Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Subiectul : Bazinul Amazoniei
A efectuat : Gurulea Daniela
studenta la biologie, anul III
Chisinau 2014
Cuprins
Capitolul I- Bazinul Amazoniei
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
Pozitia fizico-geografica
Descrierea generala
Izvoare
Afluenti
Clima si vegetatia
Fauna
Navigatie
Economia
Bazinul
Amazonului
este
vizibil
chiar
si
din
satelit,desfasurandu-se in marea sa splendoare ca o frunza a carei
principale nervuri este Amazonul.
Descriere generala
Amazon (Amazonas) a fost initial numit dupa primul descoperitor Orellana,indienii ii spuneau Parana-Tinga (Raul Alb) sau Parana-Guazu (Raul
Mare).
Exista unele controverse in ceea ce priveste originea
numelui raului.Unii afirma ca numele Amazon provine de la
Amazoane,femei razboinice din mitologia greaca,alti afirma ca
numele deriva de la cuvantul amerindian amassona care
inseamna distrugatorul de barci.Acest renume este pe bun drept
meritat de magnificul fluviu care dreneaza de doua ori mai multe
aluviuni de cat insusi Nilul.
In 1500 spaniolul Vicente Yanez Pinzon descopera gura
fluviului ale carui ape transformau portiunea alaturata Oceanului
Atlantic intr-o Mar Dolce (MareaDulce).Avand o lungime de 7025
km, magnificul fluviu prin apele sale formeaza un bazin avand o
suprafata de 7150000 km2 .
In prezent ,Amazonul ocupa locul al doilea n lungime, si este cel mai mare curs
de ap dulce al Terrei datorit a 2 caracteristici de baz debitul de ap i
suprafaabazinului hidrografic.
Amazonul n apropiere deManaus: apele negre ale Rio Negroi cele ale rului Solimes nu se
amestec
000 km2). Aceast delt este limitat la nord-vest de braul principal, Amazonul
propriu-zis, iar la sud-est de braul Para n care se vars apele rului Tocantins.
Dintre insulele cele mai importante incluse n aa-zisa delt menionm: Grande de
Gurupa, Caviana, Janaucu, Mexiana i Marajo, cea mai mare (40 154 km2). Apele
braului Para cu cele ale lui Tocantins formeaz estuarul numit Bahia de Marajo, pe
malul cruia se gsete portul Belem, fondat n 1616, cel mai important pentru
navigaia de pe Amazon. Limea albiei, n cursul inferior, variaz ntre 15 i
20 km, iar nainte de delt ntre 80 i 150 km, adncimea apelor scade la 2025 m,
dar suficient pentru navigaia vaselor de tonaj maritim.
Situat n zona ecuatorial, cu aflueni n ambele emisfere, regimul de scurgere este
uniform tot timpul anului. n timpul verii boreale aduc ape bogate rurile de pe
partea stng, iar n vara austral cele de pe dreapta. Totui, datorit numrului
mare de aflueni din emisfera austral, n august - septembrie, cnd rurile de aici
au ap mai puin, se nregistreaz ape sczute pe Amazon. Sunt i situaii, cu totul
excepionale, cnd apele mari din cele dou emisfere se suprapun producnd
inundaii catastrofale.
Izvoare
Izvoarele Amazonului pe Ucayali si respectiv, pe afluentul
acestuia Apurimac au fost stabilite in 1971 de catre expeditia
condusa de Loren McIntyre.
Marele fluviu izvoraste, prin afluentul sau Ucayali si, respectiv,
Apurimac, din Anzii Peruvieni, Cordillera de Chila, masivul Nevada
Mismi (5 597 m alt.) dintr-un lac situat la 5 250 m alt. numit Intyre
- dupa numele unuia dintre membrii expeditiei americane care au
explorat regiunea in 1971, la 175 km de Oceanul Pacific, la 190
km nord-vest de lacul Titicaca si la 110 km nord de orasul peruan
Arequipa.
Raul Ucayali,ia nastere la conflu-enta dintre raurile Ampurimac si raul
Urubamba,din estul Perului.Avand o lungime de 1900 km,raul Ucayali serpuieste
prin jungla,spre nord pana cand isi uneste apele cu raul Maraunon, la Nauta, ceva
mai in amonte de localitatea
Iquitos.De aici incepe Amazonul propriu-zis,care pana la unirea cu
apele celui mai mare afluent de pe stanga - Rio Negro,se numeste
Solimoes.
Raul Apurimac,unul dintre afluenti raului Ucayali,are ca
izvor laguna Vilafro,din Muntii Anzi, in sudul Perului.Avand o
Afluenti
Dea lungul drumului sau spre ocean Amazonul colecteaza numerosi afluenti pe
ambele parti, se poate remarca o disimetrie evidenta - in sensul ca pe partea dreapta
(din sud) vin mai multi afluenti si destul de mari (de la vest la est Jura, Purus,
Madeira, Tapajos, Xingu), in comparatie cu partea stanga (Napo, Ica-Putimayo,
Jupura, Rio Negro). Se estimeaza ca Amazonul colecteaza circa 1000 afluenti mai
importanti, dintre care 20 au peste 1500 km lungime fiecare.
Cel mai mare si tot odata cel mai important afluent de pe
partea stanga este Rio Negro.Rio Negro izvoraste din sudul
Columbiei si curge spre vest.Avand o lungime de 2300 km riul, in
apropierea granitei cu Brazilia isi schimba cursul spre sud intrand
in Brazila,dupa care iarasi isi schimba cursul catre sud-est urmand
apoi sa se scurga in Amazon,la Manaus.Principalii sai afluenti
sunt Rio Vaupes si Rio Branco.
Cel din urma Rio Branco izvoraste din nord-estul Brazilie ,din Sierra de
Pacaraima, langa granita Guyanei cu Venezuela .Parcurs de 563 km Rio Branco
curge spre sud pe teritoriul Braziliei .Raul trece prin oratul Boa Vista, capitala
statului Roraima, cel mai putin populat stat din Brazilia.
Clima si vegetatia
Situat in zona ecuatoriala bazinul Amazonului are o clima calda si umeda in
cea mai mare parte a intinderii sale si mai uscata in Anzi.
Temperaturi inregistrate in timpul anului sunt in medie intre 23 si 28C,cu
variatii mici in timpul anului si ceva mai mari de la zi la noapte.
In cea ce priveste precipitatiile, acestea sunt bogate, inregistrandu-se intre
1500 si 3000 mm/an.
Se remarca doua anotimpuri, un sezon ploios si unul mai uscat, care se
accentueaza catre nord si sud in regiunea podisurilor.
Acest tip creaza conditiile cele mai favorabile dezvoltarii unei vegetatii
luxuriante, de tip ecuatorial care se suprapune Campiei Amazoniei, formand un
adevarat 'ocean verde - cel mai mare din lume - cu un rol foarte important in
reglarea conditiilor de circulatie ale maselor de aer si, respectiv, a umezelii pentru
continentul sud-american si chiar pentru Terra. Singurele perturbari in desfasurarea
regulata a circulatiei aerului si temperaturii sunt valurile de aer rece (friagens), care
patrund din sud, producand scaderi bruste de temperatura.
Vegetatia este reprezentata de padurea tropicala care acopera intreg basinul
Amazonului.Aceasta padure reprezinta cel mai variat ecosistem de pe planeta.Aici
putem intalni peste 2 milioane de specii de plante si animale. Estimarile
specialistilor arata ca daca din fiecare 4 arbori ce cresc pe scaorta terestra unul se
afla in Amazonia.
Pe o intindere de numai 2.6 km2 , biologii au identificat mai multe de 3000
de specii de copaci, printre care aluni brazilieni, copaci de cauciuc, si lemn de
trandafir.
Vazuta de sus si de departe, bolta padurii impresioneaza prin varietatea
culorilor frunzisului, prin multitudinea de nuante verzi care alterneaza pe suprafete
imense, in largul carora arborii, apartinand celor mai felurite familii de plante
(mirtacee, leguminoase, lauracee, palmieri, moracee, graminee etc) isi etaleaza in
tot timpul anului flori albe, galbene, rosii sau frunzele tinere adesea de un rosu viu
ori galben- portocaliu.
Sub bolta aceasta mai sunt inca 2-3 straturi de arbori mai scunzi, legati si prin
liane, iar la cativa m deasupra solului arbustii si lianele ierbacee formeaza pe
alocuri un ultim strat vegetal. Pe solul afanat si gol datorita actiunii foarte active a
termitelor, ciupercilor si microorganismelor de tot felul care descompun resturile
vegetale, copacii isi latesc radacinile pentru a-si asigura o rezistenta temeinica.
Palmierul se distinge prin trunchiul sau cu slefuirea si culoarea unei coloane de
beton. Pe solul umed, ferigi mari, arborescente, dau impresia unor uriase evantaie,
in timp ce sus de tio , pe ramurile care razbesc spre lumina, alte epifite isi deschid
florile bizare si crude fie sub mangaierea razelor fierbinti de soare, fie sub stropii
mari ai frecventelor ploi torentiale. Epifitele, acele plante care se ataseaza de
trunchiul, ramurile si frunzisul arborilor si lianelor, folosindu-si gazdele doar ca
mijloc de sustinere fizica, apartin unui mare numar de clase vegetale si includ
ferigi, orhidee, muschi si licheni. Din loc in loc, cate un exemplar de nuc de Para,
viguros produs al padurii tropicale braziliene, cu seminte bogate in substante
hranitoare, inalta bolta pana la 60 m.
Desi padurea tropicala amazonica este un paradis al plantelor de toate
felurile defrisarile in zona continua sa distruga acest paradis.
Fauna
Atat padurea amazoniana cat si apele Amazonului ne confera o multitudine de
specii de animale.
Padurile tropicale gazduiesc foarte multe specii, iar in Padurea Amazoniana
se gasesc cele mai multe spcii, depasind Africa si Asia. Una din 10 specii
cunoscute in lume, traiete n pdurea Amazonian,consituind cea mai mare
colectie de plante si specii de animale din lume. Regiunea cuprinde aproximativ
2,5 milioane de specii de insecte, zeci de mii de specii de plante, si aproximativ
2000 de specii de pasari si mamifere. Pana astazi, aici s-au clasificat cel putin
40.000 de specii de plante, 2.200 de specii de peti, 1.294 specii de pasari, 427
mamifere, 428 amfibieni si 378 specii de reptile. Una din 5 pasari din lumea
intreaga, traieste in padurile Amazoniene. Doar in Brazilia, savanii au descoperit
ntre 96.660 i 128.843 specii de nevertebrate. Tot aici se gasesc si cei mai mari
pradatori precum jaguarul si anaconda. In rau, se gasesc anghile care produc socuri
electrice, piranha, si diverse specii de broaste periculoase care secreta
venin.Pericolul nu vine doar de la pradatori, ci si de la numerosi paraziti sau lilieci
vampir care raspandesc rabia.
Navigatie
Navigaia pe Amazon i afluenii si nsumeaz circa 50 000 km, pe fluviul
aceasta practicndu-se cu vase de tonaj maritim pn la Manaus i cu vase mai
mici, pe 4 200 km, pn la cascada Pongu de Manscriche, situat pe Maranon, la
ieirea acestuia din Anzi.
Economie
Amazonia reprezint n prezent din punct de vedere al exploatrii resurselor
sale un obiectiv prioritar pentru Brazilia, Bolivia, Peru iColumbia. Astfel, n
1966, s-a nfiinat Comisia Superioar pentru Dezvoltarea Amazoniei (SUDAM),
care a elaborat, n 1970, Programul pentru integrare naional (PIN), ce are ca
obiective principale: realizarea oselei transamazoniene (6 300 km), a crei
construcie a nceput deja, precum i colonizarea zonei. n 1974 Programul
Polamazonia a selectat deja 15 areale cu potenial ridicat agricol i minier.
Ofensiva asupra Amazoniei continu, cu consecine imprevizibile asupra
echilibrului ecologic propriu i asupra influenei pe care Amazonia viitorului o
poate avea asupra unor procese majore climatice i de mediu la scar planetar.
reprezint cel mai bogat ecosistem al lumii, cu aproape 390 de miliarde arbori
divizai n 16.000 de specii, cu multe specii nc nedescoperite i endemice. 60%
din pdure se afl pe teritoriul Braziliei, 13% se afl n Peru, 10% se afl n
Columbia iar restul este mparit de celelalte ase state. n anul 2008 Pdurea
Amazonian a fost canditat pentru cele 7 Noi Minuni ale Naturii.
Istorie
Pdurea Amazonian s-a format probabil n era Eocen, i se estimeaz c exist
de cel puin 55 de milioane de ani. Dupa extincia Cretacic-Tertiar, dispariia
dinozaurilor, clima umed a permis pdurii tropicale sa se rspandeasc pe intregul
continent. In perioada Eocenului, se crede ca bazinul Amazonului a fost impartit in
doua. Apa din partea estica se varsa spre Atlantic, in timp ce in partea vestica, apa
curgea spre Pacific prin Bazinul Amazonian.
Este cunoscut faptul ca s-au produs schimbari semnificante in Padurea
Amazoniana in ultimii 21.000 de ani datorita glaciatiunii si apoi a deglaciatiunii.
Datele arheologice arata ca primii oameni s-au stabilit aici acum 11.200 de ani.
Primul european care a calatorit de-a lungul Amazonului a fost Francisco de
Orellana in anul 1542.
Oamenii Amazonului
In Jungla Amazoniana traiesc un numar mare de grupuri etnice distincte. Acum
500 de ani triburile de aici erau semi-nomadice, se hraneau din vanat, pescuit si
agricultura. Peste 2000 de triburi care au existat in secolul 16 au disparut ca o
consecinta a stabilirii europenilor, o parte din ei fiind asimilati in populatia
braziliana. In 1997 s-a estimat ca ar exista aproximativ 300.000 indivizi, grupati in
200 de triburi. Numarul este mult mai mare, daca am calcula si aceia din orasele
braziliene. In anul 2007 s-a confirmat prezenta a 67 de triburi care traiesc separat
de civilizatie si care nu au contact cu lumea exterioara. Originea lor nu este foarte
clara. Primele triburi se pare ca au ajuns aici la sfarsitul ultimei ere glaciare. Urme
ale brazilienilor nativi dateaza din perioada de dupa migratia Asiatica. Brazilienii
nativi nu au lasat prea multe dovezi arheologice. Chiar si asa, climatul si solul acid
ar fi distrus aproape orice urma a materialului cultural, incluzand lemne si oase. Nu
se cunosc multe despre istoria acestei regiuni inainte de anul 1500. Excavari
recente au descoperit asezari omenesti, continand sute de case, indicand o structura
sociala si economica complexa. Primii exploratori portughezi au ajuns in Brazlilia
in aprilie 1500, si au gasit, spre uimirea lor, o asezare bogata in resurse, ocupata de
sute de mii de oameni care traiau intr-un paradis de bogatii naturale. Pero Vaz de
Caminha, scribul oficial al lui Pedro Alvares Cabral, a scris o scrisoare regelui
Portugaliei, descriind frumusetea acestui pamant. In perioada cand portughezii au
ajuns aici, pe teritoriul Braziliei se gaseau peste 2000 de triburi. Populatia
bastinasa a inceput sa se decimeze cu venirea portughezilor. Portughezii au adus cu
ei diverse boli precum tuberculoza, variola, la care bastinasii nu aveau imunitate.
Relatiile bune intre portughezi si bastinasi aveau sa inceteze in urmatorii ani.
Amazonul (deja cunoscut ca fiind cel mai mare fluviu din lume ca
volum de apa) "a devenit", totodata, cel mai lung curs de apa. In enciclopedii
si in cartile de scoala, multa vreme, cel mai lung fluviu a fost Nilul. Dar, de curand,
cercetari mai atente si masuratori mai precise au detronat fluviul african. In urma
cu doi ani, Societatea Geografica din Lima (Peru), sprijinindu-se pe concluziile
mai multor studii recente, a anuntat ca a fost stabilit drept origine a fluviului un
punct aflat la altitudinea de 5.150, intr-o zona muntoasa din sudul Peru-ului. In
acest fel, Amazonul ar fi mai lung decat Nilul cu cca. 400 km, masurand, de la
izvor si pana la varsarea in Atlantic, 7.062 km.
Bibliografie :
http://travel.descopera.ro/7041817-Cele-mai-dureroaseritualuri-de-initiere-din-lume;
http://ro.wikipedia.org/wiki/Amazon_(fluviu);
http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_Amazonian
%C4%83;
http://travel.descopera.ro/5959295-Amazon-fluviul-regeal-lumii;