PORTO ALEGRE

Brazilia
CUPRINS
Localizare geografic
Caracterizare general
Originea i evoluia aezrii urbane
Caracterizarea planului oraului
Principalele obiective tursitice
Bibliografie

LOCALIZARE
Sud-Estul Braziliei -> Rio Grande do Sul
Estul Lacului Guaiba
CARACTERIZARE GENERAL
1,509,939 locuitori (2010) IBGE
3,965,000 locuitori (2012)
Clim subtropical umed
Temperaturi ce depesc 32 C
Umiditate excesiv
Veri calde i umede / ierni blnde
Vara furtuni tropicale cauzate de uragane
si cicloni tropicali
Vegetaie -: pdure subtropical i pampas
Delta do Jacui i Lami Biological Reserve
zone de conservare a mediului.

ORIGINEA I EVOLUIA AEZRII
URBANE
Inainte Porto Alegre era denumit portul Viamo
1752 -: imigrani, coloniti venii din Insulele Azore,
Portugalia;
Porto dos Casais (Portul Cuplurilor) denumire
dobndit odat cu sosirea a 60 de cupluri azoriene
care s-au stabilit in regiunea de nord-vest;
1748-1756 -: colonizarea portughez a crescut
puternic in Rio Grande do Sul;
1772 -: parohia So Francisco do Porto dos Casais
26 martie: fondarea propriu-zis a oraului Porto
Alegre;
Sfritul sec. XIX -: imigrani din Germania, Italia,
Polonia (origine european);
1880: Porto Alegre devine municipiu independent.





FIG. 1 PORTO ALEGRE 1852
HTTP://UPLOAD.WIKIMEDIA.ORG/WIKIPEDIA/COMMONS/THUMB/C/CB/WENDROTH02.JPG/800PX-
WENDROTH02.JPG
1822 : Brazilia i ctig independena -: Porto
Alegre: 12,000 locuitori
La sfritul sec. al XIX-lea: 73,000 locuitori
1963: gazda World Univeristy Games
1985 : organizarea unei micri ce susinea
alegerile libere.
DATE PRELUATE DE PE HTTP://WWW.IBGE.GOV.BR/ENGLISH/
0
50,000
100,000
150,000
200,000
250,000
Populaia urban
2010
Populaia urban
CARACTERIZAREA
PLANULUI ORAULUI
Porto Alegre este prima capital a rii cu un Plano
Diretor (Master Plan) (Fig.2)
Sec. XX -> Joo Moreira Maciel, "Plano Geral de
Melhoramentos (26 August 1914)
Plan bazat de principii de ghidare si orientare bine
definite.
Drumuri de acces care s mpiedice extinderea
traficului din centru spre periferie i vice-versa;
Bulevarde: Jlio de Castilhos, Otvio Rocha i
Borges de Medeiros
Primul pod peste Rul Arroyo

FIG. 3
HTTP://LPROWEB.PROCEMPA.COM.BR/PMPA/PREFPOA/SPM/USU_IMG/PLANO1914_MENOR2.JPG
1935-1937: Pippa Paiva Pereira i Luiz Arthur
Ubatuba de Farias, The Outline of the Plan
Contribution to the Study of Urbanization of Porto
Alegre
Propun realizarea unui tunel sub Independence
Avenue => construcia tunelului din Conceio.
Au organizat perimetrul oraului sub forma radiar.
PLANUL GLADOSCH
1938: Arnaldo Gladosch a fost angajat sa
elaboreze un Master Plan
1939 -> Consiliul Master Plan (existent i azi):
Gladosch a subliniat necesitatea de zonare a
oraului.
FIG. 4
HTTP://LPROWEB.PROCEMPA.COM.BR/PMPA/PREFPOA/SPM/USU_IMG/PLANO1940_BEMMENOR2.JPG
PLANUL DIN 1959
1942: Pippa Paiva a iniiat elaborarea unui proiect
"Expediente Urbano de Porto Alegre =>
radiografierea completa a orasului.
10 ani mai tarziu: Paiva i Demetrius Ribeiro :
ora->patru functii urbane: locuinta, munca,
petrecerea timpului liber si circulatia.
Zonarea spaiului urban -> zone rezideniale
mprite in uniti de locuine care deineau zonele
industriale si comerciale.
1959: proiectul intr in vigoare
Graniele oraului erau bulevardele Sertorius, D.
Pedro al II-lea, Carlos Gomes, Salvador France,
Aparicio Borges i Teresopolis.
FIG. 5
HTTP://LPROWEB.PROCEMPA.COM.BR/PMPA/PREFPOA/SPM/USU_IMG/PLANO1959MENOR2.JPG
1 PLANO DIRETOR DE DESENVOLVIMENTO
URBANO (PDDU)

21 iulie 1979
Toate zonele municipale au fost planificate i
organizate
Zone urbane i rurale divizate in regiuni de utilizare
intensiv si extensiv.
Zona urban mprit in sectoare intensive numite
Unidades Territoriais de Planejamento(UTP) /
Uniti de Planificare Teritorial clasificate n funcie
de terenuri si tendinele de utilizare.
Spaii rezideniale, mixte, de comer i servicii
industriale.
PPDDU rmne n vigoare timp de 20 de ani.
FIG. 6
HTTP://LPROWEB.PROCEMPA.COM.BR/PMPA/PREFPOA/SPM/USU_IMG/PLANO_1979_PDDU.JPG
ORASUL CU 9 FETE
Oras radiocentric
Coridorul de dezvoltare
Oras sah
Orasul de tranzitie
Orasul gradina
Axa Lomba-Restinga
Restinga
Cidade Rururbana
Insulele Deltei Jacu
Oraul Radiocentric cuprinde zona centrului
istoric care a transformat cile vechi ntr-un
complex de drumuri principale radiare.
Coridorul de Dezvoltare denumire dat de
potentialul acestei zone de a deveni un centru de
interes economic metropolitan.
Ora ah reea ortogonal de drumuri
principale -> extinderea urbanizrii spre sud-est.
Oraul de Tranziie -> tranziie ntre oraul
consolidat i vrfurile dealurilor conservate in
mediul lor;
Oraul Grdin: s-a nlat integrat in elementele
naturale , utilizat ca zon rezidenial dar totui
intens mpdurit.
Axa Lomba-Restinga -> cel mai mare numr de
sate populate, de-a lungul drumurilor Joo de
Oliveira Remio i Joo Antnio da Silveira
Restinga: zona cu locuine pentru persoane cu
venituri mici.
Cidade Rururbana , se dezvolt ncepnd cu
dealurile Companhia,Teresopolis i Abertas, spre
sud; cel mai mic grad de locuire.
Ilhas do Delta do Jacu (16)-> ecosistem de
cmpie costier, conservarea lor reprezentnd una
dintre cele mai importante sarcini in procesul de
dezvoltare durabil.
OBIECTIVE
TURISTICE
PIRATINI PALACE
1896: Affonso Hebert incepe constructia cladirii ce
avea sa fie sediul Guvernului (Fig. 7);
Continuat de Maurice Gras, terminat in 1970
Amestec de baroc si neoclasic ;
Inspirat dup palatul francez Petit Trianon;
Decoraiuni interioare bogate i o grdina mare n
spatele cldirii principale.
FIG. 7
SURSA: HTTP://UPLOAD.WIKIMEDIA.ORG/WIKIPEDIA/COMMONS/4/44/PAL%C3%A1CIO_PIRATINI_07.JPG
PARQUE FARRAOUPILHA
Parque da Redeno (Fig. 8, 9)
370,000 de metri ptrai :
45 de monumente din cupru i marmur, o fntn
luminoas i monumentul "Expedicionrio"
(Expediionarul) un Arc de Triumf dublu cu sculpturi
n relief, care reprezinta un omagiu adus soldailor
brazilieni care au luptat n Italia, n al Doilea Rzboi
Mondial
Mini-zoo, un parc de distracii pentru copii, terenuri
de fotbal i bowling i un auditoriu pentru 4.500 de
persoane.

FIG. 8
HTTP://UPLOAD.WIKIMEDIA.ORG/WIKIPEDIA/COMMONS/6/69/PARQUE_FARROUPILHA.JPG
FIG. 9
HTTP://UPLOAD.WIKIMEDIA.ORG/WIKIPEDIA/COMMONS/THUMB/B/BF/LAGO_DO_PARQUE_DA_REDEN%C3%A
7%C3%A3O_-_2.JPG/800PX-LAGO_DO_PARQUE_DA_REDEN%C3%A7%C3%A3O_-_2.JPG
JARDIM BOTNICO
Suprafaa de 43 ha;
Colecii tiinifice
725 specii de plante
Banca Germplasm
Banca de semine
Muzeul de tiine : specii de flor si faun din
patrimoniul natural al statului.
FIG. 10
HTTP://UPLOAD.WIKIMEDIA.ORG/WIKIPEDIA/COMMONS/THUMB/6/6B/JARDIM_BOTANICO_POA4.JPG/8
00PX-JARDIM_BOTANICO_POA4.JPG
TURISM PALEONTOLOGIC
Dei oraul Porto Alegre nu se afl n geoparcul
Paleorrota, are cel mai mare numr de rmie
paleontologice din regiunea Rio Grande do Sul.
Oraul are un numr mare de muzee, i UFRGS ca
un centru pentru studiul de Paleontologie acolo
unde se poate vedea fosile din Triasic. (Fig. 11)

FIG. 11
HTTP://UPLOAD.WIKIMEDIA.ORG/WIKIPEDIA/COMMONS/THUMB/5/5E/KARAMURU_MUSEU1X.JPG/800
PX-KARAMURU_MUSEU1X.JPG
BIBLIOGRAFIE
http://www.ibge.gov.br/english/
http://en.wikipedia.org/wiki/Porto_Alegre
http://www2.portoalegre.rs.gov.br
http://www.unece.org/stats/links.html
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5
/5e/Karamuru_museu1x.jpg/800px-
Karamuru_museu1x.jpg
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/44/Pal
%C3%A1cio_Piratini_07.jpg
Http://lproweb.procempa.com.br/pmpa/prefpoa/spm/usu
_img/plano1959menor2.jpg
http://lproweb.procempa.com.br/pmpa/prefpoa/spm/usu
_img/plano1940_bemmenor2.jpg