Principala ap curgtoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii

este Mississippi, cel mai mare fluviu, cu cei mai muli aflueni. In S.U.A.
sunt fluvii si lacuri uriase. Reteaua fluviala se numara printre cele mai
intinse de pe Glob, fiind alimentata atat de apa ploilor, cat si de cea a
zapezilor si ghetarilor care acopera masivele inalte. Scurgerea raurilor este
dirijata de relief, in cateva directii principale.

Fig. 1 Fig 1 - http://www.profudegeogra.eu/harta-hidrografica-a-sua

1.Mississippi este un fluviu urias, care impreuna cu Missouri este de 2 ori si jumatate
mai lung decat Dunarea avand marimea de 3950 km. Izvoraste la Vest de lacul
Superior la 518 km altitudine strabate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud si se
varsa in Golful Mexic printr-o delta mlastinoasa. Bazinul fluviului Mississippi
cuprinde 55 de afluenti navigabili. Ca volum de apa ocupa locul al III-lea in lume, si
are un bazin de colectare de 2.981.076 km.
2.Fluviul Missouri este un fluviu din America de Nord care are o lungime de 3.767
Km i un bazin hidrografic de 1.378.180 Km2. Este cel mai mare afluent al
fluviului Mississippi i poate fi considerat cel mai mare ru din Statele Unite ale
Americii.
3.Fluviul Alabama este un fluviu navigabil n SUA ce izvorte din Munii
Apalai i se vars n Golful Mexic, formnd o delt. Are o lungime de 1
064 km. Format din rurile Coosa i Tallapoosa, la nord est de Montgomery,
curge spre vest pn la Selma i apoi spre sud. Se unete cu Tombigbee
lng Mobile pentru a forma rurile Mobile i Tensaw, care se vars n
golful Mobile. Mobile i Montgomery au devenit orae importante mai ales
datorit faptului c se afl pe aceast arter important.
4.Fluviul Arkansas este un afluent major al fluviului Mississippi n Statele
Unite ale Americii. Cu o lungime de 2.334 km, Arkansas este al aselea curs
de ap ca lungime din Statele Unite , al doilea ca lungime n sistemul
hidrografic Mississippi - Missouri i al 45-lea fluviu ca lungime din
lume. Bazinul hidrografic al fluviului acoper o suprafa de
circa 505.000 km , iar debitul mediu la vrsare este de 240 m/s.
5.Columbia este unul dintre cele mai lungi fluvii ale Americii de
Nord. Fluviul izvorte din lacul cu acelai nume, un rezervor mic de ap,
situat la vest de lanul principal al Munilor Stncoi. Rul Columbia are o
lungime de 1 953 km, fiind cea mai lung ap curgtoare din vestul
Americii de Nord, avnd totodat debitul cel mai mare dintre toate fluviile
nord americane care se vars n Oceanul Pacific. mpreun cu afluentul su
de stnga, Rul Snake, atinge lungimea de 2 240 km. Bazinul su de
colectare are o suprafa de 668 217 km. Fluviul a fost numit n
anul 1792 dup numele corbiei Columbia Rediviva comandat de cpitanul
american Robert Gray, care a fost i primul explorator de origine
european ce a urcat pe fluviu. n anul 1805, exploratorii Lewis i Clark au
ajuns pe un drum pe uscat la fluviu, iar n anul 1814fluviul a fost complet
cartografiat de ctre David Thompson.
6.Fluviul Yukon este un fluviu cu lungimea de 3.185 km, ce trece n cursul
su superior prin teritoriul canadian Yukon, de unde i numele omonim, iar
n cursul su inferior strbate de la est la vest statul american Alaska, apoi
se vars n Marea Bering. Yukon i are izvorul
n provincia canadian British Columbia. n limba
indienilor gwich'in, Yukon nseamn Fluviul cel Mare.
Rio Grande, cu lungimea sa de 3.034 km, se numr printre cele mai mari fluvii ale
Americii de Nord. Izvorte din Munii Stncoi, mai precis din Munii San Juan situai n

sudul statului Colorado. Rio Grande constituie grania natural dintre Texas i statele

mexicane Chihuahua, Coahuila, Nuevo Leon i Tamaulipas (aici fiind cunoscut sub numele

de Rio Bravo del Norte). Se vars n Golful Mexic

Marile Lacuri sunt o grup de cinci lacuri cu ap dulce din America de Nord,
avnd o suprafa total de 245 000 km2, fiind cea mai mare suprafa de ap dulce de
pe glob. Din punct de vedere al volumului ns, sistemul Marilor Lacuri se situeaz pe
locul 2, dup Lacul Baikal (acesta fiind foarte adnc ). Diferena de altitudine dintre
lacuri este de cca. 110 m, cea mai mare parte din ea nregistrndu-se la trecerea
dintre Lacul Erie i Lacul Ontario prin Cascada Niagara.
Cascada Niagara

Cascada Niagara este un ansamblu format din trei cderi de ap situate la

grania dintre statul nord american New York din SUA i
provincia Ontario din Canada.Cascada american (American Falls)
i Cascada vlul miresii (Bridal Veil Falls) pe teritoriul Statelor
Unite i Cascada potcoav (Horseshoe Falls) pe teritoriul Canadei.
RELIEFUL

Podisul Preeriilor constituie unitatea de tranzitie dintre Muntii Stancosi si podisurile si

campiile situate pe dreapta fluviului Mississippi. Reprezinta o intinsa regiune
piemontana a Stancosilor, desfasurata atat pe teritoriul Canadei, cat si pe cel al S.U.A.
Este dezvoltat pe formatiuni mezozoice, dar mai ales tertiare argile gipsifere, gresii,
marne, conglomerate, precum si gresii permiene si carbonifere catre sud. Apare destul
de raspandit relieful structural, fie ca este dezvoltat pe cuvertura tertiara suborizontala,
fie pe cea alcatuita din gresii si sisturi cretacice sau carbonifere. Podisul Preeriilor are
un climat temperat-continental, marcat in general de uscaciune. Cresc ierburi inalte
(tall grass), iar mai aproape de Stancosi ierburi de talie mica (short grass). Nu lipsesc
gramineele (Agropyron,Poa, Festuca, Stipa), prezenta fiind iarba-bizonului (Buchloe
dactyloides), sub care se gasesc cernoziomuri.
Muntii Appalachi. Genetic, fac parte din cutarile paleozoice si anume: din cele
caledonice spre nord, asemanatoare celor din estul Groenlandei si nordul
Arhipelagului Nord-Canadian, de care au fost separate ulterior, si hercinice in sud.
Aceste doua compartimente, genetic diferite, sunt separate de linia tectonica
Mohawk- Hudson si de

unele trasaturi ale cadrului natural. Spre sud, cutarile apartin partii terminale a
paleozoicului, iar cutele pastreaza un paralelism clar. Tectonica in benzi pe directie
NNE-SSV a impus si o dispunere asemanatoare a zonelor structuraltectonice, adica a
zonelor interna si externa. Desfasurarea sistemului Appalachian pe circa 3000 km pe
directie nord-sud presupune traversarea intregii zone climatice temperate, dar si
existenta unor influente arctice in nord si subtropicale in sud.

Muntii Stancosi prezinta aceeasi desfasurare longitudinal ca si culmile Stancosilor de

pe teritoriul Canadei, fiind continuarea acestora spre sud. Inaltimile depasesc mai rar
4000 m, ca in sectorul muntos de pe teritoriul statului Colorado. In rest, altitudinile se
etajeaza in trei trepte hipsometrice de larga extindere: cea de 1000 m, cea de 2500 m
si cea de 3000m.

a. Sectorul Nordic este aproape sau chiar la contactul cu importante mase

eruptive. Modelarea glaciara pleistocena a fost destul de extinsa, calota continentala
facand jonctiunea cu ghetarii montani. Se intalnesc nuclee ale soclului precambrian,
ca in Masivul Grand Teton din bazinul superior al raului Snake. Printre subunitati se
numara si Podisul Yellowstone, situat la poalele estice ale Muntilor
Absaroka. Peisajul podisului este marcat de prezenta a numeroase lacuri (ex. L.
Yellowstone un lac de baraj vulcanic ce se scurge prin canionul raului cu acelasi
nume), izvoare termale, gheizere, vulcani noroiosi, arbori fosilizati.

b. Sectorul Sudic este format din culmi ce se inalta spre sudul bazinului Wyoming,
aliniindu-se, pe aceeasi directie nord-sud, de o parte si de alta a raurilor Plate si Rio
Grande. Cele mai importante sunt: Laramie, Park, Front, Sangre. Inaltimile depasesc
4000 m (Longs 4345 m, Pikes 4301 m s.a.). Sunt formate din sisturi cristaline,
granite, conglomerate, calcare etc. In peisaj, alaturi de paduri se intalnesc pasuni, iar
in depresiuni o vegetatie spontana care a fost deseori substituita culturilor.
Podisurile Interioare Inalte

Podisul Marelui Bazin (Great Basin) reprezinta continuarea catre sud a Podisului
Columbiei pe teritoriul statelor Nevada si Utah. In vest este delimitat de Sierra
Nevada si Muntii Shasta (4300 m). Trasaturile majore ale reliefului sunt date de
culmile longitudinale. rezultate in urma distorsiunilor din lungul unor flexuri. Valea
Mortii (Death Valley) este un fost lac pleistocen, in prezent o depresiune tectonica
situata intre doua culmi: Panamint, strans legata de Sierra Nevada, si Amargosa, care
margineste la est depresiunea. Podisul Marelui Bazin se incadreaza unui climat
temperat continental excesiv, cu temperaturi de vara care trec frecvent de 240 - 250C,
chiar 280C, iar in Valea Mortii se depasesc 300C (320-340C).

Apele din regiune sunt putine la numar. Ele se indreapta catre bazinul endoreic al
raului Humboldt, in nord, sau catre fluviul Colorado in sud.

Multe din rauri nu ajung decat rar la colectorii principali, pierzandu-se in nisipuri,
pietrisuri sau varsandu-se in lacuri dulci sau sarate cum sunt cele din vestul
statului Nevada.
Podisul Colorado. Tectonic se suprapune scutului Colorado, unitate care a apartinut
platformei canadiene, desprinsa din aceasta si antrenata in cutarile mezozoice. Podisul
se afla situat intre culmile dezvoltate pe formatiunile mezozoice din vestul Marelui
Bazin, strapunse de lave tertiare sau mai vechi, si Muntii Stancosi de pe teritoriul
statelor Colorado si New Mexico.
Peste fundamentul cristalin (arhaic) au fost depuse, intr-un bazin marcat de o usoara
lasare, sisturi si calcare algonkiene, sisturi, gresii si calcare paleozoice, pentru ca in
partea superioara sa se afle un complex de strate mezozoice si apoi dispersat
paleogene. Prin antecedenta a luat nastere Canionul Colorado, dar si canioanele
secundare, pe seama unei largi boltiri a intregii regiuni.Canionul Colorado taie
formatiunile pana la patul precambrian.In conditiile uscaciunii de aici se dezvolta
tufisuri de chaparral cu stejari semperviriscenti, carora le ia locul spre sud stepa arida
si semiarida, iar in Desertul Mojave si Gila speciile si asociatiile de uscaciune severa.
PODISUL COLORADO-GRESII TABULARE

Sistemul muntos din regiunea pacifica se desfasoara de la granita cu Canada pana

in nordul Peninsulei California. Acest sistem muntos este alcatuit din culmi
longitudinale, paralele si foarte apropiate de tarm.

Muntii Coastelor incep de la muntele Olympus (2428 m) si se termina la granita cu

Mexicul. Au fost schitati in faza nevadiana (jurasic cretacic inferior) si definitivati
in faza laramica (cretacic - paleogen) si mai tarziu. Unele unitati, aparute ceva mai
tarziu,

sunt discontinui si inguste, strajuind litoralul. Uneori curgerile vulcanice

postorogenice fosilizeaza complet formatiunile anterioare.

Nu intotdeauna culmile sunt ascutite, ci iau un caracter de platou; asa stau lucrurile cu
imprejurimile Muntilor Shasta (4317 m). Depresiunile si vaile mari (Sacramento) sunt
cantonate in regiuni cu puternice dislocatii tectonice longitudinale si transversale
(falia San Andreas). Tarmul are numeroase compartimente care se ridica sau coboara,
probabil pe linii active, odata cu seria de sisteme muntoase. Este cazul faliei San
Andreas, desfasurata pe circa 800 km, activa din paleogen si care delimiteaza unele
blocuri mobile prin dislocari si decrosari. Ploile orografice ajung la granita cu Canada
la 2000 mm/an (Portland 1100 mm) pe versantii occidentali, in timp ce spre sud, la
San Francisco, in conditiile unui climat subtropical, ajung la 510 mm/an si la San
Diego 260 mm/an.
Factorii care determina aici existenta unor cantitati reduse de precipitatii sunt curentul
rece al Californiei si maxima de presiune subtropicala. In ceea ce priveste vegetatia,
pe aceeasi directie nord-sud se trece de la padurile de conifere cu Sequoia
sempervirens la arbusti, tufisuri si ierburi alcatuind o asociatie vegetala
numita chaparral.

Depresiunile longitudinale se insira de la nord la sud, incepand cu Depresiunea

Willamette, situata pe raul cu acelasi nume, afluent al Columbiei si continuata cu
Depresiunea Californiei (Valea Soarelui sau Valea Centrala a Californiei Central
Valley) si apoi cu Golful Californiei.

Muntii Cascadelor reprezinta cea de-a doua grupare montana cuprinsa in sistemul
muntos pacific. Ea dubleaza culmile Muntilor Coastelor. S-a format in intervalul
jurasic

cretacic (cutari nevadiene). Culmile se continua unele pe celelalte sau apar grupate,
separate de inseuari. Primul sector se desfasoara intre culoarele (defileele) raurilor
Frasier si Columbia. Aici se gasesc o serie de cratere, conuri (Baker, Glacier, Peak,
rainier) a caror activitate a luat sfarsit deocamdata, existenta vulcanismului fiind
marcata de emanatii postvulcanice (fumarole, mofete etc.). Altitudinile depasesc
3000-4000 m (Vf. Adams, Baker, Rainier).
Principalul masiv, Sierra Nevada (culme cu osatura granitica) strajuieste spre est prin
maretie si inaltime (Vf. Whitney 4418 m) Depresiunea Californiei. A inregistrat o
inaltare in pliocen-cuaternar, cand din jumatatea sa estica sa scufundat o parte, dovada
fiind si prezenta Vaii Mortii, situata sub nivelul Oceanului Planetar. Altitudinile si
conditiile climatice au influentat instalarea ghetarilor cuaternari si mentinerea celor
actuali.

In timp ce versantii occidentali primesc cantitati sporite si vegetatia este mai bogata,
in primul rand padurea de conifere (cu Sequoia, Picea grandis, Pinus laurentiana),
versantul opus, oriental, se remarca prin gradul ridicat de uscaciune, cu numeroase
specii de arbusti si plante xerofite.

Peisajul se modifica in altitudine, unde se inmultesc plantele specifice etajelor

subalpin si alpin.

Sierra Nevada constituie o culme greu de traversat, dar exista pasuri care fac posibila
traversarea (Donner Pass), folosite si la amplasarea cailor ferate si rutiere
transcontinentale.
Populatia S.U.A.

Intr-un interval de sapte decenii (1789-1860) populatia SUA a crescut de la 4

mil. la 31 mil. locuitori, 25% din sporul populatiei fiind datorat emigrantilor, dintre
care 40% irlandezi si 35% germani. Expansiunea spre vest si sud s-a facut pe calea
exterminarii triburilor indiene, achizitionarii teritoriului Louisiana de la Franta- 1803,
a Floridei ce apartinea Spaniei-1819, a ocuparii Texasului- 1944 in urma razboiului cu
Mexicul, a anexarii unei suprafete uriase de la acesta-1848.

In circa 70 de ani, intre1783-1853, teritoriul SUA s-a marit de la 2,3 mil.kmp la 7,8
mil. kmp iar numarul statelor a sporit de la 13 in 1790 la 34 in 1861. De asemenea in
1790 numarul sclavilor negri era de 680 de mii iar in 1860 de 4 mil. Cresterea
populatiei a continuat inregistrandu-se 31 mil in 1860 si 76 mil. in 1900, in urma
venirii unui nou val de emigranti, circa 14 mil. din Europa de sud si sud-est. Acest val
cuprindea o mare varietate de grupuri etnice: italieni, cehi, slovaci, maghiari, polonezi,
rusi, evrei, romani din Transilvania (25-30 de mii in 1900).

Odata cu inregistrarea unor sporuri serioase in productia agrara, populatia SUA creste
de la 76 mil in 1900 la 98,6 mil. In 1914 in care emigrantii erau de 14,8 mil.
(romani 150.000), ceea ce asigurau economiei un rezervor imens de mana de lucru
ieftina.
Acum, numarul statelor a ajuns la 48. Dupa al doilea razboi mondial imbinarea unui
urias complex militaro-industrial cu exportul de capital a capatat o pondere uriasa,
fapt reflectat si in cresterea populatiei de la 150 mil. In 1950 la 215 mil. in 1976 si a
numarului statelor la 50 (cu Alaska in 1958 si Hawaii in 1959).

Se adauga posesiunile extrateritoriale administrate de SUA: Porto-Rico (1974)

precum si regiunile: Canalul Panama, I-le Virgine Americane din Antile, Samoa
Americana, Ins. Guam, Arh. Mariane, Caroline si Marshall din Oceanul Pacific.
Marirea numarului statelor Uniunii dar si a suprafetei si numarului de locuitori,
reflecta procesul de desfasurare istorica a fronturilor de extindere indreptate in general
de la est la vest. In prezent SUA are o suprafata de 9,5 mil.kmp si o populatie de 287
mil.locuitori.

In SUA se intalneste cel mai mare amestec de populatii de pe glob. Veniti ca

emigranti sau sclavi, negrii sunt raspanditi pe tot teritoriul SUA inca din secolul al
XVII-lea. In 1790 reprezentau circa 19.35 % din populatie, in 1970 erau 22 mil.,
pentru ca in 1995 sa fie 33 mil. Cele mai mari ponderi ale populatiei de culoare se
gasesc in statele sud-atlantice (District of Columbia, 73%, Virginia 25%, Maryland
18%, Louisiana 31%, Arkansas 20%).

In District of Columbia unde numarul negrilor il intrece pe cel al albilor, prezenta lor
fiind remarcata mai ales in atelierele si serviciile casnice. Exceptand California, in
jumatatea vestica a SUA, numarul negrilor este redus, sosirea lor fiind apreciata a se fi
intamplat dupa primul razboi mondial. Negrii reprezinta in aceasta parte 5% din
populatia statelor respective.

Emigrantii din tarile Asiei sunt in principal chinezi si japonezi. Ei au venit la

jumatatea sec. XIX atrasi de bogatiile Californiei, unde formeaza 5% din populatia
statului. Si in restul SUA, de exemplu in Chicago, se intalnesc japonezi dar si alti
asiatici. In ultimul timp s-a remarcat o concentrare a populatiei asiatice (chinezi,
indieni, indonezieni, coreeni, filipinezi, polinezieni) in orasul New York. In 1995
numarul lor depasea 100.000.

Nivelul dezvoltarii economice a diferitelor regiuni, precum si varietatea conditiilor

geografice explica in buna masura marile diferentieri ce exista in repartitia teritoriala
a populatiei din SUA.

Densitatea medie este de 27-28lo./kmp, insa, analizata territorial aceasta densitate

prezinta diferentieri contrastante. Astfel valoarea de 158 loc./kmp din statele din
nord-est este net superioara densitatii medii a statelor centrale si vestice: 10-15
loc./kmp, exceptie face California cu 50-85 loc./kmp. O diferentiere distincta se
observa intre New York, New Jersey, Pennsylvania cu densitati medii de 150-170
loc./kmp sau Ohio, Indiana, Ilinois, MIchigan cu 90-100 loc./kmp si statele vestului
muntos: Montana, Idaho, Wyoming, Colorado, New Mexico, Arizona, Nevada, Utah
cu circa 5-10 loc./kmp.

Peninsula Florida. Uscatul peninsulei a constituit un intreg alaturi de o buna parte a

Arhipelagului Antilelor si Peninsula Yucatan. In aceste trei unitati se intalnesc
structuri geologice asemanatoare: formatiuni cretacice si neogene (predominant
calcare), depozite pliocene. Sistemele hidrografice sunt reprezentate prin cateva rauri,
dar mai ales lacuri (George, Apopka, Kissimmee). Unele vai si depresiuni in care sunt
cantonate lacurile s-au dezvoltat pe seama proceselor carstice - Lacul
Okeechobee este cantonat intr-o polie. Atat L. Okeechobee cat si
mlastina Everglades fac parte dintr-un parc national. Clima
peninsulei Florida este subtropicala in partea nordica si tropicala in
sud. Temperaturile medii sunt cuprinse intre 100 - 200C in ianuarie si 200 - 300C in
iulie. Precipitatiile sunt destul de bogate, depasind 1500 mm/an. Peninsula Florida
ofera conditii pentru dezvoltarea padurilor, din care nu lipsesc arborii cu Frunze
semperviriscente (Taxodium), Pinus curibaea, P. Palustris, spre nord facandu-si
aparitia padurile subtropicale.

Campia Perimexicana se afla situata in jurul Golfului Mexic intre cele doua
peninsule, Florida si Yucatan. S-a dezvoltat in limitele unei cuvete umplute cu
depozite fluviatile, marine si lacustre. Desi suntem in prezenta unei regiuni marcate de
subsidenta, totusi tarmul este asociat cu prezenta cordoanelor litorale sau a deltei
digitate a fluviului Mississippi. O complexitate morfologica si hidrografica accentuata
inregistreaza valea fluviului Mississippila sud de Memphis. Complexul de
lunca este din ce in ce mai bine reprezentat prin: brate parasite, mai ales pe stanga
fluviului, numeroase belciuge, suprafete supraumectate, mlastinoase, despletiri, mai
cu seama pe partea dreapta, dupa confluenta cu Red River. Campia de la Golful
Mexic se incadreaza climatului subtropical cu nuanta.

Statul Hawai este alcatuit dintr-un lant de insule care se extinde la aproximativ 2600 km, intre insula Hawai
din sud-est si insula Kure din nord-vest. Statul are o suprafata de 16729 km patrati, incluzand 93 km patrati
de ape. Este cel de-al patrulea stat mic. Inaltimea medie este de 920 m.

Aproape intreaga suprafata este reprezentata de 8 insule principale, care sunt de la est la vest
Hawai, Maui, Kahoolawe, Lanai, Molokai, Oahu, Kauai si Niihau. Spre nord-vest de insule se extinde un lant
de ostroave, recife de corali si bancuri de nisip. Cel mai mare din acestea este Laysan, care are o suprafata
de 400 de hectare.

Insulele Hawai , precum si celelalte formatiuni din apropiere, reprezinta varfurile unor munti acvatici
care fac parte dintr-un mare lant care cuprinde vulcani stinsi sau activi.

Placa tectonica care se afla sub o mare parte a Oceanului Pacific pare a se misca foarte incet spre
nord-vest cu o rata de aproximativ 10 cm pe an.
S

:.A. unul dintre cele mai intinse state din lume, pre/inta o coplesitoare varietate si un
mare contrast al conditiilor naturale. 8elieful este variat si diferentiat de la la 1 in
trei mari /one paralele,ori/ontale !-SF m-tii Apalasi(Appalac ian ontains),marile
campii centrale si m-tii Stancosi (8oc%D ontains). Apalasii, care se desfasoara pe
mai bine de 2 00 %m lungime peralel cu tarmurile c. Atlantic,pe
directia ! -S1,sunt munti vec i si erodati(alt. medie $ 000) care culminea/a numai la
2 04 m in ount itc ell. &ntre acestia si campia litorala (Atlantic oastal 3lain)
se intrerupe un piemont(3iedmont) traversat de rauri care formea/a caderi naturale de
apa. &ntre Apalasi in si Stancosi in 1 si de la arile 'acuri in ! pana la olful
e+ic in S se desfasoara pe o latime de peste $ 000 %m , arile ampii( rate 3lains),
cu altitudini sca/ute si relief monoton. Aspectul lor se modifica usor de la ! la S
sca/and in altitudine pe aceeasi directie, si de la la 1, urcand de la mai putin de 00
m in valea fluviului ississippi la $ 00m in podisurile ( issouri, !ebras%a s.a)aflate
la poalele Stancosilor.3aralel si la1 de marile campii centrale se intinde marele /id al
muntilor stancosi(8oc%D ountains), sector al lantului ordilierilor care strabat cele
doua continente continente americane din e+tremul ! pana in S.muntii Stancosi (alt.
ma+. in ount cCinleD E 6$*4 m , din Alas%a) se pre/inta sub forma unor lantuDri
distincte,in general paraleleFStancosii propriu-/isi in ( !ort en 8oc%D ountains
si Sout ern 8oc D ountaains) cu numerose virfuri peste 000 m( t. lbert 46*
m), untii ascadelor( ascade 8ange)si in continuarea lor,spre
Sud,Sierra !evada( t. ; itneD $9 m). Aceste lanturi muntoase inc id vaste
podisuri interioare inalte(alt.$ 00-2000 m)cum sint,de la ! la S , olumbia
3lateau, reat Basin(600 600 %m2), olorado 3lateau(4oo ooo %m2).

3aralel cu litoralul pacific se desfasoara oast-8ange, un lant muntos mai putin

inalt.=a"aii,singurul stat($6.649 %m2) apartinind S.:.A. aflat in afara continentului
nordamerican,este constituit din ar ipelagul vulcanic cu acelasi nume situa/t in partea
centrala a c. 3acific,la S de tropicul ancerului si la 4 oo %m 1 de coastele
aliforniei.

Relieful

sau este in mare parte muntos culminind la 20 m in vulcanul stins auna Cea din
ins.=a"aii.3uternica activitate eruptiva actuala datorita vulcanilor auna 'oa( $ 6
m),care erupe la 4- ani Cilauea ($ 2 m), cu eruptii mai frecvente etc. 3e continent
clima S.:.A. este puternica influentata de relief,cele doua mai sisteme muntoase
i/olind interiorul de influientele moderatoare oceanice,in timp ce in /ona #oasa
centrala nici un obstacol orografic nu impiedica patrunderea maselor de aer rece polar
din ! iarna si a celor tropicale provenind din olful are vara.