Curs 2

CONCEPTUL DE PATRIMONIU SI STRUCTURA PATRIMONIULUI

Cu privire la concept, s-au epri!at !ai !ulte puncte "e ve"ere, ast#el o pri!a
conceptie este cea $uri"ica in con#or!itate cu care patri!oniul repre% ansa!&lul
"repturilor si o&li'atiilor cu continut econo!ic ale unui su&iect "e "rept(
Cea "e-a "oua conceptie este cea econo!ica, "upa care patri!oniul repre%
totalitatea &unurilor econo!ice epri!ate in &ani, precu! si a re%ultatului #olosirii lor(
Eista si a )-a orientare, conceptia econo!ico-$uri"ica( Ast#el patri!oniul repre%
un concept prin care se "ese!nea%a structura econo!ica si $uri"ica "e apropiere si
'estiune a valorilor(!ateriale si &anesti(
Toto"ata, patri!oniul(repre% criteriul principal "e autono!i%are si i"enti#icare a
#iecarei unitate econo!ice(in virtutea relatiilor("e proprietate si a #or!ei "e 'estiune(
Ast#el, atat re'iile autono!e cat si societatile(co!erciale, in"i#erent "e #or!a lor,
"ispun "e un patri!oniu propriu si, in consecinta, au o&li'atia sa or'ani%e%e un siste!
propriu "e conta&ilitate(
In 'eneral, conta& este 're#ata pe un patri!oniu( Acesta cuprin"e 2 co!ponente
"istincte insa inter"epen"ente(
Pri!a o repre% su&(rel("e proprietate, respectiv al "repturilor si o&li'atiilor unei
pers(#i%ice sau $uri"ice, iar a 2-a o repre% o&iectele "e "repturi si o&li'(repre%entate prin
&unuri !ateriale, ec, &ani( Aceste &unuri !at(sau ec("etinute "e pers #i%ice sau $uri"ice
constituie su&stanta !at(a patri!oniului(
In sc*i!& "repturile si o&li'(repre% capitalul ca rel("e proprietate si epri!a
provenienta, respectiv sursele "e constituire a patri!(
Pers #i%ica sau $uri"ica, in calit("e su&iect al acestor "r si o&li' se interpune intre
o&iectele pe "e o parte, si "r(si o&li' care co!pun patri! respectiv, pe "e alta parte(
Patrimoniul poate #i "e#init ca totalit("repturilor si o&li' apartinan" unei
pers(#i%ice sau $uri"ice, precu! si a &unurilor ec(la care se re#era aceste relatii(
Pri!a co!ponenta a patri! este constituita prin &unuri sau !i$loace ec( Acestea
pot #i anali%ate "in 2 pct("e ve"ere( Un pri! criteriu este #or!a si eistenta lor concreta(
Din acest p "e ve"ere aceste &unuri se pre%inta corporale sau !ateriale si &unuri
necorporale sau ne!ateriale(
A 2-a co!ponenta a patri!, "repturile si o&li' epri!a raporturile ec si $uri"ice
+"e proprietate, "e #inantare sau cre"itare, in ca"rul carora se procura si se 'estionea%a
&unurile(
Aceste rap(pot "o&an"i #or!a "repturilor in ca%ul in care titularul patri!(este si
proprietar sau pt(partea la care el este proprietar si a o&li'atiilor pt &unurile la care nu
apartin titularului "e patri!oniu(
De aici re%ulta e'alit(patri!oniului care se re'aseste per!anent in conta&ilitate
Bunuri ec.=drepturi +obligatii
Strucura patri!oniului
Cele 2 co!ponente ale patri! se concreti%ea%a in conta& prin 2 concepte
#un"a!entale- active+&unuri ec, si po%itive +"r si o&li',
Activele sunt clasi#icate in #unctie "e 2 criterii-
- Pri!ul se re#era la !o"ul in care se reali% rotatia cap sau !o"ul in care se inlocuiesc si
consu!a co!p(respective,(
- Cel "e-al "oilea criteriu il repre%('ra"ul "e lic*i"itate(
In raport "e pri!ul criteriu, &unurile ec se clasi#ica ast#el-
.( Active #ie sau i!o&ili%ate, "enu!ite in conta& ca imobilizari(
2( Active circulante "enu!ite si capital circulant sau mijloace circulante(
Activele #ie +i!o&ili%arile, sunt alcat "in acele &unuri a caror perioa"a "e utili% este !ai
!are "e un an, &unuri #ol in !o" repetat in activit ec, prin ur!are ne#iin" inlocuite "upa
pri!a lor utili%are(
In raport "e #or!a lor "e pre%entare, i!o&ili%arile cuprin" ur!at 'rupe-
a, i!o&ili%ari necorporale +ne!ateriale, "enu!ite si active intan'i&ile, alcat in principal
"in c*eltuieli "e cercetare si "e%voltare, concesiuni, &revete, licente s(a(
&, i!o&ili%ari corporale +"enu!ite si !ateriale sau active tan'i&ile,- !asini, utila$e,
cla"iri, "epo%ite s(a(
c, i!o&ili%ari #inanciare / se pre%inta ca investitii si plasa!ente "e capital in activitatea
altor soc co!erciale( In aceasta cate' se inclu" in principal titlurile "e participare +actiuni
si parti sociale investite la cap(social, "ease!enea i!pru!uturi acor"ate altor societati
prni cu!pararea "e o&li'atiuni sau alte titluri "e cre"it pe ter!en !e"iu si lun'(
Activele circulante repre% acea parte a &unurilor ec care se pre% su& #or!a "e
stocuri !at sau pro"uctie in curs "e eecutie, "isp &anesti, creante si alte valori(
Caracteristica principala a acestor &unuri o repre% !iscarea continua si sc*i!&area
#or!ei lor pe !asura trecerii prin "i#erite #a%e ale circuitului activitatii econo!ice(
Dupa #or!a concreta pe care o pre%inta si "upa rolul eercitat in ca"rul activitatii
econo!ice, activele circulante se co!pun "in ur!at cate'orii-
a,stocuri si co!en%i in curs "e eecutie #or!ate "in acele &unuri ec care #ie sunt #olosite
in pro"uctie ca !aterii pri!e, !ateriale, piese "e sc*i!&, #ie re%ulta "in procesul "e
pro"uctie, ca pro"use #inite si se!i#a&ricate, #ie ca se a#la in "i#erite sta"ii "e prelucrare
ca pro"uctie neter!inata(
&,creantele valorile in curs "e "econtare +"e incasare, repre% prin &unurile ec avansate
te!porar unor pers #i%ice sau $uri"ice sau prin livrari "e !ar#uri sau prestari "e servicii a
caror valoare ur!ea%a sa #ie incasata ulterior(
In #unctie "e cele 2 situatii se pot "istin'e "repturile "e creanta asupra "e&itorilor si
asupra clientilor(
Creantele asupra clientilor se re#era nu!ai la "repturile care "ecur' "in operatiunile
co!erciale +livrari "e !ar#uri, eecutari "e lucrari, prestari "e servicii catre clienti,(
c, investitii #inanciare pe ter!en scurt, respectiv acea parte a activelor patri!oniale care
se concreti%ea%a in principal in titluri "e plasa!ent su& #or!a "e actiuni si o&li'atiuni
"o&an"ite pe ter!en scurt si in al "oilea ran" su& #or!a instr "e tre%orerie e!ise "e
Ministerul 0inantelor pe ter!en scurt(
","isponi&ilit &anesti ale intrep care repre% #or!a a&soluta "e lic*i"itate si care asi'ura
intreprin"erii posi&ilit "e a-si onora o&li'atiile "e plata in orice !o!ent( Aceste
"isponi&ilit &anesti pot "o&an"i !ai !ulte #or!e +nu!erar in casierie, "epo%ite la &anci
in cont curent, "ep la ter!en, carnete "e cecuri cu li!ita "e su!a, acre"itive,(
Pasivele sau sursele care re#lecta "repturi si o&li' si care evi"entia%a !o"ul "e #inantare a
&unurilor ec( Privite "p"v al !o"ului "e #inantare, aceste surse se pot 'rupa in surse
proprii sau cap propriu sau #inantare proprie si in al 2-lea ran" surse eterne sau #inantare
straina sau "atorii(
Un al "oilea criteriu il constituie 'ra"ul "e ei'i&ilitate sau ter!enul "e "econtare a
surselor "e #inantare( Din acest p"v sursele sau pasivul se 'rupea%a in surse "e #inantare
per!anenta sau cap propriu si surse "e #inantare te!porare(
Cap(propriu cuprin"e la ran"ul sau !ai !ulte co!ponente-
-cap in"ivi"ual sau social / se constit la in#iintarea soc co!erciale ca aport personal al
asociatiilor sau actionarilor in nu!erar si natura(
-pri!ele "e capital #or!ate "in pri!ele "e e!isiune si pri!ele "e #u%iune care servesc la
!a$orarea capitalului(
-re%ervele le'ale, statutare si contractuale care se constit pe sea!a unei parti "in pro#itul
o&tinut(
Cap strain, sursele i!pru!utate si atrase sau "atoriile si o&li'atiile(
La ran"ul lor, "atoriile au !ai !ulte #or!e-
.(I!pru!uturi "e la &anci sau alte instit #inanciare precu! si cele provenin" "in
e!isiunea "e o&li'atiuni(
2(Datorii co!erciale care apar in ca"rul rap "e "econtare cu #urni%orii sau al avansurilor
pri!ite "e la clienti(
)(Datorii #iscale, salariale si sociale care concreti%ea%a o&li' #ata "e &u'etul "e stat +plata
"e tae si i!po%ite,, o&li' #ata "e personal +salarii, si #ata "e asi' sociale(
1( Datorii #ata "e asociati si actionari, "in cap varsat si "in "ivi"en"ele cuvenite acestora(
2(Cre"itorii "iversi(
METODA SI PRINCIPIILE METODEI CONTA3ILITATII
Dp"v al !eto"ei, tre&uie #acuta "istinctia intre conta& in parti"a si!pla si conta& in
parti"a "u&la(
Meto"a conta& poate #i "e# ca siste!ul lo'ic "e stu"iere a eistentei si !iscarii ele!
patri!oniale, siste! concreti%at in "u&la repre% a patri!oniului si "u&la inre'istrare a
#eno!enelor si actiunilor care trans#or!a patri!oniul(
In esenta, !eto"a se re#lecta in le'atura per!anenta ce se reali%ea%a pe "e-o parte intre
!i$loacele ec si pe "e alta parte procesele econo!ice(
Du&la repre% a patri!oniului si "u&la inre'istrare a operatiunilor econo!ico-#inanciare
alcatuiesc teoria partidei duble.
Aceste principii #un"a!entale se co!pletea%a cu siste!ul principiilor si al re'ulilor
!eto"olo'ice pe care se #un"a!entea%a !eto"a conta&ilitatii(
Siste!ul "e principii al !eto"ei conta&ilitatii cuprin"e-
.(Principiul entitatii patri!oniale sau conta&ile4
2(Du&la repre%entare a patri!oniului4
)(Du&la inre'istrare a op ec-#inanciare(
1(Princ(inre'istrarii cronolo'ice si siste!atice4
2(Princ(inre' sintetice si analitice4
5(0un"a!entarea "ocu!entara a inre'istrarii conta&ile(
6(Princ autono!iei eercitiului #inanciar conta&il(
Con#or! +., principiului entitatii patri!oniale sau conta&ile, conta&ilitatea este 're#ata pe
un patri!oniu si se or'ani%ea%a la un patri!oniu consi"erat inc*is( Ast#el, op ec care
a"uc !o"i# patri!oniului sunt anali%ate nu!ai "p"v al unui sin'ur titular care raspun"e
"e el(
2( Are o "eter!inare reala o#erita "e cele 2 laturi ale patri! care cuprin"e activele si
pasivele( Activele inre'istrea%a &unurile ec in ti!p ce pasivele inre'istrea%a sursele "e
#inantare sau provenienta a &unurilor ec( Aceasta "u&la repre% se re#era la aceeasi
realitate ec privita insa "in 2 puncte "e ve"ere si isi 'aseste concreti%area in e'alitatea
per!anenta ce tre&uie sa eiste intre cele 2 parti, mijloace sau activ = surse sau pasiv(
Aceasta e'alitate repre% epresia teoretica si practica a "u&lei repre%entari ca principiu
#un"a!ental si con#era un atri&ut esential conta&ilitatii -7 Eactitatea "atelor eercitate si
prelucrate(
)(Principiul "u&lei inre'istrari / in esenta sa, presupune inre'istrarea si!ultana a #iecarei
op ec-#inanciare in cel putin 2 conturi in partile opuse ale acestora( In consecinta,
con#or! celui "e-al "oilea principiu #un"a!ental al !eto"ei conta&ilitatii +P("u&lei inre',
se reali%ea%a o a "oua e'alitate si anu!e debit=credit( Cele 2 principii #un"a!entale,
"u&la re#lectare si "u&la inre'istrare constituie esenta conta&ilitatii in parti"a "u&la(