Amazon (fluviu)

Acest articol sau această secțiune are

bibliografia incompletă sau inexistentă.
Learn more
 Fluviul Amazon

Amazonul în zona Manaus

(Imagine din satelit – Sursă - NASA)
Date geografice
Bazin hidrografic Amazon basin[*] 
Zonă de izvorâre Nevado Mismi,
Peru
Cotă la izvor 5.597 m.d.m.
Emisar Oceanul Atlantic
Cotă la vărsare 0 m.d.m.
Punct de vărsare Ecuator
Diferență de altitudine 5.597 m
Date hidrologice
Bazin de recepție 7.050.000 km²
Lungimea cursului de [1] km
apă 6.440
Debit mediu 219.766 m³/s
Date generale
Principalele localități Manaus și Belem,
traversate Brazilia

Harta bazinului fluviului Amazon

Modifică date / text  

Amazonul este fluviul cu cel mai mare

debit hidrografic din lume, care
înregistrează la vărsare în estuarul său
valoarea de 219,000 m³/s, respectiv
fluviul cu cel mai extins bazin hidrografic
din lume (6,915,000 km²), acoperind cinci
țări ale Americii de Sud: Brazilia (62.4%),
Peru (16.3%), Bolivia (12.0%), Columbia
(6.3%) și Ecuador (2.1%). Fluviul Amazon,
la fel ca Dunărea, curge de la vest spre
est, paralel cu Ecuatorul.

Geografie

Izvoare …

Izvorul Amazonului de la Nevado Mismi, marcat cu o

cruce
În prezent Amazonul ocupa locul al
doilea (ca lungime)[1] și este cel mai
mare curs de apă dulce al Terrei datorită
a două caracteristici de bază: debitul de
apă și suprafața bazinului hidrografic.

Izvoarele Amazonului se găsesc în

masivul muntos peruan Nevado Mismi, la
175 km de Oceanul Pacific, la 190 km
nord-vest de lacul Titicaca și la 110 km
nord de orașul peruan Arequipa, găsindu-
se pe râul Apurimac, care este afluentul
lui Ucayali, care la rândul său este afluent
al Amazonului. Determinarea izvoarelor
marelui fluviu a fost stabilită în 1971 de
către expediția condusă de Loren
McIntyre și confirmată de alte surse,
printre care se poate menționa National
Geographic. De asemenea, se poate
menționa că descoperirea izvoarelor
Amazonului se făcea după 471 de ani de
când spaniolul Vicente Yanez Pinzon
descoperise, în 1500, gura fluviului ale
cărui ape transformau porțiunea
alăturată Oceanului Atlantic într-o Mar
Dolce („Marea Dulce”).

Amazonul propriu-zis începe de la

confluența celor doi mari afluenți Ucayali
și Maranon, care se unesc în amonte de
localitatea Iquitos; până la unirea cu
apele celui mai mare afluent de pe
stânga - Rio Negro, care se produce la
Manaus, Amazonul se numește
Solimoes. Între limitele bazinului său
hidrografic intră versanții estici ai Anzilor,
o parte din Podișul Guianei, partea
nordică și centrală a Podișului Braziliei și
Pădurea Amazoniană. Cea mai mare
parte a cursului se desfășoară între
Ecuator și 5º latitudine sudică, cu
consecințe foarte importante în clima
regiunii și pentru regimul de scurgere
fluvială.

Curs superior …

Cursul superior, reprezentat prin Ucayali

și Maranon, se înscrie în regiunea
muntoasă, andină, cu văi înguste,
îndeosebi a Maranonului, care curg
paralel cu țărmul Pacificului pe o vale de
natură tectonică, cu pante mari, ceea ce
conferă râurilor viteze de scurgere mari
în comparație cu cele din Câmpia
Amazoniei. Amazonia, care are o
lungime, de la vest la est, de 4 380 km, o
pantă extrem de mică - 0,003 % (la vest
160 m. alt. și la est 0 m), corespunde
unei zone de subsidență în care s-a
acumulat un volum enorm de sedimente
(circa 4 000 m grosime). Râurile afluente,
la ieșirea din podișurile vecine,
constituite din roci dure, formează
numeroase cascade și repezișuri care le
conferă un potențial hidroenergetic
ridicat.
Amazonul în apropiere de Manaus: apele negre ale
Rio Negro și cele ale râului Solimões nu se
amestecă

Cu toate că forma bazinului se poate

asemăna cu o frunză în care nervura
principală (Amazonul) colectează
numeroși afluenți pe ambele părți, se
poate remarca o disimetrie evidentă - în
sensul că pe partea dreaptă (din sud) vin
mai mulți afluenți și destul de mari (de la
vest la est Jur, Purus, Madeira, Tapajos,
Xingu și, discutabil, Tocantins), în
comparație cu partea stângă (Napo, Ica-
Putimayo, Jupura, Rio Negro). Se
estimează că Amazonul colectează circa
1000 afluenți mai importanți, dintre care
20 au peste 1500 km lungime fiecare.
Între Manaus și Anzi, Amazonia are
forma unei pâlnii largi de 2 000 km,
limitată la sud de Madeira și la nord de
Rio Negro. Panta foarte scăzută în
această parte favorizează divagarea
apelor, formând un păienjeniș de
meandre, brațe moarte, grinduri instabile.
Lățimea apelor Amazonului propriu-zis
are 2 km la Iquitos și 5 km către Manaus,
iar adâncimea apei între 20 și 50 m. În
aval de Manaus, datorită apropierii
podișurilor Guianei și Braziliei, lățimea
Câmpiei Amazonia se restrânge în unele
locuri la 200–300 m, determinând și un
proces de eroziune pe verticală mai
mare, fapt ce conduce la o adâncime
maximă a apei în albie, la Obidos, de
circa 80 m.

Curs inferior …

Portul Belem

În sectorul inferior, către Oceanul

Atlantic, la circa 400 kilometri după
confluența cu Xingu, râul se împarte în
mai multe brațe (furos), separând insule
care se constituie într-o deltă de un tip
aparte (cea mai mare din lume, de circa
100 000 km2). Această deltă este
limitată la nord-vest de brațul principal,
Amazonul propriu-zis, iar la sud-est de
brațul Para în care se varsă apele râului
Tocantins. Dintre insulele cele mai
importante incluse în așa-zisa deltă
menționăm: Grande de Gurupa, Caviana,
Janaucu, Mexiana și Marajo, cea mai
mare (40 154 km2). Apele brațului Para
cu cele ale lui Tocantins formează
estuarul numit Bahia de Marajo, pe malul
căruia se găsește portul Belem, fondat în
1616, cel mai important pentru navigația
de pe Amazon. Lățimea albiei, în cursul
inferior, variază între 15 și 20 km, iar
înainte de deltă între 80 și 150 km,
adâncimea apelor scade la 20–25 m, dar
suficientă pentru navigația vaselor de
tonaj maritim.

Situat în zona ecuatorială, cu afluenți în

ambele emisfere, regimul de scurgere
este uniform tot timpul anului. În timpul
verii boreale aduc ape bogate râurile de
pe partea stângă, iar în vara australă cele
de pe dreapta. Totuși, datorită numărului
mare de afluenți din emisfera australă, în
august - septembrie, când râurile de aici
au apă mai puțină, se înregistrează ape
scăzute pe Amazon. Sunt și situații, cu
totul excepționale, când apele mari din
cele două emisfere se suprapun
producând inundații catastrofale.

Debit
Informațiile provenind din surse
autorizate despre cantitatea de apă pe
care o transportă Amazonul sunt, totuși,
destul de diferite. Cu circa 309 ani în
urmă, debitul mediu al râului era estimat
la 70 000 m3/s: Ulterior, prin efectuarea
altor măsurători, cifra s-a ridicat la 120
000 m3/s, iar după calculele Serviciului
geologic al Statelor Unite, aceasta ar
ajunge la valoarea colosală de 190 000
m3/s după confluența cu râul Xingu,
corespunzând unui debit specific de 30,9
l/s·km2. În lucrarea „World water balance
and water resources of the Earth”, 1978,
debitul mediu împreună cu Tocantins
este estimat la 220 000 m3/s. Debitul
maxim ar fi de aproximativ 300 000 m3/s,
iar cel minim de 70 000 - 80 000 m3/s.
Potrivit valorii debitului mediu, Amazonul
ar deține 17-19 % din scurgerea medie a
râurilor Terrei.

Corespunzător acestei cantități de apă

este și cea de aluviuni, care se apreciază
la un miliard de tone pe an. Această
cantitate enormă de aluviuni este
împrăștiată în Oceanul Atlantic sub
forma unui uriaș evantai, în fața gurilor
Amazonului, până la circa 300 km în larg.
În interiorul bazinului sunt afluenți care
aduc ape încărcate cu aluviuni galbene,
numiți și brancos și râuri cu ape negre
drenate din mlaștini, numite rios negros.
Cel mai tipic este afluentul cel mai mare
de pe stânga, numit Rio Negro. După
confluența acestuia cu Amazonul la
Manaus, apele negre curg alături de cele
gălbui-roșcate fără să se amestece pe
multe zeci de kilometri. În timpul apelor
mari, nivelurile fluviului și ale afluenților
cresc cu 15 – 20 m, rupând maluri,
smulgând arborii și locuințele indienilor,
purtându-le încet spre ocean. Datorită
pantei mici și a revărsării laterale,
deplasarea apelor se face extrem de
încet, încât de la Tabatinga la Obidos cei
1 400 km sunt parcurși în două luni,
această imensă masă de apă fiind, pe
drept cuvânt, numit o adevărată "mare în
mers". Un fenomen cu totul deosebit care
se produce pe Amazon, numit de
localnici pororoca este efectul fluxului
marin care pătrunde în sus pe fluviu,
provocând valuri puternice ce ajung
uneori până la Santarem, la 1 000 km în
interior. În estuarul larg de peste 200 km
și lung de 350 km pororoca are efecte
distrugătoare asupra țărmului, îngreuiază
navigația spre ocean și chiar
descărcarea apelor. Pororoca, alături de
inundații, sunt două fenomene care
schimbă continuu configurația malurilor
și a tuturor gurilor de vărsare ale
afluenților până la Manaus.

Potențialul hidroenergetic al Amazonului,

cu toți afluenții, apreciat la 280 mil. kW,
este foarte puțin folosit până în prezent.

Navigație
Navigația pe Amazon și afluenții săi
însumează circa 50 000 km, pe fluviul
acesta practicându-se cu vase de tonaj
maritim până la Manaus și cu vase mai
mici, pe 4 200 km, până la cascada
Pongu de Manscriche, situată pe
Maranon, la ieșirea acestuia din Anzi.

Climă
Amazonul curgând prin jungla amazoniană

Clima bazinului Amazon este caldă și

umedă în cea mai mare parte și mai
uscată în Anzi, cu temperaturi între 23 și
28 °C, în medie (variații mici în timpul
anului și ceva mai mari de la zi la
noapte), precipitații bogate (1 500-3
000 mm/an), cu remarcarea unui sezon
ploios și unul mai uscat (care se
accentuează către nord și sud în
regiunea podișurilor), creează condițiile
cele mai favorabile dezvoltării unei
vegetații luxuriante, de tip ecuatorial care
se suprapune Câmpiei Amazoniei,
formând un adevărat "ocean verde” - cel
mai mare din lume - cu un rol foarte
important în reglarea condițiilor de
circulație ale maselor de aer și, respectiv,
a umezelii pentru continentul sud-
american și chiar pentru Terra. Singurele
perturbări în desfășurarea regulată a
circulației aerului și temperaturii sunt
valurile de aer rece (friagens), care
pătrund din sud, producând scăderi
bruște de temperatură.

Economie
Amazonia reprezintă în prezent — din
punct de vedere al exploatării resurselor
sale — un obiectiv prioritar pentru
Brazilia, Bolivia, Peru și Columbia. Astfel,
în 1966, s-a înființat „Comisia Superioară
pentru Dezvoltarea Amazoniei” (SUDAM),
care a elaborat, în 1970, „Programul
pentru integrare națională” (PIN), ce are
ca obiective principale: realizarea șoselei
transamazoniene (6 300 km), a cărei
construcție a început deja, precum și
colonizarea zonei. În 1974 Programul
Polamazonia a selectat deja 15 areale cu
potențial ridicat agricol și minier.
Ofensiva asupra Amazoniei continuă, cu
consecințe imprevizibile asupra
echilibrului ecologic propriu și asupra
influenței pe care Amazonia viitorului o
poate avea asupra unor procese majore
climatice și de mediu la scară planetară.

Cele mai lungi fluvii și râuri

ale sistemului fluvial al
Amazonului
1. 6,440 km - Amazon, America de Sud
2. 3,250 km - Râul Madeira, Bolivia /
Brazilia
3. 3,211 km - Purus, Peru / Brazilia,
(2,948 km) - (3,210 km)
4. 2,820 km - Yapura, Columbia /
Brazilia
5. 2,750 km - Tocantins, Brazilia,
(2,416 km) - (2,640 km)
 . 2,575 km - Araguaia, Brazilia
(afluent al Tocantins)
7. 2,410 km - Juruá, Peru / Brazilia
. 2,250 km - Negro, America de Sud
9. 2,100 km - Xingu, Brazilia
10. 1,900 km - Tapajós, Brazilia
11. 1,749 km - Guaporé, Brazilia /
Bolivia (afluent al Madeira)
12. 1,575 km - Içá (Putumayo), America
de Sud
13. 1,480 km - Napo, Peru, Ecuador
14. 1,415 km - Marañón, Peru
15. 1,300 km - Iriri, Brazilia (afluent al
Xingu)
 1 . 1,240 km - Juruena, Brazilia (afluent
al Tapajós)
17. 1,200 km - Tapajós, Brazil
1 . 1,130 km - Madre de Dios, Peru /
Bolivia (afluent al Madeira)
19. 1,100 km - Huallaga, Peru (afluent al
Marañón)

În literatură
800 de leghe pe Amazon, scrisă de
către Jules Verne

Note
1. ^ a b en Enciclopaedia Britannica:
Amazon River

Legături externe
 Amazonia
Amazon: fluviul-rege al lumii , 25
aprilie 2010, Descoperă - Travel
Ed Stafford – Singurul om care a
călătorit de-a lungul Amazonului , 2
septembrie 2010, Nicu Parlog,
Descoperă - Travel

Multimedia

De astăzi putem explora Amazonul din

fața computerului! (VIDEO) , 22 martie
2012, Descoperă

Vezi și
Listă de fluvii din America
Listă de superlative geografice
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Amazon_(fluviu)&oldid=13892865

Ultima modificare efectuată acum 7 zile de către 109.185.27.190.

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.