Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a omenirii, un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au rezultat performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie. Anglia este prima tara care a cunoscut procesul de industrializare. Ea va constitui un model si pentru celelalte tari care vor intra in acest proces. Aceasta revolutie industriala se desfasoara intre anii 1750-1821 si se sistematizeaza pe 3 coordonate: demografic, agrar si industrial. Revolutia demografica consta in cresterea populatiei: in doar aproape 3 sferturi de secol, de la 7 mil de locuitori, se ajunge la 21 mil. Astfel, forta de munca este tanara, viguroasa, ceea ce determina cresterea cererii interne. S-au produs schimbari importante in structura socio-economica, profesionala si in mediile urban si rural. Revolutia agrara se instaleaza la jumatatea sec 17. Agricultura Angliei se practica cu tehnici traditionale. Erau multe campuri agricole folosite la comun de catre membrii comunitatii si multe suprafete necultivate. Nu exista o delimitare, astfel, la cererea marilor proprietari, parlamentul britanic confera acte de imprejmuire. De fapt, taranii au fost deposedati de pamanturi prin rascumparare sau violenta. Aceste acte erau acordate celor care isi puteau permite, eu trebuiau sa faca dovada ca au bani pentru a cultiva pe acele terenuri. Un boier care detinea un domeniu avea voie sa foloseasca o treime(din punct de vedere economic), iar taranii doua treimi (proprietate conditionata). Dispare clasa mijlocie rurala, ramanand doar marii latifundiari ai tarii, care fie devin forta de munca ieftina, fie emigreaza in America. Astfel, productia agricola devine sistematica, avand o oferta mare la un pret mic. 2
Revolutia industriala propriu-zisa incepe cu industria textila si se continua cu exploatarea carbunelui si fierului si constructia de cai de transport. S-au facut multe descoperiri tehnice si perfectionari, prima fiind suveica zburatoare, urmata de masini cu aburi, calea ferata, procesul de a prelucra fonta in fier forjabil, etc. In 1825 sunt deja 6400 km de canale interne. In septembrie 1829 se inaugureaza prima cale ferata Liverpool-Manchester. Dupa 1830, Anglia devine dependenta de Imperiul Colonial. In 1850, suprematiei economice europene, supranumita si Imperiul care nu apune niciodata, i se arata un nou pretendent: Rusia, care ulterior devine Germania. Devenise clar c revoluia industrial provocase schimbri majore i transformase Marea Britanie n atelierul ntregii lumi. Acest statut a fost celebrat n 1851 prin Marea Expoziie organizat, n Hyde Park, ntr-o construcie de metal i sticl numit Palatul de cristal: un adevrat simbol al puterii industriale al acestei naiuni.
GERMANIA
La inceputul sec 19, lumea germana este formata din aproximativ 300 de formatiuni statale. Acest lucru era un handicap al vietii economice. Se pastrau multe caracteristici medievale, precum mestesugaritul si manufacturile, avand in comun limba religia si obiceiurile. Din initiativa Prusiei, se formeaza Zollvereihul (uniune vamala) in 1819. Aceasta uniunea vamala permitea libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a capitalurilor si libera circulatie a persoanelor. Pe fundalul Zollvereih-ului, se produce revolutia industriala in Germania. Se adopta succcesiv (1851-1852) doua legi de reforma agrara. Ele se refera la luarea dreptului de folosinta a pamantului celor care erau mari proprietarii de domenii feudale. Se instituie proprietatea capitalista pe tot domeniu feudal. Unii cetateni emigreaza spre America, pentru o viata mai buna. Se fac exploatatii de tip ferma, iar productia obtinuta era orientata spre piata. Pentru a incuraja agricultura, statul prusac impune anumite masuri, da al caror rezultat se remarca 2-3 secole mai tarziu. Astfel, se infiinteaza scolile de iarna. Aceste scoli trebuiau neaparat absolvite de proprietatii unor terenuri mai mari de 50 ha in caz contrar, daca nu absolveau, dupa 2 ani de cand aveau pamantul, statul avea drept asupra pamantului. Cursurile erau sustinute de profesori universitari itineranti, organizate pe 3
parohii, cateodata si in biserica. Una dintre masuri ar fi finantarea in totalitate a universitatilor cu profil agricol si modernizarea fermelor. Statul prusac incurajeaza cooperatia. In Rusia, Lenin ia termenul, scoate continutul german si il introduce pe cel bolsevic. Toate aceste masuri determina o agricultura de tip intensiv: oferta mare, pret mic. Referitor la demografia germana, rata natalitatii ajunge la 33%, avand o populatie educata si civilizata, femeia cizelandu-se. Politica statului prusac se sistematizeaza. Industria grea incepe sa ia proportii covarsitoare, care pana la sfarsitul secolului o intrece pe cea engleza: siderurgie, metalurgie, constructia de masini militare. Germanii aveau o piata de desfacere asigurata, avand intreprinderi mari si foarte mari subventionate de stat. Aplicatiile civile provenea din cele militare (automobilul). Capitalul este centralizat. Se instituie departamente de cercetare stiintifica pentru intensificarea procesului. Apare motorul diesel folosite la primele submarine germane. Dupa unificarea Germaniei (1871), se creeaza o retea feroviara menita sa unifice teritorial diferite provincii. Cile ferate germane nsumeaz 43.000 km n 1890, au o mare densitate n regiunile puternic industrializate, ca Westphalia, Silezia i Saxonia, i se afl, dup 1876, n proprietatea statului. Se creeaza doua inventii epocale, care isi pun amprenta asupra nivelului de dezvoltare a economiei germane: motorul Otto (stramosul motorului pe benzina) si motorul electric. In prag de Primul Razboi Mondial, Germania ocupa locul I in ierarhia mondiala datorita progresului sau economic si tehnologic.