12. Lucrarea nr.

12

12.1 Cotarea desenelor tehnice

Orice schi sau desen la scar (releveu sau proiect) conine pe lng
proieciile minime sub form de vederi i seciuni, i valorile numerice ale
dimensiunilor piesei.
Aceste dimensiuni se obin prin msurarea direct a modelului pentru schia
sau desenul de releveu, sau rezult din calcule, n cazul desenului de proiect.
Msurarea dimensiunilor piesei model se face cu ajutorul unor instrumente de
msurare, clasice sau speciale.
Se poate spune c prin cotare se nelege operaia de nscriere pe desen a
valorilor numerice ale dimensiunilor unei piese reprezentat n proiecie
ortogonal. Dimensiunile formei principale i ale elementelor geometrice simple,
ce alctuiesc forma constructiv i tehnologic a piesei, se numesc cote.
Operaia de cotare a pieselor este reglementat prin prescripiile
SR ISO 129: 1994.
Elementele cotrii. n conformitate cu prescripiile SR ISO 129 : 1994,
elementele cotrii, exemplificate prin figura 65, sunt:
- linia de cot, deasupra creia se nscrie cota respectiv;
- liniile ajuttoare, care indic punctele sau planele ntre care se nscrie cota:
ele servesc i la determinarea punctelor necesare construirii formei
geometrice ale unei piese;
- liniile de indicaie, care servesc la precizarea pe un desen a elementului la
care se refer o prescripie tehnic, o observaie, o notare convenional sau o
cot, care din lips de spaiu nu poate fi scris deasupra liniei de cot.
- cota, reprezint valoarea numeric a elementului cotat.

Fig. 65

Execuia grafic i reprezentarea n desen a elementelor cotrii. Liniile
utilizate pentru execuia grafic a cotrii trebuie s corespund prescripiilor
din STAS.
a. Liniile de cot (fig. 65) se traseaz cu o linie continu subire (tip B) i se
delimiteaz prin sgei amplasate la ambele extremiti sau numai la una sau,
n anumite situaii, prin anumite combinaii de sgei sau puncte.
Liniile de cot sunt drepte (n anumite cazuri frnte sau sub forma unor arce de
cerc). Distana ntre dou linii de cot paralele, precum i distana dintre linia de
cot i linia de contur, paralel cu aceasta, trebuie s fie de minimum 7 mm.
Sgeile (v. fig. 65) se traseaz cu lungimea de 58 ori grosimea liniei
groase (de contur) utilizate pe desenul respectiv, dar nu mai mic de 2 mm i
avnd unghiul de la vrf de aproximativ 15
0
. Sgeile se spijin pe liniile
ajuttoare, de contur sau de ax.
n cazul unor spaii insuficiente pentru scrierea cotelor, sgeile se
deseneaz n afara liniilor ajuttoare (fig. 65, 66). Nu este admis ca sgeile s
fie intersectate de linii (v. fig. Fig. 67), cu excepia liniilor de haurare a
seciunilor (v. fig. 69).


Fig. 66 Fig. 67

Liniile de cot se termin cu sgeat la unul din capete n urmtoarele cazuri:
- la cotarea razelor de curbur (fig. 68);
- la cotarea diametrului, cnd circumferina nu este reprezentat complet de
proiecia respectiv;
- la cotarea elementelor simetrice pentru care se reprezint numai o parte a
elementului (n cazul seciunilor pariale) (fig. 70).

Fig. 68

Se va evita ncruciarea liniilor ntre ele sau cu linii ajuttoare. De
asemenea, se recomand aezarea liniilor de cot n ordinea crescnd a
cotelor i, pe ct posibil, n afara conturului piesei (fig. 69 i 71).
n cazul reprezentrii pieselor simetrice prin jumti de proiecii sau vederi
i seciuni combinate, elementele de cotat necesare se coteaz pe linii de cot
ntrerupte, depind cu 510 mm axa de simetrie (v. fig. 70).


Fig. 69

Fig.70

Fig. 71

Linia de cot poate avea, dac este necesar, un bra de indicaie pentru
nscrierea cotelor sau pentru notarea unor prescripii (v. fig. 65 a).
b. Liniile ajuttoare se traseaz cu linie continu subire prin extremitile
elementului ce se coteaz. Ele trebuie s fie n general perpendiculare pe liniile
de cot i, n cazurile n care nu se confund cu liniile de contur, vor depi
liniile de cot cu 23 mm.
c. Liniile de indicaie se traseaz cu linie continu subire i, dac este
necesar, pot avea un bra de indicaie. n funcie de elementul la care se refer
pe desen, linia de indicaie se sprijin pe o suprafa printr-un punct ngroat.
d. Cotele se nscriu cu cifre arabe (conform SR ISO 129:1994) cu
dimensiunea normativ a scrierii de minimum 3.5 mm. Pe acelai desen toate
cotele, inclusiv simbolurile i prescurtrile aferente se scriu cu o singur
dimensiune nominal.
Toate dimensiunile liniare nscrise pe desene de piese se exprim n
milimetrii, fr a se scrie simbolul mm dup numrul de cot respectiv. Cotele
pentru dimensiuni unghiulare, precum i dimensiunile liniare care sunt
exprimate n mod excepional n alte uniti de msur dect milimetrul, se scriu
urmate de simbolul unitii de msur folosite (de exemplu pentru unghuri,
grade, radiani, etc.:
0
, '; "; rad; etc. ) (v. fig. 71).
Cotarea formei geometrice. Cotele se nscriu deasupra liniilor de cot, la
1..2 mm distan de acestea, de preferin spre mijlocul lor (fig. 69) i decalate
alternativ una fa de cealalt (n cazul diametrelor) (v. fig. 71).


Fig . 72

n cazul n care spaiul pentru dispunerea cotelor este insufucient, acestea
se nscriu fie n afata liniilor ajuttoare, de preferin n dreapta (fig. 66), fie n
dreptul unor linii de indicaie (fig. 67).
Dac mai multe linii de cot paralele sunt tiate de o ax n mijlocul lor,
cotele se scriu alternativ, de o parte i de alta a axei (fig. 69 i 71).
n anumite cazuri cotele se scriu nsoite de simboluri care uureaz citirea i
nelegerea desenelor. Aceste simboluri se folosesc astfel:
- simbolul naintea cotelor pentru diametre, cu excepia cotelor pentru filete,
(fig. 69).
- simbolul R, naintea cotei, n toate cazurile cnd se d cota unei raze de
curbur. nlimea literei simbolului corespunde cu nlimea cifrei de
cot (fig. 68, a, b, c).
- simbolul trasat deasupra cotei, n toate cazurile cnd se d cota lungimii
unui arc de cerc.

- simbolul , naintea cotei, n toate cazurile n care se indic latura unui ptrat,
(fig. 69).
- simbolul sau amplasat naintea valorii unei coniciti, vrful simbolului
respectiv trebuind s fie orientat spre vrful unghiului conului conform STAS
ISO 3461-97 (v. fig. 76).
- simbolul sau , naintea valorii unei nclinri, vrful simbolului respectiv
este orientat spre vrful unghiului formei constructive STAS ISO 3461-97 (v.
fig. 75).
- simbolul =, deasupra a dou linii de cot n continuare i care indic egalitatea
informativ a dou cote, fr a scrie valorile numerice respective (fig. 75).
La cotarea formelor sferice, naintea cotei care indic raza sau diametrul
acestora, se scrie cuvntul sfer (v. fig. 72, a, b).
Simbolurile se traseaz cu aceeai grosime cu care au fost trasate cifrele de
cot.
Teituri. Teiturile unor suprafee perpendiculare ntre ele, cu semiunghiul
la vrf diferit de 45
0
se coteaz n mod obinuit ca n figura 73 a i b. Pentru
teiturile la 45
0
, cotarea acestora se face prin produsul dintre nlimea
(adncimea) poriunii teite i valoarea n grade a semiunghiului la vrf. Cota
sub forma acestui produs se scrie fie pe o linie de indicaie (v. fig. 74, a, b) fie
pe o linie de cot (v. fig. 74, c i d).


Fig. 73

Fig. 74


nclinri. Poziia relativ a dou fee (nclinarea a dou fee plane) se
exprim prin raportul: 1:i = (a-b)/2l; n cazul cnd feele sunt ale unui trunchi de
piramid dreapt, iar a, b i l au semnificaia din figura 75. n cazul unei forme
constructive cu una din fee perpendicular pe cele dou baze (trapez
dreptunghic), nclinarea se stabilete cu raportul 1: i = (a-b)/2l. Notarea pe
desen se face astfel: "nclinare" 1:i sau prin simbolul > sau < aezat
naintea raportului 1: i, cu vrful spre baza mic (v. fig. 75, a i b)

Fig. 75

Fig. 76

Coniciti. Prin conicitate se nelege raportul 1:k = (a-b)/l n care a este
diametrul bazei mari, iar b este diametrul bazei mici. naintea raportului 1: k se
scrie cuvntul "Conicitate" sau se noteaz simbolul sau , aezat n faa
cifrelor de raport, cu vrful spre baza mic (fig. 76).
> <
Inscripia se noteaz de-a lungul axei de simetrie sau la captul unei linii de
indicaie.

Principii, reguli i metode de cotare SR ISO 129-94.

a) Principii de cotare
La cotarea desenului unei piese trebuie s se in seama de rezultatele
analizei formei i studiului funcional i tehnologic.

b) Stabilirea bazei de cotare
Ca baze de cotare se aleg suprafeele plane, prelucrate, perpendiculare pe
planul proieciei care se coteaz, accesibile pentru msurare. Se prefer
suprafeele plane care limiteaz piesa desenat. Tot ca baze de cotare se pot
alege i planele de simetrie reprezentate n desen prin axe de simetrie.

c) Clasificarea cotelor
Un alt criteriu de clasificare al cotelor l reprezint criteriul geometric i
constructiv, dup care se deosebesc: cote de form, cote se poziie i cote de
gabarit.
Cotele de form se nscriu pe desen innd seama de prescripiile de mai sus.
Cotele de poziie, (fig.76) indic valorile dimensiunilor necesare pentru
determinarea poziiilor reciproce ale formelor geometrice care compun
configuraia piesei.
Cotele de gabarit, se refer la dimensiunile maxime ale piesei desenate, i
reprezint dimensiunile paralelipipedului n care se nscrie piesa (fig. 76).
Metoda de cotare tehnologic const n folosirea aceleiai baze de
cotare (fig.71) innd seama de considerente de ordin tehnologic. Cotarea
tehnologic este recomandat n cazul pieselor care necesit prelucrri
mecanice, deoarece nu este nevoie de a se face calcule pentru stabilirea
cotelor necesare ordinii de prelucrare. Aceste cote se vor citi direct din desen.
O pies este definit dimensional printr-un ansamblu de cote care formeaz
ceea ce se numesc lanuri de dimensiuni. Elementele unui lan de dimensiuni
se mpart n dimensiuni componente sau primare (care n procesul de
prelucrare trebuie respectate la valorile prescrise) i elemente de nchidere
(care nu se nscriu pe desen sau sunt informative, auxiliare).
Lanurile de dimensiuni se realizeaz de regul n sistemul coordonatelor
rectangulare (x, y, z) dar se pot realiza i n sistemul coordonatelor polare (r, ).
Lanurile de dimensiuni se formeaz pornind de la baze de referin numite i
baze de cotare, raional alese dup criteriul funcional i mai ales cel tehnologic.
De aceea se numete metoda de cotare tehnologic.
Ca baze de cotare se pot alege:
- acele suprafee care sunt plane, prelucrate, perpendiculare pe planul de
proiecie, de regul extreme i care ndeplinesc i rol funcional;
- urmele planelor de simetrie ale piesei;
- linii de ax ale piesei sau ale formelor geometrice din care este alctuit
piesa.

Fig. 77

Fig. 78

Fig. 79


Fig. 80

Fig. 81

n cele urmeaz sunt prezentate sisteme de dispunere a cotelor deci de
alctuire a lanurilor de dimensiuni.
Acestea sunt denumite SISTEME DE COTARE.

a. Cotarea n serie
La cotarea n serie, fig. 77, se observ c pentru fiecare cot se preia alt
baz de referin. acest sistem de cotare se folosete numai n cazul n care
cumularea toleranelor de execuie a fiecrei dimensiuni, nu influeneaz
calitatea funcional a piesei cotate.

b. Cotarea fa de un element comun
Elementul comun nu este altul dect baza de referin.
Cotarea se poate efectua n paralel, fig. 78, 79 sau suprapus (denumit i
cotare n paralel simplificat, fig. 80).
n cazul cotrii simplificate, sgeile se orienteaz corespunztor fa de punctul
de origine notat cu cifra zero 0.
Cotarea suprapus se poate realiza i pe dou direcii, ca n fig. 81.
Referitor la cotarea n paralel, se justific reprezentarea fiecrei linii de cot prin
prezentarea filmului tehnologic de realizare a pieselor.
Ea se folosete pentru piese executate n trepte, att la interior ct i la exterior.
b
1
. Cotarea n paralel, n trepte, pentru piese prelucrate la exterior
Semifabricatul de pornire este un cilindru de lungime L1 i diametru 1. Treptele
se execut n ordine cresctoare indicelui i se coteaz conform fig. 82



Fig. 82

Astfel, cotele de lungime sunt nscrise paralel. Ultima cot de lungime
prelucrata, L4, este prima nscris fa de conturul reprezentrii.
b
2
. Cotarea n paralel, n trepte, pentru piese prelucrate la interior
Filmul tehnologic din figura 83 reprezint prelucrarea tehnologic a unei piese
cilindrice n trepte, la interior, cu semifabricat de pornire, 1, L1.
Aceeai concluzie, se poate remarca: ultima prelucrare, de lungime L4 este
nscris cu linia sa de cot, prima fa de conturul reprezentrii.
b
3
. Cotarea n paralel, cu element de nchidere pentru pies prelucrat la
exterior
n figura 84 este realizat cotarea final pentru o pies prelucrat n trepte de
la stnga i de la dreapta. Astfel se asigur treapta central ca element de
nchidere a lanului de dimensiuni de lungime la exterior. Aceast lungime nu se
coteaz i se rmne din prelucrrile de la stnga i de la dreapta efectuate din
lungimea iniial L.
b
4
. Cotarea n paralel, cu elemente de nchidere, pentru pies prelucrat la
interior
n fig. 85 elementul de nchidere este treapta de diametru cel mai mic
1

realizat primul ca prelucrare interioar. Lungimea sa nu se coteaz, ea
rezultnd din corectitudinea prelucrrilor n trepte de la stnga sa i de la
dreapta sa.
c. Cotarea n coordonate
Este realizat ca sistem de cotare n cazul cnd elementul cotat prezint un
numr mare de guri dificil de definit, fig.86. Gurile se numeroteaz i ntr-un
tabel, se nscriu cu numr de poziie, dimensiuni proprii i coordonate de
poziionare.
d. Cotarea tabelar
Se utilizeaz n cazul pieselor similare ca form, dar executate n mai multe
variante dimensionale. Se execut un singur desen de execuie. Valorile
numerice corespunztoare diferitelor variante dimensionale se nscriu ntr-un
tabel, n cmpul desenului, fig. 87.




Fig. 83


Fig. 84


Fig. 85

Fig. 86

Fig. 87

12.2. Cotarea desenelor cu AUTOCAD

Pentru a cota desenul n AutoCAD, se pot folosi comenzile Dim, Diml sau
Qdim. Primele dou comenzi determin nlocuirea prompterului Command:
printr-un nou prompter, Dim:. Diferena dintre cele dou comenzi de cotare este
c, n timp ce Diml permite trasarea unei singure cote, dup care se revine pe
prompterul Command:, comanda Dim deschide o sesiune de cotare, din care
se iese doar prin acionarea tastei <Esc>. Comanda Qdim permite cotarea
rapid a unor obiecte, prin selectarea lor mpreun. n timpul unei sesiuni de
cotare (ct timp prompterul Dim: este activ) nu se pot folosi comenzile de
desenare sau de editare uzuale, ci doar comenzile prezentate n tabelul 1
(caracterele pentru care tastarea este obligatorie, n cazul introducerii comenzii
de la tastatur, au fost marcate prin aldine).

Initierea procesului de dimensionare.

In functie de configuratia sistemului si de preferintele utilizatorului,
comenzile de dimensionare pot fi accesate in mai multe diferite moduri:

- Bara de instrumente: Din bara de instrumente Dimensioning, se va selecta
butonul de dimensionare corespunzator;
- Meniu derulant: Din meniul Dimension, se va selecta comanda
corespunzatoare;
- Direct de la linia de comanda: Fiecare comanda in modul de dimensionare
are o comanda AutoCAD echivalenta, care poate fi lansata direct de la
linia de comanda; spre exemplu Dimligned;

O modalitate eficient de cotare a desenului n AutoCAD const n folosirea
meniului desfurabil Dimension sau a meniului grafic cu acelai nume -
fig.88.

Fig. 88

Comanda DIMALIGNED

DIMALIGNED produce alinierea unei dimensiuni cu doua puncte sau cu
un obiect. Textul dimensiunii apare in stilul curent. Parametrii dimensiunii sunt
modificati in caseta de dialog Ddim. Modul Dimensioning echivalent este
Dimaligned/Al. Comanda poate fi accesata din :

Linia de comanda: Dimaligned
Meniu: Dimension>Aligned
Bara de instrumente DimensionDimaligner: Aligned Dimension

1. First extension line origin or press Enter to select: Se va selecta un capat al
obiectului care va fi dimensionat. Daca s-au introdus coordonatele unei linii
de extensie, se va afisa urmatorul mesaj: Second extension line origin: Se va
selecta capatul celalalt al obiectului.
2. Dimension line location (Mtext/Text/Angle): Daca se doreste modificarea
textului sau a unghiului textului, se va introduce una dintre optiunile M,T sau
A. Pentru a pozitiona in mod dinamic linia de dimensiune, se va deplasa
cursorul si se va selecta un punct; sau se introduce o coordonata pentru
pozitia liniei de dimensiune.
3. Dimension text : Se apasa Enter pentru a accepta dimensionarea implicita
sau se introduce valoarea dimensiunii.

Optiuni:

Mtext: Se va introduce M pentru a deschide caseta de dialog Multiline Text
Editor si a afisa textul intre paranteze unghiulare (<>). Se va
accepta valoarea implicita si se apasa butonul OK, sau se va
introduce un nou text al dimensiunii. Textul suplimentar poate fi
plasat inainte sau dupa parantezele unghiulare, dupa cum este
descris pentru optiunea Text.
Text: Aceasta optiune (T) permite modificarea si personalizarea
dimensiunii. AutoCAD afiseaza unitatile de masura ale dimensiunii
la mesajul Dimension text: si permite modificarea acestora. Daca se
doreste introducerea unei alte valori, se va realiza acest lucru la
linia de comanda, Apoi se apasa tasta Enter. Daca se doreste
adaugarea de text inaintea unitatilor de masura ale dimensiunii sau
adaugarea textului dupa acestea, se vor plasa semnele de
paranteze unghiulare (<>) pentru a reprezenta valoarea implicita a
dimensiunii si se adauga textul dorit inainte sau dupa. Spre
exemplu, daca se doreste adaugarea textului inches dupa valoare,
se va introduce <>inches la mesajul Dimension text:.
Angle: Aceasta optiune (A) permite modificarea unghiului implicit al
textului. Textul va fi plasat orizontal (la 0 grade), cu exceptia cazului
in care se specifica orientarea textului dimensiunii la mesajul Enter
text angle.

Comanda DIMANGULAR

Comanda Dimangular creeaza o eticheta de dimensiune care prezinta
unghiul descris de un arc, de doua linii sau de un set de trei puncte. Va fi
desenat un arc cu sageti de dimensionare la fiecare capat, iar valoarea
unghiului este plasata utilizand stilul curent de text. Parametrii dimensiunii pot fi
modificati din cadrul casetei de dialog Ddim sau prin selectarea fiecarei
variabile Dim in parte. Modul de dimensionare echivalent este Dim (Enter)
Angular/An. Comanda poate fi accesata din :

Linia de comanda: Dimangular
Meniu: Dimension>Angular
Bara de instrumente Dimension: Dimangular

Angular Dimension Select arc, circle, line, press Enter: Se va selecta un
obiect dupa indicatiile mesajului sau se apasa Enter pentru a indica unghiul prin
intermediul cursorului.
- daca s-a selectat un arc sau un cerc, se continua cu pasul 2;
- daca s-a selectat o linie, se va afisa mesajul Second Line; se selecteaza o alta
linie, apoi se continua pasul 2.
- daca s-a apasat Enter, se poate specifica unghiul dorit prin introducerea a trei
puncte: Angle vertex, First angle endpoint si Second angle endpoint, apoi se
continua cu pasul 2.

1. Dimension arc line location (Mtext/Text/Angle): Daca se doreste modificarea
textului sau a unghiului textului, se va introduce una dintre dimensiunile M, T
sau A. In caz contrar, se deplaseaza cursorul si se selecteaza un punct sau,
atunci cand apare linia de extensie impreuna cu textul, se introduce o
coordonata pentru pozitia liniei de dimensiune.

Comanda DIMBASELINE

Comanda continua un sir de dimensiune, utilizand ca prima linie de
extensie a celei mai recent inserate dimensiuni. Se va solicita numai originea
celei de-a doua linii de extensie. Fiecare noua dimensiune va fi deplasata cu o
valoare incrementala stabilita de variabila de sistem Dimdli din linia de
dimensionare anterioara. Mesajele car apar variaza in functie de cel mai recent
creat tip de dimensiune. Modul de dimensionare echivalent este Dim (Enter)
Baseline/B. Comanda poate fi accesata din :

Linia de comanda: Dimbaseline
Meniu: Dimension>Baseline
Bara de instrumente Dimension:Dimbaseline Baseline Dimension

- specify a second extension line origin or ( < Select> /Undo): Daca se
doreste selectarea unei noi dimensiuni pentru punctul de start, apasarea
tastei Enter va produce afisarea mesajului Select base dimension. In caz
contrar, se vor selecta toate punctele dorite de-a lungul obiectului masurat.
AutoCAD raspunde cu Dimension text =default dimension si deseneaza o
serie de dimensiuni, fiecare pornind din cel de-al doilea punct de extensie
de pe ultima dimensiune a seriei. Pentru a incheia comanda, se introduce
Enter sau se utilizeaza tasta Escape.
- daca in sesiunea curenta nu exista nici o dimensiune, va aparea mesajul:
Select base dimension: Linear, Ordinate, or Angular associative dimension
required.
- daca dimensiunea anterioara a fost liniara, va aparea mesajul de la pasul 1.
In caz contrar, dimensiunea anterioara unghiularaa sau ordonata va afisa
mesajul: Specify a point or an object or ( Select/Undo): se va selecta un
punct si se va utiliza optiunea de mod de snap al obiectelor pentru selectie
sau se apasa Enter pentru a alege o dimensiune de baza.

Comanda DIMCENTER

Comanda plaseaza o cruce in punctul central al unui arc sau cerc selectat.
Pentru a selecta linii centrale in locul marcajelor centrale si pentru a modifica
dimensiunea marcajului central, se utilizeaza variabila de dimensiune Dimcen
sau se reseteaza aceasta variabila din caseta de dialog Geometry a comenzii
Ddim. Modul de dimensionare echivalent este: Dim (Enter) Center/Ce.
Comanda se poate accesa din :

Linia de comanda: Dimcenter
Meniu: Dimension>Center Mark
Bara de instrumente Dimension Center MarkDimcenter
Select arc or circle: Se va selecta un arc sau un cerc, iar marcajul va
aparea.

Comanda DIMDIAMETER

Deseneaza diferite tipuri de dimensiuni diametrale, in functie de marimea
arcului si de parametrii creati in Ddim din caseta de dialog format si stocati in
variabile de sistem pentru dimensionare, cum ar fi cele din tipul dim. Modul de
dimensionare echivalent este: Dim (enter) Diameter/Di. Comanda se poate
accesa din :

Linia de comanda:Dimdiameter
Meniu: Dimension>Diameter
Bara de instrumente Dimension: Dimdiameter Diameter Dimension

1. Select arc or circle: Se va selecta arcul sau cercul corespunzator
2. Dimension line location Pe masura ce linia directoare se extinde, in mod
dragging, de la arc de la cerc, se va selecta un punct care indica pozitia
textului sau se va introduce una dintre optiunile M, T sau A. AutoCAD
afiseaza valoarea cu mesajul Dimension text = default dimension. Directia
liniei directoare este spre punctul central. Un marcaj central va fi plasat in
centrul arcului sau al cercului.

Comanda DIMEDIT

Permite modificarea si deplasarea textului selectat si a liniilor de
extensie. Dimedit poate fi utilizata pentru a modifica aceleasi elemente pe mai
multe obiecte dimensiune in acelasi timp. Utilizand aceasta comanda, textul se
poate roti, se poate deplasa in pozitia sa originala si se poate modifica textul
dimensiunii. Optiunea Oblique permite rotirea liniilor de extensie ale
dimensiunilor existente cu un unghi diferit de 90 fata de linia de dimensiune.
Aceasta optiune este folosita in izometrie. Comanda poate fi accesata din:

Linia de comanda: Dimedit
Meniu: Dimension>Oblique
Bara de instrumente Dimension: Dimedit
Dimension Edit

1. Dimension Edit (Home/New/Rotate/Oblique)<Curent> : Se selecteaza o
optiune sau se apasa tasta Enter.
2. Select Objects: Se selecteaza dimensiunile si textul ce trebuie modificat.

Optiuni :

Home: Repozitioneaza toate obiectele textului dimensiunii la starea lor
implicita.
New: Deschide Multiline text Editor, care permite inlocuirea textului
dimensiunilor asociative pentru mai multe dimensiuni simultan. Se
vor inlocui parantezele unghiulare cu noul text al dimensiunii, apoi
se selecteaza OK. Introducerea textului in afara parantezelor
produce adaugarea acestuia la sirul existent al dimensiunii. Toate
dimensiunile asociative selectate vor fi modificate cu noul text.
Rotate: Permite rotirea textului dimensiunii cu un unghi specificat. La
mesajul Enter text angle se va introduce unghiul solicitat.
Oblique: Permite modificarea tuturor liniilor de selectie selectate cu un
unghi specificat. La mesajul Enter obliquing angle (press Enter
for none):", se va introduce unghiul solicitat.

Comanda DIMLINEAR

Creeaza o dimensiune liniara. Comanda DIMLINEAR permite pozitionarea
dimensiunilor liniare fie in directie orizontala, fie verticala, precum si rotirea liniei
si textului dimensiunii cu un unghi specificat. Aceasta comanda combina
subcomenzile de dimensionare Dim:Horizontal, Dim:Vertical si Dim: Rotate.
Comanda poate fi accesata din :
Linia de comanda: Dimlinear
Meniu: Dimension>Linear
Bara de instrumente:Dimlinear Linear Dimension

1. First extension line origin or press ENTER to select: Se va selecta un punct
de pe obiectul care va fi dimensionat sau se apasa Enter.
2. Second extension line origin: Se va selecta un al doilea punct de pe obiect.
Daca s-a apasat Enter, va aparea mesajul Select object to dimension. Atunci
cand se selecteaza un obiect, AutoCAD va localiza automat punctele de
origine ale liniilor de extensie.
3. Dimension line location (Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated): Se va
introduce o optiune, se va selecta o pozitie sau se va introduce o coordonata
pentru pozitia liniei de dimensiune ca linie de extensie cu mtext sau apare
textul.

Optiuni:

Horizontal: Permite specificarea unei dimensiuni orizontale la mesajul
Dimension line location (Mtext/Text/Angle):" sau introducerea
unei optiuni. Acest lucru poate fi realizat si in mod dinamic. Daca
se deplaseaza cursorul in sus sau in jos pe ecran, va aparea
dimensiunea orizontala.
Vertical: Permite specificarea unei dimensiuni verticale la mesajul:
Dimension line location (Mtext/text/Angle):" sau introducerea
unei optiuni. Acest lucru poate fi realizat si in mod dinamic. Daca
se deplaseaza cursorul in stanga sau in dreapta pe ecran, va
aparea dimensiunea verticala.
Rotated: Permite crearea dimensiunilor rotite. Daca se introduce R pentru
a selecta optiunea Rotated, va fi afisat mesajul Dimension line
angle": Se va introduce un unghi de rotatie pentru linia de
dimensiune.

Comanda DIMORDINATE

Creeaza sirul unei dimensiuni ordonate bazat pe o data sau pe un punct
de origine. Modul de dimensionare echivalent este Dim (Enter) Ordinate/Or.
Pentru a stabili punctul de origine se va utiliza comanda UCS si se va specifica
un punct de origine pentru partea respectiva, spre exemplu coltul din stanga al
partii. Comanda poate fi accesata din :

Linia de comanda: Dimordinate
Meniu: Dimension>Ordinate
Bara de instrumente Dimension: DimordinateOrdinate Dimension

1. Select Feature: Se va selecta pozitia componentei care va fi dimensionata.
2. Leader endpoint (Xdatum/Ydatum/Mtext/Text): Se va specifica un capat al
liniei directoare. AutoCAD va determina automat daca se masoara
coordonata X si Y. Sau se pot introduce valorile X si Y pentru a specifica axa
pe care va fi considerata dimensiunea. Se va introduce T sau M daca se
doreste modificarea textului dimensiunii. Apoi se apasa Enter pentru a afita
valoarea.

Comanda DDIM

Deschide caseta de dialog Dimension Style si permite stabilirea si
controlul vizual asupra parametrilor referitor la dimensiune si la linia de
extensie, la tipul si dimensiunea sagetii, la pozitia si formatul textului, la unitatile
de masura, la dimensiunea aparenta a textului si la culori. Stilurile de
dimensiune pot forma acum familii" de parametri diferiti. Dintr-un stil parinte pot
specifica diferiti parametri pentru fiecare membru al familiei. Comanda este
accesibila din :

Linia de comanda: Ddim (sau 'Ddim, pentru a utiliza comanda in mod
transparent)
Meniu: Format>Dimension Style
Bara de instrumente: Ddim Dimension Style

Caseta lista Dimension Style contine numele tuturor stilurilor de
dimensiune ce au fost create pentru desenul curent. Pentru a activa un stil,
acesta se va selecta pozitionand cursorul in caseta lista si astfel, acesta va
aparea in caseta de editare Name. Parametrii Family permit specificarea
variabilelor de stil pentru fiecare dintre tipurile de dimensiune inrudite: Linear,
Radial, Angular, Diameter, Ordinate si Leader. Dupa selectarea stilului de
dimensiune corespunzator, se vor utiliza casetele de dialog secundare
Geometry, Format si Annotation pentru a aduce modificari stilului de
dimensiune.

Optiuni

Geometry: Caseta de dialog secundara Geometry permite gestionarea
aspectului elementelor geometrice si al scalei globale de dimensiuni.
Toti parametrii Geometry sunt memorati ca variabile de dimensiune.
Dimension Line: Controleaza aspectul liniei de dimensiune. Se poate
inhiba afisarea liniilor de dimensiune, in cazul in care acestea se
gasesc in exteriorul liniilor de extensie. Optiunea 1st produce
suprimarea primei linii de dimensiune si stocheaza valoarea in
variabila Dimsd1; optiunea 2nd produce suprimarea celei dea doua
linii de dimensiune si stocheaza valoarea in variabila Dimsd2. Atunci
cand se utilizeaza linii oblice (numite si ticks) in locul sagetilor de pe
linia de dimensiune, optiunea Extension permite specificarea distantei
la care va fi extina linia de dimensiune dincolo de linia de extensie
(variabila Dimdle). Optiunea Spacing permite introducerea distantei
dintre liniile de dimensiune ale dimensiunii de baza (variabila Dimdli).
Optiunea Color permite stabilirea culorii pentru o linie de dimensiune
prin intermediul casetei de dialog Select Color sau prin introducerea
unei valori de culoare in caseta de text (variabila Dimclrd).
Extension Line: Controleaza aspectul liniilor de extensie. Optiunea
Suppress produce inhibarea afisarii liniilor de extensie. Optiunea 1st
suprima prima linie de extensie si stocheaza valoarea in variabila
Dimse1; 2nd suprima cea de-a doua linie de extensie si stocheaza
valoarea in variabila Dimse2. Optiunea Extension permite specificarea
distantei la care se extinde linia de extensie deasupra liniei de
dimensiune (variabilei Dimexe). Optiunea Origin Offset permite
specificarea unei distante dintre liniile de extensie si punctele de
origine (variabila Dimexo). Optiunea Color permite afisarea si
stabilirea culorii unei linii de extensie, prin intermediul casetei de
dialog Select Color sau introducand o valoare de culoare in caseta de
text (variabila Dimclre).
Arrowheads: Controleaza aspectul varfului sagetilor. Implicit, cel de-al
doilea varf de sageata va fi stabilit la fel ca primul selectat, iar valoarea
va fi stocata in variabila Dimblk. De asemenea, se pot specifica diferite
varfuri de sageti selectandu-se din caseta imagine din lista primului si
celui de-al doilea varf de sageata. In acest caz, valorile sunt stocate in
variabilele Dimblk1 si Dimblk2. Optiunea Size afiseaza si stabileste
dimensiunea varfului sagetii (variabila Dimasz). Pentru a modifica
dimensiunea, se va introduce o valoare in caseta de text. Selectarea
optiunii User Arrow, dintre optiunile prestabilite prezentate in casetele
cu lista 1st Arrowhead si 2nd Arrowhead deschide caseta de dialog
User Arrow si permite incarcarea unui varf de sageata definit de
utilizator (variabila Dimsah). In aceasta lista au fost adaugate mai
multe varfuri noi de sageata, inclusiv cel numit Architectural Tick.
Center: Controleaza aspectul marcajelor si liniilor centrale pentru
dimensiunile Diameter si Radial, utilizate de comenzile Dimcenter,
Dimdiameter si Dimradius, marcajul central va fi desenat numai daca
se pozitioneaza linia de dimensiune in exteriorul cercului sau al
arcului. Optiunea Mark creeaza un marcaj central; optiunea Line
creeaza o linie centrala; optiunea None nu adauga nici un marcaj sau
linie centrala, iar optiunea Size afiseaza si stabileste dimensiunea
marcajului central sau liniei centrale. Toate aceste valori sunt stocate
in variabila Dimcen: un marcaj central va fi stocat cu o valoare
pozitiva; o linie centrala cu o valoare negativa; None este stocat cu
zero; iar dimensiunea este stocata cu valoarea ei propriu-zisa.
Overall Scale: Stabileste factorul de scalare global al desenului, prin
specificarea dimensiunii, distantelor si deplasarilor si il stocheaza in
variabila Dimscale. Scale to Paper Space: AutoCAD calculeaza
factorul de scalare in functie de scalarea dintre viewport-ul curent al
spatiului model si spatiul hartiei. Selectarea optiunii Scale to Paper
Space dezactiveaza Feature Scaling si transforma valoarea variabilei
Dimscale in 0.0. (urmeaza <vezi continuarea>)




Comanda DDIM

Format: Caseta de dialog secundara Format permite specificarea pozitiei
textului dimensiunii, a varfurilor de sageata, a liniilor directoare si a
liniei de dimensiune. Toti parametrii Format sunt stocati ca variabile de
dimensiune.
User Defined: Permite selectarea unei pozitii pentru textul dimensiunii, prin
specifi-carea acestei pozitii la mesajul Dimension line location
(variabila Dimnpt). Daca aceasta optiune nu este selectata, AutoCAD
determina pozitia textului dimensiunii utilizand parametrii Horizontal
Justification.
Force Line Inside: Deseneaza linii de dimensiune intre liniile de extensie,
chiar si atunci cand varfurile de sageata sunt plasate in exteriorul
liniilor de extensie (variabila Dimtofl).
Fit: Controleaza plasarea textului si varfului de sageata in interiorul sau in
exteriorul liniilor externe, in functie de spatiul disponibil dintre liniile de
extensie (variabila Dimfit).
Horizontal Justification: Controleaza alinierea pe orizontala a textului de-a
lungul liniilor de dimensiune si de extensie (variabila Dimjust),
selectand dintr-o lista sau din caseta cu imagine. Optiunea Centered
produce centrarea textului intre liniile de extensie: optiunea 1st
Extension Line aliniaza la stanga textul de-a lungul liniei de
dimensiune, aproape de prima linie de extensie; optiunea 2nd
Extension Line aliniaza la dreapta textul de-a lungul liniei de
dimensiune, aproape de cea de-a doua linie de extensie; optiunea
Over 1st Extension Line pozitioneaza textul paralel cu prima linie de
extensie, iar optiunea Over 2nd Extension Line pozitioneaza textul
paralel cu cea de-a doua linie de extensie.
Text: Determina pozitia textului dimensiunii in interiorul si in exteriorul
liniilor de extensie. Atunci cand se selecteaza optiunea Inside, textul
din interiorul liniilor de extensie va fi intotdeauna orizontal, si nu aliniat
cu linia de dimensiune (variabila Dimtih). Cand optiunea Outside este
selectata, textul din exteriorul liniilor de extensie va fi intotdeauna
orizontal (variabila Dimtoh). Se vor marca una sau mai multe casete
de variabile sau se executa clic pe caseta de imagine.
Vertical Justification: Controleaza alinierea pe verticala a textului
dimensiunii de-a lungul liniei de dimensiune (variabila Dimtoad),
selectand din lista sau din caseta cu imagine. Optiunea Centered
produce centrarea textului intre liniile de extensiune, optiunea Above
pozitioneaza textul deasupra liniei de dimensiune, la o distanta
determinata de optiunea Annotation: Gap; optiunea Outside
pozitioneaza textul lateral fata de linia de dimensiune, cat mai departe
de punctele de definire, optiunea JIS stabileste pozitia textului conform
standardelor industriale japoneze.
Annotation: Caseta de dialog secundara Annotation permite specificarea
unitatilor de masura pentru dimensiuni, a unitatilor de masura
alternate, a tolerantelor pentru textul dimensiunii, a variabilelor
referitoare la stilul textului dimensiunii, precum si a factorilor de
scalare liniar si ai spatiului hartiei. Toti parametrii Annotation sunt
stocati ca variabile de dimensiune.
Primary Units: Controleaza modul de afisare a unitatilor de masura
principale si permite, de asemenea, adaugarea unui text Prefix sau
unui Text Suffix la textul implicit al dimensiunii, prin introducerea
etichetelor in fiecare caseta de editare (variabila Dimpsot). Butonul
Units deschide caseta de dialog Primary Units si permite stabilirea
tuturor variabilelor de masura. Sectiunea Units permite selectarea
formatului unitatii: Decimal, Scientific, Engineering, Arhitectural
(stacked), Fractional (stacked), Arhitectural, Fractional, sau Windows
Desktop (variabila Dimunit). Sectiunea Angles permite selectarea
formatului unghiului, gradelor zecimale, Degree/Minutes/Seconds,
Grads, Radians si Surveyor. In sectiunile Dimension si Tolerance
poate fi specificata precizia sau numarul de zecimale care vor fi
folosite in masuratori (variabila Dimdec), precum si parametrul Zero
Suppression (variabila Dimzin). Parametrul Zero Suppression contine
caseta de validare pentru stabilirea aspectului unitatilor Feet si Inches,
ca si suprimarea zerourilor de la inceputul si de la sfarsit din textul
dimensiunii. In sectiunea Scale, optiunea Linear stabileste o variabila
pentru lungimea scalei, care specifica un factor global de scalare
pentru lungimea dimensiunii (variabila Dimlfac). Bifarea casetei Paper
Space Only permite dimensionarea corecta in spatiul hartiei, utilizand
unitatile spatiale de model. AutoCAD stocheaza lungimea scalei
pentru spatiul hartiei ca o valoare negativa in variabila Dimlfac.
Alternate Units: Aceasta optiune permite stabilirea unitatilor de
dimensionare alternate. Variabilele sunt aceleasi cu cele din cazul
optiunii Primary Units, inclusiv etichetele Prefix si Suffix pentru textul
dimensiunii alternat. Variabilele Dimaltd, Dimaltf, Dimalttd, Dimalttz,
Dimaltn, Dimaltz si Dimunit sunt manipulate de aceasta optiune.
Tolerance: Aceasta optiune permite adaugarea de tolerante pentru
dimensiuni, putand opta pentru None, Unilateral (o expresie a
tolerantei, pozitiva sau negativa, intr-o singura directie), Bilateral (o
expresie, pozitiva sau negativa, in ambele directii), Limits (o expresie
limita ce contine o valoare maxima si o valoare minima) si Basic.
Optiunea Basic creeaza textul dimensiunii, avand desenata o caseta
in jurul acesteia. In functie de optiunea selectata, va fi nevoie sa se
specifice o valoare superioara si/sau inferioara, alinierea textului - Text
Justification (Top/Middle/Bottom) si inaltimea - Height - pentru textul
asociat tolerantei. Variabilele Dimtol, Dimlim, Dimtm, Dimtp si Dimfac
sunt utilizate pentru a stoca valorile tolerantei
Text: Aceasta optiune permite manipularea stilului textului, inaltimea,
spatiile textului si culoarea textului. Caseta cu lista de stiluri permite
afisarea si stabilirea stilului curent pentru textul dimensiunii (variabila
Dimtxtsty). Se va utiliza comanda Style pentru a modifica stilul unui
text al dimensiunii. Optiunea Height permite stabilirea inaltimii curente
a textului dimensiunii. Daca inaltimea stilului textului are valoarea 0, se
poate introduce inaltimea pentru textul dimensiunii, care va fi stocata
in variabila Dimtxt. Optiunea Gap specifica spatiile textului (variabila
Dimgap), care determina un anumit numar de variabile de pozitionare
pentru textul dimensiunii: distanta din jurul textului dimensiunii la
capatul liniei de dimensiune, distanta textului dimensiunii de deasupra
unei linii de dimensiune si pozitia casetei desenate in jurul textului
tolerantei (optiunea Tolerance Option: Basic Method). Optiunea Color
permite stabilirea culorii textului dimensiunii (variabila Dimclrt), prin
intermediul casetei de dialog Select Color sau prin introducerea unei
valori a culorii in caseta de text. Culoarea selectata este prezentata in
caseta de culoare.
Round Off: Aceasta optiune controleaza rotunjirea tuturor masurilor
dimensiunii (variabila Dimrnd). O valoare de 0,35 va produce
rotunjirea tuturor masurilor la valoarea cea mai apropiata de 0,35; o
valoare de 1,0 rotunjeste toate masurile la cel mai apropiat intreg.
Valoare de rotunjire nu se aplica dimensiunilor unghiulare.

Tabelul 13. Comenzi acceptate ntr-o sesiune de cotare.

Comenzi utilitare
Exit - determin prsirea sesiunii de cotare, revenindu-se pe prompterul
Command
REDraw - redeseneaz fereastra de afiare curent
STAtus - listeaz setrile curente ale tuturor variabilelor de cotare
STYle - stabilete stilul textului cotei
Undo sau U - determin anularea ultimei operaii de cotare
Comenzi pent ru cont rol ul st i l ul ui
Override - modific setrile variabilelor de cotare pentru cotele selectate
REStore - restabilete un stil de cotare definit anterior i salvat cu Save;
pentru a vedea diferenele dintre stilul de cotare curent i un alt stil,
numele acestuia din urm va fi tastat, precedat de caracterul,,~"
SAve - salveaz un stil de cotare sub un nume
VAriables - listeaz valorile variabilelor de cotare, pentru un stil specificat
Comenzi pent r u edi t ar ea cot el or
HOMetext - readuce textul deplasat al unei cote la poziia initial
Oblique - stabilete un unghi de nclinare pentru l i ni i l e ajuttoare
Tedit - permite schimbarea pozitiei si a unghiului textului cotei
TRotate - modific orientarea textului cotei
UPdate - acioneaz asupra cotelor deja desenate, modificndu-le la
setrile curente
Comenzi de desenar e a cot el or
ALigned - aliniaz cota cu originile l i ni i l or
ajuttoare

ANgular - permite cotarea unghiurilor

Baseline - permite cotarea fa de aceeai baz
de cotare

CEnter - permite marcarea centrului unui cerc
sau arc de cerc

Continue - permite cotarea n serie

Diameter - permite cotarea diametrelor

HORizontal - permite trasarea cotelor orizontale

Leader - permite construirea liniilor de indicaie

ORdinate - permite cotarea n coordonate

RAdius - permite cotarea razelor

ROtated - linia de cot este desenat nclinat fa
de direcia de msurare

Vertical - permite trasarea de cote verticale


Exist i posibilitatea introducerii n desen a toleranelor geometrice - fig.
89, prin comanda Tolerance. n fereastra de dialog a comenzii se stabilesc
elementele privind definirea abaterilor de la forma sau profilul i poziia relativ
a suprafeelor.


Fig. 89
12.3 Aplicatii



Fig.90

Fig.91

Fig.92