UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

Curtea de Justiție a
Uniunii Europene (CJUE)
 Curtea de Justiție a
Uniunii Europene (CJUE)

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), numită în trecut

Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a fost înființată în 1952 și își are sediul
în Luxemburg. Aceasta este organul juridic suprem al Uniunii Europene și
este compusă din câte un judecător din fiecare țară a UE plus 11 avocați
generali.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) interpretează
legislația UE pentru a se asigura că aceasta se aplică în același mod în toate
țările membre și soluționează litigiile juridice dintre guvernele naționale și
instituțiile europene. De asemenea, aceasta garantează că țările și instituțiile
UE se supun dreptului european.
 În anumite circumstanțe, Curtea poate fi sesizată de persoane fizice,
întreprinderi sau organizații care doresc să introducă o acțiune împotriva unei
instituții UE pe care o suspectează că le-a încălcat drepturile.
CJUE este formată din 2 instanțe:
Curtea de Justiție - se ocupă de cererile de hotărâre preliminară
adresate de instanțele naționale și de anumite acțiuni în anulare și recursuri.
Tribunalul - se pronunță asupra acțiunilor în anulare introduse de
persoane fizice, întreprinderi și, în anumite cazuri, de guvernele UE. În
practică, această instanță se ocupă în principal cu legislația privind
concurența, ajutorul de stat, comerțul, agricultura și mărcile comerciale.
Judecătorii și avocații generali sunt numiți de statele membre, de
comun acord, pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reînnoit. Judecătorii
din cadrul fiecărei instanțe aleg un președinte, pentru un mandat de 3 ani,
care poate fi reînnoit.
 Limba folosită în timpul proceselor este una din limbile oficiale ale
UE. Contează în primul rând din ce țară provine partea care a formulat cererea
de chemare în judecată și din ce țară este pârâtul. Această regulă asigură
oricărei persoane din UE posibilitatea de a participa la actele procesuale în
limba sa maternă. Intervențiile părților procesuale și ale judecătorilor sunt
traduse de interpreți, la fel ca și toate documentele care fac parte din dosarul
cauzei.
Limba folosită pe plan intern la CJUE este franceza. Acest lucru se
explică prin faptul că în momentul înființării Comunității Europene
majoritatea populației din cele șase țări fondatoare (Belgia, Germania, Franța,
Italia, Luxemburg, Olanda) era vorbitoare de limba franceză.
La ora actuală tendința este de a folosi mai mult limba engleză,
datorită faptului că majoritatea juriștilor din țările recent aderate și-au urmat
studiile parțial în limba engleză și mai puțin în limba franceză.
 Ce face CJUE?
Curtea pronunță hotărâri în cauzele care îi sunt înaintate spre
soluționare. Cele mai frecvente tipuri de cauze sunt:

 Interpretarea legislației (hotărâri preliminare) - Dacă o instanță națională

are îndoieli cu privire la interpretarea sau valabilitatea unui act legislativ al
UE, aceasta poate să solicite opinia Curții de Justiție.
 Respectarea legislației (acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor) -
este vorba despre acțiuni introduse împotriva unui guvern național care nu
își îndeplinește obligațiile prevăzute de legislația europeană.
 Anularea unor acte legislative ale UE (acțiuni în anulare) - dacă un stat
membru, Consiliul UE, Comisia sau (în anumite condiții) Parlamentul
European consideră că un anumit act legislativ al UE încalcă drepturile
fundamentale sau tratatele Uniunii, îi poate cere Curții de Justiție să
anuleze actul respectiv.
 Garantarea unei acțiuni din partea UE (acțiuni în constatarea abținerii de a
acționa) - Parlamentul, Consiliul și Comisia au obligația de a adopta
anumite decizii în anumite situații. Dacă nu fac acest lucru, guvernele
statelor membre, celelalte instituții ale UE și (în anumite condiții)
persoanele fizice sau întreprinderile pot înainta o plângere Curții.

 Sancționarea instituțiilor UE (acțiuni în despăgubire) - orice persoană sau

întreprindere care a avut de suferit de pe urma unei acțiuni sau a lipsei de
acțiune din partea instituțiilor UE sau a angajaților acestora poate
introduce o acțiune împotriva lor prin intermediul Curții.
 Bibliografie

 https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/court-
justice_ro
 https://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2_7024/ro/