UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE’’ SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

CONDIȚII PENTRU MANIFESTAREA

AUTONOMIEI ADMINISTRATIVE IN CAZUL
UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE
PARIS

Student: Jitaru Vlăduț-PetriȘor

Specializare: Poliție Locală, an II, grupa 2
 Cuprins
1. Date de identificare ale unității administrativ-
teritoriale(localizare, însemne specifice, etc.)
2. Repere istorice privind unitatea administrativ-
teritorială
3. Elemente de organizare instituțională/funcțională la
nivelul unității administrativ-teritoriale
4. Condiții de manifestare a principiului autonomiei
locale
4.1. Existenţa comunităţilor locale în cadrul comunității
naționale (din care face parte unitatea administrativ-
teritorială)
4.2. Existenţa de resurse umane, materiale şi
financiare la dispoziţia unității administrativ-
teritoriale
4.3. Constituirea organelor administraţiei publice
locale prin alegere de către membrii comunităţii locale
4.4. Recunoaşterea pentru organele administraţiei
publicelocale a competenţei de a administra treburile
comunităţilorlocale
4.5. Controlul exercitat de organele puterii
executive asupra autorităţilor administraţiei
publice locale unitatea administrativ-teritorială
 1. DATE DE IDENTIFICARE ALE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-
TERITORIALE

Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.

Orașul este traversat de fluviul Sena, în nordul Franței,
în mijlocul regiunii Île-de-France (cunoscută și ca
regiunea Paris).

Este una dintre cele mai populate zone metropolitane

din Europa. Parisul a fost unul dintre cele mai mari orașe
ale lumii occidentale pentru aproape 1000 de ani,
înainte de secolul al XIX-lea și cel mai mare oraș din
lume între secolele XVI-XIX.

Parisul este astăzi unul dintre cele mai mari centre

economice și culturale din lume, iar influența sa politică,
educativă, divertisment, mass-media, modă, știință și
arte contribuie la considerarea sa drept unul dintre cele
mai importante orașe din lume.
Paris și regiunea Paris, cu 552.1 miliarde € în 2009,
produc mai mult de un sfert din produsul intern brut al
Franței. Conform estimărilor pentru 2008, aglomerația
din Paris este cea mai mare din Europa sau al doilea cel
mai mare pol economic urban european și al șaselea ca
mărime din lume.

Acesta găzduiește sediul mai multor organizații

internaționale, cum ar fi: UNESCO, Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică, Camera
Internațională de Comerț sau informalul Club Paris.
1.1. STEAGUL SI STEMA PARISULUI

Stema Parisului reprezintă o navă (o barcă) care

navighează în vânt, plutind pe apă (Sena). Este
surmontată de o bandă (capul scutului) punctată cu flori
de lis aurie.

Motto-ul este Fluctua nec

mergitur (bătut de valuri dar nu
se scufundă).
1.2. DEMOGRAFIA

Orașul în limitele sale administrative (cele 20 de

arondismente) este în mare parte neschimbat din anul
1860, având o populație de 2.211.297 locuitori (ianuarie
2008), iar zona metropolitană Paris are o populație de
12.089.098 locuitori (ianuarie 2008). Este una dintre cele
mai populate zone metropolitane din Europa.
Populația orașului Paris în anul 2022 este de 2.240.621
de locuitori ,iar vârsta medie este de 42 de ani iar
populația feminină este mai mare decât cea masculină.
 2. REPERE ISTORICE PRIVIND UNITATEA ADMINISTRATIV-
TERITORIALĂ

Clovis cel Frank, primul rege al Dinastia merovingiană, a făcut din oraș capitala sa din 508.[31] Pe
măsură ce dominația francă a Galiei a început, a avut loc o imigrație treptată de către Franchi la Paris
și la parizian Francien s-au născut dialecte. Fortificarea din Île de la Cité nu a reușit să se ferească
pradă de vikingi în 845, dar importanța strategică a Parisului - cu podurile sale care împiedică trecerea
navelor - a fost stabilită prin apărarea cu succes în Asediul Parisului (885–86), pentru care atunci
Contele de Paris (comte de Paris), Odo al Franței, a fost ales rege al Franța de Vest.[32] De la Capetian
dinastie care a început cu alegerile din 987 Hugh Capet, Contele de Paris și Ducele francilor (duc des
Francs), ca rege al unei Francia unificate, Parisul a devenit treptat cel mai mare și mai prosper oraș din
Franța.
Până la sfârșitul secolului al XII-lea, Parisul devenise capitala politică,
economică, religioasă și culturală a Franței.[33] Palais de la Cité, reședința
regală, era situată la capătul vestic al Île de la Cité. În 1163, în timpul domniei
Ludovic al VII-lea, Maurice de Sully, episcopul Parisului, a întreprins construcția
Catedrala Notre-Dame la extremitatea sa estică.

După ce mlaștina dintre râul Sena și „brațul mort” mai lent spre nord a fost
umplută în jurul secolului al X-lea,[34] Centrul cultural din Paris a început să se
mute pe malul drept. În 1137, o nouă piață de oraș (astăzi Les Halles ) i-a înlocuit
pe cei doi mai mici de pe Île de la Cité și Place de la Grève (Place de l'Hôtel de
Ville).[35] Această din urmă locație găzduia sediul societății comerciale fluviale
din Paris, o organizație care a devenit ulterior, neoficial (deși formal în anii
următori), primul guvern municipal din Paris.
Parisul a crescut în populație de la aproximativ 400.000 în 1640 la 650.000 în 1780. Un bulevard nou, Champs Elysees,
a extins orașul spre vest până la Étoile, în timp ce cartierul muncitoresc al Faubourg Saint-Antoine pe locul de est al
orașului a crescut din ce în ce mai mult cu muncitori săraci migranți din alte regiuni ale Franței.

Parisul a fost centrul unei explozii de activitate filosofică și științifică cunoscută sub numele
de Epoca Iluminismului. Diderot și d'Alembert publicat lor Enciclopedie în 1751 și Frații
Montgolfier a lansat primul zbor cu echipaj într-un balon cu aer cald la 21 noiembrie 1783,
din grădinile din Château de la Muette. Parisul a fost capitala financiară a Europei
continentale, principalul centru european de editare de cărți și modă și fabricarea de
mobilier fin și articole de lux.
 2.1. ISTORIA APARIȚIEI STATALE

Frontierele Franței moderne se suprapun aproape

perfect cu cele ale vechiului teritoriu al Galiei, locuit de
către gali. Galia a fost cucerită de către romani în
Secolul I î.Hr., aici dezvoltându-se o cultură galo-romană
prosperă,ce a adus Franței un patrimoniu important de
cultură latină.

Un secol mai târziu, frontiera estică a Galiei, de-a lungul Diocezele Franței 1789
Rinului, a fost străpunsă de triburi germanice, în
principal de către Franci, populație de la care a derivat
vechiul nume de Francia.

Cea mai mare parte din regiunile care formează Franța

actuală, au fost aduse sub un conducător unic de către
Clovis I în anul 507.
3. ELEMENTE DE ORGANIZARE
INSTITUȚIONALĂ/FUNCȚIONALĂ LA NIVELUL
UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Parisul este un departament al Franței (Paris, 75), parte din regiunea

Île-de-France. Parisul este împărțit în douăzeci de arondismente.
Aceste arondismente sunt numerotate în spirală, cu primul
arondisment în centrul orașului.

Până în 1964, departamentul 75 era "Seine", care conținea orașul și

suburbiile înconjurătoare. Schimbarea acestei organizări a dus la
crearea a trei noi departamente care formează un inel în jurul
Parisului, deseori numite la petite couronne (coronița): Hauts-de- Hôtel de Ville, sau primăria, se află pe
Seine, Seine-Saint-Denis și Val-de-Marne. același loc din 1357.

Primul primar ales din epoca modernă a fost Jacques Chirac, ales în
anul 1977. A fost succedat de către Jean Tiberi (1995–2001), apoi
Bertrand Delanoë (2001–2014). Actualul primar este Anne Hidalgo,
aleasă 5 aprilie 2014.
 3.1. Alegeri

Pentru aproape toată lunga sa istorie, cu excepția câtorva perioade scurte,

Parisul a fost guvernat direct de reprezentanți ai regelui, împăratului sau
președintelui Franței. Orașului nu i s-a acordat autonomia municipală de
către Adunarea Națională până în 1974. Primul primar modern ales al
Parisului a fost Jacques Chirac, ales la 20 martie 1977, devenind primul
primar al orașului din 1793. Primarul este Anne Hidalgo, A socialist, ales
pentru prima dată 5 aprilie 2014 și reales 28 iunie 2020.

Primarul Parisului este ales indirect de către alegătorii de la Paris; alegătorii fiecăruia dintre
cele 20 de arondisamente ale orașului aleg membri la Consiliul de Paris (Consiliul Parisului),
care ulterior îl alege pe primar. Consiliul este compus din 163 de membri, fiecare arondisment
alocând un număr de locuri în funcție de populația sa, de la 10 membri pentru fiecare dintre
arondismentele cel mai puțin populate (de la 1 la 9) la 34 de membri pentru cei mai populați
(al 15-lea). Consiliul este ales folosind listă închisă reprezentare proportionala într-o sistem
cu două runde.[116] Lista partidelor câștigătoare a unui majoritate absolută în prima rundă -
sau cel puțin a multitudine în a doua rundă - câștigă automat jumătate din locurile unui
arondisment.[116] Celelalte jumătăți de locuri sunt distribuite proporțional tuturor listelor
care câștigă cel puțin 5% din voturi folosind metoda celor mai mari medii.[117] Acest lucru
asigură că partidul sau coaliția câștigătoare câștigă întotdeauna majoritatea locurilor, chiar
dacă nu câștigă majoritatea absolută a voturilor.[116]
3.2.ARONDISMENTELE PARISULUI

1.Louvre Fiecare dintre cele 20 de

2. Bourse districte din Paris are propria
3. Temple primărie și un consiliu ales direct
4. Hôtel-de-Ville (conseil d'arrondissement), care,
5. Panthéon la rândul său, alege un primar de
6. Luxembourg arondisment.[119] Consiliul
7. Palais-Bourbon fiecărui arondisment este
8. Élysée compus din membri ai Consiliului
9. Opéra de Paris și, de asemenea,
10. Enclos-St-Laurent membri care servesc numai în
11. Popincourt consiliul arondismentului.
12. Reuilly Numărul de viceprimari în
13. Gobelins fiecare arondisment variază în
14. Observatoire funcție de populația sa. Există în
15. Vaugirard total 20 de primari de
16. Passy arondisment și 120 de
17. Batignolles-Monceau viceprimari.[113]
18. Butte-Montmartre
19. Buttes-Chaumont
20. Ménilmontant
3.3. ORASE ÎNFRĂȚITE

Roma (Italia),
Casablanca (Maroc),
Kyoto, Tokyo (Japonia),
Cairo (Egipt)
Amman (Iordania),
Sanaa (Yemen),
Berlin (Germania)
Seul (Coreea de Sud)
Moscova
Sankt Petersburg (Rusia)
Beirut (Liban), Jakarta (Indonezia), Chicago, San
Francisco, Washington DC (SUA), Quebec City, Montreal
(Canada), Santiago (Chile), Tbilisi (Georgia), Riad (Arabia
Saudita), Beijing (China), Praga (Cehia), Lisabona
(Portugalia), Sofia (Bulgaria), Erevan (Armenia), Sydney
(Australia), Mexico City (Mexic), Varsovia (Polonia),
Madrid (Spania), Atena (Grecia), Londra (Marea Britanie),
Geneva (Elvetia), Alger (Algeria), Sao Paolo (Brazilia).
4. CONTROLUL EXERCITAT DE ORGANELE PUTERII EXECUTIVE ASUPRA
AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE - ORAȘUL CAPITALĂ