Istoria sticlei i a vitraliului

Sticla pe lng expresivitile ei plastice pe care le-am folosit n lucrare deine i unele
expresiviti fizice pe care aproape orice sticl le poate avea ntr-o anumit msur. Pe lng
funcia estetic ea ofer o mulime de utiliti practice care au uurat efortul omului de a
supravieui nc din cele mai vechi timpuri. Cea mai veche sticla este cea vulcanic, rezultata
prin racirea rapida a lavei. Diferite obiecte ca varfuri de sulite, topoare, oglinzi, se pastreaza in
diferite muzee. Antichitatea scoate n eviden i latura estetic n eviden, cel mai vechi
obiect din sticla propriu-zis se considera o amuleta albastra ce a fost gasita in Egipt si este
datata in anul 7000 i.e.n. In Egipt si Liban au fost descoperite perle din sticla vechi de 5500-
3400 ani.
Pe la inceputul erei noastre a fost descoperit procedeul de fasonare a obiectelor din
sticla goale in interior, prin suflare. Se pare ca faptul a avut loc in Siria, dar mestesugul s-a
raspandit repede in tot Imperiul roman. Unele surse atribuite romanilor aceasta descoperire.
Prin anul 200 Alexandria (Egipt) era un important centru de productie a obiectelor din sticla.
Mestesugul a fost preluat de Roma, unde un sfert din locuitori traiau de pe urma lui.
Acest material a nceput s devin obiect artistic odat cu evoluia antic de la
nceputul erei noastre. n acest timp paleocretinii cutau formele cele mai uoare de
exprimare a noii arte cretine, aadar putem spune c stica a fost contemporan cu stilul
artistic studiat n lucrare. In secolele I-II e.n. prelucrarea sticlei s-a dezvoltat si pe tarmurile
portului Euxin. La Tomis in (actuala Constanta) au fost gasite urmele unor cuptoare de topit
sticla si la muzeul Arheologic Constanta sunt expuse multe vase de sticla sin acea perioada,
variate ca forma si dimensiuni.
O alta dovada privin arta mestesugarilor romani este asa zisa ,,vaza de Portland gasita
in sec. XVI langa Roma. Sticla de baza este albastra iar peste ea este depus un al doilea strat
de sticla alb-laptoasa modelat artistic cu semne mitologice in relief.
Prin anul 1000 au aparut asemenea cuptoare in Boemia si in Polonia. Dar cea mai
mare faima o aveau produsele de sticla din Venetia. Aici au fost adusi mesterii iscusiti din
Bizant si instalati pe insula-fortareata Murano. Folosind nisip cuartos fin inbibat cu diferite
saruri aduse din cetatile feniciene Sidon (Liban), acesti mesteri au reusit sa obtina produse ce
nu aveau rival in lume.
Secole de-a randul Venetia a detinut monopolul sticlei de buna calitate si prelucrate artistic. In
secolele XIV-XVII apare in Europa numeroase ateliere care produceau sticla ce incepea sa o
concureze pe cea de Murano.
Din punctul meu de vedere sticla este un material care fascineaz ea se aseamn
universul cosmic care uneori este att de misterios. O forma solid cu proprieti ale lichidelor
sau mai degrab un lichid solidificat. Capteaza lumina si straluceste, desi este fabricat din
nisip. n timp, srurile si oxizii metalici au dat culoare sticlei: cobalt pentru albastru, argint
pentru galben, cupru pentru verde si caramiziu. La nceputul proiectrii ansamblului de vitralii
din aceast lucrare am avut ca surs de inspiraie arta medieval, dar mai ales arta vitraliilor
gotice, folosirea plumbului in locul aurului pentru ramele care tineau bucatile de sticla in
ferestrele gotice a determinat apariia tehnicii vitraliului, derivat probabil din fabricatia
bijuteriilor si mozaicurilor. Vitraliile, asa cum le cunoastem azi, se pare ca au aparut o data cu
construirea bisericilor, cele mai vechi datand din secolul X. Arta vitraliului, art a figurilor de
sticl, apare nc de la sfritul secolului al X-lea, acest mare moment al inveniilor, poate
chiar i mai devreme, dac lum n consideraie referirile unui clugr de la Saint-Bnigne din
Dijon. Desi este imposibil de determinat originile artei vitraliului, este evident ca in Evul
Mediu European, primii artisti sticlari au fost inspirati de dezvoltarea auraritului si
mozaicului.
Vitraliile sunt rezultatul eforturilor de a gsi un mijloc practic pentru obturarea
ferestrelor cu materiale care s nu mpiedice ptrunderea luminii i care, totodat, s nu fie
att de costisitoare sau greu de procurat, cum erau foile mari de mic, schisturile subiri sau
plcile de alabastru lefuit. Astfel s-a recurs la sticl, pe vremuri de o calitate destul de
mediocr, plin de impuritai, i care nici nu putea fi tras dect n plci relativ mici. Pentru a
ascunde impuritile se amestecau colorani, i astfel, se pare c n Frana s-au folosit nc n
veacurile al V-lea i al VI-lea ferestre cu cercevele mrunte, n care se prindeau sticle de
culori diverse, dispuse firete n alternane decorative. Tehnica aceasta numit a vitraliului s-a
rsndit inc din perioada carolingian n rile europene centrale. n faza romanic, folosirea
vitraliilor devenise tot mai frecvent i clugrului Theophilus descrie meteugul picturii pe
sticl, o pictur menit s complecteze cu ajutorul unui oxid de cupru de culoare neagr
ornamentele combinate din sticle colorate, perciznd totodat c aceasta tehnic e specific
Franei
Vitraliul e mprit n mai multe panouri prin cercevele de fier, nuntrul crora plcile
de sticl mai mici sunt fixate prin lame de plumb. Lamele mici de plumb sunt astfel dispuse
nct contribuie la desenul figurilor i al scenelor, iar plcile colorate de sticl sunt tiate n
aa fel, nct fiecare plac s corespund anumitor forme prin linii negre, aplicate cu penelul
i fixate prin arderi succesive.
Asemenea ferestrelor medievale am cutat i eu n lucrare s subordonez vitraliul
suportului arhitectonic. Vitraliul gotic are o funcie prin excelen decorativa, se adapteaz
ideii de monumentalitate i se ncadreaz profund n arhitectur. Deschiderile din ce n ce mai
nalte i mai largi ale ferestrelor se cereau obturate cu plci transparente care s filtreze
lumina. Sa obinut astfel o pictur translucid, un mozaic plan, prins intr-o plas metalic ce
alctuia o armtur flexibil. Rolul acestei monturi nu este excusiv funcional, ci i estetic.
Prezenta contururilor subliniate, de culoare nchis, imprim o anumit energie desenului i
d pregnan formelor. n acelai timp constituie o barier interpus culorilor, separ tonurile
i le delimiteaz net, evitnd ntreptrunderea lor, ce ar transforma vitraliul ntr-o reverberaie
multicolor i difuz, ntr-un simplu artificiu luministic. n cazul nostru montura de plumb a
fost nlocuit cu rosturile de chit, vizual este aproape acelai efect, dar tehnica abordat n
lucrare are alte avantaje.