Sunteți pe pagina 1din 112

Cuprins

Localizare geografic
Statele i unitile de relief traversate Caracteristici generale

Afluenii Regimul de scurgere


Clima

Vegetaie, fauna, peisaje Amenajri antropice Studiu de caz: Inundaii

Localizare
Situat n emisfera boreal, fluviul Mississippi i

desfoar bazinul hidrografic n America de Nord. Avnd o orientare de scurgere latitudinal, fluviul pornete de la 47 lat. N i strbate, de la nord ctre sud, teritoriul Statelor Unite ale Americii pn la latitudinea de 30.

Fig. 1 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/54/Mississippirivermapnew.jpg/256pxMississippirivermapnew.jpg

Fig. 2 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Mississippi_watershed_map_1.jpg/256px -Mississippi_watershed_map_1.jpg

Istoric
1519, Alonso Alvarez de Pineda explorand rmul nordic al

Golfului Mexic a ajuns in delta fluviului creznd c se gsete n faa unei strmtori ntre Marea Apusului (Oceanul Atlantic) i Marea Sudului (Oceanul Pacific) numind-o Rio del Espitiru Santo. 1541, Hernando de Soto, n avale de actualul ora Memphis; Sec. XVII, Samuel de Champlain ajunge n bazinul superior al fluviului Mississippi venind de pe Sf. Laureniu. Francezii Louis de Jolliet i Jacques Marquette, pornind din Canada au parcurs aproape tot fluviul, din zona lacurilor pn n avale de confluena cu Arkansas. Sec XVIII Mississippi devine o cale navigabil.

MINNEAPOLIS SAINT PAUL, MN ST. LOUIS, MO-IL

MEMPHIS, TN
NEW ORLEANS, LA Baton Rouge, LA Quad Cities , IA-IL : Davenport, Bettendorf; Rock Island, Molline, East Molline St. Cloud, MN La Crosse, WI Cape Girardeau-Jackson, MO-IL

Dubuque, IA

Relief
Bazinul fluviului Mississippi Missouri este axat pe

unitatea fizico-geografic Podiurile i Cmpiile Centrale (Central Plains). Campiile din bazinul fluviului Mississippi unesc de la vest la est Muntii Stancosi de Apalasi si de la nord la sud granita cu Canada si Golful Mexic. Terenul este in mare parte jos si intins, dar se gasesc si cateva lanturi muntoase cum sunt Ozarks, in Missouri, sau Black Hills in Dakota.

Relief
Campia Mississippi se extinde in S continentului,

in lungul fluviului cu acelasi nume. Are un fundament vechi paleozoic, peste care s-au depus sedimente cu grosimi mari si un strat de loess care ajunge pana la 30 m grosime. Cmpia Mississippi, n ciuada altimetriei, este o ax de referin a reliefului Americii de Nord. Fundamentul su este paleozoic, iar relieful este intens peneplenizat. A funcionat ca golf marin, larg, adnc, umplut cu sedimente marine i aluviuni fluviale ulterior

Caracteristici generale
Marele ru , Printele apelor
Lungime: 3778 km -> loc III dup Amazon si Nil Suprf. bazinului: 2.981.076 km -> loc III dup

Amazon si Congo Debit: - minim: 3.000-5.000m - mediu: 19.000m/s - maxim: 50.000-80.000m/s Izvor: Lacul Itasca, Minnesota Gura de vrsare: Golful Mexic, Louisiana

Izvor Lacul Itasca


Lacul Cprioarelor
Henry Rowe Scjool-craft n 1832 Localizare -> Minnesota -> Zon cu numeroase lacuri

i mlatini, ntr-o regiune cu relief morenic-glaciar, situata la o altitudine de numai 583 m. (Marin, Lacul Itasca -> parc naional pentru protejarea peisajului morenic-lacustru i a rezervaiei indiene Leech Lake.

Fig. 3 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/90/Lake_Itasca_Mississippi_Source.jpg

Gura de varsare Golful Mexic


Delta Suprf. 32 000 km 360 mil tone de aluviuni => delta avanseaz n mare cu

85-100 m/an 4 brae/pass: Main Pass, North Pass, South Pass, Southwest Pass Main Pass Lacul Pontchartain -> New Orleans O problem a acestei regiuni este scufundarea treptat a uscatului care duce la urcarea nivelului marin cu ap srat

Fig. 4 1http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a0/Mississippi_delta_from_space.jpg

Aflueni
Malul drept

Malul stng

Minnesota Root River Turkey River Iowa Des moines Skunk River Salt River MISSOURI St. Francis White River ARKANSAS RED RIVER

St. Croix Black River Chippewa Rock River WISCONSIN ILLINOIS Kaskaskia OHIO Hatschie River Yazoo TENNESSEE

Fig.5 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Mississippi_watershed_map 1.jpg/256px-Mississippi_watershed_map_1.jpg

Missouri
Lungime: 4.320 km
Suprf. bazin: 1.370.000 km Transport o cantitate mare de aluviuni =: Big Muddy

(Marele noroios) Dreneaz regiunea Badlands Confluena cu Mississippi -: St. Louis

Wisconsin
Lungime: 655 km
Suprf. bazinului: 31.450 km Dreneaz vastele ntinderi de depozite glaciare din

vestul Marilor Lacuri

Ohio
Lungime: 1.570 km
Suprf. bazinului 530.140 km Confluena cu Mississippi -: Cairo

Debitul este mai mare dect al fluviului Mississippi i

Missouri la un loc.

Regimul de scurgere
Regimul de scurgere este difereniat n cursul superior

fa de cel mijlociu si inferior. n cursul superior are un regim nivo-pluvial cu ape mari primavara-vara i cu ape mici ncepnd de la mijlocul verii, toata toamna i pn iarna. De la confluenta cu Missouri se accestueaza aceste trsturi si numai dupa primirea lui Ohio care, aduce 58% din volumul de apa al fluviului Mississippi, are loc o modificare a tipului de regim in sensul ca apar viituri la sfritul verii si ape ridicate in timpul iernii, datorit precipitaiilor din climatul oceanic. (Gastescu, P., 1990)

Clima
Emisfera boreal, 47-30 lat. N -: climat temperat continental Golful Mexic -: climat subtropical Deschiderea mare pe care o are bazinul ctre nord, spre

regiunea arctic, canadin, face ca frecvent masele de aer reci s se deplaseze spre sud, pe axa hidrografic Mississippi. (Marin, Rurile ce vin de pe versanii estici ai Stncoilor i de pe podiurile extracordiliere au debite mai mici, din cauza climatului mai uscat vara i rece iarna, n comparaie cu cele din est, din Appalachi, care au ap mult ca urmare a climatului oceanic. Raul ingheata 3-4 luni pe an in cursul superior.

Vegetatia
,,Oceanul verde al ierburilor
Vegetaia predominant, formaiunea fitogeografic de

baz, n Central Plains este cea de step, denumit aici prerie. Preria original, nemodificat de om, era domeniul ierburilor nalte, n partea central-nordic i din ce in ce mai mic spre sud, n care predomin iarba bizonului.

Fauna de prerie

Preria este o zona de pasune care acoperea o mare parte din America Centrala. Pe masura ce zona a fost colonizata, antilocapra si bizonul au ajuns aproape de disparitie. Totusi, mai exista inca zone de prerie unde traiesc animale ca veverita terestra si coiotul Fluviul Mississippi produce frecvent inundatii,de aceea flora si fauna sunt bogate,aici putand fi intalniti aligatori,bizami,cedri de mlastina,dar si chiparosi.

Fauna i flora
Pmntul, apa i cerul din cursul superior al fluviului

Mississippi sunt pline de via. Att fluviul ct i terenurile ce l nconjoar ofer hran i adpost pentru psrile migratoare, peti i mamifere unice, remarcabile Cursul superior ,,adpostete,, cea mai mare populaie de vulturi pleuvi ce i fac cuiburi printre crengile pinilor albi imensi de-a lungul malurilor. Mamifere, ca vidrele i obolanii moscai, triesc pe malurile i n apele rului Mississippi

Psri
Mierla oim Vultur pleuv Sticlete american Gsc canadian Ra slbatic Gasca canadiana Fazan Graur Sticletele american

Peti: crapul comun


http://www.nps.gov/miss/naturescience/birds.htm

Amenajarea raului Mississippi s-a facut, in special, in scopul apararii terenurilor si localitatilor impotriva inundatiilor si pentru

realizarea unei cai de transport. In scopuri hidroenergetice s-a


contruit un mare lac de acumulare si o centrala electrica, cu o putere instalata de 120 MW, la Keokuk, in amonte de Saint Louis, in cursul superior unde raul nu este navigabil. In schimb, au fost realizate numeroare lacuri de acumulare pe afluenti, in special pe Ohio si Missouri, constituind sisteme hidrotehnice complexe si bine intreinute.

Fig. 7 Stone Arch Bridge, Third Avenue Bridge, Hennepin Avenue Bridge http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Mississippi_River_from_the_Guthrie_Theater.jpg/22 0px-Mississippi_River_from_the_Guthrie_Theater.jpg

Fig. 8 Dubuque Wisconsin http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0f/DubWisBridge051904.jpg/220pxDubWisBridge051904.jpg

Fig. 9 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/ChainOfRocksBridge_StLouisMO.jpg/220pxChainOfRocksBridge_StLouisMO.jpg

Fig. 10 Podul Memphis


http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Memphis_Bridge.jpg/220px-Memphis_Bridge.jpg

Navigaia pe Mississippi se practic ntre Saint Paul si

varsare, pe circa 3 000 km, iar lungimea caii navigabile in tot bazinul este de circa 25 000 km.
40 de poduri 29 de baraje Ecluzele sunt dispozitive prin care navele de mare tonaj, de

marf pot tranzita seciuni ale unui fluviu ce au niveluri de ap diferite, prin ridicarea sau coborre lor. Lock and dam NO 1-27

Fig. 12 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/09/Canallock.png

Fig. 11 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Pound_lock_sequence.svg/180pxPound_lock_sequence.svg.png

Lock and Dam No 1,2,3,5,7 Minnesota


Lock and Dam No 4, 5A, 6, 8, 9 Wisconsin Lock and Dam No 10-14, 19 Iowa

Lock and Dam No 15, 16, 17, 18,21, 27, Melvin Price Lock

Illinois Lock and Dam No 20, 22, 24, 25 Missouri

Lock and Dam No 1

Lock and Dam No 25

Fig. 13 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commo ns/thumb/7/74/Ford_lock_and_dam.jpg/800pxFord_lock_and_dam.jpg

Fig. 14 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thu mb/6/69/Mississippi_River_Lock_and_Dam_number_2 5_large.jpg/800pxMississippi_River_Lock_and_Dam_number_25_large.jp

Inundaiile

Atunci cand se suprapun apele mari de pe Mississippi-

Missouri cu cele de pe Ohio, au loc inundaii catastrofale, cum a fost cea din 1927, cnd au fost acoperite cu ap 5 mil. Ha de pmnt i au fost distruse 200 000 de case. Inundaia a nceput cu ploi extrem de abundente n partea central a bazinului Mississippi, n vara lui 1926. Nivelul apelor a depit digurile care s-au rupt cu un volum de ap de dou ori mai mare dect cel al Cascadei Niagara. Fluviul Mississippi a izbucnit din sistemul su de indiguire n 145 de locuri i a inundat 70.000km. n zona inundat, apa a ajuns pn la 10 m nlime. Arkansas, Illinois, Kentucky, Louissiana, Mississippi, Tennessee, Oklahoma i Kansas Arkansas -: cel mai afectat stat, 14% din suprafaa total afectat de ape. Alte inundatii mari s-au produs in 1844, 1903, 1913, 1937, 1947, 1951, 1952, 1965, 1973. Mai 2011

Peisajul, atmosfera si viata de pe fluviul Mississippi au

fost imortalizate de marele scriitor american Mark Twain, nascut in localitatea Florida, pe Missouri. A redat in unele din scrierile sale pitoresti imagini ce reflecta modul de viata de pe Mississippi.

Bibliografie
Gtescu P., 1990, Fluviile Terrei, Editura Sport-Turism, Bucureti; http://www.nps.gov/miss/naturescience http://en.wikipedia.org/wiki/Mississippi_Flood_of_1927 http://experiencemississippiriver.com http://www.johnweeks.com/river_mississippi/index.html http://en.wikipedia.org/wiki/Upper_Mississippi_River http://planuridevacanta.wordpress.com/tag/mississippi/ http://regiuni.famouswhy.ro/fluviul_mississippi__parintele_apelor/ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Ford_lock_and_dam.jpg/800pxFord_lock_and_dam.jpg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Mississippi_River_Lock_and_Da m_number_25_large.jpg/800px-Mississippi_River_Lock_and_Dam_number_25_large.jp
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/74/Ford_lock_and_dam.jpg/800pxFord_lock_and_dam.jpg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Mississippi_River_Lock_and_Da m_number_25_large.jpg/800px-Mississippi_River_Lock_and_Dam_number_25_large.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Pound_lock_sequence.svg/180pxPound_lock_sequence.svg.png http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/09/Canallock.png http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/59/Memphis_Bridge.jpg/220p x-Memphis_Bridge.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Mississippi_watershed_m ap1.jpg/256px-Mississippi_watershed_map_1.jpg

Cuprins
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Localizare; Caracteristici generale; Aflueni; Regim de scurgere; Relief; Clim; Peisaje, vegetaie, faun; Amenajri antropice; Importana pentru economie; Studiu de caz: inundaiile.

Localizare
Izvor: Anzii Peruvieni prin Ucayali lacul Intyre (5,250

m alt.); Confluena Ucayali Maranon: Nauta (Iquitos): Amazonul propriu zis. Gur de vrsare: Oceanul Atlantic delta Amazonului (100 000 km): N-V: Amazonul propriu-zis; S-E: Para; Insule: Grande de Gurupa, Caviana, Janaucu, Mexiana, Marajo.

Fig. 15 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Amazon_origin_at_Mismi.jpg/400px-Amazon_origin_at_Mismi.jpg

Fig. 16 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6f/Mouths_of_amazon_geocover_1990.png

Fig. 17 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/80/Amazonrivermap.png

Fig. 18 http://www.ronwalker.org/amazon_iquitos_peru/houseboats_iquitos_peru_feb_2002_1.jpg

Caracteristici generale
Numit iniial Orellana, dup primul descoperitor; Numit de indieni Parana-Tinga (Rul Alb) sau Parana

Guazu (Rul Mare); Lungime: 7,025 km; Suprafaa bazinului: 7,180,000 km; Limea albiei: cursul inferior 15-20 km; cursul superior 80-150 km; Adncime: 20-50 m; Debit maxim: 300,000 m/s; minim: 70,000-80,000 m/s;

Fig. 19 http://bethelocals.com/wp-content/uploads/2012/11/Amazon-River-From-Space.jpg

1 mld tone/an de aluviuni;


Sub form de evantai n largul Oceanului Atlantic: 300

km; Rios brancos: aluviunile galbene din interiorul bazinului; Rios negros: ape negre drenate din mlatini; Pororoca: flux marin ce ptrunde n interior -> valuri puternice;

Fig. 20 http://static.grindtv.com/images/1/00/41/25/16/412516.jpg

Aflueni
Peste 1,100 aflueni
Malul drept: Ucayali, Madeira (3,260 km); Malul stng: Maranon, Japura, Rio Negro (2,260 km) Maranon: a fost considerat izvorul iniial al

Amazonului pn n momentul n care cercetrile au stabilit Ucayali ca principalul izvor; Cordillera Blancacerro de Roura (5,717 m) lac glaciar;

Fig. 21 http://static.panoramio.com/photos/large/53271474.jpg

Ucayali: al doilea afluent ca mrime al Amazonului;


Afluentul pe care s-a stabilit izvorul Amazonului; Format din unirea rului Tambo cu Urubamba la

Atalaya.
Madeira: cel mai mare afluent al Amazonului; Unirea rului Beni cu Mamore la grania dintre Bolivia

i Brazilia.

Fig. 22 http://www.internationalrivers.org/files/signature-images/vista-madeira-wilson-dias.jpg

Fig. 23 http://4.bp.blogspot.com/_XU9x8G7khv0/SkKG68fEeFI/AAAAAAAAGLw/LerGSpNw4Tk/s1600/muddy.jpg

Regim de scurgere
Uniform tot timpul anului;
Vara boreal: ape bogate din partea stng; Vara austral: debit bogat din afluenii de pe malul

drept; August-septembrie: apele cele mai scazute; n unele situaii, apele mari ale celor dou emisfere se suprapun, cauznd inundaii catastrofale.

Relief
-

Cursul superior: regiune muntoas: Anzii Peruvieni; Vi nguste; Natur tectonic; Pante mari;

Cursul inferior: Cmpia Amazonian; 4,380 km V-E; Pant mic; Zon de subsiden unde s-au acumulat sedimente (4,000 m grosime); - Altitudinea medie: 80 m (200 m spre Peru);

Fig. 24 http://ecuadorpottery.com/EcuadorWeb/pics/NuevaVida/MVC-670S.JPG

Clima
Climat cald i umed, mai uscat n Anzi;
23-28 C; 1,500-3,000 mm/an;

Un sezon ploios i unul mai uscat spre marginile

cmpiei (podiurile dinspre nord i sud); Friagens: mase de aer rece ce ptrund dinspre sud;

Peisaje, vegetaie, faun


Cmpie inundabil: varzeas Amazonul are numeroase brae,

formnd grinduri; - Pdurea igapo (iadul verde): 30-50 km; palmieri mici (20 m), epifite, liane;
Zona de tranziie: umed, dar stabil, cu canale de legtur ntre

braele laterale: igarapes;

Zona neinundabil: terra firme: adevrata pdure amazonian. - Pdurea ete: ferigi arborescente, palmieri pitici, arbuti cu frunzi des; - Etajul arborilor: 50-70 m: coroane sub form de domuri, trunchiuri

ncolcite de liane: palisandrul, arborele de chinin, palmierii piassabe, pachuba (fibre textile), arborele de lapte, nairatinga. - Selvas ansamblul vegetal Amazonian: 40,000 specii.

plantele care latr se nchid la umbr i produc un

sunet asemntor ltratului; florile de foc orhidee; florile de aer susinute de un fir subire; ciuperca umbrel 1 metru;

Fig. 25 http://farm8.staticflickr.com/7213/7055010541_1f78db3795_z.jpg

Fig. 26 http://www.favhdwallpapers.com/amazon-rainforest-river-hd-widescreen-wallpapers.html/amazon-rainforest-river-hd-widescreen-wallpapers

Fig. 27 http://farm1.staticflickr.com/16/22130845_d37b3a8695.jpg

Fauna: - 20,000 specii peti;


- 6,000 specii reptile; - 6,700 specii psri;

- 450 specii mamifere;


- Numeroase insecte, unele neidentificate; furnici

rpitoare, furnici-soldai, furnici-umbrel, fluturi;

Psri: - papagali;
- Pasrea umbrel; - Pasrea trompet;

- Colibri;
Mamifere: - maimue urltoare; - Maimua pianjen; - Leneul;

Fig. 28 http://monsterpeacockbass.com/photo/d/74-3/Categoria+Animais+-+Arara.jpg

Fig. 29 http://animalesalbatice.ro/wp-content/uploads/2012/09/Cephalopterus-Ornatus-Pasarea-umbrela-de-Amazon-300x282.jpg

Fig. 30 http://images.fineartamerica.com/images-medium-large/1-spider-monkey-ateles-roy-toft.jpg

Peti: - piranha; - iparul electric; - Petele torpil;


Reptile: caimanul; - anaconda;

Rezervaii naturale: Amazonia, Cebo Orange, Jari,

Pico da Neblina (Brazilia), Bella Vista, Isiboro Secure (Bolivia), Cutibireni-Junin, Manu (Peru).

Fig. 31 http://www.exposureguide.com/media/2013/10/anaconda-2.jpg

Amenajri antropice
Potenial hidroenergetic: 280 mil. KW;
Pentru construirea hidrocentralelor, este necesar

defriarea unei suprafee considerabile de pdure; Belo Monte un baraj hidroelectric n construcie, pe rul Xingu, un afluent al Amazonului; Porturi: Macapa, Manaus, Santarem, Belem,

Fig. 32 http://peakwater.org/wp-content/uploads/2012/05/Belo-monte.jpg

Fig. 33 http://cdn.c.photoshelter.com/img-get2/I0000TO1M5cs_66U/fit=1000x750/A76-3678-047.jpg

Importana pentru economie


Un obiectiv principal n exploatarea resurselor pentru

statele componente; Comisia Superioar pentru Dezvoltarea Amazoniei 1966; Obiective: Transamazonia, colonizarea zonei; 50,000 km navigabili; Existena pdurii amazoniene;

Studiu de caz: inundaiile


Aprilie 2012;
Cauze: ploi, apa subteran nmagazinat, debit; Debitul maxim al rului Maranon s-a petrecut cu

cteva luni nainte, coincidnd, astfel, cu cel al rului Ucayli. Inundaia este comparabil cu cea din 1970, cu diferena c acum locuine umane au fost distruse; Aproximativ 80,000 oameni au fost afectai; Iquitos a declarat o stare de urgen.

Fig. 34 http://lh4.ggpht.com/-vDtAtVJT8ac/T5R-RJuD1yI/AAAAAAAAGXA/A8m-kqEV9nk/image%25255B11%25255D.png?imgmax=800

Fig. 35 http://es.globalvoicesonline.org/wp-content/uploads/2012/04/931bx2.jpg

Bibliografie
Gtescu P., 1990, Fluviile Terrei, Editura Sport-Turism, Bucureti; Hilt V., 1976, Fluvii, locuri i oameni, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti; http://journals.ametsoc.org/doi/abs/10.1175/JHM-D-12-0100.1 http://www.forbes.com/sites/kenrapoza/2012/02/27/is-brazil-destroying-the-amazon-for-energy/ http://intelligenttravel.nationalgeographic.com/2012/04/19/red-alert-flooding-in-the-peruvian-amazon/http://lh4.ggpht.com/-vDtAtVJT8ac/T5RRJuD1yI/AAAAAAAAGXA/A8m-kqEV9nk/image%25255B11%25255D.png?imgmax=800 http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7a/Amazon_origin_at_Mismi.jpg/400pxAmazon_origin_at_Mismi.jpghttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6f/Mouths_of_amazon_geocover_1990.png http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/80/Amazonrivermap.png http://www.ronwalker.org/amazon_iquitos_peru/houseboats_iquitos_peru_feb_2002_1.jpg http://bethelocals.com/wp-content/uploads/2012/11/Amazon-River-From-Space.jpg http://static.grindtv.com/images/1/00/41/25/16/412516.jpg http://static.panoramio.com/photos/large/53271474.jpg http://www.internationalrivers.org/files/signature-images/vista-madeira-wilson-dias.jpg http://4.bp.blogspot.com/_XU9x8G7khv0/SkKG68fEeFI/AAAAAAAAGLw/LerGSpNw4Tk/s1600/muddy.jpg http://ecuadorpottery.com/EcuadorWeb/pics/NuevaVida/MVC-670S.JPG http://farm8.staticflickr.com/7213/7055010541_1f78db3795_z.jpg http://www.favhdwallpapers.com/amazon-rainforest-river-hd-widescreen-wallpapers.html/amazon-rainforest-river-hd-widescreen-wallpapers http://farm1.staticflickr.com/16/22130845_d37b3a8695.jpg http://monsterpeacockbass.com/photo/d/74-3/Categoria+Animais+-+Arara.jpg http://animalesalbatice.ro/wp-content/uploads/2012/09/Cephalopterus-Ornatus-Pasarea-umbrela-de-Amazon-300x282.jpg http://images.fineartamerica.com/images-medium-large/1-spider-monkey-ateles-roy-toft.jpg http://www.exposureguide.com/media/2013/10/anaconda-2.jpg http://peakwater.org/wp-content/uploads/2012/05/Belo-monte.jpg http://cdn.c.photoshelter.com/img-get2/I0000TO1M5cs_66U/fit=1000x750/A76-3678-047.jpg http://lh4.ggpht.com/-vDtAtVJT8ac/T5R-RJuD1yI/AAAAAAAAGXA/A8m-kqEV9nk/image%25255B11%25255D.png?imgmax=800 http://es.globalvoicesonline.org/wp-content/uploads/2012/04/931bx2.jpg

NIL

Cuprins
1. Localizare 2.Tari si orase 3. Caracteristici 4. Afluenti si cascade 5. Unitati de relief 6. Clima 7. Fauna 8. Porturi 9. Inundatii

Localizare

Nilul este cel mai lung fluviu al lumii.

Izvoarele sunt n apropierea Ecuatorului, iar cursul este orientat S-N. Nilul traverseaz trei regiuni climatice: ecuatorial, subecuatorial, tropical.

http://media.ropo rtal.ro/upload/Im age/Geografie/Nil .gif

Tari si orase

Cairo capitala Egiptului Kartum (Sudan) Kigali (Ruanda) Kampala (lng lacul Victoria) Jinja (Uganda) Duba (Sudan) Malakal (Sudan) Kusti (Sudan) Rabak (Sudan) Khartum (Sudan) Omdurman (Sudan) Bahri (Sudan) Atbara (Sudan) Whadi Halfa (Sudan)

Cairo

http://static.panoramio.com/photos/large/2 930715.jpg

Jinja

Kartum

http://euroasianews.com/wpcontent/uploads/Nile-River-Khartoum.jpg

Unitati de relief
Relieful strabatut de fluviul Nil, este unul

montan (muntii Kilimandjaro si muntii Kenya), si de campie (campia Mozambic), in sud-est.


http://upload.wikimedia.or g/wikipedia/commons/thu mb/6/6b/Mt._Kilimanjaro_ 12.2006.JPG/290pxMt._Kilimanjaro_12.2006.J PG

Unitati de relief
Zonele situate la altitudini

mai mari de 3200 m sunt acoperite cu pduri tropicale umede, care se transform n zone subalpine, acoperite cu turbrie i buruieni dincolo de altitudinea de 3600 m. Cele trei piscuri ale muntelui (Batian - 5199 m, Nelion - 5188 m i Lenana - 4985 m) sunt situate n zona polar , fr plante, care ncepe de la altitudinea de 4600 m.

Unitati de relief

Afluenti
Bahr el Ghazal este un

ru n Sudanul de Sud . Numele se traduce ca "mare de gazele". Regiunea Sud sudanez al Bahr el Ghazal ia numele de la rau. Bahr el Ghazal este principalul afluent de vest al Nilului. Este de (445 km) lungime, care curge prin sudul zonelor umede la lacul Nu , unde se altur Nilul Alb.

Afluenti
Nilul albastru, care izvoraste

din lacul Tana, Etiopia, 2 150 m deasupra nivelului marii. Curgand spre V si apoi spre N 1 460 km, intalneste in cele din urma Nilul Alb, la Khartoum. Atunci cand nivelul apelor este crescut devine navigabil pe o lungime de 800 km. Circa 80% din energia electrica a Sudanului provine de la hidrocentralele de la Roseires si Sennar, aceste baraje asigurand apa necesara irigarii a peste 10 000 km2 din campia Gezira.

http://ancarusu.files.wordpress.co m/2010/08/assuan-1.jpg

Afluenti

Rul Atbarah este un afluent al

Nilului; izvorte din nordvestul Etiopiei, la aproximativ 50 de km nord de Lacul Tana i la 30 km vest de Gondar. Curge prin partea central-estic a Sudanului aproximativ 805 km pn la vrsarea n Nil, lng oraul Atbara. Afluentul su, rul Tekez, are pn la confluen un traseu mai lung. Atbara este ultimul afluent al Nilului nainte de vrsarea acestuia n Marea Mediteran.

Afluenti
Rul Sobat este un ru din regiunea die nord-

est a Sudanului de Sud.. Acesta este cel mai sudic afluent ai Nilului.

Cascade

Rusumo Falls este o cascad situat pe

rul Kagera la grania dintre Rwanda si Tanzania , pe parte din izvoarele cele mai ndeprtate ale fluviului Nil . Are aproximativ 15 m nlime i 40 m lime.

Cascade
Owen, cascada pe Victoria Nil, la Jinja , Uganda, sub priza rului de la Lacul Victoria . Are 831 metri

lungime i 31 metri.

Cascade
Bujagali este o cascada aproape de Uganda, unde rul Nil iese din Lacul Victoria.

Delta Nilului

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/ 2/1381/15866/6435855/8/04nil.jpg?width=600&height=439

Clima
Clima ecuatoriala - de o parte i de alta a

Ecuatorului, pna la circa 5 latitudine nordic i sudica n Bazinul Congo pn n Liberia i Sierra Leone. Se caracterizeaz prin temperaturi ridicate tot timpul anului, precipitaii abundente i cureni ascensionali (calme ecuatoriale).

Clima
Clima subecuatorial ntre 5 i 18 latitudine nordic i sudic. Este o regiune n care temperatura aerului se menine ridicat tot timpul anului (20C), ins precipitaiile creeaz dou

sezoane: unul secetos i altul ploios. nclzirea puternic a uscatului atrage masele de aer umed dinspre ocean (prelungirea alizeului). Anotimpul secetos este impus de alizeu. Durata sezonului arid crete de la dou la peste unsprezece luni la contactul cu deertul.

Clima
Clima tropical-uscata de deert i semideert se afl n zona tropicelor, ntre 18 i 25 latitudine nordic i sudic. Se caracterizeaz printr-o ariditate accentuat. n partea de nord, unde uscatul are dezvoltare maxim, se gsete cel mai ntins deert al lumii, Sahara, cu peste 8,8 milioane kmp. n Sahara (Libia) s-a nregistrat cea mai ridicat temperatura din lume, de 58C la umbr (13 septembrie 1922).

Fauna
Reprezentantul cel mai

recunoscut al Ordinului CROCODILIA este Crocodilul de Nil, altadata numeros in fluviile, lacurile si mlastinile din Africa, la sud de Sahara, in Madagascar si Insulele Comore. In mod obisnuit, lungimea sa se situeaza intr 3,50m si 4,50 m dar unele exemplare pot sa depaseasca 6 m.

Fauna

http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9Gc TabW4sEyja72EpOnl8i_nSmMrXhAvo1Y8rK lgVCdPnPD8gS4db

Fauna
Exist dou specii de

hipopotam: cel de Nil i hipopotamul pitic. Hipopotamul de Nil, considerat de muli al doilea animal ca mrime dup elefant, are aproximativ 1,5m nlime, n timp ce hipopotamul pitic are doar 0,75 m nlime.7 Ultimul poate fi ntlnit n prile de nordvest ale Africii, n mlatini i smrcuri, n timp ce hipopotamul de Nil triete doar n zonele subsahariene ale Africii.

Fauna
(Varanus niloticus) este

cunoscut si sub numele de varanul de Nil, deoarece traieste numai pe valea Nilului, in Africa, la sud de Sahara. Are corpul musculos, lung de 1,4-2 m, cu falci si picioare puternice. Capul este lung, iar gatul bine diferentiat. Are cinci degete la fiecare picior, cu ghere tari si ascutite, care il ajuta la catarat si sapat. Limba este bifurcata, iar simtul olfactiv foarte bine dezvoltat. Coada sa este lunga, ca un bici, folosita la inot, dar si pentru autoaparare.

Vegetatie
Delta Nilului este una dintre

cele mai mari delte din lume, care se ntinde de-a lungul Mrii Mediterane pe o distan de 240 km, de la Alexandria pn la Port Said. Delta s-a fost format pe locul unui golf marin disprut, prin umplerea treptat a acestuia cu sedimentele fluviale, i are forma unei flori de lotus. n ceea ce privete suprafaa (24.000 km patrati), delta Nilului este aproape egal cu Peninsul Crimeea.

Portul Sudan, Nil

http://static.panoramio.com/photos/large/3 5535619.jpg

Portul Luksor, Egipt

Portul Said, Egipt

Inundatiile

Inundatii
Inundaie anuale ale Nilului au fost extrem de importante pentru supravietuirea vechilor

egipteni. Acesta a fost un proces anual ntre iunie i decembrie i considerat a fi un semn de la Dumnezeu care a adus fertilitate. Egiptenii au neles c viaa lor depindea de regularitatea de inundaie. Cu toate acestea, barajul de la Aswan a fost construit pentru a reglementa aceste inundaii anuale i pentru a asista n esen, producia agricol i hidroelectrica. Acest baraj ridicat n 1970 a pus capt ciclului anual de inundaii. Riscurile au venit att cu inundaii excesive cat i cu inundaii sczute.

Bibliografie
Gtescu P., 1990, Fluviile Terrei, Editura Sport-Turism, Bucureti http://stiri.rol.ro/images/3_africa_nil.jpg http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTabW4sEyja72EpOnl8 i_nSmMrXhAvo1Y8rKlgVCdPnPD8gS4db http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/1381/15866/6435855/ 8/04-nil.jpg?width=600&height=439 http://static.panoramio.com/photos/large/2930715.jpg http://euroasianews.com/wp-content/uploads/Nile-RiverKhartoum.jpg http://media.roportal.ro/upload/Image/Geografie/Nil.gif http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6b/M t._Kilimanjaro_12.2006.JPG/290px-Mt._Kilimanjaro_12.2006.JPG http://static.panoramio.com/photos/large/35535619.jpg http://ancarusu.files.wordpress.com/2010/08/assuan-1.jpg