Paris

capitala Franței

Pentru alte sensuri, vedeți Paris

(dezambiguizare).

Paris este capitala și cel mai mare oraș din

Franța. Orașul este traversat de fluviul Sena,
în nordul Franței, în mijlocul regiunii
Île-de-France (cunoscută și ca regiunea
Paris). Orașul în limitele sale administrative
(cele 20 de arondismente) este în mare parte
neschimbat din anul 1860, având o populație
estimată oficială de 2.102.650 de locuitori la
1 ianuarie 2023[3], iar zona metropolitană
Paris are o populație estimată oficial de
12.271.794 de locuitori la 1 ianuarie
2023, sau aproximativ 19% din populația
Franței[4]. Este una dintre cele mai populate
zone metropolitane din Europa. Parisul a fost
unul dintre cele mai mari orașe ale lumii
occidentale pentru aproape 1000 de ani,
înainte de secolul al XIX-lea și cel mai mare
oraș din lume între secolele XVI-XIX.
Începând cu secolul al XVII-lea, Parisul a fost
unul dintre cele mai importante centre ale
lumii de finanțe, diplomație, comerț, modă,
gastronomie și știință. Pentru rolul său
principal în arte și științe, precum și pentru
sistemul său timpuriu extins de iluminat
stradal, în secolul al XIX-lea, a devenit
cunoscut sub numele de „Orașul Luminii”.[5]
Ca și Londra, înainte de cel de-al Doilea
Război Mondial, a fost numită uneori și
capitala lumii.
 Paris
— collectivité territoriale française à statut
particulier[*][1], metropolă, capitală, Oraș
global, megacity[*], cel mai mare oraș[*] și
oraș universitar[*] —
Drapel Stemă
 Wikimedia | © OpenStreetMap

Paris
(Franța)
Coordonate: 48°51′24″N 2°21′08″E / Poziția
geografică în
Franța
Țară 48.856666666667°N 2.3522222222222°E

Comună în Franța
Arondisment
Entitate
Paris
administrativ-
teritorială franceză
Regiune

Arondismentul Paris
Franța metropolitană

Île-de-France
métropole[*] Métropole du Grand
Paris[*]
Cod INSEE
75056 (https://www.insee.
fr/fr/statistiques/201110
1?geo=COM-75056)
Cod INSEE 75 (https://www.insee.fr/f
r/statistiques?geo=DEP-7
5)
Atestare secolul al III-lea î.Hr.
Numit după Parisii[*]

Guvernare
- primar al Anne Hidalgo (Partidul
Parisului[*] Socialist, 5 aprilie 2014)

Suprafață[2]
- Total 105,4 km²
Altitudine 28 m.d.m.
- Total 2.145.906 locuitori

Fus orar UTC+1

Cod poștal 75116
Prefix telefonic 1

Localități înfrățite
- 18 orașe înfrățite listă

Prezență online
site web oficial (https://www.paris.fr)
GeoNames (https://www.geonames.org/2968
815)
OpenStreetMap relation (https://www.openstr
eetmap.org/relation/7444)
Facebook Places (https://www.facebook.com/
pages/-/110774245616525)
 Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.ph
p?title=Paris&action=edit&section=0)

Parisul este astăzi unul dintre cele mai mari

centre economice și culturale din lume, iar
influența sa politică, educativă, divertisment,
mass-media, modă, știință și arte contribuie
la considerarea sa drept unul dintre cele mai
importante orașe din lume.[6][7][8][9] Acesta
găzduiește sediul mai multor organizații
internaționale, cum ar fi mai multe
organizații ale Națiunilor Unite, UNESCO,
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică, Camera Internațională de
Comerț, Biroul Internațional de Greutăți și
Măsuri, informalul Club Paris, Agenția
Internațională pentru Energie, Federația
Internațională pentru Drepturile Omului,
împreună cu organisme europene precum
Agenția Spațială Europeană, Autoritatea
Bancară Europeană sau
Autoritatea Europeană pentru Valori
Mobiliare și Piețe. Parisul este considerat
unul dintre cele mai verzi[10] și mai locuibile[11]
orașe din Europa. De asemenea este unul
dintre cele mai scumpe.[12][13].

Paris și regiunea Paris, cu 739 de miliarde de

euro (743 de miliarde de dolari) în 2019, (cel
mai mare PIB al unei regiuni din Europa)[14],
produceau mai mult de un sfert din produsul
intern brut al Franței în 2009.[15] Conform
estimărilor pentru 2008, aglomerația din
Paris era cea mai mare din Europa[16] sau al
doilea cel mai mare[17] pol economic urban
european și al șaselea ca mărime din
lume[18]. Regiunea Paris are cea mai mare
concentrație de studenți (în învățământul
superior) din Uniunea Europeană[19], este
prima în Europa în ceea ce privește
capacitatea de cercetare și dezvoltare [19] și
este considerată una dintre cele mai bune
regiuni din lume pentru inovație[20]. Cu
aproximativ 17 milioane de turiști străini
anual,[21] Paris este cel mai vizitat oraș din
lume. Parisul și regiunea sa conțin
3.800 de monumente istorice și patru
Locuri din Patrimoniul Mondial
UNESCO.[19]
Parisul este un important centru feroviar, de
autostrăzi și de transport aerian deservit de
două aeroporturi internaționale: Aeroportul
Charles de Gaulle (al doilea cel mai
aglomerat aeroport din Europa) și
Aeroportul Orly.[22][23] Deschis în 1900,
sistemul de metrou al orașului, Metroul din
Paris, deservește zilnic 5,23 milioane de
pasageri;[24] este al doilea cel mai aglomerat
sistem de metrou din Europa după metroul
din Moscova. Gare du Nord este a 24-a cea
mai aglomerată gară din lume și cea mai
aglomerată din afara Japoniei, cu 262 de
milioane de pasageri în 2015.[25] Parisul este
cunoscut în special pentru muzeele și
reperele sale arhitecturale: Luvru a primit 7,8
milioane de vizitatori în 2022, păstrându-și
renumele de cel mai vizitat muzeu de artă
din lume.[26] Musée d'Orsay, Musée
Marmottan Monet și Musée de l'Orangerie
sunt remarcate pentru colecțiile lor de artă
impresionistă franceză. Musée National d'Art
Moderne al Centrului Pompidou are cea mai
mare colecție de artă modernă și
contemporană din Europa, împreună cu
Muzeul Rodin și Muzeul Picasso. Cartierul
istoric de-a lungul Senei din centrul orașului
a fost clasificat ca sit al Patrimoniului
Mondial UNESCO din 1991; iar reperele
populare de acolo includ Catedrala Notre
Dame de Paris de pe Île de la Cité, în prezent
închisă pentru renovare după incendiul din
15 aprilie 2019. Alte obiective turistice
populare includ capela regală gotică
SainteChapelle, tot pe Île de la Cité; Turnul
Eiffel, construit pentru Expoziția
Universală de la Paris din 1889; Grand
Palais și Petit Palais, construite pentru
Expoziția Universală de la Paris din 1900;
Arcul de Triumf de pe Champs-Élysées și
dealul Montmartre cu istoria sa artistică și
Bazilica Sacré-Coeur.[27]

Clubul de fotbal Paris Saint-Germain și clubul

de rugby Stade Français au sediul la Paris.
Stade de France, cu 80.000 de locuri,
construit pentru Cupa Mondială FIFA 1998,
este situat chiar la nord de Paris, în comuna
vecină Saint-Denis. Parisul găzduiește turneul
anual de tenis de Grand Slam al French Open
pe zgura roșie de la Roland Garros. Orașul a
găzduit Jocurile Olimpice în 1900, 1924 și va
găzdui Jocurile Olimpice de vară din 2024.
Cupele Mondiale FIFA din 1938 și 1998, Cupa
Mondială de Rugby din 2007, precum și
Campionatele Europene UEFA din 1960,
1984 și 2016 au fost de asemenea organizate
în acest oraș. În fiecare iulie, cursa de ciclism
din Turul
Franței se termină pe Avenue des Champs-
Élysées din Paris.
Etimologie

Numele Paris derivă de la primii săi locuitori,

tribul galic cunoscut ca Parisii. Orașul era
denumit Lutetia (mai complet, Lutetia
Parisiorum, „Lutetia Parisii-lor”), în perioada
romană între secolul I și al VIlea, dar în
timpul domniei lui Iulian Apostatul (360-363)
numele orașului a fost schimbat în Paris.[28]

Se crede că numele provine de la numele

tribului Parisii, un trib galic din epoca fierului
și perioada romană,[29] care provine din
cuvântul galic parisio care înseamnă „oameni
muncitori” sau
„meșteșugari”.[30]
Parisul are multe porecle, cea mai cunoscută
fiind „La Ville-Lumière („Orașul Luminilor”),
[31]
nume care se datorează în primul rând
faimei orașului pentru faptul că era un
centru de educație și al ideilor în epoca
iluminismului și mai târziu datorită adoptării
iluminatului stradal,[32] deoarece Parisul a fost
unul dintre primele orașe mari europene
care au folosit iluminatul stradal cu gaz la
scară mare pe bulevardele și monumentele
sale. Luminile cu gaz erau instalate pe Place
du Carrousel, Rue de Rivoli și Place Vendome
în 1829. Până în 1857, toate bulevardele
Mari au fost iluminate.[33] Până în anii 1860,
bulevardele și străzile
Parisului erau iluminate de 56.000 de lămpi
cu gaz.[34] De la mijlocul secolului al XIX-lea
Parisul este cunoscut sub numele de
Paname,[35] în argoul parizian, datorită
pălăriilor Panama purtate popular în capitală
la începutul secolului al XX-lea.[36] Cântărețul
Renaud a popularizat termenul în rândul
generațiilor tinere în albumul din 1976
Amoureux de Paname („Îndrăgostit de
Paname”).

Locuitorii Parisului sunt cunoscuți în limba

română ca „parizieni” și în limba franceză ca
Parisiens (Pronunție în franceză: /paʁizjɛ̃/).
Parizienii sunt adesea numiți peiorativ
Parigots (Pronunție în franceză: /paʁiɡo/), un
termen folosit pentru prima dată în anul
1900[37], de către cei care trăiau în afara
regiunii Paris.

Istorie

Origini

Île de la Cité și Île Saint-Louis

Nucleul istoric al Parisului este Île de la Cité,

o insulă mică locuită în antichitate de tribul
parisiilor (parisii în latină), un sub-trib al
celticilor Senones, care au locuit în zona
Parisului de pe la mijlocul secolului al III-lea
î.Hr.[38] [39] și care întemeiaseră în zonă un mic
sat de pescari. Una dintre principalele rute
comerciale de nord-sud ale zonei a traversat
Sena pe île de la Cité; acest loc de intersecție
al rutelor comerciale terestre și pe apă a
devenit treptat un important centru
comercial.[40] Parisii făceau comerț cu multe
orașe fluviale (unele chiar departe, în
Peninsula Iberică) și își băteau propriile
monede în acest scop.[41]

Monede de aur bătute de Parisii

(secolele V-I î.Hr.)

Astăzi cea mai mare parte din insulă este

ocupată de impresionantul Palais de Justice
și de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula
este conectată cu sora sa mai mică, Île Saint-
Louis, care este ocupată de edificii construite
în secolul
XVII și XVIII. Caracteristicile majore ale
Parisului sunt cheiurile străjuite de copaci
de-a lungul Senei - în special malul stâng cu
vânzătorii ambulanți de cărți (faimoșii
buchiniști), podurile istorice care traversează
Sena, celebrele bulevarde precum Champs-
Élysées precum și numeroase alte clădiri și
monumente reprezentative, dintre care
multe sunt înscrise în Patrimoniul Umanității
stabilit de UNESCO.
Parisul a fost ocupat de tribul galic până când
au ajuns aici romanii în 52 î.Hr..[42] Invadatorii
se refereau la ocupanții anteriori ai orașului
ca parisii, însă au numit orașul Lutetia, care
înseamnă „loc mlăștinos”, „loc argilos” (din
lutum, „lut”). Aproximativ cincizeci de ani
mai târziu orașul s-a extins și pe malul stâng
al Senei, în actualul cartier latin, și a fost
numit "Paris" și a ajuns prosper, cu forum,
băi, temple, teatre și un amfiteatru.[43]

Până la sfârșitul Imperiului Roman de

Apus, orașul era cunoscut sub numele de
Parisius, un nume latin care mai târziu va
deveni Paris în franceză.[44] Creștinismul a fost
introdus la mijlocul secolului al IIIlea d.Hr. de
Sfântul Denis, primul episcop al Parisului:
potrivit legendei, când acesta a refuzat să
renunțe la credință în fața ocupanților
romani, a fost decapitat pe dealul care a
devenit cunoscut sub numele de Mons
Martyrum (în latină „Dealul Martirilor”) și
mai târziu „Montmartre”, deal de unde a
mers fără cap spre nordul orașului; locul
unde a căzut și a fost înmormântat a devenit
un important altar religios, Bazilica
SaintDenis, unde sunt îngropați mulți regi
francezi.[45]

Ocupația romană s-a încheiat în 508, când

Clovis I a făcut orașul capitala dinastiei
Meroviengienilor a francilor. [46]
Invaziile vikingilor din secolul IX au obligat
parizienii să construiască o fortăreață pe Île
de la Cité. În cursul uneia dintre invazii,
Parisul a fost cucerit de către vikingi, sub
conducerea lui Ragnar Lodbrok, care a primit
o recompensă uriașă pentru a pleca pe 27
martie 845. Slăbiciunea ultimilor regi
Carolingieni a dus la creșterea puterii
conților Parisului. Odo, Conte de Paris a fost
ales ca rege al Franței, mai precis al Franciei
de Vest[47] de către lorzii feudali pentru rolul
său în apărarea din cadrul asediul Parisului
(885–886), în timp ce Carol al III-lea avea
pretenții la tron. Un secol mai târziu, în 987,
Hugo Capet, conte de Paris, a fost ales de
lorzii feudali ca rege al Franciei Occidentale
unificate după moartea ultimului urmaș
carolingian, inițiând dinastia Capețiană.
Astfel, Parisul a devenit treptat cel mai mare
și mai prosper oraș din Franța.[45]

În timpul Evului Mediu clasic și târziu

până la Ludovic al XIV-lea

În cursul secolului al XI-lea orașul s-a întins

pe malul drept al Senei. Secolele XII și XIII,
care includ domnia lui Filip al IIlea Augustus
(1180-1223), sunt notabile pentru creșterea
orașului. Drumurile principale au fost pavate,
primul Luvru a fost construit ca fortăreață și
mai multe biserici, inclusiv catedrala Notre-
Dame, au fost construite sau începute. În
anul 1160 se înființează la Paris școala
superioară de filozofie și teologie, care în
anul 1253 devine universitatea "Sorbona",
după numele fondatorului ei Robert de
Sorbon (1201-1274).[48] Între cei mai renumiți
profesori ai Universității din
Paris s-au numărat Albertus Magnus,
Bonaventura, Toma de Aquino și Meister
Eckhart. În cursul secolului al XIII-lea ai multe
școli de pe malul stâng au fost unite în cadrul
Sorbonei. În Evul Mediu Parisul a prosperat
ca centru intelectual și comercial, cu o
întrerupere temporară în timpul epidemiei
de ciumă din secolul XIV. În anul 1622
episcopia Parisului a devenit Arhidieceza de
Paris.
Sub domnia regelui Ludovic al XIV-lea al
Franței, regele Soare, de la 1643 la 1715,
reședința regală s-a mutat la Versailles.

Revoluția franceză a început cu luarea cu

asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintre
conflictele din anii următori au avut loc între
Paris și zonele rurale ale Franței.

În 1870 războiul franco-prusac s-a încheiat cu

un asediu al Parisului și al Comunei Parisului,
care s-a predat în
1871 după o iarnă de foamete. Turnul
Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Parisului, a
fost construit în 1889 într-o perioadă de
prosperitate cunoscută ca La Belle Époque.
Populație istorică

1801:543.000
1831: 714.000
1851: 1.053.000 1881:
2.240.000
1901: 2.661.000 1926:
2.871.000 1968:
2.590.771
2007: 2.193.031[49]

Paris: evoluția demografică între 1801 and

1926

1926
1801 1851 1881
547 800 1 053 000 2 240 000 2 871 000
Administrație

Parisul este un departament al Franței

(Paris, 75), parte din regiunea Île-deFrance.
Parisul este împărțit în douăzeci de
arondismente. Aceste arondismente sunt
numerotate în spirală, cu primul
arondisment în centrul orașului.

Până în 1964, departamentul 75 era "Seine",

care conținea orașul și suburbiile
înconjurătoare. Schimbarea acestei
organizări a dus la crearea a trei noi
departamente care formează un inel în jurul
Parisului, deseori numite la petite couronne
(coronița): Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis
și Val-de-Marne.
Primul primar ales din epoca modernă a fost
Jacques Chirac, ales în anul 1977. A fost
succedat de către Jean Tiberi (1995–2001),
apoi Bertrand Delanoë (2001–2014).
Actualul primar este Anne Hidalgo, aleasă 5
aprilie 2014.

Geografie

Este situat în partea central-nordică a țării,

pe fluviul Sena, în aval de confluența
acestuia cu Marna. Suprafața sa este de 1450
de km pătrați.

Altitudine: min. 28 m; max. 131 m.

Înălțimea Parisului variază din cauza
dealurilor în mai multe arondismente:

Montmartre - 130 metri peste nivelul mării

Belleville - 35 metri peste nivelul mării

Ménilmontant
Buttes-Chaumont
Passy
Chaillot
Montagne Sainte-Genevieve
Butte-aux-Cailles
 Montparnasse (dealul a fost nivelat în
secolul al XVIII-lea)

Transport

Parisul este deservit de două aeroporturi:

Orly, la sud de Paris, și Charles de Gaulle, la
nord de Paris, situat în localitatea Roissy-en-
France, unite de linia B a rețelei RER.

Parisul este dotat cu o rețea densă de

metrou, numit Métro. De asemenea, orașul
este străbătut de RER (Rețeaua Expresă
Regională), ce face legătura între diferitele
departamente din jur, și în zonele periferice
de tramvai. În plus există o rețea de căi
ferate: din cele 6 gări pariziene pleacă zilnic
trenuri pentru navetiști, trenuri naționale și
TGV-uri (Train à Grande Vitesse) (numit
Thalys sau Eurostar pentru Belgia, Olanda,
Germania, respectiv Marea Britanie).

Orașul este și nodul principal al rețelei de

autostrăzi și este înconjurat de o șosea largă
circulară numită Boulevard
Peripherique. Intrările și ieșirile de pe
Peripherique sunt numite "Portes" (porți),
fiindcă acestea corespund cu porțile orașului.
Majoritatea acestor porți au parcări unde
neriveranii sunt sfătuiți să-și lase mașinile.
Traficul parizian este renumit pentru
încetineală și pentru pericolul pentru
integritatea caroseriei. Primăria a luat măsuri
pentru fluidizarea traficului în comun
(autobuze, taxi-uri), creând culoare speciale
pentru acestea.

Locuri

Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din

fraze legate. Aflați mai mult Monumente și clădiri

Turnul Eiffel - simbolul Parisului.

Arc de Triomphe - monument din centrul
Place de l'Étoile, comemorând victoriile
Franței și onorând pe cei care au murit în
luptă.
Les Invalides - Muzeu și loc de veci pentru
mulți soldați francezi și pentru Napoleon.
Conciergerie - închisoare foarte veche
unde mulți membri ai regimului monarhic
au stat înainte de moartea lor la revoluția
franceză.
Palais Garnier, sediul Operei din Paris.

Catedrala Notre-Dame, pe Île de la Cité

Biserica Saint-Merri, supranumită „Notre
Dame la petite”, monument din secolul al
XII-lea
Clădirea Samaritaine - galerii comerciale de
la începutul secolului XX.
Sorbonne - universitate faimoasă, fondată
în Evul Mediu.
Statuia Libertății - o versiune mai mică a
statuii din portul din New York pe
care Franța a dăruit-o Statelor Unite în
1886.
Pantheonul din Paris - biserică și mormânt
al celor mai mari personalități ale Franței.
Sainte-Chapelle, capelă din secolul al XIII-
lea.

Église de la Madeleine - biserică

Place des Vosges - piață din districtul
Marais creată în timpul domniei lui Henric
al IV-lea
Muzee

Luvrul - un muzeu enorm care găzduiește

foarte multe opere de artă, inclusiv pictura
Mona Lisa și statuia Venus din Milo.
Muzeul Orsay - un muzeu de artă găzduit
într-o gară din secolul XIX convertită, și
care conține în special opere
impresioniste.
Centrul Georges Pompidou, cunoscut și ca
Beaubourg - o clădire neobișnuită care
găzduiește muzeul de arte moderne și un
centru cultural cu o mare bibliotecă
publică. Lângă această clădire se află și
atelierul Constantin Brâncuși.
Musée Rodin - o mare colecție de opere
ale celui mai celebru sculptor francez.
Musée du Montparnasse în vechea
reședință a artistului Marie Vassilieff de la
Avenue de Maine nr. 21, detaliază istoria
comunității artistice din Montparnasse.

Musée Cluny, cunoscut și ca Musée

National du Moyen-Age, găzduiește o
mare colecție de artă și obiecte din Evul
Mediu, inclusiv ciclul de tapiserii Doamna
cu licornul.

Musée Picasso
Cartiere, străzi și alte zone

Montmartre - zonă istorică pe o colină,

unde se află și Basilique du SacréCœur și
care este faimoasă și pentru cafenelele și
atelierele multor artiști importanți.

Champs-Élysées - faimoasă stradă din

lume, un bulevard de obicei plin de turiști.
Rue de Rivoli - magazine elegante pentru
turiști; mergând către Place de la Bastille
se poate vedea și Opera din Paris.
Place de la Concorde - piața din care
pornește Champs-Élysées, cunoscută în
trecut ca Place de la Revolution, locul
obeliscului și al ghilotinei.
Place de la Bastille - actuală piață, este
locul unde se afla Bastilia până la
Revoluția Franceză.
Montparnasse - zonă istorică de pe malul
stâng al Senei, faimoasă pentru ateliere,
restaurante și cafenele; aici se află și
turnul Montparnasse de la al cărui al 56-
lea etaj (196m) se poate admira o superbă
priveliște a Parisului.
Sau puteți urca pe terasa aflată la 210m de
unde, în zilele senine, se poate privi la 40
km depărtare. În apropiere este și Gara
Montparnasse, important nod feroviar și
de metrou.
Cimitirul Pere Lachaise - unul dintre cele
mai populare obiective pariziene, conține
mormintele multor francezi faimoși, cât și
ale unor oameni faimoși din toată lumea,
care au ajuns să trăiască în Franța (inclusiv
români).
 Cimetière de Montmartre

Cimetière de Montparnasse

Cimetière de Passy
Les Halles - zonă comercială care include și
un nod important de metrou.

Le Marais - zonă șic de pe malul stâng al

Senei cu două comunități numeroase,
homosexuală și evreiască.
Cartierul latin - unde se găsesc Pantheonul
și Sorbonne.

Viața de noapte

Le Lido - cabaret de pe ChampsÉlysées

faimos pentru spectacolele exotice și
 unde, ca soldat american în permisie cu
niște prieteni, Elvis Presley a dat un
concert ad hoc.
Bal du Moulin Rouge, Le Crazy Horse
Saloon, Les Folies Bergère - cluburi de
noapte faimoase.

În aglomerarea urbană

Disneyland Resort Paris - parc de distracții

din estul orașului.

La Défense - complex major comercial, de

birouri și teatre; tot aici este amplasat și
Grande Arche.
Palatul de la Versailles - fostul palat regal în
orașul Versailles din sud-estul Parisului (23
 km). Cea mai mare atracție turistică a
Franței.
Bazilica Saint Denis - catedrală gotică și
necropolă a monarhilor francezi, aflată la
Saint Denis, în nordul Parisului.

Personalități marcante

Listă de personalități marcante din Paris

Evenimente

Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din
 fraze legate. Aflați mai mult iulie 1789 - Asaltul Bastiliei
Familia regală este forțată să revină din
Versailles la Paris
1814 - Parisul ocupat de armatele celei de-
a șasea coaliții, după căderea lui Napoleon

1815 - Parisul este ocupat din nou, de data

aceasta de către a șaptea coaliție, după
trecerea celor o sută de zile.
1855 - Expoziția Universală din 1855
1856 - Tratatul de la Paris încheie
Războiul Crimeii
1867 - Expoziția Universală din 1867
 19 septembrie, 1870 - începe asediul
Parisului de către armata prusacă. Va dura
până la 28 ianuarie 1871
28 ianuarie, 1871 - Cade Comuna din
Paris
1878 - Expoziția Universală din 1878 1889 -
Expoziția Universală din 1889 -
Turnul Eiffel
1900 - Expoziția Universală din 1900 iulie -
Este inaugurată Linia 1 a metroului din
Paris, care străbătea
Parisul de la est (Porte de
Vincennes) la vest (Porte Maillot).
1925 - Expoziția Internațională de Arte
Decorative și Industriale moderne din
 1925
1931 - Expoziția Colonială Franceză din
1931
1940, 13 iunie - Naziștii intră în Paris
1968 - Revoltele studențești din 1968 în
Paris, combinate cu o serie de greve ale
muncitorilor din țară, cer demisia
guvernului Charles de Gaulle.
1999 - Deschiderea Bibliotecii Naționale a
Franței

Note
1. ^ Vie-publique.fr (https://www.vie-pu
blique.fr/fiches/20152-paris-collectiv
ite-territoriale-specifique)

2. ^ répertoire géographique des

communes (https://geoservices.ign.f
r/documentation/diffusion/index.ht
ml) , accesat în 26 octombrie 2015
3. ^ Estimated populations on 1 January
2023 (https://www.insee.fr/f
r/statistiques/1893198) , INSEE.
 ^
4. Estimated populations on 1 January
2023 (https://www.insee.fr/f
r/statistiques/1893198) , INSEE.
5. ^ „Paris | Definition, Map,
Population, Facts, & History |
Britannica” (https://
web.archive.org/web/202208271458
09/https://www.britannica.com/plac
e/Paris) . www.britannica.com (în
engleză). Arhivat din original (https://
www.britannica.com/place/Paris) la
27 august 2022. Accesat în 8 august
2022.
. Globalization and World Cities
^
(GaWC) Study Group and Network,
Loughborough University. „The World
According to GaWC 2008” (http://ww
w.lboro.ac.uk/gawc/world2008t.htm
l) . Accesat în 19 aprilie 2010.
 ^
7. PricewaterhouseCoopers Media
Centre – Emerging market city
economies set to rise rapidly in
global GDP rankings says
PricewaterhouseCoopers LLP (http://
www.ukmediacentre.pwc.com/conte
nt/detail.aspx?releaseid=3421&news
areaid=2) Arhivat (https://web.archiv
e.org/web/20120310120538/https://
www.ukmediacentre.pwc.com/conte
nt/detail.aspx?releaseid=3421&news
areaid=2) în 10 martie 2012, la
Wayback Machine..
Ukmediacentre.pwc.com (2009-1102).
Retrieved on 2010-12-16.
 ^
. The Wealth Report 2010 | Knight
Frank | Citi Private Bank (http://www.
knightfrank.com/wealthreport/) .
Knight Frank. Retrieved on 2010-1216.
9. ^ „Global Power City Index 2009” (htt
p://www.mori-m-foundation.or.jp/en
g
lish/research/project/6/pdf/GPCI200
9_English.pdf) (PDF). Accesat în 25
septembrie 2011.
10. ^ Greenest cities in Europe
(http://ww
w.citymayors.com/environment/gree
nest-cities-europe.html) . City Mayors
 ^
(2010-03-03). Retrieved on 2010-12-
16.
11. „Monocle, Issue June 2010” (http
s://web.archive.org/web/201109260
64634/http://www.monocle.com/spe
cials/35_cities/) . Monocle.com. 26
martie 2010. Arhivat din original (htt
p://www.monocle.com/specials/35_
cities/) la 26 septembrie 2011.
Accesat în 25 septembrie 2011.
12. ^ Economist Intelligence Unit (http://
www.economist.com/blogs/gulliver/
2011/07/worldwide-cost-living)
13. ^ ECA-international.com (http://www.
 ^
eca-international.com/showpressrele
ase.aspx?ArticleID=7184)
14. „GDP at a regional level” (https://we
b.archive.org/web/2022071511583
1/https://ec.europa.eu/eurostat/stati
stics-explained/index.php?title=GDP_
at_regional_level#Gross_domestic_pr
oduct_.28GDP.29) .
ec.europa.eu/eurostat. martie 2021.
Arhivat din original (https://ec.europ
a.eu/eurostat/statistics-explained/in
dex.php?title=GDP_at_regional_level#
Gross_domestic_product_.28GDP.2 9)
la 15 iulie 2022. Accesat în 15 iulie
2022.
 ^
15. fr Institut National de la
Statistique et des Études
Économiques. „Produits Intérieurs
Bruts Régionaux (PIBR) en valeur en
millions d'euros” (http://www.insee.f
r/fr/ppp/bases-de-donnees/donneesde
taillees/pib-va-reg/pib-va-reg-pib-1
990-2009.xls) (XLS). Accesat în 9
noiembrie 2010.
1 . ^ According to Eurostat (http://epp.e
urostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?t
ab=table&init=1&language=en&pcod
e=tgs00004&plugin=1) : 490,946
 ^
million PPS for Île-de-France ; 376,451
million PPS for Greater
London (Inner and Outer London)
17. According to
PricewaterhouseCoopers (http://ww
w.ukmediacentre.pwc.com/imagelibr
ary/downloadMedia.ashx?MediaDeta
ilsID=1562) : 565 $BN for London ;
564 $BN for Paris
1 . ^ According to
PricewaterhouseCoopers (http://ww
w.ukmediacentre.pwc.com/imagelibr
ary/downloadMedia.ashx?MediaDeta
ilsID=1562)
19. ^ a b c Martine Delassus, Florence
Humbert, Christine Tarquis, Julie
Veaute (februarie 2011). „Paris Region
Key Figures” (http://www.pari s-
iledefrance.cci.fr/images/publicati
ons/pdf/chiffres_cles_en/2011/chiffr
es_cles_en_2011_complet.pdf)
(PDF). Paris Region Economic
Development Agency. Accesat în 21
iulie 2011. (PDF file)
20. ^ „Innovation Cities Top 100 Index
2011: City Rankings” (http://www.inn
ovation-cities.com/) . 2 Think Now.
21. ^ „
octombrie 2011. Accesat în 21
octombrie 2011.
copie arhivă” (https://web.archive.
org/web/20120119043420/http://ww
w.paris.fr/viewmultimediadocument?
multimediadocument-id=33133) .
Arhivat din original (http://www.paris.
fr/viewmultimediadocument?multim
ediadocument-id=33133) la 19 ianuarie
2012. Accesat în 22 octombrie 2011.
List: The world's 20 busiest airports
(2017)” (https://web.archive.
org/web/20180625213204/https://w
ww.usatoday.com/story/travel/flight
22. ^ „
s/todayinthesky/2018/04/09/list-wor
lds-20-busiest-airports-2017/498552
002/) . USA Today (în engleză). Arhivat
din original (https://www.usat
oday.com/story/travel/flights/todayi
nthesky/2018/04/09/list-worlds-20-b
usiest-airports-2017/498552002/) la
25 iunie 2018. Accesat în 2 mai 2018.
ACI reveals the world's busiest
passenger and cargo airports” (http
s://web.archive.org/web/201806281
25151/http://www.airport-world.co
m/news/general-news/6601-aci-figur
es-reveal-the-world-s-busiest-passen
23. ^ „
ger-and-cargo-airports.html) . Airport
World. 9 aprilie 2018. Arhivat din
original (http://www.airport-world.co
m/news/general-news/6601-aci-figur
es-reveal-the-world-s-busiest-passen
ger-and-cargo-airports.html) la 28 iunie
2018. Accesat în 2 mai 2018.
24. ^
„Métro2030” (https://web.archive.or
g/web/20161221051116/http://ww
w.ratp.fr/en/ratp/r_108501/metro203
0-our-new-paris-metro/) . RATP (Paris
metro operator). Arhivat din original
(http://www.ratp.fr/en/ratp/r
_108501/metro2030-our-new-paris-m
etro/) la 21 decembrie 2016.
Accesat în 25 septembrie 2016.
„The 51 busiest train stations in the
world – all but 6 located in Japan” (ht
tps://web.archive.org/web/20170422
213423/https://japantoday.com/cate
gory/features/travel/the-51-busiest-tr
ain-stations-in-the-world-all-but-6-loc
25. ^
ated-in-japan) . Japan Today. 6
februarie 2013. Arhivat din original (h
ttps://japantoday.com/category/feat
ures/travel/the-51-busiest-train-statio
ns-in-the-world-all-but-6-located-in-ja
pan) la 22 aprilie 2017. Accesat în 22
aprilie 2017.
2 . ^ "The Art Newspaper", March
27,2023
27. „Paris, Banks of the Seine” (https://
web.archive.org/web/201905090147
12/http://whc.unesco.org/en/list/60
0/) . UNESCO World Heritage Centre.
United Nations Educational,
 ^
Scientific, and Cultural Organization.
Arhivat din original (http://whc.unesc
o.org/en/list/600) la 9 mai 2019.
Accesat în 17 octombrie 2021.
2 . ^ The City of Antiquity (http://en.paris
info.com/museums-monuments-pari
s/special-reports-1/paris-through-the -
ages/guide/paris-through-the-ages_t
he-city-of-antiquity) , official history of
Paris by The Paris Convention and
Visitors Bureau
 ^
29. Delamarre 2003, p. 247.
30. ^ fr Georges Dottin (1920). La
Langue Gauloise : Grammaire, Textes
et Glossaire. Paris: C. Klincksieck. isbn
= 2051002088.
31. ^ „English Version of "Presentation of
the City" ”
(https://web.archive.org/w
eb/20090306035056/http://www.par
is.fr/portail/english/Portal.lut?page_i
d=8125) . Arhivat din original (http://
www.paris.fr/portail/english/Portal.lu
t?page_id=8125) la 6 martie 2009.
Accesat în 30 aprilie 2009.
 ^
32. It is unlikely that Paris' modern
appellation of Ville Lumière was given
to the capital of France because it
was a centre of education, ideas and
culture, as it had been such a centre
since the Middle Ages. It is more
likely, however, that, aside from the
apparition of street lighting at night,
Paris became known as Ville
Lumière in the second half of the
19th century, when baron Haussmann,
who had been put in charge by
emperor Napoléon III of the drastic
transformation of Paris into a modern
city, tore down whole quartiers of
 houses & narrow streets dating back to
the Middle Ages, and opened large
avenues which let light (lumière) come
into the former medieval city.
33. ^ Fierro, Alfred, Histoire et
Dictionnaire de Paris (1996), page
838
34. ^ Du Camp 1875, p. 596.
 ^
35. „M. Abecassis: French of the present
and the past: the representation of
the Parisian vernacular in Maurice
Chevalier's songs”
(https://web.archive.org/web/
20201016073444/http://www.linguis
tik-online.com/25_05/abecassis.htm
l) . Linguistik-online.com. Arhivat din
original (http://www.linguistik-online.
com/25_05/abecassis.html) la 16
octombrie 2020. Accesat în 15 iunie
2010.

3 . ^ Leclanche 1998, p. 55.

37. ^ Dictionnaire de la langue française,

Larousse étymologique, Librairie
Larousse, Paris, 1971, p. 535
 ^
3 . Arbois de Jubainville & Dottin 1889,
p. 132.

39. ^ Cunliffe 2004, p. 201.

40. ^ Lawrence & Gondrand 2010, p. 25.

41. ^ Schmidt 2009, pp. 65–70.

42. ^ Schmidt 2009, pp. 88–104.

43. ^ Schmidt 2009, pp. 154–167.

44. ^ Meunier 2014, p. 12.

45. ^ a b Schmidt 2009, pp. 210–211.

4 . ^ Patrick Boucheron, et al., eds.

47. ^ Jones 1994, p. 48.

4 . ^ Ștefan Bălan, Dicționar cronologic al
științei și tehnicii universale,
 București , Editura Științifică și Tehnică
1979, p. 36.
49. Eroare la citare: Etichetă <ref>
invalidă; niciun text nu a fost
furnizat pentru referințele numite
insee_2007
Legături externe

Pagina web oficială a Parisului (http://

www.paris.fr/)
Misterele Parisului - Oamenii
catacombelor (https://www.evz.ro/det
alii/stiri/misterele-parisului-oamenii-ca
tacombelor-664739.html) , 17 octombrie
2004, Evenimentul zilei
 ^
Parisul este mereu o idee bună (http://
www.logout.ro/paris-este-mereu-o-idee -
buna-6658.html) , 10 martie 2014,
Logout.ro

Imagini

Fotografia Parisului în 26 de gigapixeli

(http://www.paris-26-gigapixels.com/in
dex-en.html)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Paris&oldid=15860388
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 21
septembrie 2023, ora 23:46. •
Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0 ,
exceptând cazurile în care se specifică altfel.