-

flet nemuritor care supravie tuie

ste mor tii corpului

si care
poate ajunge

ntr-un loc al chinurilor. Ast

azi, majoritatea re-
ligiilor predau

nv

a t

atura despre un suflet sau spirit nemu-
ritor care poate fi chinuit

n focul iadului.
18

Intruc

at

nchinarea babilonian

a din antichitate s-a r

as-
p

andit pe tot p

am

antul, se poate spune pe drept cuv

ant c

a
Babilonul cel Mare din timpurile noastre reprezint

a impe-
riul mondial al religiei false. Iar Dumnezeua profe tit c

a aces-
ta va avea un sf

ar

sit subit (Revela tia 18:8).

In telegi acum de
ce este at

at de important s

a te separi complet de Babilonul

1 Pentru mai multe dovezi c

a Babilonul cel Mare reprezint

a imperiul
mondial al religiei false, vezi apendicele de la paginile 219220.
16. Ce trebuie s

a facem

n privin ta religiei false?
17, 18. Ce este Babilonul cel Mare, si de ce e deosebit de important s

a
ie si din el?
152 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
cel Mare? Iehova Dumnezeu vrea s

a ie

si din el c

at mai re-
pede posibil, p

an

a nu e prea t

arziu. Revela tia 18:4.
19
Dac

a vei decide s

a abandonezi religia fals

a, s-ar putea
ca unii dintre prietenii t

ai s

a te p

ar

aseasc

a.

Ins

a slujindu-i
lui Iehova al

aturi de poporul s

au, vei avea parte de binecu-

v

ant

ari care vor dep

si cu mult eventualele pierderi. Aseme-

nea primilor discipoli ai lui Isus, care au renun tat la unele
lucruri pentru a-l urma, vei c

stiga mul ti fra ti

si surori spi-
rituale. Vei face parte din familia mondial

a de cre

stini ade-
v

ara ti, o familie cu milioane de membri, care

ti va ar

ata
iubire sincer

a.

In plus, vei avea minunata speran t

a de a tr

ai
ve

snic

n sistemul de lucruri care vine (Marcu 10:2830).

Cei care te-au p

ar

asit acum din cauza convingerilor tale s-ar

putea s

a doreasc

a cu timpul s

a afle ce ne

nva t

a Biblia

si s

a
devin

a

nchin

atori ai lui Iehova.

20
Biblia ne

nva t

a c

a Dumnezeu va distruge

n cur

and
acest sistem r

au de lucruri

si

l va

nlocui cu o lume nou

a,
dreapt

a, care va fi condus

a de Regatul s

au (2 Petru 3:9, 13).

Va fi o lume minunat

a!

In acest sistem nou

si drept va exis-
ta o singur

a religie, o singur

a form

a de

nchinare adev

ara-
t

a. Nu ar fi

n telept s

a faci

nc

a de pe acum pa

sii necesari
pentru a te asocia cu

nchin

atorii adev

ara ti?
19. Ce vei c

a stiga dac

a

i vei sluji lui Iehova?
20. Ce le rezerv

a viitorul celor care practic

a religia adev

arat

a?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Exist

a o singur

a religie adev

arat

a. Matei 7:13, 14.
Adev

arata religie poate fi identificat

a dup

a

nv

a t

a-
turile pe care le pred

a

si dup

a conduita membrilor
ei. Matei 7:16, 17.
Martorii lui Iehova practic

a

nchinarea aprobat

a
de Dumnezeu. Isaia 43:10.
Ce

nchinare aprob

a Dumnezeu? 153
S

A PRESUPUNEMc

a cineva a aruncat pe ascuns de

seuri to-
xice

n zona

n care locuie

sti, polu

and-o. Via ta localnicilor
este acum

n pericol. Ce vei face

n aceast

a situa tie? F

ar

a

ndoial

a c

a vei

ncerca s

a te mu ti

n alt

a parte.

Ins

a chiar

si dup

a aceea te va chinui g

andul de a nu fi fost contami-
nat

si tu.
2
La fel se pune problema

si

n cazul religiei false. Biblia
ne arat

a c

a

nchinarea fals

a este contaminat

a cu

nv

a t

aturi

si practici necurate (2 Corinteni 6:17). De aceea este foar-

te important s

a ie

si din Babilonul cel Mare, imperiul

mondial al religiei false (Revela tia 18:2, 4). Ai f

acut deja
acest lucru? Dac

a da, meri ti laude! Dar aceast

a ac tiune pre-
supune mai mult dec

at a te separa de o religie fals

a sau a
te retrage din ea. Chiar

si dup

a aceea, trebuie s

a te

ntrebi:
Mai are

nchinarea fals

a vreo influen t

a c

at de mic

a asu-
pra mea? S

a analiz

am

n continuare c

ateva situa tii con-
crete.
1, 2. Dup

a ce ai p

ar

asit religia fals

a, ce

ntrebare ar mai trebui s

a- ti pui,
si de ce crezi c

a este important acest lucru?
CAPITOLUL 16
Sus

tine cu fermitate

nchinarea adev

arat

a
Ce ne

nva t

a Biblia
despre folosirea icoanelor?
Cum privesc cre stinii
s

arb

atorile religioase?
Cum po ti s

a- ti prezin ti convingerile
f

ar

a a-i jigni pe al tii?
FOLOSIREA ICOANELOR SI CULTUL STR

AMO SILOR
3
Unii oameni tin de ani de zile

n casele lor icoane sau
altare. Ai

si tu astfel de obiecte? Dac

a da, s-ar putea s

a ti
se par

a ciudat sau gre

sit s

a te rogi lui Dumnezeu f

ar

a aju-
torul unui obiect material. Sau poate c

a te sim ti legat
afectiv de aceste obiecte.

Ins

a Dumnezeu este singurul ca-
re stabile

ste cum trebuie s

a i se aduc

a

nchinare, iar Biblia
ne arat

a c

a el nu vrea s

a folosim icoane (Exodul 20:4, 5;
Psalmul 115:48; Isaia 42:8; 1 Ioan 5:21). Prin urmare, po ti
sus tine cu fermitate

nchinarea adev

arat

a distrug

and toa-
te obiectele care au leg

atur

a cu

nchinarea fals

a. Mai mult
dec

at at

at, str

aduie

ste-te s

a le prive

sti a

sa cum le prive

ste
Iehova: ca pe o ur

aciune. Deuteronomul 27:15.
4

Si cultul str

amo

silor este r

asp

andit

n multe religii false.

Inainte de a

nv

a ta adev

arul biblic, unii oameni credeau c

a
3. a) Ce spune Biblia despre folosirea icoanelor, si de ce i-ar putea fi
greu cuiva s

a accepte punctul de vedere divin? b) Ce ar trebui s

a faci cu
toate obiectele care au leg

atur

a cu

nchinarea fals

a?
4. a) De ce este cultul str

amo silor o practic

a inutil

a? b) De ce i-a inter-
zis Iehova poporului s

au s

a practice spiritismul, sub toate formele lui?
155
mor tii continu

a s

a tr

aiasc

a

ntr-un domeniu invizibil

si c

a
le pot face bine sau r

au celor vii. Poate c

a

si tu te str

aduiai
s

a- ti

mbunezi str

amo

sii deceda ti.

Ins

a, a

sa cum ai

nv

a tat

n capitolul 6, mor tii nu sunt con

stien ti de nimic. A

sadar,
orice

ncercare de a lua leg

atura cu ei este zadarnic

a. Mesa-
jele care par s

a vin

a de la persoanele dragi decedate provin,

n realitate, de la demoni. De aceea, Iehova le-a interzis is-

raeli tilor s

a

ncerce s

a vorbeasc

a cu mor tii sau s

a practice
alte forme de spiritism. Deuteronomul 18:1012.
5
Ce trebuie s

a faci dac

a religia pe care ai avut-o

nainte
practica

nchinarea la icoane sau cultul str

amo

silor? Cite

s-
te

si mediteaz

a la pasajele din Biblie care arat

a cum prive

ste
Dumnezeu aceste lucruri. Apropie-te de Iehova

n rug

aciu-
ne

si vorbe

ste-i zilnic despre dorin ta ta de a sus tine cu fer-

mitate

nchinarea adev

arat

a. Roag

a-l s

a te ajute s

a- ti

nsu

se

sti
modul lui de g

andire. Isaia 55:9.

PRIMII CRE STINI NU AU S

ARB

ATORIT CR

ACIUNUL
6
Modul de

nchinare al unei persoane poate fi contami-
nat de religia fals

a c

and aceasta particip

a la s

arb

atori foar-
te populare. S

a lu

am ca exemplu Cr

aciunul, despre care se
crede c

a celebreaz

a na

sterea lui Isus Cristos. Aproape toate

religiile a

sa-zis cre

stine serbeaz

a Cr

aciunul. Totu

si, nu exis-
t

a nici o dovad

a c

a discipolii lui Isus din secolul I ar fi tinut
aceast

a s

arb

atoare. Iat

a ce se spune

ntr-o carte:

In prime-
le dou

a secole dup

a na

sterea lui Cristos, nimeni nu a

sti-
ut cu exactitate data na

sterii lui

si erau pu tini cei intere-
sa ti s-o afle (Sacred Origins of Profound Things, de Charles
Panati).
5. Ce trebuie s

a faci dac

a religia pe care ai avut-o

nainte practica

nchi-
narea la icoane sau cultul str

amo silor?
6, 7. a) Ce cred oamenii c

a celebreaz

a la Cr

aciun, dar de ce nu au ti-
nut continuatorii lui Isus din secolul I aceast

a s

arb

atoare? b) Cu ce era
asociat

a celebrarea zilelor de na stere pe timpul primilor discipoli ai lui
Isus?
156 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
7
Totu

si, chiar dac

a ar fi

stiut data exact

a a na

sterii lui
Isus, discipolii s

ai nu ar fi serbat-o. De ce? Deoarece, a

sa
cum se spune

ntr-o enciclopedie, primii cre

stini consi-
derau s

arb

atorirea zilei de na

stere un obicei p

ag

an (The
World Book Encyclopedia).

In Biblie sunt men tionate doar
dou

a situa tii

n care s-a celebrat o zi de na

stere, ambele re-

ferindu-se la conduc

atori care nu i se

nchinau lui Iehova
(Geneza 40:20; Marcu 6:21). De asemenea, erau celebrate
zilele de na

stere ale unor zeit

a ti p

ag

ane. De exemplu, la
24 mai, romanii serbau ziua de na

stere a zei tei Diana. A

doua zi se s

arb

atorea na

sterea zeului-soare, Apolo. Astfel,

celebrarea zilelor de na

stere era asociat

a cu p

ag

anismul, nu
cu cre

stinismul.
8
Mai exist

a un motiv pentru care cre

stinii din secolul I

nu ar fi serbat na

sterea lui Isus. Discipolii s

ai

stiau f

ar

a

ndoial

a c

a aceste anivers

ari aveau leg

atur

a cu unele super-
sti tii. De exemplu, mul ti greci

si romani din antichitate
credeau c

a fiecare om are un spirit protector care a asistat
la na

sterea sa

si care vegheaz

a asupra lui pe tot parcursul
vie tii.

Intr-o carte se spune: Acest spirit avea o rela tie mis-
tic

a cu zeul

n a c

arui zi de na

stere se n

stea omul respec-

tiv (The Lore of Birthdays, de Ralph

si Adelin Linton). Cu
siguran t

a, lui Iehova nu-i place nici o s

arb

atoare care face

vreo asociere

ntre Isus

si unele supersti tii (Isaia 65:11, 12).
Av

and

n vedere aceste lucruri, de ce a ajuns atunci Cr

a-
ciunul o s

arb

atoare at

at de popular

a?
ORIGINILE CR

ACIUNULUI
9
Oamenii au

nceput s

a celebreze na

sterea lui Isus la

25 decembrie abia la c

ateva secole dup

a moartea lui.

Ins

a
Isus nu s-a n

ascut la aceast

a dat

a, ci, conform dovezilor,

n
8. Explica ti leg

atura dintre serbarea zilelor de na stere si supersti tii.
9. Cum a ajuns ziua de 25 decembrie s

a fie considerat

a ziua na sterii lui
Isus?
Sus tine cu fermitate

nchinarea adev

arat

a 157
luna octombrie.1 Atunci, de ce a fost aleas

a ziua de 25 de-
cembrie? Unii a

sa-zi

si cre

stini au dorit ca [aceast

a] dat

a s

a
coincid

a cu s

arb

atoarea roman

a p

ag

an

a care celebra na

s-
terea soarelui invincibil (The New Encyclopdia Britan-
nica). Iarna, c

and puterea soarelui p

area mai slab

a, p

ag

anii
obi

snuiau s

a practice anumite ritualuri pentru a aduce

na-
poi soarele d

at

ator de lumin

a

si c

aldur

a din c

al

atoriile sale

ndep

artate. Se credea c

a 25 decembrie era ziua c

and soa-
rele

si

ncepea c

al

atoria de

ntoarcere.

In dorin ta de a-i
converti pe p

ag

ani, conduc

atorii religio

si au adoptat aceas-
t

a s

arb

atoare

si au

ncercat s-o cre

stineze.2
10
Originea p

ag

an

a a Cr

aciunului este recunoscut

a de
mult timp. Din cauza provenien tei lui nebiblice, Cr

aciu-
nul a fost interzis

n Anglia

si

n unele colonii americane
pe parcursul secolului al XVII-lea. Cine lipsea de la mun-
c

a

n acea zi trebuia s

a pl

ateasc

a o
amend

a. Dar, dup

a pu tin timp, vechi-

le obiceiuri au fost reluate, ad

aug

an-
du-se chiar

si obiceiuri noi. Cr

aciunul
a ajuns din nou o s

arb

atoare impor-
tant

a

si continu

a s

a fie considerat

a
a

sa

n multe t

ari. Totu

si, din cauza

leg

aturii lui cu religia fals

a, cei ca-
re doresc s

a fie aproba ti de Dumne-
zeu nu celebreaz

a nici Cr

aciunul, nici
1 Vezi apendicele de la paginile 221222.
2 Si Saturnaliile au avut un rol important

n
alegerea zilei de 25 decembrie. Aceast

a s

arb

a-
toare

n cinstea zeului roman al agriculturii se
tinea

ntre 17 si 24 decembrie. Cu aceast

a oca-
zie, oamenii organizau petreceri si

si ofereau
cadouri.
10. De ce unii oameni nu au s

arb

atorit

n tre-
cut Cr

aciunul?
Ai m

anca
o bomboan

a
luat

a din noroi?
158 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
vreo alt

a s

arb

atoare care

si are originea

n

nchinarea p

a-
g

an

a.1
ESTE ORIGINEA S

ARB

ATORILOR

INTR-ADEV

AR IMPORTANT

A?
11
Unii oameni recunosc c

a s

arb

atori precum Cr

aciunul
sunt de origine p

ag

an

a,

ns

a nu cred c

a este gre

sit s

a le cele-
breze. De fapt, majoritatea nu se g

andesc la

nchinarea fals

a
c

and tin s

arb

atorile.

In plus, mul ti consider

a c

a acestea sunt
ocazii excelente de a petrece timp cu familia. E

sti

si tu de
aceea

si p

arere? Dac

a da, s-ar putea ca din cauza iubirii pen-

tru familie nu pentru religia fals

a s

a- ti fie greu s

a sus tii
cu fermitate

nchinarea adev

arat

a. Fii sigur

ns

a c

a Iehova,
cel care a

ntemeiat familia, dore

ste s

a te bucuri de rela tii

str

anse cu rudele tale (Efeseni 3:14, 15). Dar

ti po ti

nt

ari
rela tiile cu familia folosindu-te de modalit

a ti aprobate de
Dumnezeu. Apostolul Pavel ne-a ar

atat care ar trebui s

a fie
principala noastr

a preocupare: Continua ti s

a v

a asigura ti de
ceea ce

i este pl

acut Domnului. Efeseni 5:10.

12
Poate crezi c

a originea s

arb

atorilor n-are nici o leg

atur

a
cumodul

ncare sunt celebrate ele ast

azi.

Ins

a originea unui
lucru este important

a. G

ande

ste-te ce-ai face dac

a ai vedea
o bomboan

a aruncat

a

n noroi. Ai lua-o de jos ca s-o m

a-
n

anci? Bine

n teles c

a nu, pentru c

a e murdar

a.

Si s

arb

atori-
le par atr

ag

atoare,

ns

a provin din locuri murdare. Pentru
a sus tine cu fermitate

nchinarea adev

arat

a, trebuie s

a g

an-
dimla fel ca profetul Isaia, care le-a spus

nchin

atorilor ade-
v

ara ti: Nu v

a atinge ti de nimic necurat! Isaia 52:11.
1 Pentru mai multe detalii despre felul cum privesc adev

ara tii cre stini
si alte s

arb

atori foarte populare, vezi apendicele de la paginile 222223.
11. De ce tin unii oameni s

arb

atorile religioase,

ns

a care ar trebui s

a fie
principala noastr

a preocupare?
12. Ilustreaz

a de ce trebuie s

a evit

am obiceiurile si s

arb

atorile de origi-
ne p

ag

an

a.
Sus tine cu fermitate

nchinarea adev

arat

a 159
MANIFEST

A DISCERN

AM

ANT

IN RELA TIILE CU AL TII
13
Dac

a vei decide s

a nu participi la astfel de s

arb

atori,
vei fi, probabil, pus

n fa ta unor situa tii dificile. De exem-
plu, colegii de munc

a s-ar putea s

a se

ntrebe de ce nu iei
parte la obiceiurile asociate acestor s

arb

atori. Ce vei face

dac

a vei primi un cadou de Cr

aciun? Ar fi gre

sit s

a-l ac-
cep ti? Sau cumvei proceda dac

a so tul ori so tia ta nu- ti

m-
p

art

a

se

ste convingerile? Cum po ti s

a te asiguri c

a fiul sau
fiica ta nu se simte frustrat din cauz

a c

a nu tine aceste s

ar-
b

atori?
14
Desigur, ai nevoie de discern

am

ant pentru a decide
cum s

a rezolvi fiecare situa tie. Dac

a cineva

ti face o urare
cu ocazia s

arb

atorilor, po ti, pur

si simplu, s

a-i mul tume

sti.

Ins

a dac

a este vorba despre cineva pe care

l vezi des sau
cu care lucrezi, po ti da mai multe explica tii. Indiferent de
situa tie, este important s

a fii plin de tact. Biblia ne d

a ur-
m

atorul sfat: Exprimarea voastr

a s

a fie

ntotdeauna plin

a
de farmec, dreas

a cu sare, ca s

a

sti ti cum trebuie s

a-i r

as-
punde ti fiec

aruia (Coloseni 4:6). Fii

ntotdeauna respec-
tuos

si explic

a- ti atitudinea cu mult tact. Arat

a cu clarita-
te c

a nu ai nimic

mpotriva cadourilor sau a reuniunilor,
dar c

a le preferi cu alte ocazii.
15

Ins

a ce po ti face c

and cineva vrea s

a- ti ofere un cadou?
Depinde de situa tie. Poate c

a cel care ti-l ofer

a

ti spune
ceva de genul:

Stiu c

a tu nu tii aceast

a s

arb

atoare, dar
vreau s

a- ti dau un cadou.

In acest caz, ai putea considera
c

a accept

and cadoul nu

nseamn

a neap

arat c

a participi la
s

arb

atoare. Bine

n teles, dac

a persoana respectiv

a nu- ti cu-
noa

ste convingerile,

i po ti spune c

a tu nu celebrezi acea
s

arb

atoare. Ai putea chiar s

a-i explici c

a prime

sti cadoul de
13. Ce situa tii dificile pot ap

area dac

a nu participi la astfel de s

arb

atori?
14, 15. Cum ai putea proceda c

and cineva

ti face o urare cu ocazia s

ar-
b

atorilor sau

ti ofer

a un cadou?
160 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
la ea, dar c

a tu nu-i vei oferi nici un cadou cu acea ocazie.

Ins

a dac

a cineva

ti ofer

a uncadou cu inten tia de a demon-
stra c

a- ti

ncalci convingerile de dragul unor lucruri mate-
riale, ar fi

n telept s

a-l refuzi.
MANIFEST

A DISCERN

AM

ANT

IN FAMILIE
16
Ce po ti face dac

a membrii familiei tale nu- ti

mp

art

a-

sesc convingerile?

Si

n aceast

a situa tie ai nevoie de tact.
Nu trebuie s

a faci caz de orice obicei sau s

arb

atoare pe ca-
re rudele tale decid s

a o tin

a. Dimpotriv

a, respect

a-le drep-
tul la opinie, a

sa cum ai vrea ca

si ei s

a-l respecte pe al t

au
(Matei 7:12). Evit

a orice activit

a ti care te implic

a direct

n
celebrarea acelei s

arb

atori.

Ins

a fii rezonabil c

and e vorba
de lucruri care nu au de-a face cu celebrarea

n sine. Bi-
ne

n teles, trebuie s

a ac tionezi

ntotdeauna

n a

sa fel

nc

at
s

a- ti p

astrezi con

stiin ta curat

a. 1 Timotei 1:18, 19.
17
Ce pute ti face pentru ca fiul sau fiica voastr

a s

a nu se
simt

a frustrat din cauz

a c

a nu tine aceste s

arb

atori nebibli-
ce? Depinde foarte mult de ceea ce face ti pe parcursul anu-
lui. Unii p

arin ti aleg anumite momente pentru a le oferi

copiilor cadouri.

In plus, timpul

si aten tia voastr

a iubitoa-
re sunt cele mai frumoase cadouri pe care le pute ti face
copiilor vo

stri.
PRACTIC

A

INCHINAREA ADEV

ARAT

A
18
Pentru a-i fi pl

acut lui Dumnezeu, trebuie s

a respingi

nchinarea fals

a

si s

a sus tii cu fermitate

nchinarea adev

a-
rat

a. Ce presupune acest lucru? Biblia spune: S

a ne preo-
cup

am unii de al tii ca s

a ne stimul

am la iubire

si la lucr

ari
16. Cum po ti ac tiona cu tact c

and e vorba de s

arb

atori?
17. Ce pute ti face pentru ca fiul sau fiica voastr

a s

a nu se simt

a frustrat
v

az

andu-i pe al tii celebr

and s

arb

atorile?
18. Cum te ajut

a asistarea la

ntrunirile cre stine s

a sus tii cu fermitate

nchinarea adev

arat

a?
Sus tine cu fermitate

nchinarea adev

arat

a 161
excelente, neabandon

and

ntrunirea noastr

a, cum au unii
obiceiul, ci

ncuraj

andu-ne unii pe al tii,

si aceasta cu at

at
mai mult cu c

at vede ti c

a ziua se apropie (Evrei 10:24, 25).

Intrunirile cre

stine sunt ocazii de bucurie

n care te po ti

nchina lui Dumnezeu a

sa cum dore

ste el (Psalmii 22:22;

122:1). La

ntruniri, cre

stinii fideli pot face schimb de

n-
curaj

ari. Romani 1:12.
19
Oalt

a modalitate prin care po ti sus tine cu fermitate

n-
chinarea adev

arat

a este aceea de a le vorbi altora despre lu-
crurile pe care le-ai

nv

a tat studiind Biblia cu Martorii lui
Iehova. Mul ti oameni suspin

a

si gem realmente din cau-
za r

aut

a tii care domne

ste

nlume (Ezechiel 9:4). Probabil c

a

si tuai cunoscu ti care se afl

a

naceast

a situa tie.

Incearc

a s

a le
vorbe

sti despre speran ta ta biblic

a. Petrec

and timp

n com-
pania cre

stinilor adev

ara ti

si vorbindu-le altora despre mi-
nunatele adev

aruri biblice pe care le-ai

nv

a tat, vei observa
c

a, treptat, nu vei mai sim ti dorin ta de a tine obiceiurile
practicate

n

nchinarea fals

a. Fii sigur c

a, sus tin

and cu fer-
mitate

nchinarea adev

arat

a, vei fi fericit

si vei avea parte de
multe binecuv

ant

ari. Maleahi 3:10.
19. De ce este important s

a le vorbe sti altora despre lucrurile

nv

a tate
din Biblie?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Nici icoanele, nici cultul str

amo

silor
nu sunt compatibile cu

nchinarea adev

arat

a.
Exodul 20:4, 5; Deuteronomul 18:1012.
Este gre

sit s

a particip

am la s

arb

atori
de origine p

ag

an

a. Efeseni 5:10.
Adev

ara tii cre

stini trebuie s

a fie plini de tact
c

and le prezint

a altora convingerile lor.
Coloseni 4:6.
162 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
Practicarea

nchin

arii adev

arate

ti poate aduce mult

a fericire

IN COMPARA TIE cu vastul univers, p

am

antul este minus-
cul. De fapt, pentru Iehova, Cel care a f

acut cerurile

si p

a-
m

antul, na tiunile sunt ca o pic

atur

a de ap

a din vadr

a
(Psalmul 115:15; Isaia 40:15). Cu toate acestea, Biblia spu-
ne: DOMNUL este l

ang

a to ti cei care

Il cheam

a, l

ang

a cei
ce

Il cheam

a

n adev

ar. El

mpline

ste dorin tele celor ce se

tem de El, le aude strig

atul (Psalmul 145:18, 19). G

ande

s-
te-te: Creatorul atotputernic este l

ang

a noi

si ne aude c

and

Il chem

am

n adev

ar! Ce privilegiu avem s

a ne putem
apropia de Dumnezeu

n rug

aciune!
2
Totu

si, dac

avremca Iehova s

a ne asculte rug

aciunile, tre-
buie s

a ne rug

am

n modul aprobat de el.

Ins

a cum putem
face aceasta dac

a nu

stimce ne

nva t

a Biblia despre rug

aciu-
ne? Este foarte important s

a cunoa

stem ce spun Scripturile,

deoarece rug

aciunea ne ajut

a s

a ne apropiem de Iehova.
DE CE TREBUIE S

A NE RUG

AM LUI IEHOVA?
3
Unmotiv important pentru care trebuie s

a ne rug

amlui
1, 2. De ce trebuie s

a consider

am rug

aciunea un mare privilegiu, si de
ce e necesar s

a stim ce ne

nva t

a Biblia despre rug

aciune?
3. Men tioneaz

a un motiv important pentru care trebuie s

a ne rug

am lui
Iehova.
CAPITOLUL 17
Apropie-te de Dumnezeu

n rug

aciune
De ce trebuie s

a ne rug

am lui Dumnezeu?
Ce trebuie s

a facem ca Dumnezeu
s

a ne asculte rug

aciunile?
Cum ne r

aspunde Dumnezeu la rug

aciuni?
Iehova este acela c

a el

nsu

si ne

ncurajeaz

a s

a ne rug

am.
Cuv

antul s

au ne

ndeamn

a: Nu v

a

ngrijora ti de nimic, ci

n orice lucru, prin rug

aciune

si implorare

mpreun

a cu
exprim

ari de mul tumire, face ti-i cunoscute lui Dumnezeu
cererile voastre;

si pacea lui Dumnezeu, care

ntrece orice
g

andire, v

a va p

azi inimile

si facult

a tile mintale prin inter-
mediul lui Cristos Isus (Filipeni 4:6, 7). Cu siguran t

a, nu
dorim s

a neglij

am aceast

a m

asur

a iubitoare, pus

a la dispo-
zi tia noastr

a de Suveranul universului!
4

In plus, rug

andu-ne cu regularitate lui Iehova, ne

nt

a-
rim rela tiile cu el. Prietenii adev

ara ti nu comunic

a numai
c

and au nevoie de ceva. Dimpotriv

a, ei se intereseaz

a unul
de altul

mp

art

a

sindu-

si deschis g

andurile, temerile

si sen-
timentele, ceea ce duce la consolidarea prieteniei lor. Ace-
la

si lucru se poate spune

si despre rela tiile noastre cu Ieho-
va Dumnezeu. Studiind aceast

a carte, ai aflat multe despre
ceea ce ne

nva t

a Biblia cu privire la Iehova, personalitatea
sa

si scopurile sale. Acum

stii c

a el este o persoan

a real

a.
Prin rug

aciune

ti po ti exprima g

andurile

si cele mai intime
4. Cum ne ajut

a rug

aciunile rostite cu regularitate s

a ne

nt

arim rela tii-
le cu Iehova?
Creatorul cerurilor
si al p

am

antului este
dispus s

a ne asculte
rug

aciunile
165
sentimente

nfa ta Tat

alui t

au ceresc. F

ac

and a

sa, te vei apro-

pia mai mult de Iehova. Iacov 4:8.
CE TREBUIE S

A FACEM
PENTRU A NE FI ASCULTATE RUG

ACIUNILE?
5
Ascult

a Iehova toate rug

aciunile? Iat

a ce le-a spus el is-
raeli tilor r

azvr

ati ti din zilele profetului Isaia: Oric

at de
mult v-a ti ruga, n-ascult: m

ainile v

a sunt pline de s

ange!
(Isaia 1:15). Prin urmare, unele dintre ac tiunile noastre

l
pot determina pe Dumnezeu s

a nu ne asculte rug

aciunile.
Pentru ca Dumnezeu s

a accepte, a

sadar, rug

aciunile noas-
tre trebuie s

a

ntrunim c

ateva cerin te de baz

a.
6
O cerin t

a esen tial

a este aceea s

a avem credin t

a (Mar-
cu 11:24). Iat

a ce a scris apostolul Pavel: F

ar

a credin t

a este
imposibil s

a-i pl

acem [lui Dumnezeu], fiindc

a cel ce se
apropie de Dumnezeu trebuie s

a cread

a c

a el exist

a

si c

a de-
vine r

aspl

atitorul celor care

l caut

a st

aruitor (Evrei 11:6).
Adev

arata credin t

a

nseamn

a mai mult dec

at a

sti c

a Dum-
nezeu exist

a

si c

a ne ascult

a rug

aciunile. Credin ta se de-
monstreaz

a prin fapte. Astfel, modul

n care ne tr

aim via-
ta

n fiecare zi trebuie s

a reflecte credin ta noastr

a. Iacov
2:26.
7
De asemenea, Iehova pretinde umilin t

a

si sinceritate
din partea celor care se apropie de el

n rug

aciune. Nu-i
a

sa c

a avem motive

ntemeiate s

a fim umili c

and

i vor-
bim lui Iehova? C

and se adreseaz

a unui rege sau unui
pre

sedinte, oamenii sunt

n general respectuo

si, recunos-
c

and pozi tia acestuia de

nalt demnitar. Cu at

at mai mult
ar trebui s

a manifest

am respect c

and ne apropiem de Ie-
hova (Psalmul 138:6)! El este Dumnezeul Cel Atotputer-
5. De unde stim c

a Iehova nu ascult

a toate rug

aciunile?
6. Care este o cerin t

a esen tial

a pentru ca rug

aciunile noastre s

a fie as-
cultate de Dumnezeu, si cum o putem

ndeplini?
7. a) De ce trebuie s

a fim respectuo si c

and

i vorbim lui Iehova

n rug

a-
ciune? b) Cumputem da dovad

a de umilin t

a si sinceritate

n rug

aciune?
166 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
nic (Geneza 17:1)! Modul

n care ne adres

am lui Dumne-
zeu

n rug

aciune trebuie s

a reflecte faptul c

a recunoa

stem
cu umilin t

a pozi tia pe care o avem

naintea lui. Tot umi-
lin ta este cea care ne va

ndemna s

a ne rug

am din inim

a

si cu sinceritate, evit

and rug

aciunile mecanice, repetitive.
Matei 6:7, 8.
8
O alt

a cerin t

a pentru a fi asculta ti de Dumnezeu este
aceea de a ac tiona

n armonie cu rug

aciunile noastre. Ieho-

va dore

ste s

a facem tot ce ne st

a

n putin t

a

n leg

atur

a cu
lucrul pentru care ne-am rugat. De exemplu, dac

a ne ru-
g

amd

a-ne ast

azi p

ainea noastr

a pentru aceast

a zi, trebuie
s

a lucr

am din greu indiferent de locul de munc

a pe care-l
g

asim(Matei 6:11; 2 Tesaloniceni 3:10). Dac

a

i ceremajuto-
rul pentru a ne

nvinge o sl

abiciune carnal

a, trebuie s

a fim
aten ti s

a evit

am situa tiile care ne-ar putea duce

n ispit

a
(Coloseni 3:5). Pe l

ang

a aceste cerin te de baz

a, este impor-
tant s

a cunoa

stem

si r

aspunsul la c

ateva

ntreb

ari privitoa-
re la rug

aciune.
C

ATEVA

INTREB

ARI PRIVITOARE LA RUG

ACIUNE
9
Cui trebuie s

a ne rug

am? Isus i-a

nv

a tat pe continuato-
rii s

ai s

a se roage Tat

alui nostru care este

n ceruri (Matei
6:9). Prin urmare, trebuie s

a ne rug

am numai lui Iehova

Dumnezeu. Totodat

a, Iehova ne cere s

a recunoa

stem pozi-
tia de Fiu unic-n

ascut a lui Isus Cristos. A

sa cum am

nv

a-
tat

n capitolul 5, Isus a fost trimis pe p

am

ant pentru a ne
r

ascump

ara din p

acat

si moarte (Ioan 3:16; Romani 5:12).
El a fost numit Mare Preot

si Judec

ator (Ioan 5:22; Evrei
6:20). De aceea, Scripturile ne poruncesc s

a ne rug

am prin
intermediul lui Isus. Chiar el a spus: Eu sunt calea

si ade-
v

arul

si via ta. Nimeni nu vine la Tat

al dec

at prin interme-
diul meu (Ioan 14:6). Dac

a vrem ca rug

aciunile noastre s

a
8. Cum putem ac tiona

n armonie cu rug

aciunile noastre?
9. Cui trebuie s

a ne rug

am, si prin cine?
Apropie-te de Dumnezeu

n rug

aciune 167
fie ascultate, trebuie s

a ne rug

amnumai lui Iehova prin Fiul

s

au.
10
Trebuie s

a st

am

ntr-o anumit

a pozi tie c

and ne rug

am?
Nu. Iehova nu ne cere o anumit

a pozi tie a m

ainilor sau a
corpului. Biblia ne arat

a c

a putem s

a ne rug

am a

seza ti, cu
capul plecat,

n genunchi,

n picioare sau

n diverse alte po-
zi tii (Neemia 8:6; Daniel 6:10; Marcu 11:25). Ceea ce con-
teaz

a cu adev

arat este atitudinea corect

a a inimii, nu pozi tia
corpului, care este v

azut

a de al tii. De fapt, pe parcursul ac-
tivit

a tilor noastre zilnice sau

ntr-un moment critic, ne pu-
tem ruga

n g

and, indiferent unde ne afl

am. Iehova aude
aceste rug

aciuni, chiar dac

a pentru cei din jurul nostru ele
trec neobservate. Neemia 2:16.
11
Pentru ce ne putem ruga? Biblia explic

a: Indiferent ce
am cere potrivit voin tei sale, el [Iehova] ne ascult

a (1 Ioan
5:14). A

sadar, ne putem ruga pentru orice lucru care este

n armonie cu voin ta lui Dumnezeu. Ne putem ruga pen-

tru chestiuni personale? Bine

n teles! C

and ne rug

am lui Ie-
hova e ca

si cumamvorbi cu unprietenapropiat. Ne putem
v

arsa inimile

naintea lui Dumnezeu, vorbind deschis de-
spre fr

am

ant

arile noastre (Psalmul 62:8). E bine s

a-i cerem
spiritul sf

ant, care ne va ajuta s

a facem ce este drept (Luca

11:13). Ne putem ruga, de asemenea, pentru

ndrumare, ca
s

a lu

am decizii

n telepte,

si pentru putere, ca s

a facem fa t

a
problemelor (Iacov 1:5). C

and p

ac

atuim, trebuie s

a ne ru-
g

ampentru iertare pe baza jertfei lui Cristos (Efeseni 1:3, 7).

Cu siguran t

a, nu trebuie s

a ne rug

am numai pentru pro-

bleme personale. Este bine s

a ne rug

am

si pentru al tii, de
exemplu pentru membrii familiei sau pentru colaboratorii

n

nchinare. Faptele 12:5; Coloseni 4:12.
10. De ce nu trebuie s

a st

am neap

arat

ntr-o anumit

a pozi tie c

and ne ru-
g

am?
11. Men tioneaz

a c

ateva chestiuni personale pentru care ne putem ruga.
168 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
12
Cele mai importante lucruri pentru care trebuie s

a ne
rug

am sunt cele

n leg

atur

a cu Iehova Dumnezeu. Cu sigu-

ran t

a, avem motive s

a-i aducem laude sincere

si s

a-i mul-
tumim pentru toat

a bun

atatea sa (1 Cronici 29:1013).

In
rug

aciunea model, consemnat

a

n Matei 6:913, Isus ne-a

nv

a tat s

a ne rug

am pentru sfin tirea numelui lui Dumne-

zeu. Imediat dup

a aceea, el a vorbit despre venirea Rega-
tului lui Dumnezeu

si despre

nf

aptuirea voin tei divine pe
p

am

ant, precum

n cer. Numai dup

a ce a men tionat aceste
lucruri importante

n leg

atur

a cu Iehova, s-a referit Isus

si
la chestiuni personale. Dac

a

i vom acorda

si noi

nt

aietate
lui Dumnezeu

n rug

aciunile noastre, vom demonstra c

a
nu suntem preocupa ti doar de binele nostru.
13
C

at de lungi ar trebui s

a fie rug

aciunile? Biblia nu spe-
cific

a c

at timp trebuie s

a dureze rug

aciunile personale sau

publice. Durata lor poate varia: de la o rug

aciune scurt

a ros-
tit

a

nainte de mas

a, la o rug

aciune lung

a, personal

a,

n ca-
re ne v

ars

am inima

naintea lui Iehova (1 Samuel 1:12, 15).
Totu

si, Isus i-a condamnat pe ipocri tii care rosteau rug

a-
ciuni lungi pentru a fi v

azu ti de al tii (Luca 20:46, 47). Ieho-
va nu se las

a impresionat de astfel de rug

aciuni. Important
este s

a ne rug

am din inim

a. Prin urmare, durata rug

aciuni-
lor aprobate de Dumnezeu difer

a

n func tie de necesit

a ti

si
de situa tie.
14
C

at de des ar trebui s

a ne rug

am? Biblia ne

ncurajea-
z

a s

a ne rug

am

ncontinuu, s

a persever

am

n rug

aciune

si s

a ne rug

amne

ncetat (Matei 26:41; Romani 12:12; 1 Te-

saloniceni 5:17). Bine

n teles, aceste

ndemnuri nu vor s

a
spun

a c

a trebuie s

a ne rug

am lui Iehova

n fiecare moment
12. Cum putem s

a-i acord

am

nt

aietate Tat

alui nostru ceresc

n rug

a-
ciune?
13. Potrivit Scripturilor, c

at de lungi ar trebui s

a fie rug

aciunile noastre?
14. Ce

nseamn

a s

a ne rug

am

ncontinuu, a sa cum ne

ndeamn

a Bi-
blia, si de ce este

ncurajator pentru noi acest lucru?
Apropie-te de Dumnezeu

n rug

aciune 169
al zilei. Mai degrab

a, Biblia ne

ndeamn

a s

a ne rug

am cu
regularitate, mul tumindu-i

ncontinuu lui Iehova pentru
bun

atatea pe care ne-o arat

a

si cer

andu-i s

a ne c

al

auzeasc

a,
s

a ne aline suferin ta

si s

a ne dea putere. Nu este

ncuraja-
tor s

a

stim c

a-i putem vorbi lui Iehova

n rug

aciune oric

at
de mult

si oric

at de des dorim? Dac

a apreciem cu adev

arat
privilegiul rug

aciunii, vom g

asi multe ocazii s

a ne rug

am
Tat

alui nostru ceresc.
15
De ce trebuie s

a spunem amin la sf

ar situl rug

aciunii?
Cuv

antul amin

nseamn

a cu siguran t

a sau a

sa s

a fie.
Exemplele consemnate

n Biblie arat

a c

a este potrivit s

a
spunem amin la sf

ar

situl unei rug

aciuni personale sau

publice (1 Cronici 16:36; Psalmul 41:13). Rostind amin la
sf

ar

situl rug

aciunilor personale, demonstr

am c

a ne-am ru-
gat cu sinceritate. C

and spunemamin,

n g

and sau cu vo-

ce tare, la

ncheierea unei rug

aciuni publice rostite de alt-

cineva, ar

at

am c

a suntem de acord cu ideile exprimate.
1 Corinteni 14:16.
CUM NE R

ASPUNDE DUMNEZEU LA RUG

ACIUNI
16
Ne r

aspunde Iehova

ntr-adev

ar la rug

aciuni? Desigur!
Avem motive

ntemeiate s

a credem c

a Cel care ascult

a ru-
g

aciunea r

aspunde la rug

aciunile sincere rostite de milioa-

ne de oameni (Psalmul 65:2). Iehova ne r

aspunde la rug

a-
ciuni

n diverse moduri.
17
Iehova se folose

ste de

ngeri

si de slujitorii s

ai de pe
p

am

ant pentru a ne r

aspunde la rug

aciuni (Evrei 1:13, 14).

Exist

a mul ti oameni care s-au rugat lui Dumnezeu s

a-i aju-
te s

a

n teleag

a Biblia

si care, la scurt timp dup

a aceea, au
15. De ce trebuie s

a spunem amin la sf

ar situl rug

aciunilor personale
sau publice?
16. Ce convingere avem privitor la rug

aciunile noastre?
17. De ce putem spune c

a Dumnezeu se folose ste de

ngeri si de slujito-
rii s

ai de pe p

am

ant pentru a ne r

aspunde la rug

aciuni?
170 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
fost contacta ti de un slujitor al lui Iehova. Astfel de expe-
rien te demonstreaz

a c

a

ngerii ne

ndrum

a

n lucrarea de
predicare a Regatului (Revela tia 14:6). C

and suntem

ntr-o
situa tie grea, Iehova ne-ar putea r

aspunde la rug

aciuni

n-
demn

andu-l pe un cre

stin s

a ne ajute. Proverbele 12:25;
Iacov 2:16.
18
De asemenea, Iehova Dumnezeu se folose

ste de spiri-
tul sf

ant

si de Cuv

antul s

au, Biblia, pentru a r

aspunde la
18. Cum se folose ste Iehova de spiritul sf

ant si de Cuv

antul s

au pentru
a r

aspunde la rug

aciunile slujitorilor lui?
Te po ti ruga oric

and
Apropie-te de Dumnezeu

n rug

aciune 171
rug

aciunile slujitorilor s

ai.
C

and

i cerem ajutor pen-
tru a face fa t

a

ncerc

ari-
lor, el ne ofer

a

ndrumare

si putere prin spiritul s

au
sf

ant (2 Corinteni 4:7). De
multe ori, Iehova r

aspun-
de la rug

aciunile

n care

i
cerem

ndrumare prin Bi-
blie, care ne ajut

a s

a lu

am
decizii

n telepte.

In timp
ce studiem personal Biblia sau citim anumite publica tii
cre

stine, precum cartea de fa t

a, putem g

asi versete deosebit
de utile. De asemenea, cu ocazia unei

ntruniri cre

stine sau
a unei discu tii cu un b

atr

an de congrega tie interesat de bi-

nele nostru, putemafla chiar ideile biblice de care avemne-
voie. Galateni 6:1.
19
Dac

a ni se pare

ns

a c

a r

aspunsul lui Iehova

nt

arzie,
nu trebuie s

a tragem niciodat

a concluzia c

a el nu poate
s

a ne r

aspund

a la rug

aciuni. Dimpotriv

a, trebuie s

a ne
amintim c

a Iehova r

aspunde la rug

aciunile noastre

n mo-
mentul

si

n modul

n care consider

a el de cuviin t

a. El

stie
mult mai bine dec

at noi ce necesit

a ti avem

si cum trebu-
ie s

a ni le satisfac

a. Deseori, el ne las

a s

a continu

am s

a
cerem, s

a c

aut

am

si s

a batem (Luca 11:510). Perseveren-
ta noastr

a

i demonstreaz

a lui Dumnezeu c

a ne dorim
mult lucrul pentru care ne rug

am

si c

a avem o credin t

a
19. Ce anume trebuie s

a avem

n vedere c

and ni se pare c

a rug

aciunile
noastre nu primesc r

aspuns?
Iehova ne r

aspunde
la rug

aciuni

ndemn

andu-l
pe un cre stin s

a ne ajute
sincer

a. Mai mult dec

at at

at, r

aspunsul
lui Iehova nu poate fi recunoscut

ntot-
deauna cu u

surin t

a. De exemplu, c

and
ne rug

am cu privire la o anumit

a

ncer-
care, s-ar putea ca Dumnezeu s

a ne r

as-
pund

a nu

nl

atur

and neap

arat problema
respectiv

a, ci d

andu-ne puterea de care

avem nevoie pentru a o suporta. Fili-
peni 4:13.
20
C

at de recunosc

atori suntem c

a Cre-
atorul vastului univers este aproape de
to ti cei care i se adreseaz

a

n rug

aciu-
ne a

sa cum trebuie (Psalmul 145:18)! S

a
ne folosimdinplin de acest privilegiu ex-
traordinar!

In felul acesta vom avea feri-
cita ocazie de a ne apropia

si mai mult de Iehova, Cel care
ascult

a rug

aciunea.
20. De ce ar trebui s

a ne folosim din plin de pre tiosul privilegiu al ru-
g

aciunii?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Dac

a ne rug

am cu regularitate lui Iehova,

ne apropiem

si mai mult de el. Iacov 4:8.
Pentru ca rug

aciunile noastre s

a fie ascultate,
trebuie s

a ne rug

am cu credin t

a, umilin t

a

si sinceritate. Marcu 11:24.

Trebuie s

a ne rug

am numai lui Iehova prin Fiul

s

au. Matei 6:9; Ioan 14:6.
Pentru a ne r

aspunde la rug

aciuni, Iehova, Cel

care ascult

a rug

aciunea, se folose

ste de

ngeri,
de slujitorii s

ai p

am

ante

sti, de spiritul sf

ant

si de Cuv

antul s

au. Psalmul 65:2.
173
IAT

A ap

a! Ce m

a

mpiedic

a s

a fiu botezat? Aceast

a

n-
trebare a fost pus

a

n secolul I e.n. de un func tionar de
la curtea Etiopiei. Un cre

stin pe nume Filip

i demonstra-
se c

a Isus era promisul Mesia. Profund impresionat de

1. De ce a cerut un func tionar de la
curtea Etiopiei s

a fie botezat?
CAPITOLUL 18
Botezul

si prietenia ta cu Dumnezeu
Cum se efectueaz

a botezul cre stin?
Ce pa si trebuie s

a faci
ca s

a te califici pentru botez?
Cum se dedic

a cineva lui Dumnezeu?
Ce anume ar trebui s

a te

ndemne s

a te botezi?
cele

nv

a tate din Scripturi, etiopianul a trecut la ac tiu-
ne. El

si-a manifestat dorin ta de a fi botezat! Faptele
8:2636.
2
Dac

a ai studiat cu aten tie capitolele precedente cu un

Martor al lui Iehova, poate c

a

si tu te

ntrebi: Ce m

a

m-
piedic

a s

a fiu botezat? Ai

nv

a tat deja despre promisiunea
biblic

a de a tr

ai ve

snic

n Paradis (Luca 23:43; Revela tia
21:3, 4). Ai

nv

a tat, de asemenea, despre starea mor tilor

si despre speran ta

nvierii (Eclesiastul 9:5; Ioan 5:28, 29).
Probabil c

a asi

sti al

aturi de Martorii lui Iehova la

ntru-
nirile congrega tiei

si observi modul

n care practic

a ei re-
ligia adev

arat

a (Ioan 13:35).

Si, lucrul cel mai important,
ai

nceput s

a cultivi rela tii personale cu Iehova Dum-

nezeu.
3
Cum po ti ar

ata c

a dore

sti s

a-i sluje

sti lui Dumnezeu?

Isus le-a spus continuatorilor s

ai: Duce ti-v

a . . .

si face ti
discipoli din oameni ai tuturor na tiunilor, botez

andu-i
(Matei 28:19). Isus

nsu

si a fost botezat

nap

a, l

as

andu-ne
un exemplu

n acest sens. El n-a fost doar stropit cu ap

si nici nu i s-a turnat ap

a pe cap (Matei 3:16). Cuv

antul
a boteza provine dintr-un termen grecesc care

nseam-
n

a a cufunda. Prin urmare, botezul cre

stin presupune
cufundarea total

a

n ap

a.
4
Botezul

n ap

a este o cerin t

a pentru to ti cei care do-
resc s

a se bucure de rela tii personale cu Iehova Dumne-

zeu. Prin botez, demonstrezi

nmod public c

a dore

sti s

a-i
sluje

sti lui Dumnezeu

si c

a

ti g

ase

sti desf

atarea

n

nf

ap-
tuirea voin tei sale (Psalmul 40:7, 8). Totu

si, ca s

a te cali-
fici pentru botez, trebuie mai

nt

ai s

a faci anumi ti pa

si.
2. De ce ar trebui s

a te g

ande sti cu seriozitate la botez?
3. a) Ce porunc

a le-a dat Isus continuatorilor s

ai? b) Cum se efec-
tueaz

a botezul?
4. Ce demonstreaz

a botezul

n ap

a?
Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu 175
AI NEVOIE DE CUNO STIN T

A SI CREDIN T

A
5
Tu ai

nceput deja s

a faci primul pas. Cum? Asimi-

l

and cuno stin t

a despre Iehova Dumnezeu

si Isus Cristos,
probabil printr-un studiu sistematic al Bibliei (Ioan 17:3).

Ins

a mai ai multe lucruri de

nv

a tat. Cre

stinii doresc s

a
fie umplu ti de cuno

stin ta exact

a a voin tei [lui Dumne-
zeu] (Coloseni 1:9). De mare ajutor

n acest sens

ti va
fi asistarea la

ntrunirile Martorilor lui Iehova. De fapt,
este chiar important s

a faci acest lucru (Evrei 10:24, 25).

Particip

and cu regularitate la

ntruniri,

ti vei

mbog

a ti
cuno

stin ta despre Dumnezeu.

6
Bine

n teles, nu trebuie s

a cuno

sti Biblia pe de rost ca

s

a te califici pentru botez. Func tionarul de la curtea Etio-

piei cuno

stea c

ateva lucruri din Scripturi,

ns

a avea ne-
voie de ajutor pentru a

n telege anumite pasaje (Faptele
8:30, 31).

Si tu mai ai multe de

nv

a tat. De fapt,

ntot-
deauna vei avea ceva de

nv

a tat despre Dumnezeu (Ecle-
siastul 3:11). Cu toate acestea,

nainte de botez, trebuie
s

a cuno

sti

si s

a accep ti cel pu tin

nv

a t

aturile de baz

a ale
Bibliei, cum ar fi adev

arul despre starea mor tilor

si im-
portan ta numelui lui Dumnezeu

si a Regatului s

au (Evrei
5:12).
7
Dar cuno

stin ta nu este suficient

a, deoarece f

ar

a cre-
din t

a este imposibil s

a-i pl

acem [lui Dumnezeu] (Evrei

11:6). Potrivit Bibliei, c

and au aflat mesajul cre

stin, unii
locuitori ai Corintului antic au

nceput s

a cread

a

si au
fost boteza ti (Faptele 18:8).

Inmodasem

an

ator, prinstu-
dierea Bibliei cape ti credin ta c

a aceast

a carte este Cuv

an-
5. a) Care este primul pas necesar ca s

a te califici pentru botez? b) De
ce sunt importante

ntrunirile cre stine?
6. C

at

a cuno stin t

a biblic

a trebuie s

a ai ca s

a te califici pentru botez?
7. Ce efect ar trebui s

a aib

a asupra ta studierea Bibliei?
176 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
tul inspirat al lui Dumnezeu. De asemenea, studierea Bi-
bliei te va ajuta s

a manife

sti credin t

a

n promisiunile lui
Dumnezeu

si

n puterea salvatoare a jertfei lui Isus. Io-
sua 23:14; Faptele 4:12; 2 Timotei 3:16, 17.
VORBE STE-LE ALTORA
DESPRE ADEV

ARUL BIBLIC
8
Pe m

asur

a ce credin ta ta va cre

ste,

ti va fi greu s

a tii
numai pentru tine lucrurile

nv

a tate (Ieremia 20:9). Vei
sim ti dorin ta puternic

a de a le vorbi

si altora despre Dum-
nezeu

si scopurile sale. 2 Corinteni 4:13.
9
La

nceput, ai putea s

a le vorbe

sti cu tact despre ade-

v

arul Bibliei rudelor, prietenilor, vecinilor

si colegilor de
munc

a. Cu timpul, poate c

a vei dori s

a participi la lucra-
rea de predicare organizat

a, efectuat

a de Martorii lui Ie-
hova. Vorbe

ste-i Martorului sau Martorei cu care studiezi

Biblia despre dorin ta ta. Dac

a e

sti calificat pentru minis-

terul public, se vor face demersuri pentru ca tu

si per-
soana cu care studiezi s

a v

a

nt

alni ti cu doi b

atr

ani de
congrega tie.
10
Cu aceast

a ocazie

i vei cunoa

ste mai bine pe b

atr

a-
nii cre

stini care p

astoresc turma lui Dumnezeu (Faptele

20:28; 1 Petru 5:2, 3). Dac

a ace

sti b

atr

ani constat

a c

a

n-
telegi

nv

a t

aturile de baz

a ale Bibliei

si c

a crezi

n ele, c

a
tr

aie

sti

n armonie cu principiile lui Dumnezeu

si c

a vrei
realmente s

a devii Martor al lui Iehova, te vor anun ta c

a
e

sti calificat s

a participi la ministerul public ca proclama-

tor nebotezat al ve

stii bune.
8. Ce anume te va

ndemna s

a le vorbe sti altora despre lucrurile

n-
v

a tate?
9, 10. a) Cu cine po ti vorbi la

nceput despre adev

arul Bibliei? b) Ce
trebuie s

a faci dac

a dore sti s

a participi la lucrarea de predicare orga-
nizat

a, efectuat

a de Martorii lui Iehova?
Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu 177
11
Totodat

a, s-ar putea s

a fie necesar s

a faci schimb

ari

n via t

a ca s

a te califici pentru ministerul public. Poate

c

a va trebui s

a renun ti la unele practici ascunse. De ace-

ea,

nainte de a cere s

a devii vestitor nebotezat, trebu-

ie s

a fii sigur c

a nu te faci vinovat de p

acate grave, cum

ar fi imoralitatea sexual

a, be tia

si consumul de droguri.
1 Corinteni 6:9, 10; Galateni 5:1921.
C

AIN T

A SI CONVERTIRE
12

Inainte de a te califica pentru botez mai trebuie s

a faci
c

a tiva pa

si. Apostolul Petru a spus: C

ai ti-v

a . . .

si

ntoar-
ce ti-v

a, ca s

a v

a fie

sterse p

acatele (Faptele 3:19). A te c

ai

nseamn

a a regreta sincer o fapt

a comis

a. C

ain ta este foar-
te important

a pentru cei care au dus o via t

a imoral

a.

Ins

a
chiar

si cei cu o conduit

a relativ moral

a trebuie s

a se c

aias-
c

a. De ce? Deoarece to ti oamenii sunt p

ac

ato

si

si au nevoie
de iertarea lui Dumnezeu (Romani 3:23; 5:12).

Inainte s

a
studiezi Biblia, nu cuno

steai voin ta lui Dumnezeu. Cum

ai fi putut atunci s

a-i

ndepline

sti pe deplin voin ta?

In te-
legi, a

sadar, de ce trebuie s

a te c

aie

sti?
13
C

ain ta trebuie urmat

a de convertire, sau

ntoarcere.
Nu este suficient s

a regre ti unele lucruri. Trebuie s

a res-
pingi modul de via t

a din trecut

si s

a fii ferm hot

ar

at s

a
faci de acum

nainte ceea ce este drept. C

ain ta

si conver-
tirea sunt doi pa

si necesari

nainte de botez.
DEDICAREA PERSONAL

A
14
Mai este un pas important pe care trebuie s

a-l faci

nainte de botez: dedicarea la Iehova Dumnezeu.

11. Ce schimb

ari trebuie s

a fac

a unii

nainte de a se califica pentru
ministerul public?
12. De ce este necesar

a c

ain ta?
13. Ce este convertirea?
14. Ce pas important mai trebuie s

a faci

nainte de botez?
178 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
15
C

and i te dedici lui Iehova Dumnezeu

ntr-o rug

aciu-
ne rostit

a din toat

a inima,

i promi ti c

a-i vei acorda pen-

tru totdeauna devo tiune exclusiv

a (Deuteronomul 6:15).
Dar de ce ar dori cineva s

a fac

a acest pas? S

a ne g

andim
ce se

nt

ampl

a c

and un b

arbat

ncepe s

a curteze o feme-
ie. Cu c

at o cunoa

ste mai bine

si

i vede calit

a tile deose-
bite, cu at

at se simte mai atras de ea. Este firesc ca, dup

a
untimp, s

a o cear

a

n c

as

atorie. E adev

arat, c

as

atoria adu-
ce cu sine responsabilit

a ti.

Ins

a iubirea

l va

ndemna pe
acest b

arbat s

a fac

a pasul decisiv.
16
C

and ajungi s

a-l cuno

sti

si s

a-l iube

sti pe Iehova, te
sim ti

ndemnat s

a-i sluje

sti dintoat

a inima

si s

a i te

nchini
f

ar

a rezerve. Oricine dore

ste s

a-l imite pe Fiul lui Dumne-

zeu, Isus Cristos, trebuie s

a se renege (Marcu 8:34). A ne

renega presupune a ne asigura c

a dorin tele

si obiectivele
noastre nu ne

mpiedic

a s

a-i acord

amlui Dumnezeu ascul-
tare absolut

a. Prin urmare,

nc

a

nainte de a te boteza, tre-
buie s

a demonstrezi c

a principalul t

au obiectiv

nvia t

a este

nf

aptuirea voin tei lui Iehova Dumnezeu. 1 Petru 4:2.
CUM PO TI DEP

A SI TEAMA DE E SEC
17
Unii ezit

a s

a se dedice lui Iehova deoarece le este fri-

c

a s

a fac

a un pas at

at de important. Probabil c

a le este
team

a c

a vor trebui s

a-i dea socoteal

a lui Dumnezeu

n
calitate de cre

stini dedica ti. Tem

andu-se c

a nu vor putea
tr

ai la

n

al timea dedic

arii lor sau c

a

l vor dezam

agi pe
Iehova, ei prefer

a s

a nu fac

a acest pas.
18
Pe m

asur

a ce vei

nv

a ta s

a-l iube

sti pe Iehova, vei

dori s

a i te dedici

si s

a faci tot posibilul ca s

a tr

aie

sti la
15, 16. Ce

nseamn

a a te dedica lui Dumnezeu, si ce st

a la baza aces-
tui pas?
17. De ce ezit

a unii s

a i se dedice lui Dumnezeu?
18. Ce anume te poate

ndemna s

a i te dedici lui Iehova?
Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu 179

al timea dedic

arii tale (Ecle-

siastul 5:4). Dup

a dedicare, vei vrea cu siguran t

a s

a
umbli

ntr-un mod demn de Iehova cu scopul de a-i pl

a-
cea pe deplin (Coloseni 1:10). Iubindu-l pe Dumnezeu,
nu ti se va p

area prea greu s

a faci voin ta lui. F

ar

a

ndoia-
l

a, vei fi de acord cu apostolul Ioan, care a scris: Iat

a ce

nseamn

a iubirea de Dumnezeu: s

a respect

am poruncile
sale; iar poruncile sale nu sunt

mpov

ar

atoare. 1 Ioan
5:3.
19
Nu trebuie s

a fii perfect ca s

a i te dedici lui Dumne-

zeu. Iehova

ti cunoa

ste limitele

si nu

ti va cere nicioda-
19. De ce nu trebuie s

a- ti fie team

a s

a te dedici lui Dumnezeu?
Un pas important
ca s

a te califici pentru
botez este asimilarea
cuno stin tei exacte din
Cuv

antul lui Dumnezeu
Credin ta ar trebui
s

a te

ndemne s

a le
vorbe sti altora despre
convingerile tale
t

a ceva peste puterile tale (Psalmul 103:14). El vrea s

a reu-

se

sti

si te va sprijini (Isaia 41:10). Po ti fi sigur c

a dac

a te

ncrezi

n Iehova din toat

a inima, el

ti va netezi c

ar

ari-
le. Proverbele 3:5, 6.
SIMBOLIZEAZ

A- TI DEDICAREA PRIN BOTEZ
20
Medit

and la lucrurile discutate, vei putea s

a i te de-
dici lui Iehova

n rug

aciune. De asemenea, to ti cei care

20. De ce dedicarea la Iehova nu este doar o chestiune personal

a?
Te-ai dedicat
lui Dumnezeu

n rug

aciune?
C

and ne botez

am,
murim fa t

a de modul nostru
de via t

a din trecut si revenim
la via t

a pentru a

nf

aptui
voin ta lui Dumnezeu
Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu 181

l iubesc cu adev

arat pe Dumnezeu trebuie s

a fac

a o de-
clara tie public

a pentru salvare (Romani 10:10). Tu cum
po ti face acest lucru?
21
Spune-i coordonatorului corpului de b

atr

ani dincon-
grega tia ta c

a vrei s

a te botezi. El se va

ngriji ca unii b

a-
tr

ani ai congrega tiei s

a analizeze

mpreun

a cu tine mai
multe

ntreb

ari referitoare la

nv

a t

aturile de baz

a ale Bi-
bliei. Dac

a vor constata c

a e

sti calificat pentru botez, ace

sti
b

atr

ani

ti vor spune c

a te po ti boteza la urm

atorul con-
gres.1 De obicei, cuocazia congreselor se prezint

a o cuv

an-
tare despre semnifica tia botezului. Dup

a aceea, vorbitorul

i invit

a pe to ti candida tii la botez s

a r

aspund

a la dou

a

n-
treb

ari simple. Prinr

aspunsurile lor ei fac o declara tie pu-
blic

a a credin tei lor.
22
Botezul este actul public prin care ar

a ti c

a te-ai de-
dicat lui Dumnezeu

si c

a de acum

nainte e

sti Martor al
lui Iehova. Candida tii la botez sunt cufunda ti complet

n
ap

a pentru a ar

ata public c

a i s-au dedicat lui Iehova.
SEMNIFICA TIA BOTEZULUI T

AU
23
Isus a spus c

a discipolii s

ai aveau s

a fie boteza ti

n
numele Tat

alui

si al Fiului

si al spiritului sf

ant (Matei
28:19). Cu alte cuvinte, candidatul la botez recunoa

ste
autoritatea lui Iehova Dumnezeu

si a lui Isus Cristos
(Psalmul 83:18; Matei 28:18). De asemenea, el recunoa

s-
te rolul

si ac tiunea spiritului sf

ant al lui Dumnezeu, adi-
c

a a for tei lui active. Galateni 5:22, 23; 2 Petru 1:21.
1 Botezurile sunt o caracteristic

a a congreselor tinute de Martorii
lui Iehova.
21, 22. Cum po ti face o declara tie public

a a credin tei tale?
23. Ce

nseamn

a a fi botezat

n numele Tat

alui si al Fiului si al
spiritului sf

ant?
182 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
24

Si totu

si, botezul nu este o sp

alare

n ap

a. El simbo-
lizeaz

a ceva foarte important. Cufundarea

n ap

a sim-
bolizeaz

a faptul c

a ai murit fa t

a de modul t

au de via t

a
din trecut, iar ridicarea din ap

a sugereaz

a c

a ai revenit la
via t

a pentru a

nf

aptui voin ta lui Dumnezeu. Nu uita c

a
te-ai dedicat lui Iehova Dumnezeu

nsu

si, nu unei acti-

vit

a ti, unei cauze, unor oameni sau unei organiza tii. De-
dicarea

si botezul constituie

nceputul unei prietenii
foarte str

anse cu Dumnezeu. Psalmul 25:14.

25

Ins

a botezul nu garanteaz

a salvarea. Apostolul Pavel

a scris: Duce ti-v

a la bun sf

ar

sit propria salvare, cu tea-

m

a

si tremur (Filipeni 2:12). Botezul este doar

ncepu-
tul. Dar cumpo ti r

am

ane

n iubirea lui Dumnezeu? Vom
vedea

n ultimul capitol.
24, 25. a) Ce simbolizeaz

a botezul? b) La ce

ntrebare trebuie s

a mai
g

asim r

aspunsul?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Botezul cre

stin presupune cufundarea total

a

n ap

a, nu doar stropirea cu ap

a. Matei 3:16.
Pa

sii care duc la botez sunt: asimilarea cuno

s-
tin tei, exercitarea credin tei, c

ain ta, convertirea

si dedicarea la Dumnezeu. Ioan 17:3; Faptele

3:19; 18:8.
Pentru a i te dedica lui Iehova, trebuie s

a te
renegi, a

sa cum s-au renegat

si cei care l-au
urmat pe Isus. Marcu 8:34.
Botezul simbolizeaz

a faptul c

a cineva moare
fa t

a de modul de via t

a din trecut

si c

a revine
la via t

a pentru a

nf

aptui voin ta lui Dumnezeu.
1 Petru 4:2.
Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu 183
IMAGINEAZ

A- TI c

a e

sti pe strad

a

ntr-ozi plo-
ioas

a. Cerul se

ntunec

a tot mai tare. Tun

a

si
fulger

a. Apoi

ncepe s

a plou

a toren tial. O iei
la fug

a c

aut

and cu disperare un ad

apost. Z

a-
re

sti un loc de refugiu pe marginea drumu-

lui. E o construc tie solid

a, care te poate ap

ara
de ploaie

si care te

mbie s

a te ad

aposte

sti. Ce
mult

nseamn

a pentru tine acest loc de sigu-
ran t

a!
2
Ast

azi, noi tr

aim vremuri furtunoase. Si-

tua tia lumii se

nr

aut

a te

ste tot mai mult.

Exist

a

ns

a un refugiu sigur care ne fere

ste
de daune ireparabile. Despre ce refugiu este
vorba? Iat

a ce ne

nva t

a Biblia: Eu spun de-
spre DOMNUL: El este locul meu de sc

apa-
re

si cet

a tuia mea, Dumnezeul meu

n care
m

a

ncred!. Psalmul 91:2.
3
G

ande

ste-te: Iehova, Creatorul

si Suvera-
nul universului, poate fi refugiul nostru. El
ne poate ocroti deoarece este mult mai pu-
ternic dec

at orice persoan

a sau orice lucru

1, 2. Unde putem g

asi un refugiu sigur ast

azi?
3. Cum putem face din Iehova refugiul nostru?
CAPITOLUL 19
R

am

ai

n iubirea lui Dumnezeu
Ce

nseamn

a s

a-l iubim pe Dumnezeu?
Cum putem r

am

ane

n iubirea lui?
Cum

i va r

aspl

ati Iehova
pe cei care r

am

an

n iubirea lui?

Il vei face
pe Iehova
refugiul t

au

n aceste
vremuri
furtunoase?
care ne-ar putea face r

au. Chiar dac

a suntem afecta ti de pro-

bleme, Iehova poate anula toate neajunsurile. Cum putem
face din Iehova refugiul nostru? Trebuie s

a avem

ncredere

n el.

In plus, Cuv

antul lui Dumnezeu ne

ndeamn

a: P

as-
tra ti-v

a

n iubirea lui Dumnezeu (Iuda 21). Da, trebuie s

a
r

am

anem

n iubirea lui Dumnezeu, p

astr

and rela tii apropia-

te cu Tat

al nostru ceresc. Numai a

sa avem siguran ta c

a ne
va ocroti.

Ins

a cum ne putem consolida rela tiile cu el?

RECUNOA STE DOVEZILE DE IUBIRE
ALE LUI DUMNEZEU SI R

ASPUNDE LA ELE
4
Ca s

a r

am

anem

n iubirea lui Dumnezeu trebuie s

a

n-
telegem cum ne-a ar

atat el iubire. G

ande

ste-te la c

ateva din-
tre adev

arurile biblice pe care le-ai

nv

a tat studiind aceast

a
carte.

In calitate de Creator, Iehova a preg

atit p

am

antul pen-
tru noi, f

ac

andu-l o locuin t

a

nc

ant

atoare. S-a

ngrijit ca pla-
neta noastr

a s

a aib

a din abunden t

a hran

a

si ap

a, resurse
naturale, animale

nc

ant

atoare

si peisaje mirifice.

In calita-
te de Autor al Bibliei, Dumnezeu ne-a revelat numele

si ca-
lit

a tile sale. Din Cuv

antul s

au mai afl

am c

a el l-a trimis pe
Fiul lui preaiubit pe p

am

ant

si c

a a permis ca acesta s

a su-
fere

si s

a moar

a pentru noi (Ioan 3:16). Ce importan t

a are
acest dar pentru noi? Ne ofer

a o speran t

a minunat

a.
5
Aceast

a speran t

a depinde de oalt

a ac tiune

ntreprins

a de
Dumnezeu

n folosul nostru. Iehova a

ntemeiat un guvern
ceresc, Regatul mesianic.

In cur

and, acesta va pune cap

at su-
ferin tei

si va transforma p

am

antul

n paradis. G

ande

ste-te!

In acest paradis, vom putea tr

ai pentru totdeauna

n pace

si fericire (Psalmul 37:29). Dumnezeu ne arat

a cum putem
avea o via t

a fericit

a

nc

a de acum. El ne-a dat

si darul rug

a-
ciunii ca s

a putem comunica liber cu el. Acestea sunt doar

c

ateva dovezi de iubire ale lui Iehova fa t

a de omenire

n ge-
neral

si fa t

a de tine

n particular.
4, 5. Care sunt c

ateva dovezi de iubire ale lui Iehova fa t

a de noi?
R

am

ai

n iubirea lui Dumnezeu 185
6
De aceea, ar trebui s

a te

n-
trebi: Cum r

aspund eu la iubi-
rea lui Iehova? Mul ti ar putea
spune: Ar

at

andu-i

si eu iubi-
re. E

sti

si tu de aceea

si p

arere?
Isus a explicat care este cea mai
mare porunc

a: S

a-l iube

sti pe Ieho-
va Dumnezeul t

au cu toat

a inima ta

si cu tot sufletul t

au

si cu
toat

a mintea ta (Matei 22:37). Cu siguran t

a, avemmulte mo-
tive s

a-l iubim pe Iehova Dumnezeu.

Ins

a, pentru a-l iubi pe
Iehova cu toat

a inima, cu tot sufletul

si cu toat

a mintea ta,
crezi c

a este suficient doar s

a sim ti c

a ai aceast

a iubire?
7
A

sa cumreiese din Biblie, iubirea fa t

a de Dumnezeu este
mai mult dec

at un sentiment. De

si este foarte important s

a
sim tim iubire fa t

a de Iehova, acest sentiment este doar

n-
ceputul adev

aratei iubiri pe care trebuie s

a i-o purt

am. Din-
tr-o s

am

an t

a de m

ar poate cre

ste un pom

nc

arcat de fructe.
Dar dac

a i-ai cere cuiva un m

ar

si ti-ar da o s

am

an t

a de m

ar,
ai fi mul tumit? Pu tin probabil!

In mod asem

an

ator, a sim ti
c

a-l iube

sti pe Iehova Dumnezeu este doar primul pas. Bi-

blia ne

nva t

a: Iat

a ce

nseamn

a iubirea de Dumnezeu: s

a
respect

am poruncile sale; iar poruncile sale nu sunt

mpo-
v

ar

atoare (1 Ioan 5:3). Pentru a fi autentic

a, iubirea fa t

a de
Dumnezeu trebuie s

a dea roade excelente, trebuie exprima-

t

a prin fapte. Matei 7:1620.
8
Demonstr

am iubire fa t

a de Dumnezeu dac

a respect

am
poruncile

si principiile sale. Acest lucru nu este greu. Legile
lui Iehova nusunt

mpov

ar

atoare. Dimpotriv

a, ne ajut

a s

a du-
cem o via t

a fericit

a

si plin

a de satisfac tii (Isaia 48:17, 18). L

a-
s

andu-ne

ndruma ti de Tat

al nostru ceresc,

i demonstr

am c

a
6. Cum po ti r

aspunde la iubirea pe care ti-o arat

a Iehova?
7. Este suficient s

a sim tim iubire fa t

a de Dumnezeu? Explic

a.
8, 9. Cum ne putem demonstra iubirea si recuno stin ta fa t

a de Dum-
nezeu?
Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
apreciem profund tot ceea ce a f

acut pentru noi. Din neferi-

cire, sunt prea pu tine persoane ast

azi care manifest

a o astfel
de apreciere. Noi nu dorims

a fimnerecunosc

atori, asemenea
unor oameni din zilele lui Isus. Isus a vindecat zece lepro

si,

ns

a numai unul s-a

ntors s

a-i mul tumeasc

a (Luca 17:1217).
F

ar

a

ndoial

a c

a dorim s

a urm

am exemplul omului recunos-
c

ator, nu al celor nou

a lipsi ti de apreciere!
9
Dar care sunt poruncile lui Iehova pe care trebuie s

a le
respect

am? Pe parcursul studierii acestei c

ar ti, am analizat
multe dintre ele. S

a recapitul

am c

ateva. Respectarea porunci-
lor lui Dumnezeu ne va ajuta s

a r

am

anem

n iubirea lui.
APROPIE-TE TOT MAI MULT DE IEHOVA
10
Cuno

stin ta despre Iehova este esen tial

a pentru a ne apro-
pia de el. Este un proces care ar trebui s

a dureze continuu.
Imagineaz

a- ti c

a stai afar

a

ntr-o noapte friguroas

a

si te

n-
c

alze

sti la un foc de lemne. Ai l

asa focul s

a
10. Explic

a de ce este important s

a asimil

am

n mod
constant cuno stin t

a despre Iehova Dumnezeu.
Asemenea focului, iubirea ta pentru Iehova
trebuie alimentat

a pentru a nu se stinge
R

am

ai

n iubirea lui Dumnezeu 187
sl

abeasc

a

si s

a se sting

a? Nu, ci ai pune lemne ca s

a men tii
flac

ara vie

si puternic

a. De aceasta ar putea depinde via ta ta!
A

sa cum lemnele

ntre tin focul, cuno

stin ta lui Dumnezeu

ne men tine vie iubirea fa t

a de Iehova. Proverbele 2:15.
11
Isus a dorit ca discipolii s

ai s

a-

si men tin

a vie

si puter-
nic

a iubirea fa t

a de Iehova

si fa t

a de valorosul s

au Cuv

ant,
care con tine adev

arul. Dup

a

nviere, el i-a ajutat pe doi din-
tre discipolii s

ai s

a

n teleag

a c

ateva profe tii din Scripturile

ebraice

mplinite

n persoana lui. Ce efect a avut acest lucru
asupra lor? Iat

a ce au spus ei mai t

arziu: Nu ne ardea ini-
ma

n timp ce ne vorbea pe drum, c

and ne deschidea pe de-

plin Scripturile? Luca 24:32.
12
C

and ai v

azut pentru prima oar

a ce ne

nva t

a

n reali-
tate Biblia, nu ai sim tit c

ti ardea inima de bucurie, de zel

si de iubire fa t

a de Dumnezeu? F

ar

a

ndoial

a c

a da. Mul ti au
sim tit acest lucru.

Ins

a nu-i u

sor s

a men tii vie aceast

a iubi-
re

si s

a o faci s

a creasc

a. Noi nu vrem s

a imit

am tendin tele
lumii. Isus a prezis: Iubirea celor mai mul ti se va r

aci (Ma-
tei 24:12). Ce po ti face pentru ca iubirea ta fa t

a de Iehova

si fa t

a de adev

arurile biblice s

a nu se r

aceasc

a?
13
Continu

a s

a asimilezi cuno

stin t

a despre Iehova Dum-
nezeu

si despre Isus Cristos (Ioan 17:3). Mediteaz

a la ceea ce

nve ti dinCuv

antul lui Dumnezeu

si

ntreab

a-te: Ce

mi spu-
ne acest pasaj despre Iehova Dumnezeu? Cum m

a

ncura-
jeaz

a el s

a-l iubesc cu toat

a inima, cu toat

a mintea

si cu tot
sufletul (1 Timotei 4:15)? Meditarea te va ajuta s

a- ti men tii
vie

si puternic

a iubirea fa t

a de Iehova.
14
Rug

aciunile f

acute cu regularitate ne ajut

a

si ele s

a ne
p

astr

am vie

si puternic

a iubirea fa t

a de Iehova (1 Tesaloni-
11. Ce efect au avut

nv

a t

aturile lui Isus asupra continuatorilor s

ai?
12, 13. a) Ce s-a

nt

amplat cu iubirea fa t

a de Dumnezeu si fa t

a de Biblie
a majorit

a tii oamenilor de azi? b) Ce putem face pentru ca iubirea noas-
tr

a s

a nu se r

aceasc

a?
14. Cumne pot ajuta rug

aciunile s

a ne p

astr

amvie iubirea fa t

a de Iehova?
188 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
ceni 5:17).

In capitolul 17, am v

azut c

a rug

aciunea este un
dar pre tios de la Dumnezeu. A

sa cumdoi oameni

si pot con-
solida prietenia comunic

and cu regularitate

si

n mod des-
chis,

si rela tiile noastre cu Iehova vor r

am

ane apropiate dac

a
ne vomruga lui cu regularitate. Este important ca rug

aciuni-
le noastre s

a nu devin

a mecanice; s

a nu repet

am la nesf

ar

sit
acelea

si cuvinte lipsite de sentiment sau de sens. S

a-i vorbim
lui Iehova a

sa cumvorbe

ste un copil cu tat

al s

au mult iubit.
Bine

n teles,

i vomvorbi cu respect,

ns

a deschis, sincer

si din
inim

a (Psalmul 62:8).

Intr-adev

ar, studiul biblic personal

si
rug

aciunile sincere au un rol esen tial

n

nchinarea noastr

a

si ne ajut

a s

a r

am

anem

n iubirea lui Dumnezeu.
G

ASE STE BUCURIE

IN

INCHINARE
15
Studiul biblic personal

si rug

aciunea sunt acte de

nchi-
nare pe care le facem

n particular. S

a analiz

am

ns

a un act
de

nchinare efectuat

n public:

mp

art

a

sirea convingerilor
noastre. Le-ai vorbit deja altora despre unele adev

aruri bi-
blice? Dac

a da, te-ai bucurat de un privilegiu extraordinar

(Luca 1:74)! C

and le vorbim oamenilor despre adev

arurile
privitoare la Iehova Dumnezeu, ne achit

am de o responsa-
bilitate foarte important

a acordat

a tuturor cre

stinilor adev

a-
ra ti: predicarea ve

stii bune despre Regatul lui Dumnezeu.

Matei 24:14; 28:19, 20.
16
Apostolul Pavel

si-a pre tuit mult ministerul, numindu-l
o comoar

a (2 Corinteni 4:7). Cea mai bun

a lucrare pe care
o po ti face este aceea de a le vorbi oamenilor despre Iehova
Dumnezeu

si despre scopurile sale. Prin aceast

a activitate tu

i sluje

sti celui mai bun St

ap

an

si vei avea parte de cele mai
mari binecuv

ant

ari. Particip

and la ea,

i aju ti pe oamenii sin-
ceri s

a se apropie de Tat

al nostru ceresc

si s

a

nceap

a s

a mear-
g

a pe drumul care duce la via t

a ve

snic

a! Ce altceva ti-ar
15, 16. De ce este lucrarea de predicare a Regatului un privilegiu si o co-
moar

a?
R

am

ai

n iubirea lui Dumnezeu 189
putea aduce mai mult

a satisfac tie?

In plus, pe m

asur

a ce vei
depune m

arturie despre Iehova

si despre Cuv

antul s

au,
vei sim ti cum credin ta ti se va

nt

ari, iar iubirea fa t

a de
Dumnezeu va deveni tot mai puternic

a. Iehova aprecia-
z

a eforturile tale (Evrei 6:10). Dac

a vei continua s

a efec-
Iehova vrea s

a te bucuri de adev

arata
via t

a. Vei ajunge s

a te bucuri de ea?
190 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
tuezi cu zel aceast

a lucrare, vei r

am

ane

n iubirea lui Dum-
nezeu. 1 Corinteni 15:58.
17
Este important s

a nu uit

am c

a lucrarea de predicare a Re-
gatului este vital

a ast

azi. Biblia ne

ndeamn

a: Predic

a cuv

an-
tul, ocup

a-te de aceasta cu sentimentul urgen tei (2 Timotei

4:2). De ce este predicarea mai important

a ca oric

and? Cu-
v

antul lui Dumnezeu ne spune: Ziua cea mare a DOMNU-
LUI este aproape, este aproape

si vine

ngraba mare! ( Tefania
1:14).

Intr-adev

ar, momentul c

and Iehova va distruge acest
sistem de lucruri se apropie. Oamenii trebuie avertiza ti! Ei
trebuie s

a

stie c

a acum este timpul s

a-l accepte pe Iehova ca
Suveran. Sf

ar

situl nu va

nt

arzia. Habacuc 2:3, NW.
18
Iehova dore

ste s

a-i aducem o

nchinare public

a, al

aturi
de adev

ara tii cre

stini. Cuv

antul s

au spune: S

a ne preocu-
p

am unii de al tii ca s

a ne stimul

am la iubire

si la lucr

ari
excelente, neabandon

and

ntrunirea noastr

a, cum au unii
obiceiul, ci

ncuraj

andu-ne unii pe al tii,

si aceasta cu at

at
mai mult cu c

at vede ti c

a ziua se apropie (Evrei 10:24, 25).

C

and ne

ntrunim cu colaboratorii no

stri

n credin t

a, avem
deosebita ocazie de a-i aduce laude mult iubitului nostru
Dumnezeu

si de a ne

nchina lui. De asemenea, ne

ncura-
j

am

si ne

nt

arim unii pe al tii.
19
Pe m

asur

a ce ne asociem cu

nchin

atorii lui Iehova, ne

nt

arim rela tiile de iubire

si de prietenie cu membrii con-
grega tiei. Este important s

a ne concentr

am asupra calit

a-
tilor celorlal ti, a

sa cum

si Iehova se concentreaz

a asupra
calit

a tilor noastre. Nu a

stepta perfec tiune de la colaborato-

rilor t

ai

n credin t

a. Nu uita c

a ne afl

am cu to tii

n etape di-
ferite ale progresului nostru spiritual

si c

a suntem supu

si
17. De ce este ministerul cre stin vital ast

azi?
18. De ce trebuie s

a ne

nchin

am lui Iehova

n mod public, al

aturi de
adev

ara tii cre stini?
19. Ce putem face pentru a ne

nt

ari rela tiile de iubire cu membrii con-
grega tiei cre stine?
R

am

ai

n iubirea lui Dumnezeu 191
gre

selii (Coloseni 3:13). Apropie-te de cei care au o iubire

profund

a fa t

a de Iehova

si vei vedea c

a

si tu vei progresa
spiritualice

ste. Da,

nchin

andu-te lui Iehova al

aturi de fra tii

si de surorile tale spirituale, vei putea r

am

ane

n iubirea lui
Dumnezeu. Cum

i r

aspl

ate

ste Iehova pe cei care i se

nchi-
n

a cu fidelitate

si r

am

an

n iubirea lui?
CAUT

A ADEV

ARATA VIA T

A
20
Iehova

si r

aspl

ate

ste slujitorii fideli cu via t

a. Ce fel de
via t

a? S

a ne g

andim: Putem noi spune c

a tr

aim cu adev

a-
rat? Majoritatea am r

aspunde da, de vreme ce respir

am,
m

anc

am

si bem. Iar c

and suntem foarte ferici ti, poate chiar
exclam

am: Asta da via t

a!

Si totu

si, Biblia arat

a c

a nimeni
nu se bucur

a ast

azi cu adev

arat de via t

a.
21
Cuv

antul lui Dumnezeu ne

ndeamn

a s

a apuc

am ferm
adev

arata via t

a (1 Timotei 6:19). Din aceste cuvinte reiese
c

a adev

arata via t

a va fi posibil

a numai

n viitor. Da, c

and
vom fi perfec ti, vom tr

ai

n adev

aratul sens al cuv

antului,
bucur

andu-ne de via ta pe care a avut-o Dumnezeu

n vede-
re pentrunoi

nc

a de la

nceput.

Inparadisul p

am

antesc

n
condi tii perfecte de s

an

atate, pace

si fericire , vom avea
parte

n sf

ar

sit de adev

arata via t

a: via ta ve

snic

a (1 Timotei
6:12). Nu este aceasta o speran t

a minunat

a?
22
Cum putem apuca ferm adev

arata via t

a?

In acela

si
context, Pavel i-a

ndemnat pe cre

stini s

a lucreze la ceea
ce este bun

si s

a fie boga ti

n lucr

ari excelente (1 Timo-

tei 6:18).

In telegem, a

sadar, c

a de o foarte mare importan t

a
este m

asura

n care aplic

am adev

arurile pe care le-am

nv

a-
tat din Biblie.

Ins

a a vrut Pavel s

a spun

a c

a putem c

a stiga
adev

arata via t

a prin fapte bune? Nicidecum. Ne vom pu-
tea bucura de aceste perspective minunate numai datorit

a
bun

at

a tii nemeritate a lui Dumnezeu (Romani 5:15). Ieho-
20, 21. Ce este adev

arata via t

a, si de ce ne ofer

a ea o speran t

a minu-
nat

a?
22. Cum po ti apuca ferm adev

arata via t

a?
192 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
va este fericit s

a-i r

aspl

ateasc

a pe cei care

i slujesc cu fideli-
tate. El vrea ca

si tu s

a beneficiezi de adev

arata via t

a. Cei
care r

am

an

n iubirea lui Dumnezeu au perspectiva de a tr

ai
ve

snic

n pace

si fericire.
23
Ar trebui s

a ne

ntreb

amfiecare: M

a

nchin eu lui Dum-
nezeu a

sa cum ne cere el

n Biblie? Dac

a ne vom face aceas-

t

a autoexaminare

n fiecare zi

si vom r

aspunde de fiecare
dat

a afirmativ,

nseamn

a c

a suntem pe calea cea dreapt

a.
Putem avea convingerea c

a Iehova este refugiul nostru. El

si va ocroti slujitorii fideli

n ultimele zile zbuciumate ale
acestui vechi sistem de lucruri.

In plus, Iehova ne va con-
duce

n gloriosul sistem nou care este acum aproape. Ce
emo tionant va fi s

a tr

aim

n acele zile!

Si ce bucuro

si vom
fi c

a am luat decizii corecte

n aceste ultime zile! Dac

a vei
lua

si tu acum decizii corecte, te vei putea bucura pe vecie
de adev

arata via t

a pe care Iehova Dumnezeu a preg

atit-o
pentru noi!
23. De ce este at

at de important s

a r

am

anem

n iubirea lui Dumnezeu?
CE NE

INVA T

A BIBLIA?
Putem demonstra c

a

l iubim sincer pe Dum-
nezeu respect

and poruncile

si principiile sale.
1 Ioan 5:3.
Vom putea r

am

ane

n iubirea lui Dumnezeu
studiind Cuv

antul s

au, rug

andu-ne lui Iehova din

inim

a, vorbindu-le altora despre el

si aduc

andu-i

nchinare la

ntrunirile cre

stine. Matei 24:14;

28:19, 20; Ioan 17:3; 1 Tesaloniceni 5:17; Evrei
10:24, 25.
Cei care r

am

an

n iubirea lui Dumnezeu se vor
putea bucura de adev

arata via t

a. 1 Timotei
6:12, 19; Iuda 21.
R

am

ai

n iubirea lui Dumnezeu 193
SUBIECTUL PAGINA
Numele lui Dumnezeu: folosirea si semnifica tia lui 9 9 9 9 9 9 195
Profe tia lui Daniel despre venirea lui Mesia 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 197
Isus Cristos: promisul Mesia 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 199
Adev

arul despre Tat

al, Fiul si spiritul sf

ant 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 201
De ce nu folosesc adev

ara tii cre stini
crucea

n

nchinare 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 204
Cina Domnului, o comemorare
care

l onoreaz

a pe Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 206
Care este adev

aratul sens
al cuvintelor suflet si spirit? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 208
Ce sunt Seolul si Hadesul? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 212
Ce este Ziua Judec

a tii? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 213
Anul 1914, un an important

n

mplinirea profe tiilor biblice 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 215
Cine este arhanghelul Mihail? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 218
Ce este Babilonul cel Mare? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 219
S-a n

ascut Isus

n decembrie? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 221
Ar trebui s

a tinem s

arb

atorile? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 222
APENDICE
CUM ESTE tradus Psalmul 83:18

n Biblia ta? Iat

a cum este re-
dat el

nTraducerea lumii noi: Ca s

a stie c

a tu, al c

arui nume
este Iehova, numai Tu e sti Cel Prea

nalt peste tot p

am

antul.
Si alte traduceri ale Bibliei folosesc o redare asem

an

atoare.
Dar multe altele

nlocuiesc numele Iehova cu titluri precum
Domnul sau Cel Ve snic. Ce crezi c

a ar trebui folosit

n
Psalmul 83:18: un titlu sau numele Iehova?
Acest verset men tioneaz

a un nume.

In originalul din ebra-
ic

a, limba

n care a fost scris

a cea mai mare parte a Bibli-
ei, apare un nume propriu unic:
(YHWH).

In limba rom

an

a, acest nume
a fost redat deseori prin Iehova. Apare

ns

a acest nume

ntr-un singur verset bi-
blic? Nu.

In textul original al Scripturi-
lor ebraice, el apare de aproape 7000 de
ori!
C

at de important este numele lui
Dumnezeu? S

a ne g

andimla rug

aciunea
model l

asat

a de Isus Cristos. Iat

a primele ei cuvinte: Tat

al
nostru care e sti

n ceruri, s

a fie sfin tit numele t

au (Matei
6:9). Mai t

arziu, Isus s-a rugat lui Dumnezeu astfel: Tat

a, glo-
rific

a- ti numele. Dumnezeu i-a r

aspuns din cer: L-am si glo-
rificat si

l voi glorifica din nou (Ioan 12:28). Evident,
numele lui Dumnezeu este foarte important. Atunci, de ce au
scos unii traduc

atori numele lui Dumnezeu din Biblie,

nlo-
cuindu-l cu anumite titluri?
Se pare c

a exist

a dou

a motive principale. Primul: Mul ti sus-
tin c

a acest nume nu trebuie folosit pentru c

a

n prezent nu
se mai cunoa ste pronun tia lui ini tial

a.

In ebraica veche cu-
vintele erau scrise f

ar

a vocale. Prin urmare, nu se stie cu certi-
tudine cumpronun tau oamenii din timpurile biblice YHWH.

Ins

a este acesta un motiv s

a nu mai folosim numele lui Dum-
nezeu? Nimeni nu stie cu exactitate cum se pronun ta numele
Isus

n timpurile biblice. Probabil, Ie sua sau Ieho sua. Totu si,
Numele lui Dumnezeu:
folosirea

si semnifica

tia lui

Numele
lui Dumnezeu
scris

n ebraic

a
195
ast

azi, oamenii din

ntreaga lume rostesc numele lui Isus

n
diverse moduri,

n func tie de pronun tia obi snuit

a

n limba
lor. Simplul fapt c

a nu stiu cum se pronun ta acest nume

n
secolul I nu-i

mpiedic

a s

a-l foloseasc

a. Dac

a ai face o c

al

ato-
rie

n str

ain

atate, s-ar putea s

a consta ti c

a si numele t

au se
pronun t

a diferit

n alt

a limb

a.

In concluzie, faptul c

a nu stim
cum se pronun ta numele lui Dumnezeu

n vechime nu ne

n-
drept

a te ste s

a nu-l folosim.
Al doilea motiv pentru care unii au scos numele lui Dum-
nezeu din Biblie este legat de o veche tradi tie a evreilor. Mul ti
dintre ace stia sus tin c

a numele divin n-ar trebui folosit nicio-
dat

a. Ei aplic

a gre sit o lege din Biblie care spune: S

a nu iei

n de sert Numele DOMNULUI [Iehova, NW], Dumnezeului

t

au; c

aci DOMNUL [Iehova, NW] nu va socoti nevinovat pe
acela care va lua

n de sert Numele Lui. Exodul 20:7.
Aceast

a lege interzice folosirea gre sit

a a numelui lui Dum-
nezeu.

Ins

a este interzis

a oare si folosirea lui

ntr-un mod
respectuos? Nicidecum. Scriitorii Bibliei ebraice (Vechiul Tes-
tament) erau to ti b

arba ti fideli care aplicau

nvia t

a Legea dat

a
de Dumnezeu israeli tilor din antichitate. Ei foloseau frecvent
numele lui Dumnezeu. De exemplu, ei l-au inclus

n mul ti
psalmi, care erau intona ti de mul timi de

nchin

atori ai lui Ie-
hova.

In plus, Dumnezeu chiar le-a poruncit slujitorilor lui s

a-i
invoce numele, iar cei fideli au respectat aceast

a porunc

a (Ioel
2:32; Faptele 2:21). A sadar, cre stinii din prezent nu ezit

a s

a fo-
loseasc

a

n mod respectuos numele lui Dumnezeu, a sa cum a
f

acut, cu siguran t

a, si Isus. Ioan 17:26.
Traduc

atorii Bibliei care

nlocuiesc numele lui Dumnezeu
cu diverse titluri fac o mare gre seal

a. Ei las

a s

a se

n teleag

a
faptul c

a Dumnezeu este o for t

a impersonal

a si distant

a, de si
Biblia

i

ndeamn

a pe oameni s

a cultive intimitate cu Ieho-
va (Psalmul 25:14, NW). G

ande ste-te la cel mai bun prieten
al t

au. C

at de str

ans

a ar fi prietenia voastr

a dac

a n-ai sti nici
m

acar cum

l cheam

a?

In mod asem

an

ator, cum se pot apro-
pia oamenii de Dumnezeu dac

a nu stiu c

a numele lui este Ie-
hova?

In plus, cei ce nu folosesc numele lui Dumnezeu nu
cunosc semnifica tia deosebit

a pe care o are acest nume. Dar
care este semnifica tia numelui divin?
196 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
Dumnezeu

nsu si i-a explicat fidelului s

au slujitor Moise
semnifica tia numelui s

au. C

and Moise l-a

ntrebat pe Dum-
nezeu care este numele s

au, Iehova i-a r

aspuns: M

a voi do-
vedi a fi ceea ce m

a voi dovedi a fi (Exodul 3:14, NW). Prin
urmare, Iehova poate deveni orice este necesar pentru a- si
duce la

ndeplinire scopurile.
S

a presupunemc

a si tu ai putea deveni orice ti-ai dori. Ce-ai
face pentru prietenii t

ai? Dac

a unul dintre ei s-ar

mboln

avi
grav, ai putea deveni un medic priceput si l-ai vindeca. Dac

a
altul ar suferi o pierdere financiar

a, ai putea deveni un bine-
f

ac

ator bogat pentru a-l ajuta s

a- si rezolve problema. Dar ade-
v

arul este c

a nici unul dintre noi nu poate deveni tot ceea
ce- si dore ste. Pe m

asur

a ce vei studia Biblia, vei constata cu
surprindere c

a Iehova devine orice este necesar pentru a- si

n-
deplini promisiunile. El

si folose ste cu bucurie puterea

n fo-
losul celor care

l iubesc (2 Cronici 16:9). Cei care nu stiu cum

l cheam

a pe Dumnezeu nu pot cunoa ste aceste fa tete extraor-
dinare ale personalit

a tii sale.
Este evident, a sadar, c

a numele Iehova ar trebui folosit

n
Biblie. Faptul de a-l folosi f

ar

a re tinere

n

nchinarea noastr

a
si de a-i cunoa ste semnifica tia ne ajut

a s

a ne apropiem de Ta-
t

al nostru ceresc, Iehova.1
1 Pentru mai multe informa tii despre numele lui Dumnezeu, semnifi-
ca tia lui si motivele pentru care trebuie s

a-l folosim

n

nchinare, vezi bro-
sura Numele divin care va d

ainui pentru totdeauna, publicat

a de Martorii
lui Iehova.
Apendice 197
PROFETUL Daniel a tr

ait cu mai bine de 500 de ani

nainte
de na sterea lui Isus. Cu toate acestea, Iehova i-a dezv

aluit lui
Daniel informa tii despre timpul c

and Isus avea s

a fie uns Me-
sia, ori Cristos. Iat

a ce mesaj a primit Daniel: S

a stii deci si
s

a

n telegi, c

a de la darea poruncii pentru restabilirea si zidirea
Profe

tia lui Daniel

despre venirea lui Mesia
din nou a Ierusalimului, p

an

a la Unsul (Mesia), Prin tul, sunt
sapte s

apt

am

ani si saizeci si dou

a de s

apt

am

ani. Daniel
9:25.
Pentru a stabili timpul venirii lui Mesia, trebuie s

a stim mai

nt

ai c

and a

nceput perioada care avea s

a conduc

a la el. Po-
trivit profe tiei, ea trebuia s

a

nceap

a odat

a cu darea porun-
cii pentru restabilirea si zidirea din nou a Ierusalimului.

Ins

a
c

and a fost dat

a porunca? Neemia, un scriitor al Bibliei, ne
spune c

a porunca pentru reconstruirea zidurilor Ierusalimu-
lui a fost dat

a

n anul al dou

azecilea al

mp

aratului Artaxer-
xes (Neemia 2:1, 58). Istoricii confirm

a c

a primul an com-
198 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
SAPTEZECI DE S

APT

AM

ANI
490 de ani
7 s

apt

am

ani
(49 de ani)
62 de s

apt

am

ani
(434 de ani)
o s

apt

am

an

a
(7 ani)
455 406 &

.e.n. e.n. ) 29 33 36
Darea poruncii
pentru restabilirea
. . . Ierusalimului
Ierusalimul
reconstruit
Apare
Mesia
Mesia este
st

arpit
Sf

ar situl celor
saptezeci de
s

apt

am

ani
plet de domnie al lui Artaxerxes a fost 474

.e.n. Prin urmare,
al dou

azecilea an de domnie a fost 455

.e.n. Acum stim c

and
a

nceput s

a se

mplineasc

a profe tia mesianic

a a lui Daniel:

n
455

.e.n.
Daniel ne spune si c

at avea s

a dureze perioada dinaintea ve-
nirii lui Mesia, Prin tul. Profe tia vorbe ste despre sapte s

ap-
t

am

ani si saizeci si dou

a de s

apt

am

ani

n total, 69 de
s

apt

am

ani. C

at urma s

a dureze aceast

a perioad

a? Potrivit mai
multor traduceri ale Bibliei, nu este vorba despre s

apt

am

ani
a c

ate sapte zile, ci s

apt

am

ani de ani, fiecare s

apt

am

an

a repre-
zent

and sapte ani. Acest concept al s

apt

am

anilor de ani nu era
nou pentru evreii din vechime. Ei tineau, de exemplu, un an
sabatic la fiecare sapte ani (Exodul 23:10, 11). A sadar, cele 69
de s

apt

am

ani profetice, a c

ate 7 ani fiecare, totalizeaz

a 483 de
ani.
Acum nu trebuie dec

at s

a calcul

am aceast

a perioad

a. Dac

a
socotim 483 de ani

ncep

and din 455

.e.n., ajungem la anul
29 e.n. Acesta este chiar anul

n care Isus a fost botezat si a
devenit Mesia (Luca 3:1, 2, 21, 22).1 Ce

mplinire remarcabi-
l

a a cunoscut aceast

a profe tie biblic

a!
1 Din 455

.e.n. p

an

a

n anul 1

.e.n. sunt 454 de ani. Din anul 1

.e.n.
p

an

a

n anul 1 e.n. este un singur an (deoarece nu a existat anul 0), iar
din anul 1 e.n. p

an

a

n 29 e.n. sunt 28 de ani. F

ac

and suma acestor 3 pe-
rioade ob tinem 483 de ani. Isus a fost st

arpit

n moarte

n 33 e.n., pe
parcursul celei de-a 70-a s

apt

am

ani de ani (Daniel 9:24, 26). Vezi cartea
S

a acord

am aten tie profe tiei lui Daniel!, capitolul 11, si Perspicacitate pen-
tru

n telegerea Scripturilor (engl.), volumul 2, paginile 899901. Ambele
c

ar ti sunt publicate de Martorii lui Iehova.
PENTRU a ne ajuta s

a-l identific

am pe Mesia, Iehova Dum-
nezeu i-a inspirat pe mul ti profe ti ai Bibliei s

a a

stearn

a

n scris informa tii detaliate despre na

sterea, ministerul

si
moartea promisului Eliberator. Toate aceste profe tii s-au
Isus Cristos:
promisul Mesia
Apendice 199

mplinit

n persoana lui Isus Cristos. Ele sunt deosebit de
exacte

si de am

anun tite. S

a analiz

am c

ateva profe tii referi-
toare la na

sterea

si copil

aria lui Mesia.
Profetul Isaia a prezis c

a Mesia avea s

a fie un descendent
al regelui David (Isaia 9:7).

Si Isus chiar a f

acut parte din li-
nia genealogic

a a lui David. Matei 1:1, 617.
Mica, un alt profet al lui Dumnezeu, a prezis c

a acest co-
pil avea s

a se nasc

a

n Betleem Efrata

si c

a urma s

a devin

a
un conduc

ator (Mica 5:2).

Inperioada

n care s-a n

ascut Isus,
PROFE TII REFERITOARE LA MESIA
EVENIMENTUL PROFE TIA

IMPLINIREA
N

ascut

n tribul lui Iuda Geneza 49:10 Luca 3:2333
N

ascut de o fecioar

a Isaia 7:14 Matei 1:1825
Descendent al regelui David Isaia 9:7 Matei 1:1, 617
Recunoscut de Iehova drept Fiul s

au Psalmul 2:7 Matei 3:17
Nu cred

n el Isaia 53:1 Ioan 12:37, 38
Intr

a

n Ierusalim c

alare pe un m

agar Zaharia 9:9 Matei 21:19
Tr

adat de un prieten apropiat Psalmul 41:9 Ioan 13:18, 2130
Tr

adat pentru 30 de monede de argint Zaharia 11:12 Matei 26:1416
Tace

n fa ta acuzatorilor Isaia 53:7 Matei 27:1114
Hainele

i sunt trase la sor ti Psalmul 22:18 Matei 27:35
Batjocorit pe st

alp Psalmul 22:7, 8 Matei 27:3943
Nu

i este zdrobit nici un os Psalmul 34:20 Ioan 19:33, 36

Ingropat cu cei boga ti Isaia 53:9 Matei 27:5760

Inviat

nainte de a se descompune Psalmul 16:10 Faptele 2:24, 27

In

al tat la dreapta lui Dumnezeu Psalmul 110:1 Faptele 7:56
200 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?

n Israel existau dou

a ora

se cu numele Betleem. Unul era si-

tuat

n partea nordic

a a t

arii, l

ang

a Nazaret, iar cel

alalt,
aproape de Ierusalim,

n Iuda. Cel de l

ang

a Ierusalimera nu-
mit

n trecut Efrata. Isus s-a n

ascut exact

n acest ora

s, cum
fusese profe tit! Matei 2:1.
Potrivit altei profe tii biblice, Fiul lui Dumnezeu avea s

a
fie chemat . . . din Egipt. C

and era mic, Isus a fost dus

n
Egipt.

Ins

a dup

a moartea lui Irod, el a fost adus

napoi,

m-
plinind astfel profe tia biblic

a. Osea 11:1; Matei 2:15.

In chenarul de la pagina 200,

n coloana intitulat

a Pro-
fe tia, vei g

asi o list

a cu versete con tin

and detalii referitoa-
re la Mesia. Te rug

am s

a confrun ti aceste versete cu cele din
coloana

Implinirea. Aceast

a analiz

a

ti va

nt

ari credin ta

n Cuv

antul lui Dumnezeu.

In timp ce analizezi aceste versete, aminte

ste- ti c

a profe-
tiile au fost scrise cu sute de ani

nainte de na

sterea lui Isus.

Chiar Isus a spus: Toate lucrurile scrise cu privire la mine

n legea lui Moise

si

n Profe ti

si

n Psalmi trebuie s

a se

m-
plineasc

a (Luca 24:44). Verific

a

n propria ta Biblie

si vei
vedea c

a toate aceste profe tii s-au

mplinit p

an

a

n cele mai
mici detalii!
CEI CARE cred

n Trinitate (Treime) spun c

a Dumnezeu
este format din trei persoane: Tat

al, Fiul

si Spiritul Sf

ant.
Ei consider

a c

a to ti trei sunt egali, atotputernici

si f

ar

a

n-
ceput. Conform doctrinei Trinit

a tii, Tat

al este Dumnezeu,
Fiul este Dumnezeu, iar Spiritul Sf

ant este Dumnezeu

si,
totu

si, nu exist

a dec

at un singur Dumnezeu.
Mul ti adep ti ai Trinit

a tii recunosc c

a nu pot s

a explice
aceast

a doctrin

a, dar cred c

a Trinitatea este o

nv

a t

atur

a
biblic

a. Este demn de remarcat c

a termenul Trinitate nici
Adev

arul despre
Tat

al, Fiul

si spiritul sf

ant
Apendice 201
202 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
m

acar nu apare

n Biblie. Dar g

asim oare

n Biblie ideea de
Trinitate? Pentru a afla r

aspunsul, s

a analiz

am un verset fo-
losit deseori de cei care sus tin Trinitatea.
CUV

ANTUL ERA DUMNEZEU

In Ioan 1:1 se spune: La

nceput era Cuv

antul

si Cuv

an-
tul era cu Dumnezeu

si Cuv

antul era Dumnezeu (Corni-
lescu, 1996).

In acela

si capitol, apostolul Ioan arat

a cu clari-
tate c

a Isus este Cuv

antul (Ioan 1:14).

Intruc

at Cuv

antul
este numit Dumnezeu, unii au ajuns la concluzia c

a at

at
Fiul, c

at

si Tat

al apar tin aceluia

si Dumnezeu.
S

a re tinem

ns

a c

a, ini tial, aceast

a parte a Bibliei a fost
scris

a

n greac

a. Mai t

arziu, ea a fost tradus

a

si

n alte limbi.
Totu

si, unele traduceri ale Bibliei nu au redat aceast

a pro-
pozi tie prin Cuv

antul era Dumnezeu. De ce? Pe baza cu-
no

stin telor lor de greac

a biblic

a, traduc

atorii respectivi au

n teles c

a ea trebuia tradus

a altfel. Cum? Iat

a c

ateva exem-
ple: Logosul [Cuv

antul] era divin (A New Translation of
the Bible); Cuv

antul era un dumnezeu (The New Testa-
ment in an Improved Version); Cuv

antul era cu Dumnezeu

si era de aceea

si natur

a cu el (The Translators New Testa-
ment). Potrivit acestor traduceri, Cuv

antul nu este Dum-
nezeul

nsu

si.1 Datorit

a pozi tiei sale superioare printre
creaturile lui Iehova, Cuv

antul este numit un dumnezeu.
Termenul dumnezeu folosit aici

nseamn

a puternic.
CAUT

A DOVEZI SUPLIMENTARE
Majoritatea oamenilor nu cunosc limba greac

a folosit

a

n Biblie. A

sadar, cum putem

sti ce a vrut s

a spun

a

n rea-
litate Ioan? G

ande

ste-te la urm

atorul exemplu: un profe-
sor le pred

a elevilor s

ai o lec tie. Elevii

n teleg

ns

a diferit
explica tia. Ce pot face ei

n aceast

a situa tie?

Ii pot cere pro-
fesorului mai multe informa tii. F

ar

a

ndoial

a, cu c

at cu-
nosc mai multe lucruri despre acel subiect, cu at

at

l pot
1 Pentru o analiz

a detaliat

a a versetului din Ioan 1:1, vezi Turnul de
veghe din 1 noiembrie 2008, paginile 24 si 25, publicat de Martorii lui
Iehova.
Apendice 203

n telege mai bine.

In mod asem

an

ator, pentru a

n telege
semnifica tia versetului din Ioan 1:1, po ti c

auta

n Evan-
ghelia dup

a Ioan mai multe detalii despre pozi tia lui Isus.
Informa tiile suplimentare te vor ajuta s

a tragi concluzia
corect

a.
De exemplu, iat

a ce a scris Ioan

n continuare,

n ca-
pitolul 1, versetul 18: Nici un om nu l-a v

azut vreodat

a
pe [Atotputernicul] Dumnezeu. Cu toate acestea, oamenii
l-au v

azut pe Isus, Fiul, a

sa cumreiese din cuvintele lui Ioan:

Cuv

antul [Isus] a devenit trup

si a locuit printre noi (

si noi
am privit slava Lui) (Ioan 1:14, Cornilescu, 1996). Cum ar
putea Fiul s

a fac

a parte din Dumnezeul Atotputernic? Ioan
mai spune despre Cuv

ant c

a era cu Dumnezeu.

Ins

a cum
poate fi cineva cu o persoan

a

si

n acela

si timp s

a fie acea
persoan

a? Mai mult dec

at at

at,

n Ioan 17:3, Isus face o
distinc tie clar

a

ntre el

si Tat

al s

au ceresc. El

l nume

ste pe Ta-
t

al s

au singurul Dumnezeu adev

arat.

In

ncheierea evan-
gheliei sale, Ioan spune: Acestea au fost scrise pentru ca voi
s

a crede ti c

a Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu (Ioan
20:31). Observa ti c

a Isus este numit Fiul lui Dumnezeu, nu
Dumnezeu. Aceste informa tii suplimentare din Evanghe-
lia dup

a Ioan ne ajut

a s

a

n telegem semnifica tia versetului
din Ioan 1:1. Isus, Cuv

antul, este un dumnezeu

n sensul
c

a are o pozi tie

nalt

a,

ns

a el nu este Dumnezeul Atotpu-
ternic.
VERIFIC

A DOVEZILE
S

a revenim la ilustrarea prezentat

a mai

nainte. S

a pre-
supunem c

a unii elevi au nel

amuriri chiar

si dup

a ce pro-
fesorul le d

a explica tii suplimentare. Ce pot face ei? Pot
consulta un alt profesor. Dac

a acesta confirm

a cele spuse
de primul profesor, majoritatea elevilor nu vor mai avea
dubii.

In mod asem

an

ator, dac

a nu e

sti sigur cu privire la

ce a vrut s

a spun

a evanghelistul Ioan privitor la rela tia din-
tre Isus

si Dumnezeul Atotputernic, po ti apela la un alt
scriitor biblic pentru informa tii suplimentare. Analizeaz

a,
de exemplu, ce a scris Matei. El a citat cuvintele lui Isus
204 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
referitoare la sf

ar

situl acestui sistem de lucruri: C

at de-
spre ziua

si ora aceea, nimeni nu le cunoa

ste, nici

ngerii
cerurilor, nici Fiul, ci numai Tat

al (Matei 24:36). Cum
demonstreaz

a aceste cuvinte c

a Isus nu este Dumnezeul
Atotputernic?
Isus spune c

a Tat

al

stie mai multe lucruri dec

at Fiul.

Ins

a
dac

a Isus ar face parte din Dumnezeul Atotputernic, ar

sti

si el tot ce

stie Tat

al s

au. A

sadar, Fiul

si Tat

al nu pot fi egali.
Totu

si, unii ar putea spune:

In Isus se

mbinau dou

a na-
turi. Aici el vorbe

ste

n calitate de om. Dar chiar

si a

sa, ce
putem spune despre spiritul sf

ant? Dac

a

si el face parte din
acela

si Dumnezeu, de ce nu a spus Isus c

a

si spiritul

stie ce

stie Tat

al?
Pe m

asur

a ce vei studia Biblia, vei g

asi multe alte pasaje

n leg

atur

a cu acest subiect, pasaje care confirm

a adev

arul
despre Tat

al, Fiul

si spiritul sf

ant. Psalmul 90:2; Faptele
7:55; Coloseni 1:15.
CRUCEA este venerat

a de milioane de oameni. The Ency-
clopdia Britannica o nume

ste simbolul principal al reli-

giei cre

stine.

Ins

a adev

ara tii cre

stini nu folosesc crucea

n

nchinare. De ce?
Un motiv important este acela c

a Isus Cristos nu a murit
pe cruce. Cuv

antul grecesc tradus de obicei prin cruce
este staur

os. Sensul lui principal este par sau st

alp vertical.
The Companion Bible arat

a: [Staur

os] nu se refer

a nicioda-
t

a la dou

a buc

a ti de lemn

ncruci

sate

ntr-un anumit unghi
. . . Nimic din textul grecesc al [Noului Testament] nu su-
gereaz

a c

a ar fi vorba despre dou

a buc

a ti de lemn.

In mai multe pasaje, scriitorii Bibliei au folosit alt cuv

ant
grecesc,

si anume x

ylon, pentru instrumentul pe care a fost
De ce nu folosesc adev

ara

tii cre

stini
crucea

n

nchinare
Apendice 205
executat Isus (Faptele 5:30; 10:39; 13:29; Galateni 3:13; 1 Pe-
tru 2:24). Acest cuv

ant

nseamn

a pur

si simplu lemn sau
par, ciomag ori copac.

In cartea Crucea si crucificarea, de Hermann Fulda, se ex-

plic

a de ce se folosea pentru execu tii un simplu st

alp:

In
locurile alese pentru execu tiile publice nu existau

ntotdea-
una copaci. De aceea, se

nfigea

n p

am

ant un simplu par.
Pe acest par, proscri

silor li se legau sau li se tintuiau m

aini-
le deasupra capului,

si uneori

si picioarele (Das Kreuz und
die Kreuzigung).
Totu

si, cea mai conving

atoare dovad

a este cea din Cuv

an-
tul lui Dumnezeu. Apostolul Pavel spune: Cristos ne-a eli-
berat de blestemul Legii prin cump

arare, devenind blestem

n locul nostru, deoarece este scris: Blestemat este orice om

at

arnat pe lemn [sau st

alp] (Galateni 3:13). Pavel citea-
z

a aici Deuteronomul 21:22, 23 care,

n ebraic

a, se refer

a la
un st

alp, nu la o cruce. Av

and

n vedere c

a omul executat

n acest mod devenea un blestem, ar fi nepotrivit pen-

tru cre

stini s

a-

si

mpodobeasc

a locuin tele cu imagini ale lui
Cristos tintuit pe st

alp.
Nu exist

a nici o dovad

a c

a

n primii 300 de ani dup

a
moartea lui Cristos, cei care se pretindeau cre

stini ar fi fo-
losit crucea

n

nchinare.

Ins

a

n secolul al IV-lea,

mp

ara-
tul p

ag

an Constantin s-a convertit la cre

stinismul apostat

si
a introdus crucea ca simbol al cre

stin

at

a tii. Indiferent de
motivele lui Constantin, crucea nu avea nici o leg

atur

a cu
Isus Cristos. Ea este,

n realitate, de origine p

ag

an

a. Iat

a ce
se spune

n New Catholic Encyclopedia: Crucea poate fi

n-
t

alnit

a at

at

n culturile precre

stine, c

at

si

n cele cre

stine.

Si alte lucr

ari de referin t

a asociaz

a crucea cu ritualurile se-
xuale p

ag

ane

si cu venerarea naturii.
Atunci, de ce a fost adoptat acest simbol p

ag

an? Un mo-
tiv ar fi atragerea p

ag

anilor la a

sa-zisul cre

stinism. Dar Bi-

blia condamn

a

n mod clar orice act de devo tiune fa t

a de un
simbol p

ag

an (2 Corinteni 6:1418).

In plus, Scripturile in-
terzic toate formele de idolatrie (Exodul 20:4, 5; 1 Corinteni
10:14). Prin urmare, adev

ara tii cre

stini au motive temeini-

ce s

a nu foloseasc

a crucea

n

nchinare.1
1 Pentru o analiz

a mai am

anun tit

a despre cruce, vezi paginile 8286
ale c

ar tii S

a aducem argumente din Scripturi, publicat

a de Martorii lui
Iehova.
206 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
CRE

STINILOR li se porunce

ste s

a comemoreze moartea lui
Cristos. Aceast

a comemorare mai este numit

a cina Dom-
nului (1 Corinteni 11:20). Dar de ce este ea at

at de impor-
tant

a? C

and

si cum trebuie tinut

a?
Isus Cristos a instituit aceast

a s

arb

atoare

n noaptea Pa

s-
telui evreiesc din 33 e.n. Pa

stele se tinea o singur

a dat

a pe
an,

n a 14-a zi a lunii evreie

sti nisan. Pentru a calcula data

acestei s

arb

atori, evreii a

steptau echinoc tiul de prim

avar

a,
c

and ziua este egal

a cu noaptea. Luna nou

a cea
mai apropiat

a de echinoc tiul de prim

avar

a mar-
ca

nceputul lunii calendaristice nisan. Pa

stele se
tinea 14 zile mai t

arziu, dup

a apusul soarelui.
Isus a celebrat Pa

stele

mpreun

a cu apostolii
s

ai, iar dup

a ce l-a

nl

aturat pe Iuda Iscariot, a
instituit Cina Domnului. Aceasta a

nlocuit Pa

s-
tele evreiesc

si trebuie, deci, tinut

a o singur

a da-
t

a pe an.

In Evanghelia dup

a Matei se spune: Isus a luat o p

ai-
ne

si, dup

a ce a rostit o binecuv

antare, a fr

ant-o

si,
d

and-o discipolilor, a zis: Lua ti,
m

anca ti. Aceasta reprezin-
t

a corpul meu. De aseme-
nea, a luat un pahar

si,
aduc

and mul tumiri, li l-a dat,
zic

and: Be ti to ti din el; c

aci acesta
Cina Domnului, o comemorare
care

l onoreaz

a pe Dumnezeu
Apendice 207
reprezint

a s

angele leg

am

antului, s

angele meu, care trebu-
ie s

a se verse

n folosul multora pentru iertarea p

acatelor.
Matei 26:2628.
Unii cred c

a Isus a transformat literalmente p

ainea

si vi-
nul

n carnea

si s

angele s

au. Totu

si, c

and el a oferit aceast

a
p

aine, corpul s

au era intact. Se poate spune c

a apostolii lui
Isus i-au m

ancat efectiv corpul

si i-au b

aut s

angele? Nicide-
cum, deoarece s-ar fi f

acut vinova ti de canibalism, o

nc

al-
care a legii divine (Geneza 9:3, 4; Leviticul 17:10). Potrivit
cu Luca 22:20, Isus a spus: Acest pahar reprezint

a noul le-
g

am

ant

n virtutea s

angelui meu, care urmeaz

a s

a fie v

arsat

n folosul vostru. Era acel pahar noul leg

am

ant?

In nici
un caz,

ntruc

at un leg

am

ant este o

n telegere, nu un obiect
palpabil.
A

sadar, at

at p

ainea, c

at

si vinul sunt simboluri. P

ainea
simbolizeaz

a corpul perfect al lui Cristos. Isus a folosit p

ai-
nea r

amas

a de la masa de Pa

ste, p

aine f

ar

a pl

am

adeal

a, sau
drojdie (Exodul 12:8).

In Biblie, pl

am

adeala este un simbol
al p

acatului sau al corup tiei. P

ainea reprezint

a, deci, corpul
perfect pe care Isus

si l-a dat ca jertf

a, un corp f

ar

a p

acat.
Matei 16:11, 12; 1 Corinteni 5:6, 7; 1 Petru 2:22; 1 Ioan
2:1, 2.
Vinul ro

su reprezint

a s

angele lui Isus, care a validat noul
leg

am

ant. Isus a spus c

a s

angele s

au a fost v

arsat pentru
iertarea p

acatelor. Astfel, unii oameni pot s

a devin

a cura ti

n ochii lui Dumnezeu

si s

a intre

n noul leg

am

ant cu el
(Evrei 9:14; 10:16, 17).

Invirtutea acestui leg

am

ant, sau con-
tract, 144000 de cre

stini fideli au posibilitatea s

a mearg

a la
cer. Aici ei vor sluji ca regi

si preo ti spre binecuv

antarea

n-
tregii omeniri. Geneza 22:18; Ieremia 31:3133; 1 Petru
2:9; Revela tia 5:9, 10; 14:13.
Cine ar trebui s

a se

mp

art

a

seasc

a din aceste embleme la
Comemorare? Logic, numai cei care sunt membri ai nou-
lui leg

am

ant care au speran ta de a merge la cer ar tre-
bui s

a se

mp

art

a

seasc

a din p

aine

si din vin. Spiritul sf

ant
al lui Dumnezeu le d

a acestora convingerea c

a au fost ale

si
208 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
pentru a domni ca regi

n cer (Romani 8:16). Ei sunt, de ase-
menea, inclu

si

n leg

am

antul pentru un Regat cu Isus.
Luca 22:29.
Dar ce se poate spune despre cei care au speran ta de
a tr

ai ve

snic

n Paradis pe p

am

ant? Ei respect

a porunca
lui Isus

si asist

a la Cina Domnului ca observatori plini de res-
pect, dar nu se

mp

art

a

sesc din embleme. O dat

a pe an, la
14 nisan, dup

a apusul soarelui, Martorii lui Iehova comemo-
reaz

a Cina Domnului. De

si numai c

ateva mii de persoane de
pe p

am

ant sus tin c

a au speran t

a cereasc

a, to ti cre

stinii pre-
tuiesc aceast

a comemorare. Este o ocazie

n care putem me-
dita cu to tii la gestul suprem de iubire f

acut de Iehova
Dumnezeu

si de Isus Cristos. Ioan 3:16.
CE

I TI sugereaz

a cuvintele suflet

si spirit? Mul ti cred c

a
se refer

a la o parte invizibil

a

si nemuritoare din interiorul
nostru, care p

ar

ase

ste corpul la moarte

si continu

a s

a tr

aias-
c

a. Numero

si oameni sunt surprin

si s

a afle c

a aceast

a doc-
trin

a at

at de r

asp

andit

a nu este

n armonie cu

nv

a t

aturile
Bibliei. Ce ne

nva t

a, de fapt, Cuv

antul lui Dumnezeu de-
spre suflet

si spirit?
SUFLETUL

IN BIBLIE
S

a analiz

ampentru

nceput sensul cuv

antului suflet.

I ti
aminte

sti, probabil, c

a cea mai mare parte a Bibliei a fost
scris

a, ini tial,

n ebraic

a

si greac

a. C

and au f

acut referire la
suflet, scriitorii Bibliei au folosit ebraicul n

ephesh

si gre-
cescul psykh

e. Ace

sti doi termeni apar de peste 800 de ori

n
Scripturi, iar Traducerea lumii noi

i red

a cu consecven t

a
prin suflet. Analiz

and contextele biblice

n care apare cu-
v

antul suflet(e) vei vedea c

a,

n majoritatea cazurilor, el
se refer

a la: 1) oameni, 2) animale

si 3) via ta unei persoa-
Care este adev

aratul sens
al cuvintelor suflet

si spirit?
Apendice 209
ne sau a unui animal. S

a analiz

am c

ateva versete din care
reies cele trei sensuri ale cuv

antului suflet.
C

and se refer

a la oameni.

In zilele lui Noe, . . . pu tine

persoane, adic

a opt suflete, au fost transportate

n siguran-
t

a prin ap

a (1 Petru 3:20). Este clar c

a termenul suflete
se refer

a aici la oameni: Noe, so tia sa

si cei trei fii ai s

ai,

m-
preun

a cu so tiile lor.

In Exodul 16:16 sunt men tionate unele
instruc tiuni referitoare la str

angerea manei pe care israeli tii
trebuiau s

a le respecte: Fiecare din voi s

a str

ang

a . . . dup

a
num

arul sufletelor voastre; fiecare s

a ia din ea pentru cei
din cortul lui. A

sadar, cantitatea de man

a pe care trebuiau
s-o str

ang

a depindea de num

arul membrilor familiei. Iat

a
alte c

ateva texte biblice

n care cuv

antul suflet(e) se folo-
se

ste cu referire la oameni: Geneza 46:18; Proverbele 27:7;

Faptele 27:37

si Romani 13:1.
C

and se refer

a la animale.

In relatarea biblic

a despre cre-
a tie, se spune: Dumnezeu a zis: S

a mi

sune apele de vie-

tuitoare [sau suflete, vezi nota de subsol din Geneza 9:10]

si s

a zboare p

as

ari deasupra p

am

antului, pe

ntinderea ce-
rului.

Si Dumnezeu a zis: S

a dea p

am

antul vie tuitoare [sau
suflete] dup

a specia lor, vite, reptile

si animale s

albati-
ce ale p

am

antului, dup

a specia lor.

Si a

sa a fost (Geneza
1:20, 24). At

at pe

stii, c

at

si animalele domestice

si s

albatice
sunt numite

n aceste versete suflete.
C

and se refer

a la via ta unei persoane. Uneori, cuv

antul
suflet

nseamn

a via ta unei persoane. David s-a rugat lui
Iehova astfel: Apropie-Te de sufletul meu

si r

ascump

ar

a-l.
Scap

a-m

a, din cauza vr

ajma

silor mei! (Psalmul 69:18).

Ce-i cerea David lui Iehova? S

a-i r

ascumpere via ta.

Intr-o
alt

a relatare biblic

a se spune c

a Rahela,

n timp ce-l n

a

s-
tea pe Beniamin,

si-a dat sufletul, adic

a a murit (Geneza
35:1619). S

a ne g

andim, de asemenea, la cuvintele lui
Isus: Eu sunt p

astorul excelent; p

astorul excelent

si d

a su-
fletul

n folosul oilor (Ioan 10:11). Isus

si-a dat sufletul,
sau via ta,

n folosul omenirii.

In toate aceste pasaje biblice,
cuv

antul suflet se refer

a, evident, la via ta unei persoane.
210 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
Termenul suflet are acela

si sens

si

n urm

atoarele tex-
te biblice: 1

Imp

ara ti 17:1723; Matei 10:39; Ioan 15:13

si
Faptele 20:10.
Dac

a vei face

si alte cercet

ari

n Cuv

antul lui Dumnezeu
pe marginea acestui subiect, vei observa c

a nic

aieri

n Biblie
nu se spune despre suflet c

a ar fi nemuritor sau ve

s-
nic. Dimpotriv

a, Scripturile arat

a c

a sufletul moare. Eze-
chiel 18:4, 20.
CE ESTE SPIRITUL?
S

a analiz

am

n continuare cum folose

ste Biblia termenul

spirit. Unii cred c

a este sinonim cu suflet. Dar nu este
a

sa. Biblia arat

a cu claritate c

a spiritul

si sufletul sunt
total diferite.

In ce sens?
Scriitorii Bibliei au folosit cu referire la spirit termenul
ebraic r

uach

si cel grecesc pne

uma. Chiar Scripturile ne ara-
t

a care este sensul acestor cuvinte. Iat

a ce scrie

n Psalmul
104:29: Le iei Tu [Iehova] suflarea [sau spiritul,

n ebrai-
c

a r

uach], ele mor

si se

ntorc

n t

ar

ana lor.

In plus,

n Ia-
cov 2:26 se spune: Corpul f

ar

a spirit [

n greac

a pne

uma]
este mort. Din aceste versete reiese c

a spiritul d

a via t

a
corpului. F

ar

a spirit, corpul este mort. Prin urmare,

n Bi-
blie cuv

antul r

uach este tradus nu numai prin spirit, ci

si
prin for t

a, for t

a de via t

a. Dumnezeu a spus referitor la Po-
topul din zilele lui Noe: Eu voi face s

a vin

a un potop de
ape pe p

am

ant, ca s

a distrug

a orice f

aptur

a de sub cer, care
are suflare de via t

a [sau for t

a de via t

a,

n ebraic

a r

uach]
(Geneza 6:17; 7:15, 22). Spiritul se refer

a, a

sadar, la acea
for t

a invizibil

a (sc

anteia vie tii) care

nsufle te

ste toate crea-

turile vii.
Sufletul

si spiritul nu sunt unul

si acela

si lucru. Corpul
are nevoie de spirit a

sa cum un aparat de radio are nevoie

de curent electric pentru a func tiona. G

ande

ste-te la un ra-
dio portabil. Dac

a

i pui baterii

si

l porne

sti, curentul elec-

tric din baterii d

a via t

a aparatului. F

ar

a baterii, radioul
este mort. Acela

si lucru se poate spune

si despre un apa-
rat de radio scos din priz

a.

In mod asem

an

ator, spiritul este
Apendice 211
for ta care d

a via t

a corpului nostru. Dar ca

si curentul elec-
tric, spiritul nu are g

anduri sau sentimente. Este o for t

a im-
personal

a.

Ins

a f

ar

a acest spirit, f

ar

a for ta de via t

a, corpul
nostru moare

si se

ntoarce

n t

ar

ana lui, a

sa cum a spus
psalmistul.
Eclesiastul 12:7 arat

a ce se

nt

ampl

a cu omul c

and moare:
T

ar

ana [din care este f

acut corpul lui] se

ntoarce

n p

am

ant
cuma fost

si duhul [sau spiritul] se

ntoarce la Dumnezeu,
care l-a dat. C

and spiritul, sau for ta de via t

a, p

ar

ase

ste cor-
pul, acesta moare

si se

ntoarce

n p

am

ant, de unde a venit.
Iar for ta de via t

a se

ntoarce la Dumnezeu, care a dat-o (Iov
34:14, 15; Psalmul 36:9). Aceasta nu

nseamn

a c

a for ta de via-
t

a c

al

atore

ste literalmente p

an

a la cer. Ideea transmis

a de
verset este c

a, la moartea unei persoane, orice speran t

a ca
aceasta s

a revin

a la via t

a

n viitor depinde de Iehova Dum-
nezeu. Cu alte cuvinte, via ta ei este

n m

ainile lui Dumne-
zeu. Numai prin puterea lui Dumnezeu, spiritul, sau for ta de
via t

a, se poate

ntoarce

n persoana respectiv

a, pentru ca ea
s

a tr

aiasc

a din nou.
C

at de m

ang

aietor este s

a

stim c

a Dumnezeu va face acest
lucru pentru to ti aceia care se odihnesc

n mormintele de
amintire (Ioan 5:28, 29)! La

nviere, Iehova va crea un corp
nou pentru cei care dorm

n moarte, va pune

n el spiritul,
sau for ta de via t

a,

si ei vor tr

ai. Ce bucurie va aduce

nvi-
erea!
Dac

a vrei s

a afli mai multe lucruri despre modul cumsunt
folosi ti

n Biblie termenii suflet

si spirit, po ti g

asi infor-
ma tii utile

n bro

sura Ce se

nt

ampl

a cu noi c

and mu-
rim?

si

n cartea S

a aducem
argumente din Scripturi, pa-
ginile 355359

si 383387,
ambele publicate de Marto-
rii lui Iehova.

IN LIMBILE originale, Biblia folose

ste de peste 70 de ori cu-

v

antul ebraic she

ohl

si echivalentul s

au grecesc ha

des. Am-
bii termeni sunt asocia ti cu moartea. Unele traduceri ale
Bibliei

i redau prin morm

ant, iad sau groap

a.

Ins

a,

n
majoritatea limbilor, nu exist

a cuvinte care s

a transmit

a sen-
sul exact al acestor termeni din ebraic

a

si greac

a. De aceea,
Traducerea lumii noi folose

ste cuvintele

Seol

si Hades.
Dar care este, de fapt, sensul lor? S

a vedem cum sunt folo-
site ele

n c

ateva pasaje biblice.

In Eclesiastul 9:10 se spune:

In Locuin ta Mor tilor [

Se-
ol, NW],

n care mergi, nu este nici lucrare, nici plan, nici
cuno

stin t

a, nici

n telepciune. S

a

n telegem din acest verset
c

a

Seolul se refer

a la un morm

ant anume

n care avem

ngro-
pat

a, probabil, o persoan

a drag

a? Nu. C

and face referire la un
loc specific de

nmorm

antare, sau morm

ant, Biblia nu folo-
se

ste termenii she

ohl

si ha

des, ci alte cuvinte ebraice

si gre-
ce

sti (Geneza 23:79; Matei 28:1). Biblia nu

ntrebuin teaz

a
cuv

antul

Seol nici pentru a desemna un morm

ant

n care
au fost

ngropate mai multe persoane, cum ar fi un morm

ant
de familie sau o groap

a comun

a. Geneza 49:30, 31.
Atunci la ce se refer

a termenul

Seol? Cuv

antul lui Dum-
nezeu arat

a c

a at

at

Seolul, c

at

si Hadesul fac referire la
un loc mult mai cuprinz

ator dec

at o groap

a comun

a

nc

a-
p

atoare. De exemplu,

n Isaia 5:14 se spune c

a

Seolul

si . . .
deschide gura

si

si l

arge

ste peste m

asur

a g

atul. De

si a

n-
ghi tit deja nenum

ara ti oameni,

Seolul pare c

a nu se satu-
r

a niciodat

a (Proverbele 30:15, 16). Spre deosebire de un
morm

ant literal,

n care

ncape un num

ar limitat de persoa-
ne decedate, Locuin ta Mor tilor [

Seolul, NW] nu se poate s

a-
tura (Proverbele 27:20).

Seolul nu se umple niciodat

a. Nu
are limite. A

sadar,

Seolul, sau Hadesul, nu este un loc fizic,
situat

ntr-o anumit

a zon

a. El reprezint

a morm

antul comun
al omenirii, un loc simbolic unde se odihnesc

n moarte ma-
joritatea oamenilor.
Ce sunt

Seolul

si Hadesul?
212
Apendice 213

Inv

a t

atura biblic

a despre

nviere ne ajut

a s

a

n telegem
mai bine sensul termenilor

Seol

si Hades. Cuv

antul lui
Dumnezeu asociaz

a aceste cuvinte cu moartea din care exis-
t

a posibilitatea

nvierii (Iov 14:13; Faptele 2:31; Revela tia
20:13).1 Scripturile mai arat

a c

a

ntre cei afla ti

n

Seol, sau
Hades, se num

ar

a nu numai slujitorii lui Iehova, ci

si mul ti
oameni care nu i-au slujit lui Dumnezeu (Geneza 37:35;
Psalmul 55:15). Astfel, Biblia ne

nva t

a c

a va fi o

nviere
at

at a celor drep ti, c

at

si a celor nedrep ti. Faptele 24:15.
1 Biblia spune c

a mor tii care nu vor fi

nvia ti se afl

a

n Gheen

a, nu

n Seol, sau Hades (Matei 5:30; 10:28; 23:33). Asemenea Seolului si Ha-
desului, Gheena este un loc simbolic.
CUM

I TI imaginezi Ziua Judec

a tii? Mul ti cred c

a miliarde de
suflete vor trece pe r

and prin fa ta tronului lui Dumnezeu ca
s

a-

si primeasc

a sentin ta. Apoi unii vor fi r

aspl

ati ti cu via t

a
fericit

a

n cer, iar al tii vor fi condamna ti la chin ve

snic.

Ins

a,

n Biblie, Ziua Judec

a tii este descris

a cu totul diferit. Cuv

an-
tul lui Dumnezeu o prezint

a drept o perioad

a de speran-
t

a

si restabilire, nicidecum drept o perioad

a inspiratoare de
team

a.

In Revela tia 20:11, 12, apostolul Ioan descrie Ziua Judec

a-
tii astfel: Am v

azut un tron mare, alb

si pe cel a

sezat pe el.
Dinaintea lui au fugit p

am

antul

si cerul,

si nu s-a mai g

asit
loc pentru ele.

Si am v

azut mor tii, mari

si mici, st

and

n pi-
cioare

naintea tronului,

si au fost deschise ni

ste suluri. Dar

a fost deschis un alt sul; este sulul vie tii.

Si mor tii au fost ju-
deca ti dup

a lucrurile scrise

n suluri, potrivit faptelor lor.
Cine este Judec

atorul prezentat aici?
De

si Iehova Dumnezeu este Judec

atorul suprem al ome-
nirii, el i-a delegat altcuiva sarcina de a judeca.

In Faptele
17:31, apostolul Pavel a spus c

a Dumnezeu a stabilit o zi

n
Ce este Ziua Judec

a

tii?
214 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
care

si-a propus s

a judece cu dreptate p

am

antul locuit,
printr-un om pe care l-a desemnat. Cel desemnat s

a judece
este

nviatul Isus Cristos (Ioan 5:22). Dar c

and

ncepe Ziua
Judec

a tii?

Si c

at timp va dura?
Cartea Revela tia arat

a c

a Ziua Judec

a tii

ncepe dup

a Ar-
maghedon, c

and sistemul lui Satan de pe p

am

ant va fi dis-
trus (Revela tia 16:14, 16; 19:1920:3).1 Dup

a Armaghedon,
Satan

si demonii s

ai vor fi

nchi

si

n abis pentru o mie de
ani.

In aceast

a perioad

a, cei 144000 de como

stenitori cere

sti
vor judeca

si vor domni ca regi cu Cristos o mie de ani
(Revela tia 14:13; 20:14; Romani 8:17). Ziua Judec

a tii nu
va dura 24 de ore, ci o mie de ani.
Pe parcursul acestor o mie de ani, Isus Cristos va jude-
ca viii

si mor tii (2 Timotei 4:1). Viii sunt marea mul ti-
me care va supravie tui Armaghedonului (Revela tia 7:917).
Apostolul Ioan a v

azut, de asemenea, mor tii . . . st

and

n
picioare

naintea tronului de judecat

a. A

sa cum a promis
Isus, cei din mormintele de amintire vor auzi vocea sa
[a lui Cristos]

si vor ie

si afar

a, adic

a vor fi

nvia ti (Ioan
5:28, 29; Faptele 24:15).

Ins

a, dup

a ce criterii se va face ju-
decata?

In viziunea apostolului Ioan se arat

a c

a au fost deschise
ni

ste suluri, iar mor tii au fost judeca ti dup

a lucrurile scri-
se

n suluri, potrivit faptelor lor. Con tin aceste suluri fap-
tele lor din trecut? Nu, oamenii nu vor fi judeca ti dup

a
faptele s

av

ar

site

nainte de moarte. De unde

stim acest lu-
cru? Biblia spune: Cel care a murit a fost absolvit de p

a-
catul s

au (Romani 6:7). Altfel spus, cei

nvia ti vor

ncepe o
via t

a nou

a, f

ar

a p

acatele din trecut. A

sadar, sulurile trebuie

s

a reprezinte noi cerin te divine. Pentru a tr

ai ve

snic, at

at
supravie tuitorii Armaghedonului, c

at

si cei

nvia ti vor tre-
bui s

a respecte poruncile lui Dumnezeu, inclusiv noile ce-
1 Pentru mai multe informa tii despre Armaghedon, vezi Perspicacitate
pentru

n telegerea Scripturilor (engl.), volumul 1, paginile 594595,
10371038; cartea S

a aducem argumente din Scripturi, paginile 3236, si
capitolul 20 al c

ar tii S

a ne

nchin

am singurului Dumnezeu adev

arat, toa-
te publicate de Martorii lui Iehova.
Apendice 215
rin te dezv

aluite, probabil, de Iehova pe parcursul celor o
mie de ani. Prin urmare, fiecare va fi judecat pe baza fapte-
lor din timpul Zilei Judec

a tii.
Pe parcursul Zilei Judec

a tii, miliarde de oameni vor avea
pentru prima dat

a ocazia s

a

nve te despre voin ta lui Dum-
nezeu

si s

a o

nf

aptuiasc

a. Aceasta va presupune o vast

a lu-
crare de instruire. Da, locuitorii lumii vor

nv

a ta dreptatea
(Isaia 26:9).

Ins

a nu to ti vor fi dispu

si s

a

nf

aptuiasc

a voin-
ta lui Dumnezeu. Iat

a ce se spune

n Isaia 26:10: Dac

a ier ti
pe cel r

au, el nu

nva t

a dreptatea, se ded

a la r

au

n tara drep-
t

a tii

si nu caut

a m

are tia DOMNULUI. Ace

sti oameni r

ai vor
fi distru

si pentru totdeauna pe parcursul Zilei Judec

a tii.
Isaia 65:20.
La sf

ar

situl Zilei Judec

a tii, supravie tuitorii vor fi venit la
via t

a

n sensul deplin al cuv

antului prin faptul c

a vor fi de-
venit perfec ti (Revela tia 20:5). Astfel, pe parcursul acestei pe-
rioade de judecat

a, omenirea va fi readus

a la starea ini tial

a
de perfec tiune (1 Corinteni 15:2428). Apoi va avea loc un
test final. Satan va fi eliberat

si i se va permite pentru ulti-
ma oar

a s

a

ncerce s

a induc

a

n eroare omenirea (Revela tia
20:3, 710). Cei care i se vor

mpotrivi vor tr

ai

mplinirea de-
plin

a a promisiunii biblice: Cei drep ti vor st

ap

ani p

am

antul

si

l vor locui pe vecie (Psalmul 37:29).

Intr-adev

ar, Ziua Ju-
dec

a tii va fi o binecuv

antare pentru to ti oamenii fideli!
C

A TIVA cercet

atori ai Bibliei au anun tat, cu decenii

nainte,
c

a

n anul 1914 aveau s

a aib

a loc evenimente importante. De-
spre ce evenimente este vorba

si ce dovezi avem c

a 1914 a
fost

ntr-adev

ar un an important?

In Luca 21:24 Isus a spus: Ierusalimul va fi c

alcat

n pi-
cioare de na tiuni p

an

a c

and sunt

mplinite timpurile fixa-
te ale na tiunilor. Ierusalimul a fost capitala na tiunii Israel,
Anul 1914, un an important

n

mplinirea profe

tiilor biblice
216 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
locul unde domneau regii din dinastia lui David (Psalmul
48:1, 2). Ace

sti regi se deosebeau de to ti ceilal ti conduc

atori,
deoarece st

ateau pe scaunul de domnie al DOMNULUI, ca
reprezentan ti ai lui Dumnezeu (1 Cronici 29:23). Ierusalimul
era, a

sadar, simbolul domniei lui Iehova.

C

and

si cuma

nceput domnia lui Dumnezeu s

a fie c

alcat

a

n picioare de na tiuni? Aceasta s-a

nt

amplat

n 607

.e.n.,
c

and Ierusalimul a fost cucerit de babilonieni. Scaunul de
domnie al lui Iehova a r

amas gol, iar linia regal

a a lui Da-
vid a fost

ntrerupt

a (2

Imp

ara ti 25:126). Avea s

a dureze la
nesf

ar

sit aceast

a situa tie? Nu. Profe tia lui Ezechiel a spus re-
feritor la Zedechia, ultimul rege care a domnit

n Ierusalim:
Scoate turbanul

si d

a jos coroana! . . . Ea nu va mai fi a ni-
m

anui, p

an

a va veni cel care are dreptul legal,

si lui i-o voi
da (Ezechiel 21:26, 27, NW). Cel care are dreptul legal la
coroana davidic

a este Cristos Isus (Luca 1:32, 33). Prin ur-
SAPTE TIMPURI
2520 de ani
606 ani si 3 luni
din octombrie 607

.e.n.
p

an

a

n 31 decembrie 1

.e.n.
1913 ani si 9 luni
din 1 ianuarie 1 e.n.
p

an

a

n octombrie 1914
607 &

.e.n. e.n. ) 1914
Ierusalimul va fi
c

alcat

n picioare
de na tiuni
Va veni cel care are
dreptul legal
Apendice 217
mare, perioada

n care Ierusalimul avea s

a fie c

alcat

n pi-
cioare trebuia s

a se

ncheie odat

a cu

ntronarea lui Isus.
C

and urma s

a aib

a loc acest eveniment remarcabil? Isus a
ar

atat c

a na tiunile aveau s

a domneasc

a o perioad

a stabilit

a.
Relatarea din Daniel, capitolul 4, ne ajut

a s

a calcul

am durata
acestei perioade. Aici se vorbe

ste despre visul profetic al lui Ne-

bucadne tar, regele Babilonului. El a v

azut un copac foarte

nalt
care a fost t

aiat. Trunchiul lui nu putea s

a mai creasc

a deoare-
ce era legat cu lan turi de fier

si de bronz. Un

nger a declarat:
Sapte timpuri vor trece peste el. Daniel 4:1016.

In Biblie, copacii sunt folosi ti uneori ca simbol al domniei

(Ezechiel 17:2224; 31:25). T

aierea copacului reprezint

a

n-
treruperea domniei divine exercitate prin regii din Ierusalim.

Ins

a viziunea ar

ata

si c

a Ierusalimul avea s

a fie c

alcat

n pi-
cioare doar pentru o vreme o perioad

a de

sapte timpuri.
C

at urma s

a dureze aceast

a perioad

a?
Din Revela tia 12:6, 14 reiese c

a trei timpuri

si jum

atate echi-
valeaz

a cu o mie dou

a sute

saizeci de zile.

Sapte timpuri
trebuie s

a fie de dou

a ori mai mult, adic

a 2520 de zile.

Ins

a
na tiunile nu au

ncetat s

a calce

n picioare domnia lui Dum-
nezeu dup

a numai 2520 de zile de la c

aderea Ierusalimului.
Este evident c

a profe tia se referea la o perioad

a mult mai lun-
g

a.

In armonie cu versetele din Numeri 14:34

si Ezechiel 4:6,
care vorbesc despre un an de fiecare zi, putem spune c

a cele

sapte timpuri aveau s

a dureze 2520 de ani.
Perioada de 2520 de ani a

nceput

n octombrie 607

.e.n.
c

and Ierusalimul a fost cucerit de babilonieni, iar regele
din linia davidic

a a fost

ndep

artat

si s-a

ncheiat

n oc-
tombrie 1914. Atunci au luat sf

ar

sit timpurile fixate ale na-

tiunilor, iar Isus Cristos a fost

ntronat

n cer de Dumnezeu.
Psalmul 2:16; Daniel 7:13, 14.1
1 Din octombrie 607

.e.n. p

an

a

n octombrie 1

.e.n. sunt 606 ani.

Intruc

at nu exist

a anul 0, din octombrie 1

.e.n. p

an

a

n octombrie
1914 e.n. sunt 1914 ani. Adun

and 606 cu 1914 ob tinem 2 520 de ani.

In c

ar tile Perspicacitate pentru

n telegerea Scripturilor (engl.), la titlul
Cronologie, si

n Toat

a Scriptura este inspirat

a de Dumnezeu si util

a,
pagina 285 ambele publicate de Martorii lui Iehova , po ti g

asi infor-
ma tii despre c

aderea Ierusalimului

n 607

.e.n.
218 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
A

sa cum a prezis Isus, prezen ta sa ca Rege ceresc urma s

a
fie marcat

a de evenimente mondiale dramatice, precum r

az-
boaie, foamete, cutremure

si epidemii (Matei 24:38; Luca
21:11). Acestea constituie dovezi conving

atoare c

a Regatul ce-
resc al lui Dumnezeu a fost instaurat

n 1914, an care a mar-
cat

si

nceputul ultimelor zile ale acestui sistem r

au de
lucruri. 2 Timotei 3:15.
BIBLIA nu vorbe

ste de multe ori despre creatura spiritual

a
numit

a Mihail,

ns

a de fiecare dat

a c

and o face, ne-o pre-
zint

a

n plin

a ac tiune.

In cartea biblic

a Daniel se spune
despre Mihail c

a se lupt

a cu

ngerii r

ai,

n scrisoarea lui
Iuda, c

a are o divergen t

a cu Satan, iar

n cartea Revela tia, c

a
poart

a r

azboi

mpotriva Diavolului

si a demonilor s

ai. Mi-
hail tr

aie

ste la

n

al timea numelui s

au, care

nseamn

a Cine
este ca Dumnezeu?, sus tin

and guvernarea lui Iehova

si
lupt

and

mpotriva du

smanilor lui Dumnezeu. Dar cine este

Mihail?
Unele persoane sunt cunoscute sub mai multe nume. De
exemplu, patriarhul Iacov mai era numit Israel, iar aposto-
lului Petru i se spunea

si Simon (Geneza 49:1, 2; Matei
10:2).

In mod asem

an

ator, Biblia arat

a c

a Mihail este un alt
nume al lui Isus Cristos, nume pe care acesta l-a purtat

na-
inte de-a veni pe p

am

ant

si dup

a ce s-a

n

al tat la cer. S

a
analiz

am

n continuare c

ateva dovezi biblice care sprijin

a
aceast

a idee.
Arhanghel. Cuv

antul lui Dumnezeu

l nume

ste pe Mi-
hail arhanghelul, care

nseamn

a c

apetenie a

ngerilor
(Iuda 9). Observa ti c

a Mihail este numit arhanghelul, nu
arhanghel, ceea ce arat

a c

a exist

a un singur

nger care ocu-
p

a aceast

a pozi tie. De fapt, termenul arhanghel nu apare

n Biblie dec

at la singular.

In plus,

n Scripturi pozi tia de
arhanghel este asociat

a cu Isus.

In 1 Tesaloniceni 4:16 se
Cine este arhanghelul Mihail?
spune referitor la

nviatul domn Isus Cristos:

Insu

si Dom-
nul va cobor

din cer cu un strig

at poruncitor, cu glas de
arhanghel. Isus are, a

sadar, glas de arhanghel. Din acest

verset reiese c

a Isus este arhanghelul Mihail.
Comandant al armatei. Potrivit Bibliei, Mihail

si

nge-
rii lui s-au luptat cu balaurul . . .

si

ngerii lui (Revela tia
12:7). Deci, Mihail este Comandantul unei armate de

ngeri
fideli. Din cartea Revela tia afl

am c

a

si Isus are

n subordi-
ne o armat

a de

ngeri fideli (Revela tia 19:1416). Apostolul
Pavel aminte

ste

si el despre Domnul Isus

si

ngerii s

ai
plini de putere (2 Tesaloniceni 1:7). Prin urmare, Biblia
vorbe

ste despre Mihail

si

ngerii lui, precum

si despre Isus

si

ngerii s

ai (Matei 13:41; 16:27; 24:31; 1 Petru 3:22).

In-
truc

at nu exist

a nici o dovad

a

n Cuv

antul lui Dumnezeu
c

a ar exista dou

a armate de

ngeri fideli

n cer una con-
dus

a de Mihail

si alta, de Isus , este logic s

a tragem
concluzia c

a Mihail este, de fapt, Isus Cristos

n pozi tie ce-
reasc

a.1
1 Pentru mai multe informa tii privitoare la faptul c

a Mihail este un
alt nume al Fiului lui Dumnezeu, vezi cartea Perspicacitate pentru

n-
telegerea Scripturilor (engl.), volumul 2, paginile 393394, si cartea S

a
aducem argumente din Scripturi, paginile 170171, ambele publicate de
Martorii lui Iehova.
CARTEA biblic

a Revela tia con tine multe expresii simbolice
(Revela tia 1:1). Ea vorbe

ste, de exemplu, despre o femeie

care are scris pe frunte numele Babilonul cel Mare

si care
st

a pe mul timi

si na tiuni (Revela tia 17:1, 5, 15).

Intruc

at
nici o femeie literal

a nu poate face acest lucru, Babilonul
cel Mare trebuie s

a fie simbolic. Ce reprezint

a aceast

a prosti-
tuat

a simbolic

a?

In versetul din Revela tia 17:18 se spune c

a aceast

a feme-
ie simbolic

a este cetatea cea mare care are un regat peste
Ce este Babilonul cel Mare?
Apendice 219
220 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
regii p

am

antului. Termenul cetate indic

a un grup orga-
nizat.

Intruc

at cetatea cea mare are autoritate peste regii
p

am

antului, femeia numit

a Babilonul cel Mare trebuie s

a
fie o organiza tie interna tional

a influent

a, un imperiu mon-
dial. Ce fel de imperiu? Unul religios. S

a observ

am,

n con-
tinuare, cum ne ajut

a alte pasaje din Revela tia s

a ajungem
la aceast

a concluzie.
Imperiile pot avea caracter politic, comercial sau religios.
Femeia numit

a Babilonul cel Mare nu este un imperiu po-
litic, deoarece Cuv

antul lui Dumnezeu arat

a c

a regii p

a-
m

antului, sau elementele politice ale acestei lumi, au
comis fornica tie cu ea. Aceste rela tii imorale reprezint

a ali-
an tele

ncheiate de ea cu conduc

atorii p

am

antului

si explic

a
motivul pentru care este numit

a marea prostituat

a. Re-
vela tia 17:1, 2; Iacov 4:4.
Babilonul cel Mare nu poate fi un imperiu comercial
deoarece, c

and va fi distrus, negustorii . . . p

am

antului,
adic

a elementele comerciale,

l vor jeli. De fapt, se spune
c

a regii

si negustorii vor privi Babilonul cel Mare de la dis-
tan t

a (Revela tia 18:3, 9, 10, 1517). Este logic, a

sadar, s

a
concluzion

am c

a Babilonul cel Mare nu este un imperiu
politic sau comercial, ci unul religios.
Caracterul religios al Babilonului cel Mare mai este con-
firmat de faptul c

a el induce

n eroare toate na tiunile prin
practicile sale spiritiste (Revela tia 18:23).

Intruc

at toate
formele de spiritism au caracter religios

si provin de la de-
moni, Biblia nume

ste pe bun

a dreptate Babilonul cel Ma-
re o locuin t

a de demoni (Revela tia 18:2; Deuteronomul
18:1012). Despre acest imperiu se mai spune c

a se opune
religiei adev

arate, persecut

andu-i pe profe ti

si pe sfin ti
(Revela tia 18:24). De fapt, Babilonul cel Mare ur

a

ste at

at
de mult religia adev

arat

a,

nc

at

i persecut

a cu cruzime

si
chiar

i omoar

a pe martorii lui Isus (Revela tia 17:6).

In
concluzie, aceast

a femeie numit

a Babilonul cel Mare re-
prezint

a imperiul mondial al religiei false, cuprinz

and toa-
te religiile care i se

mpotrivesc lui Iehova Dumnezeu.
BIBLIA nu ne spune data na

sterii lui Isus. Totu

si ne ofer

a
dovezi conving

atoare c

a Isus nu s-a n

ascut

n luna decem-
brie.
S

a ne g

andim cum era vremea

n aceast

a perioad

a a anu-
lui

n Betleem, unde s-a n

ascut Isus. Luna evreiasc

a chislev
(noiembrie/decembrie) era rece

si ploioas

a.

In luna urm

a-
toare, tebet (decembrie/ianuarie), se

nregistrau cele mai
sc

azute temperaturi din an, iar

n regiunile

nalte chiar nin-
gea uneori. S

a vedem ce spune Biblia despre clima din zona
Betleemului.
Scriitorul biblic Ezra arat

a

si el c

a luna chislev era cunos-
cut

a drept o lun

a rece

si ploioas

a. Dup

a ce men tioneaz

a c

a
poporul s-a adunat la Ierusalim

n a dou

azecea zi a lunii a
noua [chislev], Ezra spune c

a oamenii aduna ti acolo tre-
murau din cauza unei ploi toren tiale. Iat

a ce au declarat
ace

stia despre vremea din acea perioad

a a anului: Acum
S-a n

ascut Isus

n decembrie?

In noaptea

n care s-a n

ascut Isus,
p

astorii erau cu turmele
pe c

amp
221
222 Ce ne

nva t

a

n realitate Biblia?
este timp ploios

si nu se poate s

a se stea afar

a (Ezra 10:9, 13;
Ieremia 36:22). Nu e de mirare c

a p

astorii din aceast

a par-
te a globului nu st

ateau cu turmele sub cerul liber

n luna
decembrie!
Potrivit Bibliei,

n noaptea

n care s-a n

ascut Isus, p

asto-
rii erau cu turmele pe c

amp. De fapt, scriitorul biblic Luca
arat

a c

a atunci

n tinutul Betleemului p

astorii tr

aiau sub
cerul liber

si . . . f

aceau str

ajile noaptea pe l

ang

a turmele
lor (Luca 2:812). De aici reiese c

a p

astorii chiar tr

aiau sub
cerul liber, nu doar se plimbau pe afar

a

n timpul zilei. Ei
st

ateau cu turmele lor pe c

amp

si noaptea. Ar fi putut ei tr

ai

n Betleem sub cerul liber pe o vreme rece

si ploioas

a de
decembrie? Bine

n teles c

a nu.

In concluzie, dovezile arat

a
c

a Isus nu s-a n

ascut

n decembrie.1
Cuv

antul lui Dumnezeu ne spune cu exactitate c

and a
murit Isus,

ns

a ne d

a doar c

ateva indicii despre na

sterea sa.
Acest lucru ne aminte

ste de urm

atoarele cuvinte ale regelui
Solomon: Mai mult face un nume bun dec

at untdelem-
nul parfumat

si ziua mor tii dec

at ziua na

sterii (Eclesiastul
7:1). Nu trebuie s

a ne surprind

a, a

sadar, c

a Scripturile ne
ofer

a numeroase informa tii despre ministerul

si moartea
lui Isus, dar numai c

ateva detalii referitoare la data na

ste-
rii lui.
1 Pentru mai multe informa tii, vezi paginile 334337 ale c

ar tii S

a
aducem argumente din Scripturi, publicat

a de Martorii lui Iehova.
S

ARB

ATORILE religioase

si laice populare

n multe p

ar ti ale
globului nu provin din Biblie. Dar care este originea lor?
Dac

a ai posibilitatea s

a faci cercet

ari

ntr-o bibliotec

a, vei
vedea ce spun lucr

arile de referin t

a despre s

arb

atorile bine
cunoscute din zona

n care locuie

sti. S

a lu

am c

ateva exem-
ple.
Ar trebui s

a

tinem s

arb

atorile?
Pa stele s

arb

atorit

n cre stin

atate.

In Noul Testament nu
se face nici o men tiune la s

arb

atorirea Pa

stelui, se spune

nThe Encyclopdia Britannica. Atunci cum a

nceput s

a fie
tinut

a aceast

a s

arb

atoare? Ea

si are originea

n

nchinarea
p

ag

an

a. De

si se spune c

a Pa

stele se celebreaz

a

n amintirea

nvierii lui Isus, obiceiurile legate de aceast

a s

arb

atoare nu
sunt cre

stine. Iat

a ce scrie The Catholic Encyclopedia despre

ndr

agitul iepure de Pa

ste: Iepurele este un simbol p

ag

an

si a fost

ntotdeauna un semn al fertilit

a tii.
Anul Nou. Data c

and se celebreaz

a Anul Nou

si obiceiu-
rile legate de aceast

a s

arb

atoare difer

a de la o tar

a la alta.
Iat

a ce se spune

nThe World Book Encyclopedia despre ori-
ginea Anului Nou:

Imp

aratul roman Iulius Cezar a decis

n anul 46

.e.n. ca ziua de 1 ianuarie s

a devin

a cea dint

ai
zi a anului. Romanii i-au dedicat aceast

a zi lui Ianus, zeul
por tilor, al intr

arilor

si al

nceputurilor. Ianuarie provine
de la Ianus, care avea dou

a fe te, una

ndreptat

a

nainte, iar
alta

napoi. A

sadar, obiceiurile de Anul Nou au la baz

a tra-
di tii p

ag

ane.
Halloween-ul. The Encyclopedia Americana afirm

a: Ele-
mente ale obiceiurilor legate de Halloween se reg

asesc

si

n
ceremoniile druidice [ale preo tiei celtice antice] din timpu-
rile precre

stine. Cel tii aveau dou

a divinit

a ti importante: un
dumnezeu-soare

si un dumnezeu al mor tilor . . ., care erau
s

arb

atori ti la 1 noiembrie,

nceputul Anului Nou celtic. S

ar-
b

atoarea mor tilor a fost inclus

a treptat

n ritualurile cre

sti-
ne.
Alte s

arb

atori. Ne-ar fi imposibil s

a analiz

am toate s

arb

a-
torile care se tin

n lume. Totu

si, s

arb

atorile care glorific

a
oameni sau organiza tii omene

sti nu sunt acceptate de Ie-

hova (Ieremia 17:57; Faptele 10:25, 26). Nu uita, de aseme-
nea, c

a pentru a stabili dac

a o s

arb

atoare religioas

a este sau
nu aprobat

a de Dumnezeu trebuie s

a analiz

am originea ei
(Isaia 52:11; Revela tia 18:4). Principiile biblice amintite

n
capitolul 16 te vor ajuta s

a

n telegi cum prive

ste Dumnezeu
participarea la s

arb

atorile cu caracter laic.
Apendice 223
Dori

ti mai multe informa

tii?
Pute ti lua leg

atura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.