Test 1

Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL

Subiectul I: Raportul sexual cu o persoan care nu a mplinit vrsta de 16 ani
1.1. Determinai momentul de consumare a infraciunii prevzute la art.174 CP RM. (3 puncte)
Infr prev la art 174 este o infr formala. Se considera consumata din momentul inceperii raportului seual! a actului de
"omosezalism sau les#ianism.
1.2.r!umentai dac este sau nu art.1"# $P R% unica soluie de cali&icare n ca'ul raportului sexual svr(it
asupra persoanei care nu a atins vrsta de 16 ani) cu consimmntul acesteia.
Su# incidenta dispozitiei art 174 din CP se af$a raportul seual! "omo sau les#! care au fost savirsite cu consimtamintul
victimei sau prin amenintarea ce i%a fost adusa acesteia de a%i distru&e sau a%i deteriora #unurile! sau prin orice alt &en
de constrin&ere % eplicita sau implicita.
'primarea consimtamintului de catre victima are in contetul infr analizate un caracter dualist( 1) consimtamintul
univoc! la a carui temei se poate afla curiozitatea! interesul material sau atractia seuala* +) consimtamintul aparent! ce
consta in neimpotrivirea victimei din cauza ca ea nu intele&e semnificatia celor ce i se intimpla.
,ltima ipoteza este vala#ila in cazul copiilor de virsta fra&eda -.%/ ani). Consimtamintul aparent al acestora nu are nici
o relevanta 0uridica! iar faptuitorul este constient de acest fapt. De aceea raportul seual! actul de "omo sau les# sav cu o
pers de virsta fra&eda tre#uie calificate potrivit lit #) din alin -1) al art 171 sau lit a) din alin 1) al art 17+ din CP. In
astfel de cazuri eista toti indicii pentru a recunoaste ca faptuitorul a profitat de imposi#ilitatea victimei de a%si eprima
vointa.
1.*.r!umentai dac a &ost sau nu con&orm scopului le!ii penale eliminarea din art.1"# $P R% a cuvintelor
+precum (i alte aciuni cu caracter sexual,.
Consideram ca nu este conforma scopului le&ii pen eliminarea din art 174 a cuvintelor( 2precum si alte aciuni cu
caracter seual2! deoarece le&ea pen apara impotriva infr( persoana! drepturile si li#ertatile acesteia! proprietatea! mediul
incon0urator! orinduirea constitutionala! suveranitatea! independenta si inte&ritatea teritoriala a RM! pacea si securitatea
omenirii! precum si intrea&a ordine de drept! precum si prevenirea sav de noi infr. In urma modificarii prevederilor art
174 prin eliminarea cuvintelor( 2precum si alte aciuni cu caracter seual2 la momentul actual suntem in prezenta unei
lacune in le&ea pen fiindca nu este prevazuta raspunderea pentru satisfacerea poftei seuale in forme perverse cu o pers
ce nu a atins virsta de 1/ ani.
Subiectul II: Pre'umia nevinoviei
2.1 -xplica i esen a principiului Pre'um iei nevinov iei. (3 puncte)
Principiul prezumiei nevinoviei reprezint o re&ul de #az a procesului penal $i unul din drepturile
fundamentale ale omului..
Prezumia nevinoviei cunoa$te o re&lementare etins 3n timp $i 3n o serie de instrumente de drept internaional.
Re&lementrile interna ionale sunt confirmate $i 3n le&islaia intern a Repu#licii Moldova 4 Constitutia RM 3n art. +1
prevede c orice persoan acuzat de un delict este prezumat nevinovat p5n c5nd vinovia sa va fi dovedit 3n mod
le&al! 3n cursul unui proces 0udiciar pu#lic! 3n cazul cruia i s%au asi&urat toate &araniile necesare aprrii sale. Codul de
procedur penal 3n art. 6 % 2Prezumia nevinoviei2 % sta#ile$te c vinovia persoanei poate fi constatat doar printr%o
"otr5re 0udectoreasc de condamnare definitiv.
'sena acestei prezumii const 3n statutul acordat #nuitului! 3nvinuitului sau inculpatului 3n cadrul procesului
penal! fiind considerat o persoan de #un credin! din acest statut rezult5nd toate &araniile puse la dispoziia lui! $i
respectarea drepturilor sale de ctre or&anele de urmrire penal sau instana de 0udecat pentru a nu 3nclca acest drept
fundamental al omului $i pentru a%i acorda $ansa $i &araniile reale de a se apra de o acuzaie in0ust sau
neproporional.
Prezumia nevinoviei cuprinde $i lipsa o#li&aiei vreunei persoane s%$i dovedeasc nevinovia sa -alin. -+) al
art. 6 din c. proc.pen. al RM). De asemenea! este recunoscut $i atri#uit dreptul recunoa$terii 3ntemeiate a persoanei ca
vinovat de sv5r$irea unei infraciuni! doar instanei de 0udecat! care nu este inut de vreun interes de serviciu ca s
acuze sau s ac"ite 3n mod preconceput o persoan.
7inovia persoanei se sta#ile$te 3n cadrul unui proces cu respectarea &araniilor procesuale! deoarece Dac
prezumia nu permite pedepsirea unui nevinovat! atunci tot ea presupune $i faptul c nici o persoan recunoscut
vinovat de sv5r$irea unei fapte penale! 3n spiritul de dreptate $i 0ustiie! nu tre#uie s rm5n nepedepsit! iar
sanciunile tre#uie s fie aplicate cu toat fermitatea $i severitatea 3n raport cu &ravitatea infraciunilor sv5r$ite.
2.2 .enerali'a i constat rile $-/0 n cau'a Popovici vs %oldova. (5 puncte)
Petru Popovici! cunoscut ca Micu -8reclamantul2). 9n anii +::: $i +::1! reclamantul $i un &rup din alte zece
persoane au fost 3nvinuii de faptul c erau mem#ri ai unei or&anizaii criminale $i c au comis mai multe infraciuni!
inclusiv zece omoruri $i treisprezece tentative de omor. Reclamantul a fost reinut $i plasat 3n detenie la 1+ noiem#rie
+::1.
;a ++ octom#rie +::+! $apte mem#ri ai or&anizaiei au fost condamnai de ctre Curtea Suprem de <ustiie
printr%o "otr5re irevoca#il la pedepse cu 3nc"isoarea variind 3ntre zece ani $i deteniune pe via. Reclamantul $i ali
trei co%acuzai -R.! S. $i =.D.) au fost 0udecai separat.
Reclamantul a fost 3nvinuit de crearea $i conducerea unei or&anizaii criminale. 9n calitatea sa de or&anizator $i
conductor al or&anizaiei! el a fost acuzat de tentativ de omor a cinci persoane* omorul a trei persoane* lipsirea de
li#ertate fr temei le&al a trei persoane $i pstrarea armelor de foc. De asemenea! el a fost acuzat personal de folosirea
documentelor false* pstrarea $i folosirea armelor de foc* $anta0* furt $i pstrarea su#stanelor narcotice.
9n timpul procedurilor 3n faa primei instane! acuzarea a renunat la 3nvinuirile referitoare la dou tentative de
omor.
9n luna martie +::1! Secretarul Consiliului Suprem de Securitate al Repu#licii Moldova! dl 7aleriu =ur#ulea! a
dat un interviu unui ziar de lim# rus 3n care el a declarat! inter alia: 8>amenii liderului celei mai mari or&anizaii
criminale % Micu % au 3ntreprins cele mai ener&ice 3ncercri pentru a%l eli#era pe acesta de su# arest $i doar implicarea
personal a Pre$edintelui a curmat aceste 3ncercri.2
;a 7 octom#rie +::1! Curtea de ?pel C"i$inu l%a ac"itat pe reclamant de toate capetele de acuzare din cauza
lipsei pro#elor. Curtea de ?pel l%a ac"itat pe reclamant de toate acuzaiile $i a dispus eli#erarea lui din detenie.
;a aceea$i dat! 7 octom#rie +::1! reclamantul a fost reinut la u$a slii de 0udecat de ctre polii$ti de la
Direcia =eneral de Com#atere a Crimei >r&anizate $i Corupiei a Ministerului ?facerilor Interne -8D=CC>C2) $i
plasat 3n detenie. ? doua zi a fost condamnat la treizeci de zile de arest administrativ pentru nesu#ordonarea cu rea%
voin cererii le&itime a cola#oratorului poliiei! opunerea de rezisten cola#oratorului poliiei $i pentru ultra&ierea
cola#oratorului poliiei! contrar articolelor 174! 174@. $i 174@/ ale Codului cu privire la contraveniile administrative. Se
pare c! 3n timpul procedurilor administrative! reclamantul nu a fost asistat de un avocat.
;a / noiem#rie +::1! dup epirarea perioadei de treizeci de zile de arest administrativ! reclamantul nu a fost
eli#erat! ci a fost reinut din nou! fiind acuzat de o nou infraciune de $anta0.
;a A noiem#rie +::1! <udectoria Buiucani a emis un mandat de arestare pe numele reclamantului pe un termen
de zece zile.
Reclamantul a fost condamnat dup cum urmeaz(
Pentru crearea $i conducerea unei or&anizaii criminale % la douzeci $i patru ani de 3nc"isoare*
Pentru tentativ de omor sv5r$it 3n calitatea sa de or&anizator $i conductor al or&anizaiei criminale % la
optsprezece ani de 3nc"isoare*
Pentru omor sv5r$it 3n calitatea sa de or&anizator $i conductor al or&anizaiei criminale % la deteniune pe via*
Pentru lipsirea de li#ertate fr temei le&al sv5r$it 3n calitatea sa de or&anizator $i conductor al or&anizaiei
criminale % la patru ani de 3nc"isoare*
Pentru deinerea de acte de identitate false % la trei ani de 3nc"isoare*
Pentru furtul unei ma$ini % la doisprezece ani de 3nc"isoare*
Pentru $anta0 % la treisprezece ani de 3nc"isoare*
Pentru pstrarea su#stanelor narcotice % la doi ani de 3nc"isoare*
9n #aza principiului a#sor#iei pedepsei mai u$oare de pedeapsa mai &rav! el a fost condamnat irevoca#il la
deteniune pe via.
8>rice persoan acuzat de o infraciune este prezumat nevinovat p5n ce vinovia sa va fi le&al sta#ilit.2
PR'CIDS? 7I>;?R' ? ?RCIC>;,;,I / E + ?; C>D7'DFI'I
Reclamantul a susinut c declaraia dlui =ur#ulea! precum c el era conductorul unei or&anizaii criminale!
fcut 3nainte ca el s fie condamnat! a constituit o 3nclcare a dreptului su de a fi prezumat nevinovat.
Potrivit =uvernului! declaraia dlui =ur#ulea nu putea fi interpretat ca acuz5ndu%l pe reclamant de faptul c el
era conductorul unei or&anizaii criminale! deoarece numele Micu a fost folosit ca nume al or&anizaiei criminale $i nu
ca nume al reclamantului. Dac dl =ur#ulea ar fi dorit s fac referire la reclamant! el ar fi folosit numele Petru
Popovici. =uvernul a parafrazat declaraia dlui =ur#ulea 3n felul urmtor( 8reprezentanii celei mai mari or&anizaii
criminale % MIC, % au 3ntreprins 3ncercri foarte ener&ice de a%l eli#era pe Petru Popovici din detenie.2 'l a susinut c
acesta era sensul corect al declaraiei contestate.
Curtea reaminte$te c prezumia de nevinovie &arantat de articolul / E + al Conveniei este unul dintre
elementele unui proces ec"ita#il prevzut de articolul / E 1. ?ceasta ar fi 3nclcat dac o declaraie a unui funcionar
pu#lic cu privire la o persoan acuzat de o infraciune ar reflecta opinia c ea este vinovat 3nainte ca acest lucru s fie
le&al sta#ilit. 'ste suficient! c"iar $i 3n lipsa unei constatri formale! eistena unui contet care s su&ereze c
funcionarul consider persoana acuzat vinovat. 9n aceast privin! Curtea su#liniaz importana ale&erii cuvintelor
de ctre funcionarii pu#lici 3n declaraiile lor 3nainte ca o persoan s fie 0udecat $i &sit vinovat de comiterea unei
infraciuni -a se vedea DaGtaras v. ;it"uania! nr. 4+:A.@A6! E 41! 'CHR +:::%I).
Curtea noteaz c prile nu contest faptul c reclamantul era cunoscut de pu#lic su# numele Micu. Dup
eaminarea atent a declaraiei ori&inale a dlui =ur#ulea $i a traducerii ei 3n lim#a en&lez -a se vedea para&raful 1: de
mai sus)! Curtea conc"ide c am#ele su&ereaz! 3n mod clar! c dl =ur#ulea 3l considera pe reclamant ca fiind vinovat
de faptul c el era conductorul unei or&anizaii criminale. Cotu$i! c"iar presupun5nd faptul c numele Micu a fost
folosit ca denumire a or&anizaiei criminale $i nu ca nume al reclamantului! dup cum a su&erat =uvernul! rezultatul
rm5ne acela$i. > declaraie c o or&anizaie criminal poart numele cuiva constituie o acuzaie implicit c purttorul
iniial al numelui -persoana) este 3ntr%un fel implicat 3n or&anizaie. 9n caz contrar! pentru or&anizaie pur $i simplu nu ar
eista motive de a%i purta numele. Prin urmare! declaraia dlui =ur#ulea a fost! 3n mod clar! o declaraie cu privire la
vinovia reclamantului! care! mai 3nt5i de toate! a 3ncura0at pu#licul s%l considere pe acesta vinovat $i! 3n al doilea
r5nd! a pre0udecat aprecierea faptelor de ctre autoritatea 0udiciar competent. Prin urmare! a avut loc o violare a
articolului / E + al Conveniei.
2.* preciai n ce msur instituia acordului de recunoa(tere a vinoviei se con&ormea' cu pre'umia de
nevinovie
Test 2
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: 1tmarea intenionat !rav a inte!ritii corporale sau a sntii
1.1. Reproducei cinci exemple de vtmri !rave periculoase pentru via.
a. arsuri termice de &radul III I7! cu leJarea a maii mult de 1.K din suprafaa corpului! arsuri de &radul II a peste
+:K din suprafaa corpului! arsuri de &radul II! cu cu antrenarea a mai mult de 1:K din suprafaa corpului!
precum $i arsurilr cu o suprafa mai mic! dar asociate cu un $oc &rav.
#. ;eziuni 3nc"ise ale re&iunii cervicale a mduvei spinrii.
c. Lracturi desc"ise lae craniului! inclusiv fr lezarea creierului $i a mem#ranelor menin&iene.
d. ;eziuni 3nsoite de $oc &rav sau de o "emora&ie a#undent intern sau etern ce antreneaz un colaps
e. ;ezarea unui vas san&vin mare( aort! artele! su#claviculare! ailare! #ran"iale! cu#itale! iliace! femurale!
poplitee! precum $i a venelor ce le 3nsiesc.
f. Contuzie cere#ral &rav cu sau fr compresia creierului! contuzia cere#ral medie 3nsoit de semne o#ictive de
afectare #ul#ar.
1.2 /emonstrai lipsa de necesitate n cali&icarea suplimentar con&orm art.*2341 +Tortura, din $odul penal)
n ca'ul vtmrii intenionate !rave svr(ite prin tortur 5lit.e6 alin.2 art.171 $P R% 6.
Producerea durerii sau a suferinei dep$e$te latura o#iectiv a infr prevzute la art. 1.1 CP precum $i a altor
infraciuni care presupun cauzarea unui pre0udiciu sntii persoanei. De la aceast re&ul face ecepie alin. + lit. e)
art 1.1 $i lit f alin + art 1.+. 9n le&tur cu infr de tortur! a fost cauzat vtmarea% &rav! medie 4 a inte&ritii
corporale sau snt3i! se impune calificarea conform art. 1.1! 1.+ $i a art. 1:A@1. 9n cazul dat pluralitatea de urmri
pre0udicia#ile implic pluralitatea de infr su# forma concursului de infr. Du se 3ncalc principiul non #is in idem!
3ntruc3t pre0udicul cauzat sntii ecede cadrul infraciunii de tortur. 9n acela$i timp! 3n astfel de ipoteze! din
calificare se vor eclude circumstanele a&ravante sta#ilite la lit e) alin + art 1.1 sau la lit f alin + art 1.+. 9n concurs
cu aceste prevederi a&ravante $i art 1:A@1 se va 3nclca principiul non #is in idem. Infr de la art 1.1 lit e alin + !
presupune producerea durerii sau suferinei fizice ori psi"ice! iar relaiile cu privire la inte&ritatea fizic sau psi"c a
persoanei tre#ue considerate ca o#iect 0uridic secundar al acestor infr. 9n cazul acestei infr! durerea sau suferina fizic
ori psi"ic! apare 3n calitate de urmare pre0udicia#il secundar. Prin aceasta infr de la art 1.1 lit e alin se deose#e$te
de infr de la art 1:A@1! durerea sau suferina puternic! fizic sau psi"ic! reprezint unica urmare pre0udicia#il.
1.*r!umentai dac este sau nu oportun meninerea circumstanei a!ravante +repetat, care a &ost prev'ut
la 5lit.a6 alin.5*6 art.171 $P R%6.
De facto! repetarea infraciunii reprezint o pluralitate de infraciuni! iar de iure! repetarea infraciunii este tratat ca
infraciune unic. Reie$ind din prevederile Codului penal! 3n cazul concursului de infraciuni! fiecare infraciune
sv3r$it este pasi#il de calificare 3n mod independent. 9n ipoteza repetrii infraciunii! toate faptele sv3r$ite sunt
cuprinse de calificarea potrivit unei sin&ure norme! dac repetarea o formeaz infraciuni identice. Dac 3ns repetarea o
formeaz infraciuni omo&ene! atunci le&iuitorul cere aplicarea concomitent a re&ulilor repetrii infraciunii $i a
re&ulilor concursului de infraciuni. Conceptual este incorect ca persoanele ce au sv3r$it numai dou infraciuni $i cele
ce au sv3r$it mult mai multe infraciuni s fie tratate identic. Propunem ecluderea conceptului de repetare a
infraciunii din Codul penal! ceea ce va contri#ui efectiv la o mai #un difereniere a rspunderii penale $i la sta#ilirea
mai ec"ita#il a pedepsei. ?ceasta nu 3nseamn c optm pentru adoptarea sistemului de cumul total de pedepse 3n lipsa
unei limite pentru cuantumul pedepsei! aplicat! de eemplu! 3n S,?. Mecanismul aplicrii pedepsei 3n cazul unui
concurs de infraciuni! sta#ilit 3n Codul penal! s%ar preta cu succes $i 3n ipoteza ecluderii repetrii infraciunii din le&ea
penal. 'cluderea acestui concept are drept efect revizuirea a 76 de articole din partea special a Codului penal.
Subiectul II: Respectarea drepturilor) libertilor (i demnitii umane
2.1 Expunei conceptee !e to"tu"# i t"$t$%ent inu%$n o"i !e&"$!$nt. (3 puncte)
Cortura( tratament inuman av5nd drept scop o#inerea informaiei sau a unor mrturisiri! sau aplicarea unei pedepse.
Cratamentul sau pedeapsa inuman( tratament de natur s provoace 3n mod deli#erat &rave suferine mintale sau
fizice! care! 3n aceste situaii particulare! nu se pot 0ustifica. Cratament de&radant( tratament care umile$te 3n mod
&rav individul 3n faa altora sau care 3l determin s acioneze 3mpotriva voinei ori a con$tiinei sale.
2.2 An$i'$i con(t$t#"ie CEDO )n c$u'$ Co"($co* cont"$ +o!o*ei. (5 puncte )
In #aza eaminarilor! comisia a a0uns la concluzia ca domnul Corsacov a suferit leziuni corporale su# forma de vinatai
pe fata -oc"iul drept! urec"ea dreapta si #uze) si pe talpa piciorului* o trauma la cap si contuzie* otita media acuta post%
traumatica la urec"ea dreapta si otita a&no&enica la urec"ea stin&a cu "ipoacuzie #ilaterala.
;eziunile corporale ale reclamantului au necesitat tratament medical de lun&a durata si pot fi calificate ca mai putin
&rave.
C'D> a decis
-a) ca statul pirit sa ac"ite reclamantului! in decurs de trei luni de la data la care "otarirea devine definitiva in
conformitate cu articolul 44 E+ al Conventiei +:.::: 'uro -douazeci de mii de 'uro) in calitate de pre0udiciu moral si
1.::: 'uro -o mie de 'uro) in calitate de costuri si c"eltuieli! care sa fie convertite in valuta nationala a statului pirit la
rata aplica#ila la data eecutarii "otaririi! plus orice taa care ar putea fi incasata*
-#) ca dupa epirarea celor trei luni mentionate mai sus pina la eecutarea "otaririi va fi ac"itata o do#inda la sumele de
mai sus la o rata e&ala cu rata minima de imprumut a Bancii Centrale 'uropene pe parcursul perioadei de penalitate plus
trei procente*
2.3 E*$u$i o,i&$iie po'iti*e i ne&$ti*e $ (t$tuui )n contextu $"t. 3 CEDO. (- puncte)
Test *
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: $ontrabanda
1.1. Identi&icai momentul de consumare a in&raciunii de contraband 5art.2#8 $P R%6.
Infraciunea de la art +46 este una formal ea se consider consumat din momentul(
a. trecerii de facto a frontierii vamale a RM
#. din momentul depunerii declaraiei vamale sau al efecturii altor operaiuni vamale care denot intenia de a
introduce sau scoate #unuri.
c. 9n cazul nereturnrii pe teritoriul vamal a RM a valorilor culturale scoase din ar! 3n cazul 3n care 3ntoarecerea
lor este o#li&atorie! contra#anda se consider consumat din momentul epiirrii termenului de 3ntoarecere a valorilor
culturale! st#ilit 3n actele corespunztoare.
1.2. r!umentai care este soluia de cali&icare corect n ca'ul expedierii substanelor narcotice peste
&rontiera vamal a Republicii %oldova) dac &ptuitorul nu urmre(te scopul de nstrinare:
1) alin.-+) art.+17 CP RM*
+) alin.-+) art.+46 CP RM*
1) alin.-+) art.+17 $i alin.-+) art.+46 CP RM.
Prin epediere se are 3nvedere trimiterea su#stanelor narcotice dintr%un loc 3n altul prin po$t sau #a&a0 fr
participarea nemi0locit a epeditorului. ?lin.-+) art.+46 CP RM se prezint ca o norm special 3n raport cu alin.-+)
art.+17 CP RM. 9n concluzie! epedierea su#stanelor narcotice sau psi"otrope peste frontiera vamal a Repu#licii
Moldova urmeaz a fi calificat potrivit alin.-+) art.+46 CP RM! fr calificarea suplimentar conform alin.-+) art.+17
CP RM.
1.*. Decidei asupra corectitudinii urmtoarei formulri din Hotr3rea Plenului Curii Supreme de <ustiie! nr.. din
+4.1+.+:1: 8Privind practica 0udiciar 3n cauzele referitoare la contra#and! esc"ivarea de la ac"itarea plilor
vamale $i contraveniile vamaleM( 8Dac persoana! elud3nd controlul vamal sau tinuind de el! trece peste
frontiera Repu#licii Moldova valut strin! care! 3n realitate! este fals! aciunile acestei persoane tre#uie
calificate doar conform art.+1/ CP RM 4 fa#ricarea sau punerea 3n circulaie a #anilor fal$i sau a titlurilor de
valoare falseM. (7 puncte)
Subiectul II: Inviolabilitatea persoanei
2.1. /e&inii conceptul de limitare a libertii (i indicai condiiile n care limitarea libertii n cadrul procesului
penal este considerat le!al. 5* puncte6
Se consider limitare de li#ertate orice situaie 3n care o persoan nu poate s se deplaNseze li#er fie din cauza! c i%a
fost aplicat fora 3n acest sens -3nc"iderea 3ntr%o celul etc.)! fie 3n urma unei o#li&aii le&ale de a se supune unor
indicaii fcute de un a&ent al le&ii far aplicarea forei -ordonarea de ctre un poliist de a nu prsi un loc sau de a
mer&e 3ntr%un loc anume).
;imitarea li#ertii individuale a persoanei poate avea loc numai ca urmare a unei decizii luate de o instan
0udectoreasc! ecepie fc5nd cazurile de reinere a persoanei de ctre or&anul de urmrire penal! reinere care nu
poate dep$i termenul de 7+ de ore.
Privarea de li#ertate poate avea loc pe perioade strict sta#ilite fie 3n le&e! fie 3n "otr5rea 0udectoreasc.
C"iar dac privarea de li#ertate este 0ustificat! ea este ile&al dac a fost fcut cu 3nclcarea procedurii sta#ilite de
reinere sau arestare.
Persoanei reinute sau arestate tre#uie s i se aduc imediat la cuno$tin dreptuNrile sale $i motivele reinerii sau
arestrii! circumstanele faptei! precum $i 3ncadrarea 0uridic a aciunii de sv5r$irea creia ea este #unit sau 3nvinuit!
3n lim#a pe care o 3nele&e! 3n prezena unui aprtor ales sau care acord asisten 0uridic &arantaNt de stat.
Respectarea acestei proceduri ar permite persoanei private de li#ertate s evalueze situaia sa $i metodele le&ale pe care
poate s le foloseasc pentru a contesta privarea de li#ertate.
> ultim cerin pentru asi&urarea le&alitii privrii de li#ertate ine de condiiile deinerii. >rice persoan reinut sau
arestat tre#uie tratat cu respectarea demnitii umane* ea nu poate s fie supus violenei! ameninrilor sau unor
metode care ar afecNta capacitatea ei de a lua decizii $i de a%$i eprima opiniile. >rice aciune procesual care aduce
atin&ere inviola#ilitii persoanei -perc"eziia! eaminarea corporal etc.) poate s fie efectuat fr consimm5ntul
persoanei numai 3n cazurile $i condiiile stipulate de le&e
2.2. .enerali'ai constatrile $t-/0 n cau'a Stepuleac vs %oldova. (5 puncte)
Stepue$c T$nt$.
+ retineri
1 retinere nu a verificat daca plin&erea nu era a#uziva
? +%a retinere in plin&ere nu era numele lui stipuleac dar a aparut in ordonanta de invinuire
Banuiala rezona#ila. In plin&erea a doua persoana numele a fost indicat la su&estia oup. In sedinta a declarat
2.* -stimai existena lacunelor n le!islaia procesual penal n materia arestului preventiv (i alternativelor
la arest. 5" puncte6
Test #
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Provocarea ile!al a avortului
1.1. /eterminai condiiile n care persoana) care are studii medicale superioare speciale) poate &i
tras la rspundere con&orm art.173 $P R%.
% 3n afara instituiilor medicale sau ca#inetelor medicale autorizate 3n acest scop.% acest lucru presupune c 3n
conformitate cu prevedrile le&ii cu privire la ocrotirea sntii! operaia de 3ntrerupere a sarcinii poate fi efectuat
numai 3n instituii medico%sanitare pu#lice. ?$adar! 3ntreruperea cursului sarcinii efectuat 3n afara unor astefel de
instituii! intr su# incidena art. 1.A.
% 3n cazul sarcinii ce dep$e$te 1+ sptm3ni! 3n lipsa indicaiilor medicale! sta#ilite de Ministerul Sntii*) 3n
cazul contraindicaiilor medicale pentru efectuarea unei asemenea operaii*% este necesar de specificat c re&ula
privitoare la aceast situaie este sta#ilit 3n le&ea ocrotirii sntii! potrivit crei operaia de 3ntrerupere a sarcinii poate
fi efectuat p3n la sf3r$itul primelor 1+ sptm3ni de sarcin. Modul de efectuare a acestor operaii dup primele 1+
sptm3ni este sta#ilit numai 3n ordine de ecepie! de ctre Min Sntii.
% 3n condiii antisanitare% condiiile sanitare sunt sta#ilte prin dispoziiile le&ii privind asi&urarea sanitaro%
epidemolo&ic a populaiei.
1.2. /eterminai trei deosebiri dintre in&raciunea de provocare ile!al a avortului (i vtmarea
intenionat !rav a inte!ritii corporale sau a sntii) care a condus la ntreruperea sarcinii.
% Su#iectul infraciunii prevzute la art 1.A este persoana fizic responsa#il! care la momentul comiterii infr. ?
3mplinit 1/ ani iar la infr de la art 1.1 %14 ani.
% ;atura o#iectiv a infr de la art 1.A se poate manifesta numai prin aciune! iar la art 1.1 poate avea loc $i prin
inaciune.
% ;a art 1.A nu eist victima infr iar la cea de la art. 1.1 eist 4 orice persoan aflat 3n via cu condiia s nu
fei 3nsi fptuitorul.
% ;atura su#iectiv a infr de la art 1.A se eprim su# intenie direct -numai) iar la art 1.1 poate fi $i indirect.
1.*. /ecidei asupra oportunitii prevederii rspunderii penale pentru &apta &emeii care9(i provoac
avortul.: /e concreti'at sin!ur ei sau prin intermediul cuiva.
> provocare a ile&al a avortului consider c nu poate avea drept rezultat a sancionare penal a acesteia din
considerentul c ocrotirea le&ii penale este 3ndreptat spre relaiile dintre persoane! nu 3ns spre actele care nu ies din
sfera vieii intime! individuale! acte care nu atin& nici o relaie social.
Subiectul II: si!urarea dreptului la aprare
2.1. nali'ai mecanismele procesuale de asi!urare a dreptului la aprare. (3 puncte)
/reptul de aprare nu tre#uie redus doar la asistena aprtorului. Dreptul de aprare const 3n totalitatea
prero&ativelor! facultilor $i posi#ilitilor pe care! potrivit le&ii! le au 0ustiia#ilii pentru aprarea intereselor lor.
?sistena aprtorului este unul din componentele dreptului de aprare $i se realizeaz prin darea de sfaturi $i 3ndrumri!
3ntocmirea de cereri $i demersuri.
Codul de procedur penal al Republicii Moldova prevede urmtoarele mecanisme procesuale de asi&urare a
dreptului la aprare(
O o#li&aia statului de a asi&ura dreptul la aprare! 3n tot cursul procesului penal! prilor -#nuitului! 3nvinuitului!
inculpatului! prii vtmate! prii civile! prii civilmente responsa#ile) de a fi asistate sau! dup caz! reprezentate de
un aprtor ales sau! 3n caz de necesitate! asistai &ratuit de ctre un avocat care acord asisten 0uridic &arantat de
stat.
O Persoana are dreptul s fie informat 3n cel mai scurt termen! 3ntr%o lim# pe care o 3nele&e $i de o maniera
detaliat asupra naturii $i cauzei acuzaiei aduse 3mpotriva sa.
O s dispun de timpul $i de 3nlesnirile necesare pre&tirii aprrii sale. ?cest drept implic toate aciunile
3ndreptate spre aprarea persoanei! inclusiv acceptarea sau nu a audierii.
O Prima $i urmtoarele audieri urmeaz s fie realizate 3n prezena aprtorului ales sau un avocat care acord
asisten 0uridic &arantat de stat.
O Persoana poate s dispun de consultaii cu avocatul su far limit de timp! c"iar $i p5n la audierea ei 3n
calitate de #nuit.
O >r&anele de urmrire penal sunt o#li&ate! 3n virtutea principiului oficialitii! s ai# 3n vedere din oficiu toate
aspectele care sunt 3n favoarea prii.
O Procedura interzice or&anului de urmrire penal s refuze participarea avocatului la audierea martorului sau
prii vtmate. Mai mult! acest drept pentru martor 3mpiedic folosirea 3mpotriva sa a informaiei pe care o depune! 3n
cazul 3n care poate deveni #nuit sau 3nvinuit pe dosar.
O ?lin. 7 al art. /1 interzice intero&area 3n calitate de martor a persoanei fa de care eist anumite pro#e c a
sv5r$it o infraciune.
O Codul de procedur penal prescrie o#li&aia or&anului de urmrire penal $i a instanei de 0udecat de a
asi&ura participanilor la procesul penal deplina eercitare a drepturilor lor procesuale 3n condiiile prevzute de le&ea
procesual.
O procedura interzice or&anului de urmrire penal s refuze participarea avocatului la audierea martorului sau
prii vtmate. Mai mult! acest drept pentru martor 3mpiedic folosirea 3mpotriva sa a informaiei pe care o depune! 3n
cazul 3n care poate deveni #nuit sau 3nvinuit pe dosar
O 'ste interzis! de asemenea! orice amestec 3n activitatea persoanelor care eercit aprarea 3n limitele le&ale.
O <urisprudena Ct.'D> recunoa$te dreptul persoanelor la o comunicare nestin&"erit cu avocatul lor 3ntre patru
oc"i. 'cep ie fiind doar c5nd eist aciuni temeinice pentru a # nui avocatul c a#uzeaz de situaia sa profesional!
acion5nd 3n secret 3n 3nele&ere cu clientul su pentru a ascunde sau distru&e pro#e sau o#strucion5nd 3n mod serios
mersul 0ustiiei.
O Cot Curtea! a apreciat c interzicerea trimiterii unei scrisori de la un prizonier ctre avocatul lui constituie o
3nclcare a art. / -1) al C'D>.
O Dreptul de aprare implic $i dreptul persoanei de a se apra sin&ur! c. proc.pen. al RM sta#ile$te acest drept ca
pe unul principal! deoarece impunerea unui aprtor 3n mod forat ar 3nclca 3nsu$i principiul dreptului de aprare.
O c. proc.pen.! prevede cazurile de participare o#li&atorie a aprtorului 3n cauza penal(
%c5nd aceasta o cere #nuitul! 3nvinuitul! inculpatul*
% c5nd persoana nu se poate apra sin&ur din cauza unor afeciuni fiziolo&ice sau mintale*
% c5nd #nuitul! 3nvinuitul! inculpatul nu cunoa$te lim#a de procedur! este militar 3n termen! este
minor! c5nd i se 3ncrimineaz o infraciune &rav! deose#it de &rav sau ecepional de &rav $i alte cazuri prevzute de
art. /A c. proc.pen. al RM.
% c5nd interesele 0ustiiei o cer
% asi&urarea o#li&atorie a prezenei aprtorului tre#uie s fie real $i nu formal.
O ?vocatu are dreptul s prezinte documente sau alte mi0loace de pro#! pentru a fi neate la dosarul penal $i
cercetate 3n $edina de 0udecat!
O s ia cuno$tin de procesele%ver#ale ale aciunilor efectuate cu participarea lui $i s cear completarea lor sau
includerea o#ieciilor sale 3n procesele%ver#ale respective!
O s participe la $edinele de 0udecat 3n prim instan! 3n apel! 3n recurs! precum $i la 0udecarea cauzei pe cale
etraordinar de atac!
O s primeasc &ratuit copii de pe "otr3rile care se refer la drepturile $i interesele persoanei pe care o apr!
O s depun pl3n&eri 3mpotriva aciunilor $i "otr3rilor or&anului de urmrire penal! precum $i s atace sentina
sau orice alt "otr3re 0udectoreasc final 3n cauza respectiv.
2.2. .enerali'ai constatrile $t-/0 n cau'a $astrave vs %oldova. (5 puncte)
?ndrei Castravet 3n mai +::.! a fost reinut de Centrul pentru Com#aterea Crimelor 'conomice $i a Corupiei
-CCC'C)! fiind 3nvinuit de delapidare. 'l avea studii universitare! nu avea antecedente penale! era an&a0at $i avea un
domiciliu permanent.
;a +7 mai +::.! 0udectorul de instrucie de la <udectoria Buiucani a emis un mandat de arestare preventiv a
reclamantului pe un termen de 1: zile.
Reclamantul a atacat aceast 3nc"eiere! susin5nd inter alia c #nuielile 3n privina lui erau ne3ntemeiate! c el nu
avea nicio intenie s se ascund sau s 3mpiedice 3n vreun fel desf$urarea urmririi penale $i c el era &ata s
coopereze cu or&anul de urmrire penal.
;a 1 iunie +::.! recursul reclamantului a fost respins de ctre un complet din trei 0udectori ai Curii de ?pel
C"i$inu.
Reclamantul a fost deinut 3n Izolatorul de Detenie Provizorie al CCC'C. Camera pentru 3ntrevederi dintre
avocai $i deinui avea un perete din sticl care%i separa.
Din foto&rafiile prezentate de =uvern! se pare c 3n camera pentru 3ntrevederi dintre avocai $i clieni! din cadrul
Izolatorului de Detenie Provizorie al CCC'C! spaiul prevzut pentru deinui este separat de restul camerei printr%o
u$ $i un &eam. ?parent! &eamul este fcut din dou #uci de sticl. ?m#ele #uci de sticl au &uri mici care au fost
fcute cu un #ur&"iu* totu$i! &urile nu coincid! a$a c nimic nu poate fi transmis prin &eam. Mai mult! 3ntre cele dou
#uci de sticl ale &eamului eist o plas dens de culoare verde fcut fie din s5rm su#ire! fie din plastic! care
acoper toat poriunea perforat a &eamului. Se pare c acolo nu eist un spaiu pentru transmiterea documentelor
dintre avocat $i client.
Instanele 0udectore$ti naionale s%au pronunat asupra pl5n&erilor privind lipsa confidenialitii 3n camera
pentru 3ntrevederi dintre avocai $i clieni din Izolatorul de Detenie Provizorie al CCC'C 3n cauzele lui Modrc
-cererea nr. 14417@:.) $i Sarban -citat mai sus). ;a + noiem#rie +::4! un 0udector al <udectoriei Buiucani a indicat
autoritilor CCC'C s scoat peretele de sticl care separ avocaii de clienii lor* autoritile CCC'C au refuzat 3ns
s se conformeze "otr5rii 0udectore$ti.
;a 1 decem#rie +::4! acela$i 0udector a revocat "otr5rea sa din + noiem#rie +::4! declar5nd c! 3ntre timp! ea a
fost informat de administraia CCC'C c nu eist dispozitive de interceptare montate 3n peretele care separ avocaii
de clienii lor $i c acest perete este necesar pentru a asi&ura securitatea deinuilor.
9ntre 1 $i 1 decem#rie +::4! Baroul ?vocailor din Repu#lica Moldova a or&anizat o alt &rev! refuz5nd s
participe la orice proceduri 3n le&tur cu persoanele deinute 3n Izolatorul de Detenie Provizorie al CCC'C! p5n c5nd
administraia va fi de acord s asi&ure avocailor camere pentru 3ntrevederi confideniale cu clienii lor. Cerinele
Baroului ?vocailor au fost respinse -a se vedea Sarban, citat mai sus! E 1+/).
;a +/ martie +::.! Baroul ?vocailor din Repu#lica Moldova a or&anizat o reuniune la care Pre$edintele
Baroului ?vocailor $i un alt avocat au informat participanii la reuniune c ei au fcut parte! 3mpreun cu reprezentani
ai Ministerului <ustiiei! dintr%o comisie care a inspectat Izolatorul de Detenie Provizorie al CCC'C. Pe parcursul
inspeciei! ei au cerut ca peretele de sticl s fie scos pentru a verifica dac acolo nu sunt dispozitive de interceptare. 'i
au su#liniat c era necesar de a scoate doar c5teva $uru#uri $i au propus ca toate c"eltuielile de verificare s fie
acoperite de Baroul ?vocailor. ?dministraia CCC'C a respins propunerea.
Reclamantul! a pretins! 3n temeiul articolului 6 al Conveniei! c conversaiile cu avocatul su au fost purtate prin
intermediul unui perete de sticl $i au fost ascultate sau posi#il c"iar interceptate $i c autoritile nu i%au asi&urat
condiii adecvate pentru conversaii confideniale cu avocatul su..
precierea $urii
9n ceea ce prive$te o#iecia =uvernului cu privire la eaminarea acestei pretenii prin prisma articolului . E 4 al
Conveniei! Curtea repet c ea este prima autoritate care decide ce calificare urmeaz a fi dat 3n drept faptelor unei
cauze -a se vedea para&raful +1 de mai sus). Deoarece reclamantul a pretins! 3n esen! c datorit peretelui de sticl din
camera pentru 3ntrevederi 3ntre avocai $i clieni el nu a putut discuta 3n mod confidenial cu avocatul su despre
c"estiuni cu privire la procedurile le&ate de dreptul lui la li#ertate! Curtea consider c 3n aceast cauz cel mai potrivit
articol este articolul . E 4.
S%a constatat c &araniile prevzute de articolul / cu privire la accesul la un avocat sunt aplica#ile procedurilor
habeas corpus -a se vedea! spre eemplu! inter!erp v. the "etherlands, "otr5re din +4 octom#rie 1A7A! Seria ? nr.
11! E /:). 9n #oua$ar v. #el%iu$ -"otr5re din +A fe#ruarie 1A66! Seria ? nr. 1+A! E /:)! Curtea a constatat c este
esenial nu numai ca persoana 3n cauz s ai# posi#ilitatea s fie audiat 3n persoan! dar $i ca ea s #eneficieze de
asistena efectiv a avocatului su.
Sarcina Curii 3n aceast cauz este s decid dac reclamantul a putut s primeasc asisten efectiv de la
avocatul su astfel 3nc5t aceste cerine s fie satisfcute.
,nul din elementele c"eie ale unei reprezentri efective de ctre un avocat a intereselor clientului su este
principiul conform cruia confidenialitatea informaiei transmis 3ntre ei tre#uie s fie prote0at. ?cest privile&iu
3ncura0eaz o comunicare desc"is $i onest 3ntre clieni $i avocai. Curtea reaminte$te c ea a constatat anterior c
comunicarea confidenial dintre o persoan $i avocatul su este prote0at de Convenie! reprezent5nd o &aranie
important a dreptului unei persoane la aprare.
9ntr%adevr! dac un avocat nu poate s comunice cu clientul su $i s primeasc de la acesta instruciuni
confideniale fr a fi suprave&"eai! asistena sa ar pierde mult din utilitate! pe c5nd Convenia a fost &5ndit pentru a
&aranta drepturi care sunt practice $i efective.
Curtea consider c o in&erin 3n privile&iul avocat%client $i! astfel! 3n dreptul deinutului la aprare! nu cere 3n
mod necesar ca o interceptare sau ascultare s ai# loc. 9n opinia Curii! o suspiciune verita#il! #azat pe motive
rezona#ile precum c discuia lor a fost ascultat! poate fi suficient pentru a limita eficacitatea asistenei pe care
avocatul ar putea s%o ofere. > astfel de suspiciune! 3n mod inevita#il! ar in"i#a o discuie li#er dintre avocat $i client $i
ar afecta dreptul persoanei deinute de a contesta! 3n mod efectiv! le&alitatea deteniei sale.
Prin urmare! Curtea tre#uie s sta#ileasc dac reclamantul $i avocatul su au avut o suspiciune verita#il! #azat
de motive rezona#ile precum c discuia lor 3n camera pentru 3ntrevederi dintre avocai $i clieni din cadrul CCC'C nu a
fost confidenial. Din o#servaiile reclamantului! se pare c suspiciunea precum c discuiile lui cu avocatul su ar fi
fost interceptate a fost verita#il. Curtea! de asemenea! va analiza dac un o#servator o#iectiv! imparial $i informat ar
putea s cread c 3n camera pentru 3ntrevederi din cadrul CCC'C discuiile dintre avocai $i clieni sunt interceptate
sau ascultate.
Curtea noteaz c pro#lema cu privire la pretinsa lips a confidenialitii conversaiilor dintre avocai $i clieni
din Izolatorul de Detenie Provizorie al CCC'C a constituit o c"estiune de 3n&ri0orare serioas pentru 3ntrea&a
comunitate a avocailor din Repu#lica Moldova pentru o perioad lun& de timp $i c acest lucru a constituit c"iar cauza
unei &reve or&anizate de Baroul ?vocailor din Repu#lica. Cererile Baroului de a verifica prezena dispozitivelor de
interceptare 3n peretele de sticl au fost respinse de ctre administraia CCC'C $i se pare c acest lucru a 3ntrit
suspiciunea avocailor. > astfel de 3n&ri0orare $i protestul Baroului ?vocailor! 3n opinia Curii! ar fi suficient pentru a
&enera du#ii despre confidenialitate 3n mintea unui o#servator o#iectiv.
Cotu$i! el a prezentat mai multe eemple 3n care administraia CCC'C cuno$tea coninutul discuiilor dintre
deinui $i avocaii lor care avut loc 3n camera pentru 3ntrevederi a CCC'C. ?ceste afirmaii au fost contestate de ctre
=uvern.
Prin urmare! concluzia Curii este c reclamantul $i avocatul su puteau! 3n mod rezona#il! s ai# motive s
cread c discuiile lor din camera pentru 3ntrevederi dintre avocai $i clieni din cadrul CCC'C nu au fost confideniale.
Mai mult! Curtea noteaz c! contrar declaraiilor =uvernului precum c reclamantul $i avocatul su puteau s
fac u$or sc"im# de documente! foto&rafiile prezentate de =uvern arat c acest lucru nu este a$a! datorit lipsei vreunui
orificiu 3n peretele de sticl. ?cest lucru! 3n opinia Curii! a 3n&reunat $i mai mult sarcina avocatului.
Curtea reaminte$te c! 3n cauza &arban v. Moldova, ea a respins o pretenie oarecum similar! eaminat prin prisma
articolului 6 al Conveniei! deoarece reclamantul nu a prezentat pro#e 3n susinerea preteniei sale $i deoarece Curtea a
considerat c o#stacolele la o comunicare efectiv dintre reclamant $i avocatul su nu au 3mpiedicat reclamantul s
#eneficieze de o aprare efectiv 3n faa instanelor naionale. Cotu$i! lu5nd 3n consideraie informaia de care dispune
cu privire la impedimentele reale create de peretele de sticl pentru confidenialitatea discuiilor $i sc"im#ul de
documente dintre avocai $i clienii acestora deinui la CCC'C! Curtea este acum convins c eistena peretelui de
sticl pre0udiciaz dreptul la aprare.
2.* -stimai &ormele de reali'are a dreptului la aprare n contextul $-/0. (- puncte
>rice acuzat are drepturi suplimentare( dreptul la informare cu privire la natura acuzaiilor!
dreptul la aprare $i la aprtor numit din oficiu dac nu dispune de resurse
financiare pentru a%$i ale&e unul! dreptul la citarea $i audierea martorilor $i dreptul la
un interpret &ratuit.
.
Test 7
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: -scroc;eria
1.1.Identi&icai circumstanele care demonstrea' intenia de sustra!ere n ca'ul escroc;eriei.
Circumstantele care demonstreaza intentia de a sustra&e sunt(
- situatia financiara etrem de precara a pers care isi asuma an&a0amentul la momentul inc"eierii tranzactiei*
- lipsa de fundamentare economica si caracterul irealiza#il al an&a0amentului asumat*
- lipsa unei activitati aducatoare de #eneficii! indreptate spre incasarea mi0loacelor #anesti necesare onorarii
an&a0amentului*
- ac"itarea veniturilor catre primii deponenti din contul #anilor depusi de deponentii ulteriori*
- prezentarea la inc"eierea tranzactiei a unor documente false! etc.
1.2.r!umentai c n(elciunea (i abu'ul de ncredere sunt anume aciuni adiacente n cadrul &aptei
pre<udiciabile de escroc;erie) dar nu metode ale sustra!erii.
Prin 2inselaciune2 se intele&e dezinformarea constienta a victimei! care consta in prezentarea vadit falsa a realitatii
-inslaciune activa) sau in trecerea cu tacere a realitatii! cind are loc ascunderea faptelor si a circumstantelor care tre#uie
comunicate in cazul savirsirii cu #una stiinta si in conformitate cu le&ea a tranzactiei patrimoniale -inselaciune pasiva).
Prin a#uz de incredere se intele&e situatia atunci cind faptuitorul eploateaza raporturile de incredere care s%au sta#ilit
intre el si victima.
Inselaciunea si a#uzul de incredere apar in componenta infr de escroc"erie in rol de actiuni adiacente care asi&ura
indeplinirea actiunii principale. Inselaciunea si a#uzul de incredere nu sunt metode ale sustra&erii. 'le reprezinta
modalitati ale actiunii adiacente care su#zista alaturi de sustra&ere privita ca actiune principala. ?vind un rol a0utator
recur&erea la inselaciune sau a#uz de incredere se produce nu ca un scop in sine! ci in vederea trecerii in sfera
patrimoniala a faptuitorului sau a altor pers a #unurilor apartinind pers inselate sau de a carei incredere s%a a#uzat.
Prin intermediul inselaciunii sau al a#uzului de incredere faptuitorul eercita o influentare psi"ica asupra constiintei si
vointei victimei care ca si cum cedind #unurile sale faptuitorului! presupune in mod eronat ca ultimul este indrituit a le
lua.
1.*.r!umentai dac este sau nu corect expresia +extorcare prin n(elciune,) utili'at uneori n mass9media.
Prin 2inselaciune2 se intele&e dezinformarea constienta a victimei! care consta in prezentarea vadit falsa a realitatii
-inslaciune activa) sau in trecerea cu tacere a realitatii! cind are loc ascunderea faptelor si a circumstantelor care tre#uie
comunicate in cazul savirsirii cu #una stiinta si in conformitate cu le&ea a tranzactiei patrimoniale -inselaciune pasiva).
Prin 2etorcare2 se intele&e a o#tine ceva prin forta! amenintare sau santa0.
Deci etorcarea presupune o modalitate de savirsire a unei infractiuni avind scop de cupiditate insa care nu este savirsita
prin sustra&ere! pe cind inselaciunea reprezinta o modalitate de comitere a escroc"eriei! infractiune savirsita prin
sustra&ere.
Din cele epuse rezulta ca nu este corecta epresia 2etorcare prin inselaciune2 utilizata uneori in mass%media.
Subiectul II: rticolul 22. /es&(urarea procesului penal n termen re'onabil
+.1 Relatai despre importana principiului desf$urrii procesului penal 3n termen rezona#il $i criteriile dup care se
sta#ile$te respectarea lui. (3 puncte)
Principiul desfa urarii procesului penal 3n termen rezona#il este prevazut 3n art. / pnct. 1 a conventiei C'D> i
prevede c orice persoana are dreptul la 0udecarea in mod ec"ita#il! in mod pu#lic si intr%un termen rezona#il a cauzei
sale. ?cesta poate fi definit ca o calitate esentiala a unui proces penal ce const 3ntr%o accelerare care s nu
dispre uiasc nici li#ertatea individual! #nici drepturile sacre ale societatii! deci o accelerare compati#il cu nevoile
0ustitiei si spiritul democratic. 9n acest sens le&ea sta#ile te c urmrirea i 0udecarea cauzelor penale se face 3n termene
rezona#ile.
Importan a acestui principiu const 3n faptul c c nici o persoan care a fost limitat 3ntr%un drept! sau care are
le&tur cu desf$urarea unui proces penal s nu fie nevoit s a$tepte un termen ne0ustificat de mare p5rt c5nd decizia
final va fi pronunat. ?cest principiu este $i un drept fundamental al omului $i totodat $i o condiie pentru ca un
proces s fie considerat ec"ita#il.
<udecarea procesului 3ntr%un termen rezona#il are ca scop 3nlturarea incertitudinii 3n care se &sesc prile prin
resta#ilirea! c5t mai cur5nd posi#il! a drepturilor 3nclcate $i prin reinstaurarea le&alitii! care tre#uie s &uverneze toate
raporturile 0uridice 3ntr%un stat de drept! ceea ce constituie o &aranie a unui proces ec"ita#il.
Rezona#ilitatea duratei procedurilor tre#uie s fie apreciat prin prisma circumstanelor cauzei concrete! in5ndu%
se cont de criteriile sta#ilite de le&e $i anume(
$omplexitatea ca'ului include toate circumstanele lui at5t de fapt! c5t $i de drept luate 3n ansam#lu -numrul
participanilor la proces! numrul episoadelor infracionale incriminate! dificultatea dovedirii anumitor aspecte cum ar fi
necesitatea numirii unor comisii ro&atorii 3n strintate etc.).
$onduita or!anului de urmrire penal (i a instanei de <udecat ine de rapiditatea cu care acestea
soluioneaz 3ntre#rile $i efectueaz aciunile procesuale necesare pentru a mi$ca cauza penal spre o soluionare
definitiv.
Criteriul comportamentului prilor este aplicat pentru a se sta#ili eistena vinoviei statului 3n dep$irea termenelor
rezona#ile $i &radul acestei vinovii. ?ceasta poate avea loc atunci c5nd comportamentul prii duce la o 3ncetinire
ne3ntemeiat a procesului cum ar fi 3n cazul de sc"im#are nefondat a avocailor! 3naintare nefondat a pl5n&erilor!
3nt5rziere 3n comunicarea informaiilor necesare! lips nemotivat de la aciunile ce tre#uie s ai# loc 3n prezena prii
etc
Criteriul v=rstei victimei a fost introdus pentru a oferi o protecie mai mare acestor persoane! anume prin accelerarea
instrumentrii cauzei.
2.2 nali'ai constatrile $t-/0 n cau'a >olomiov. (5 puncte)
7ictor Holomiov a fost reinut 3n ianuarie +::+! fiind #nuit de complicitate 3n dare de mit.
9n ianuarie +::+! <udectoria sectorului Centru a emis pe numele reclamantului un mandat de arest pentru un
termen de 1: de zile.
9n fe#ruarie +::+! reclamantul a fost 3nvinuit de complicitate 3n dare de mit! implic5nd sume mari de #ani! ceea
ce se pedepsea cu p5n la douzeci de ani de 3nc"isoare.
9n fe#ruarie +::+! <udectoria sectorului Centru a eaminat o cerere depus de reclamant $i o cerere de prelun&ire
a mandatului de arest depus de procuror. 9n cererea sa, reclamantul a susinut c el era cstorit! avea trei copii $i era
an&a0at. Instana a respins cererea reclamantului! 3ns a admis cererea procurorului $i a prelun&it mandatul de arest.
Prelun&iri similare ale mandatului de arest au fost dispuse p5n 3n mai +::+! c5nd urmrirea penal a fost
finalizat! iar dosarul penal a fost transmis de ctre procuror la Cri#unalul C"i$inu pentru eaminare.
Dup aceast dat! reclamantul a rmas 3n detenie! fr ca mandatul su de arest s fie prelun&it. 'l a depus
numeroase cereri, invoc5nd starea sntii sale $i imposi#ilitatea de a primi asisten medical corespunztoare 3n
3nc"isoare din cauza lipsei medicilor specializai $i a medicamentelor! 3ns toate aceste cereri au fost respinse.
9n fe#ruarie +::1! reclamantul s%a pl5ns c de la +1 mai +::+ el a fost deinut fr mandat. Cererea sa a fost
respins.
;a 1A decem#rie +::.! reclamantul a depus o cerere la <udectoria Centru! susin5nd c detenia sa era
incompati#il cu starea sntii sale din cauza lipsei asistenei medicale corespunztoare 3n 3nc"isoare. 'l a cerut s fie
eli#erat din detenie.
;a +6 decem#rie +::.! <udectoria Centru! au considerat cererea reclamantului ca fiind 3ntemeiat $i au decis s
3nlocuiasc arestarea preventiv a reclamantului cu arestul la domiciliu.
'n ti$pul arestului:
9ncep5nd ianuarie ianuarie +::+! reclamantul a fost deinut 3n Izolatorul ?nc"etei Preliminare nr. 1 al
Ministerului <ustiiei. De c5teva ori el a fost internat 3n Spitalul Penitenciar. Potrivit certificatelor medicale prezentate
de reclamant! el suferea de multe #oli! precum( "epatit cronic! "idronefroz de &radul doi -acumularea urinei 3n
rinic"i din cauza o#struciei 3n uretr)! diatez uric! "iperco&enitatea parenc"imului pancreatic! pielonefrit cronic
#ilateral -inflamarea rinic"ilor $i a pelvisului cauzat de infecie micro#ian) cu "ipofuncionalitate a rinic"iului drept!
"idronefroz a rinic"iului drept cu diminuarea funciilor acestuia! calculi 3n canalul urinar! patolo&ie somatic!
insuficien renal cronic! traumatism cranio%cere#ral $i anietate &eneralizat de "ipertensiunea arterial.
-'$portant ((( de re inut dia&nozele() )
De mai multe ori! lui i%a fost prescris tratament 3n spital $i c"iar operaie la rinic"iul drept. 9noctom#rie +::+
reclamantul a fost eaminat de doctorul Sp5nu! urolo& de la Spitalul Clinic Repu#lican! spital care aparine Ministerului
Sntii! care a recomandat operarea ur&ent a rinic"iului drept al reclamantului! pentru a elimina o#strucionarea
uretrei. Din o#servaiile =uvernului nu rezult c aceast recomandare a fost vreodat urmat.
=uvernul a declarat c reclamantului i%a fost acordat asisten medical suficient! 3ns reclamantul a contestat
acest fapt.
)rocedurile penale *$potriva recla$antului
;a +4 ianuarie +::+! Procuratura =eneral a pornit urmrirea penal 3mpotriva reclamantului $i a altui co%acuzat!
fiind acuzai de complicitate 3n dare de mit.
;a 1+ fe#ruarie +::+! Procuratura =eneral a pornit o nou urmrire penal 3mpotriva reclamantului! pe motivul
deposedrii prin 3n$elciune a unei persoane de 1!+:: dolari americani -,SD).
;a +. fe#ruarie +::+! Procuratura =eneral a pornit o nou urmrire penal 3mpotriva reclamantului! el fiind
acuzat de deposedare prin 3n$elciune a dou persoane de apartamentele lor.
Coate cauzele penale de mai sus au fost coneate 3ntr%un sin&ur dosar! iar urmrirea penal a durat p5n la +1 mai
+::+! c5nd Procuratura =eneral a transmis dosarul penal la Cri#unalul C"i$inu pentru eaminare.
;a 1: mai +::+! Cri#unalul C"i$inu a primit dosarul penal $i acesta a fost repartizat unui 0udector.
;a 1: iunie +::+! 0udectorul a sta#ilit data primei $edine pentru +1 iunie +::+.
;a +1 iunie +::+! reclamantul nu a putut fi prezent la $edin din cauza "ipertensiunii arteriale.
Pedina a fost am5nat pentru 1 iulie +::+.
;a 1 iulie +::+! $edina nu a avut loc! deoarece procurorul $i dou dintre pretinsele victime au lipsit. Pedina a
fost am5nat pentru 1/ iulie +::+.
;a 1/ iulie +::+! $edina a fost am5nat pentru 1: iulie +::+ din cauza a#senei a trei pretinse victime $i a
avocailor reclamantului.
;a 1: iulie +::+! reclamantul a informat instana de 0udecat c el nu se simea #ine $i a cerut s fie internat.
Instana a decis s trimit reclamantul pentru o eaminare. $edina a fost am5nat pentru o dat nedeterminat.
;a +: au&ust +::+! reclamantul s%a pl5ns instanei de 0udecat c autoritile refuzau s%l trimit pentru o
eaminare medical $i c! din acest motiv! la 1. au&ust +::+! el a 3nceput &reva foamei.
;a 1+ septem#rie +::+! 0udectorul cruia i%a fost repartizat dosarul a scris conducerii penitenciarului $i i%a cerut
s se conformeze 3nc"eierii din 1: iulie +::+.
;a +/ septem#rie +::+! reclamantul s%a pl5ns Ministerului <ustiiei de neeecutarea 3nc"eierii din 1: iulie +::+.
;a o dat nespecificat! administraia penitenciarului a 3ncercat s%l duc pe reclamant la Spitalul Penitenciar!
3ns el a refuzat pe motiv c 3nc"eierea din 1: iulie +::+ prevedea ca el s fie eaminat la Spitalul Clinic Repu#lican.
?dministraia penitenciarului l%a informat pe 0udectorul cruia i%a fost repartizat cauza despre refuzul reclamantului.
;a 1: octom#rie +::+! reclamantul i%a scris din nou 0udectorului! inform5ndu%l c administraia penitenciarului a
refuzat s%l duc la Spitalul Clinic Repu#lican! a$a cum prevedea 3nc"eierea din 1: iulie +::+ $i c! 3n consecin!
starea sntii sale s%a 3nrutit. 'l l%a informat pe 0udector c nu avea o alt soluie dec5t s 3nceap din nou &reva
foamei.
> sptm5n mai t5rziu! reclamantul a fost dus la Spitalul Clinic Repu#lican pentru a fi eaminat! deoarece
dosarul penal conine documente medicale de la Spitalul Clinic Repu#lican datate din 17 octom#rie +::+.
Reluarea $edinei a fost fiat pentru +4 octom#rie +::+. Cotu$i! procesul a fost am5nat din cauza strii sntii
reclamantului. Reclamantul a fost consultat de un medic! care a constatat c el suferea de consecinele afeciunii
or&anice a creierului cu sindrom cere#ral astenic $i a notat c el a refuzat tratamentul care i%a fost prescris.
;a +6 octom#rie +::+! procurorul $i unul din avocaii reclamantului au lipsit. Reclamantul a declarat c nu era
satisfcut de prestaia avocailor si $i c dorea s an&a0eze ali avocai. 'l a cerut am5narea $edinei. Pedina a fost
am5nat pentru 1+ noiem#rie +::+.
;a 1+ noiem#rie +::+! $edina a fost am5nat din cauz c reclamantul nu $i%a an&a0at un nou avocat.
;a 1A noiem#rie +::+! la cererea noului avocat al reclamantului! care inteniona s prezinte pro#e ce confirmau
starea &rav a sntii reclamantului! $edina a fost am5nat pentru ++ noiem#rie +::+.
;a ++ noiem#rie +::+! avocatul reclamantului a prezentat acte medicale $i a solicitat ca reclamantul s fie supus
unei eaminri psi"iatrice! pentru a sta#ili capacitatea lui de a pleda 3n instan. Cererea a fost admis $i a fost dispus o
eaminare psi"iatric a reclamantului.
;a 11 decem#rie +::+! o comisie de medici psi"iatri a constatat c o eaminare psi"iatric ar fi posi#il doar
dup internarea reclamantului la Spitalul de Psi"iatrie.
;a 4 ianuarie +::1! 0udectorul Buruian a dispus ca reclamantul s fie internat 3n Spitalul de Psi"iatrie! pentru ca
eaminarea psi"iatric dispus la ++ noiem#rie +::+ s fie efectuat.
;a +1 ianuarie +::1! eaminarea psi"iatric a fost finalizat! iar reclamantul a fost considerat capa#il s pledeze
3n instan. Raportul medical a fost trimis instanei de 0udecat la +6 ianuarie +::1.
;a 11 fe#ruarie +::1! reclamantul a cerut instanei de 0udecat s fie informat despre stadiul procesului! iar! la +:
fe#ruarie! el a fost informat de ctre 0udectorul Buruian c $edinele vor fi reluate 3n martie +::1! dup ce avocatul
unui alt co%acuzat se va 3ntoarce dintr%o deplasare de serviciu din Lederaia Rus.
;a 11 martie +::1! $edina a fost am5nat pentru 6 aprilie +::1! pe motiv c reclamantul a solicitat sc"im#area
avocatului.
;a 6 aprilie +::1! reclamantul l%a recuzat pe 0udectorul cruia i%a fost repartizat cauza sa pe motiv acest
0udector va prelun&i eaminarea cauzei! nu%i va permite s i se fac operaia la rinic"i! a$a precum a recomandat
doctorul Sp5nu! este prtinitor $i va respin&e cererile sale. Cererea de recuzare a fost respins! iar $edina
0udectoreasc a fost am5nat pentru a solicita informaii de la administraia penitenciarului despre starea sntii
reclamantului.
;a +1 aprilie +::1! reclamantul a solicitat am5narea $edinei 0udectore$ti pe motiv c nu se simea #ine $i avea
nevoie de tratament medical. Pedina a fost am5nat pentru +. aprilie +::1.
;a ++ aprilie +::1! reclamantul a fost eaminat de ctre doctorul Sp5nu! medic urolo&! care i%a prescris o operaie
ur&ent la.
;a +. aprilie +::1! $edina 0udectoreasc a fost reluat! iar instana de 0udecat a eaminat $i a respins cererea
depus de reclamant! care a invocat 3n principal starea sntii sale. Dup aceasta! $edina 0udectoreasc a fost
am5nat.
;a 11 mai +::1! reclamantul l%a recuzat din nou pe 0udector! pe motiv c acesta a refuzat s permit eli#erarea
sa din motive medicale* cererea de recuzare a fost respins. De asemenea! el a solicitat s fie c"emat o am#ulan*
aceast cerere a fost! de asemenea! respins! instana de 0udecat not5nd c reclamantul 3ncerca s ter&iverseze
procedurile penale intentate 3mpotriva sa. ;a fel! instana de 0udecat l%a avertizat oficial pe reclamant! deoarece el a
ridicat vocea la 0udector. 'n +ine reclamantul $i%a concediat avocatul $i i s%a acordat timp pentru a 3nc"eia un contract
cu un alt avocat.
;a +1 mai +::1! reclamantul a lipsit de la $edina de 0udecat pe motiv de sntate! iar instana de 0udecat a
am5nat $edina pentru / iunie
;a / iunie +::1! reclamantul a lipsit din nou! iar instana de 0udecat a am5nat $edina 0udectoreasc pentru +1
iunie +::1.
;a +1 iunie +::1! procurorul a informat instana de 0udecat c! 3n conformitate cu noul Cod de procedur penal!
care a intrat 3n vi&oare la 1+ iunie +::1! Cri#unalul C"i$inu nu mai era competent s 0udece cauza penal 3mpotriva
reclamantului. 'l a cerut ca dosarul s fie transmis pentru eaminare la <udectoria Centru. Instana de 0udecat a admis
cererea procurorului! iar dosarul penal a fost trimis <udectoriei Centru.
;a +1 octom#rie +::1! pre$edintele <udectoriei Centru a scris Curii Supreme de <ustiie $i i%a solicitat s
dispun transmiterea dosarului Curii de ?pel! deoarece inter alia drept urmare a reformei 0udectore$ti din +::1!
Curtea de ?pel era instana succesoare a Cri#unalului C"i$inu! care 3ncepuse de0a eaminarea cauzei.
;a 11 octom#rie +::1! Curtea Suprem de <ustiie a respins cererea pre$edintelui <udectoriei Centru $i i%a atras
atenia asupra necesitii de a asi&ura eaminarea cauzei 3ntr%un termen rezona#il.
;a 16 noiem#rie +::1! a avut loc prima $edin 0udectoreasc la <udectoria Centru. Reclamantul l%a recuzat pe
nou%numitul 0udector! pe motiv c el va respin&e toate cererile sale. Cererea de recuzare a fost respins 3n aceea$i zi!
iar $edina 0udectoreasc a fost am5nat.
;a 1/ decem#rie +::1! $edina 0udectoreasc a fost am5nat pentru 1A ianuarie +::4 din cauza a#senei
procurorului $i a uneia din pretinsele victime.
;a 1A ianuarie $i 11 fe#ruarie +::4! $edinele 0udectore$ti au fost am5nate! deoarece 0udectorul era #olnav.
;a +. fe#ruarie +::4! 0udectorul a participat la o conferin $i! din acest motiv! $edina a fost am5nat pentru +.
martie +::4.
;a +. martie +::4! 0udectorul a participat la o $edin 0udectoreasc 3ntr%o alt cauz! iar $edina a fost am5nat
pentru +A aprilie
;a +A aprilie +::4! reclamantul a lipsit din cauza internrii sale 3n Spitalul Penitenciar! iar $edina 0udectoreasc
a fost am5nat pentru +7 mai +::4.
;a +7 mai +::4! instana de 0udecat a 3nceput s eamineze fondul cauzei prin audierea uneia din victime.
Deoarece alte victime $i martorii au lipsit! instana de 0udecat a am5nat $edina 0udectoreasc pentru +6 iunie +::4.
;a +6 iunie +::4! avocatul unui co%inculpat al reclamantului a lipsit! iar co%inculpatul a solicitat am5narea.
Instana de 0udecat a decis s am5ne $edina 0udectoreasc pentru +1 septem#rie +::4! lu5nd 3n consideraie vacana
0udectoreasc.
;a +1 septem#rie +::4! $edina 0udectoreasc a fost am5nat pentru 16 octom#rie +::4! deoarece 0udectorul a
demisionat din funcie.
;a 1 octom#rie +::4! reclamantul s%a pl5ns Consiliului Superior al Ma&istraturii de durata ecesiv a
procedurilor penale 3mpotriva sa. 'l a primit un rspuns datat din 1 noiem#rie +::4! 3n care el a fost informat c
pre$edintelui <udectoriei Centru i s%a cerut s 3ntreprind toate msurile necesare pentru a asi&ura eaminarea cauzei
3ntr%un termen rezona#il.
;a 16 octom#rie +::4! $edina 0udectoreasc a fost am5nat pentru 16 noiem#rie +::4! deoarece 0udectorul! era
#olnav.
;a 16 noiem#rie +::4! reclamantul $i%a concediat avocatul $i! astfel! a fost desemnat un avocat din oficiu.
Reclamantul a solicitat s fie eaminat de o comisie medical! 3ns cererea sa a fost respins. 'l i%a recuzat pe
0udectorii care i%au respins cererea! 3ns fr succes.
;a 1A noiem#rie +::4! reclamantul a cerut ca avocatul su din oficiu s fie concediat pe motiv de lips de
eperien $i a cerut s fie eaminat de o comisie medical* cu toate acestea! cererile sale au fost respinse. ,na din
pretinsele victime a fost audiat! iar $edina 0udectoreasc a fost am5nat pentru +4 noiem#rie +::4.
;a +4 noiem#rie +::4! instana de 0udecat a audiat un martor $i a am5nat $edina 0udectoreasc pentru +/
noiem#rie +::4.
;a +/ noiem#rie +::4! reclamantul a 3nc"eiat un contract de asisten 0uridic cu un alt avocat! iar $edina
0udectoreasc a fost am5nat pentru +1 decem#rie +::4.
;a +1 decem#rie +::4! noul avocat al reclamantului a fost implicat 3ntr%o alt cauz $i nu a putut s participe la
$edin. Instana de 0udecat a am5nat $edina 0udectoreasc pentru +1 fe#ruarie +::..
;a +1 fe#ruarie $i 1 martie +::.! 0udectorul a fost #olnav! iar $edina 0udectoreasc a fost am5nat pentru 1
aprilie +::..
;a 1 aprilie +::.! reclamantul a fost internat 3n Spitalul Penitenciar! iar procurorul a lipsit. Pedina 0udectoreasc
a fost am5nat pentru . mai +::..
;a . mai +::.! procurorul a fost sc"im#at! iar noul procuror a cerut am5narea $edinei 0udectore$ti pentru a
studia dosarul. Pedina 0udectoreasc a fost am5nat pentru 1 iunie +::..
;a 1 $i + iunie +::.! instana de 0udecat a audiat reclamantul $i co% inculpatul su 3n ceea ce prive$te 3nvinuirile
care le%au fost aduse. De asemenea! reclamantul a declarat c el era #olnav $i c nu putea s participe la $edina
0udectoreasc. Instana a am5nat $edina pentru +6 iunie +::..
;a +6 iunie +::.! instana de 0udecat a dat citire declaraiilor c5torva martori fcute la faza urmririi penale.
Reclamantul a cerut din nou s fie eaminat de ctre o comisie medical. ?ceast cerere a fost respins! iar el a fost
avertizat s nu 3ncerce s ter&iverseze eaminarea cauzei. Instana de 0udecat a am5nat $edina 0udectoreasc pentru
1. septem#rie +::..
;a 1. septem#rie +::.! $edina 0udectoreasc a fost am5nat pentru 7 octom#rie +::. din cauz c 0udectorul
era #olnav.
Se pare c !3ntre 1. septem#rie +::. $i 11 ianuarie +::/ -data la care =uvernul a prezentat Curii o copie a
dosarului penal)! nu a avut loc nici o $edin 0udectoreasc.
;a data adoptrii "otr5rii sale! Curtea nu a fost informat de ctre pri dac procedurile penale de la <udectoria
Centru s%au sf5r$it.
I7. PR-TI?S 1I0@R- RTI$0@A@AI 6 @ $0?1-?BI-I
9n primul r5nd! =uvernul a declarat c dosarul penal 3n cauz era de o anumit compleitate! ceea ce a constituit
parial cauza duratei procedurilor. Cotu$i! indiferent de acest fapt! 3ntrea&a durat a procedurilor nu a fost ecesiv.
'l a susinut c! pe parcursul ultimilor trei ani! reclamantul a pretins 3n mod fals c sufer de "ipertensiune
arterial $i de alte pro#leme de sntate $i a refuzat s participe la $edinele 0udectore$ti. Dou comisii medicale au
sta#ilit c starea sntii sale era satisfctoare.
Pedinele 0udectore$ti au fost am5nate de multe ori la cererea reclamantului pe pretinse motive de sntate. Spre
eemplu! la +4 octom#rie +::+! reclamantul a refuzat s participe la $edina 0udectoreasc din cauza pro#lemelor sale
de sntate! 3ns! 3n acela$i timp! el a refuzat tratamentul medical care i%a fost propus. ;a +: noiem#rie +::+! 1+
decem#rie +::+! 1: iunie +::1! 16 decem#rie +::1! reclamantul a simulat pro#leme de sntate! ceea ce a avut ca
rezultat prelun&irea duratei procedurilor. ;a 4 $i 17 mai +::. $i la 6 au&ust $i +. noiem#rie +::.! reclamantul a fost
eaminat de medici! care au conc"is c starea sntii sale era satisfctoare $i c el putea s participe la $edinele
0udectore$ti.
Reclamantul a declarat c eaminarea fondului dosarului su penal a 3nceput doar dup doi ani de la transmiterea
dosarului de ctre procuror 3n instana de 0udecat competent. De asemenea! el a susinut c termenul de dou luni
3ntre $edinele 0udectore$ti a fost ecesiv.
Curtea noteaz c procedurile penale 3mpotriva reclamantului au 3nceput la +4 ianuarie +::+ $i c ele se afl 3n
continuare pe rolul primei instane -eaminarea de catre Cedo a fost in octom#rie%noiem#rie +::/). ?stfel! perioada
care urmeaz a fi luat 3n consideraie este de 4 ani! A luni $i 14 zile.
Curtea reitereaz c rezona#ilitatea duratei procedurilor tre#uie evaluat 3n lumina circumstanelor cauzei! cu
referire la criteriile sta#ilite 3n 0urisprudena sa! 3n special! compleitatea cauzei! comportamentul reclamantului $i al
autoritilor relevante $i importana cauzei pentru reclamant -a se vedea! printre multe altele! ,r-dlender v. ,rance
Q=CR! nr. 1:A7A@A/! E 41! 'CHR +:::%7II).
9n ceea ce prive$te compleitatea cauzei! Curtea noteaz c procedurile 3n cauz s%au referit la mai multe fapte de
fraud $i o acuzaie de complicitate 3n dare de mit! care au necesitat audierea victimelor $i a martorilor. Mai mult! 3n
proceduri mai era un co%inculpat! care a fost acuzat 3mpreun cu reclamantul de complicitate 3n dare de mit. Cotu$i! ea
o#serv c! pe parcursul 0udecrii cauzei! 3ntre +1 mai +::+ $i 11 ianuarie +::/ -dat la care =uvernul a trimis Curii o
copie a dosarului penal)! au fost audiate doar patru persoane. De asemenea! tre#uie notat faptul c! Curtea Suprem de
<ustiie $i Consiliul Superior al Ma&istraturii au solicitat instanei de 0udecat s &r#easc eaminarea cauzei -a se
vedea para&rafele /: $i 7: de mai sus).
9n ceea ce prive$te comportamentul reclamantului! Curtea noteaz c! 3n timpul procedurilor 3n faa instanelor de
0udecat naionale! reclamantul a depus mai multe cereri 3n le&tur cu cauza sa! cu privire la asistena medical! $i de
recuzare a 0udectorilor. De asemenea! el $i%a sc"im#at avocaii de cel puin cinci ori. Procesul s%a desf$urat la
Cri#unalul C"i$inu p5n la +1 iunie +::1! iar! ulterior! la <udectoria Centru. Pe durata primei pri a procesului! au
avut loc douzeci $i una de $edine 0udectore$ti! dintre care unsprezece au fost am5nate din cauza pro#lemelor de
sntate ale reclamantului sau a sc"im#rii avocailor acestuia. Pe durata celei de%a doua pri a procesului! p5n la 11
ianuarie +::/! au avut loc douzeci $i trei de $edine 0udectore$ti! dintre care patru au fost am5nate din cauza strii
sntii reclamantului sau a deciziei acestuia de a%$i sc"im#a avocaii.
Cererile reclamantului au fost considerate de dou ori de ctre instana de 0udecat ca 3mpiedic5nd eaminarea
cauzei sale . Cotu$i! nu eist nici un indiciu c! 3n timpul celorlalte perioade ale procesului! comportamentul
reclamantului ar putea fi considerat 3ntr%o oarecare msur o#strucionist.
9n ceea ce prive$te declaraia =uvernului c! la +4 octom#rie +::+! reclamantul a refuzat s participe la o $edin
0udectoreasc! Curtea noteaz c! din certificatul medical prezentat de =uvern! rezult 3n mod clar c reclamantul nu
$i%a simulat simptomele -a se vedea para&raful 41 de mai sus). Laptul c el a refuzat tratamentul medical care i%a fost
propus nu pare s fi avut vreun impact ne&ativ asupra duratei procedurilor.
9n ceea ce prive$te declaraia =uvernului c! la +: noiem#rie +::+! 1+ decem#rie +::+! 1: iunie +::1 $i 16
decem#rie +::1! reclamantul a simulat pro#leme de sntate! influen5nd astfel durata procesului -a se vedea para&raful
114 de mai sus)! Curtea poate doar nota c dosarul penal prezentat Curii de ctre =uvern nu conine nici o informaie
despre $edine 0udectore$ti care s fi fost pro&ramate pentru acele date.
Curtea reaminte$te c articolul / nu cere ca o persoan acuzat de o infraciune s coopereze activ cu autoritile
0udiciare -a se vedea! de eemplu! .obbertin v. ,rance, "otr5re din +. fe#ruarie 1AA1! Seria ? nr. +./%D! p. 117! E
41) $i c un reclamant nu poate fi criticat pentru c a folosit pe deplin posi#ilitile oferite de le&islaia naional pentru
aprarea intereselor sale -a se vedea! $utatis $utandis, /a%ci and Sar%in v. 0ur1e-, "otr5re din 6 iunie 1AA.! Seria ?
nr. 11A%?! E //).
9n concluzie! Curtea consider c! de$i reclamantul poate fi considerat responsa#il pentru perioadele
semnificative de 3nt5rziere pe parcursul primei pri a procedurilor -p5n la +1 iunie +::1)! comportamentul su de
dup acea dat se pare c nu a contri#uit su#stanial la durata procedurilor.
9n ceea ce prive$te conduita autoritilor naionale! Curtea noteaz c aciunile acestora sau mai de&ra#
inaciunile lor au contri#uit la multe 3nt5rzieri! 3n special! 3n cea de%a doua parte a procedurilor -dup +1 iunie +::1). 9n
acest sens! ea noteaz c timp de aproape cinci luni! 3ntre iunie $i noiem#rie +::1! din cauza unui conflict de
competen 3ntre Cri#unalul C"i$inu $i <udectoria Centru! nu a avut loc nici o $edin 0udectoreasc. Dup
soluionarea acestui conflict! $edinele 0udectore$ti au fost am5nate de multe ori din cauza a#senei 0udectorului sau a
procurorului. Mai mult! $edinele 0udectore$ti erau deseori pro&ramate la intervale lun&i de timp.
'n +ine, Curtea o#serv c pe tot parcursul procedurilor! reclamantul care! fr 3ndoial! avea pro#leme de
sntate! a fost inut 3n arest fr asisten medical corespunztoare -a se vedea para&raful 117 de mai sus)! fapt care
cerea o dili&en special din partea instanelor de 0udecat care eamineaz cauza la 3nfptuirea cu promptitudine a
actului de 0ustiie.
?v5nd 3n vedere cele de mai sus! Curtea consider c durata procedurilor nu corespunde cerinei 8termenului
rezona#il2. Prin urmare! a eistat o violare a articolului / E 1 al Conveniei. -cauza )
2.* -valuai modi&icrile le!islative produse n Republica %oldova n scopul asi!urrii dreptului la un
proces n termeni re'onabili. (- puncte)
Rezona#ilitatea duratei procedurilor tre#uie s fie apreciat prin prisma circumstanelor concrete! in3ndu%se cont de
criteriile sta#ilite de le&e $i anume compleitatea cazului! conduita >,P $i a instanei de 0udecat! comportametul
prilor $i v3rsta victimei .
Compleitatea cazului include toate circumstanele de drept c3t $i de fapt luate 3n ansam#lu.
Conduita >,P ine de rapiditatea cu care acestea soluioneaz 3ntre#rile $i efectueaz aciunile procesuale necesare.
De acest criteriu ine $i o#li&aia statului s or&anizeze sistemul le&al 3n a$a fel 3nc3t s permit or&anelor
competente s asi&ure termenul rezona#il
Criteriul comportamentului prilot este aplicat pentru a sta#ili eistena vinoviei statului 3n dep$irea termenelor
rezona#ile $i &radul acestei vinovii.
Criteriul v3rstei victimei a fost introdus pentru a oferi o protecie mai mare acestor persoane! anume prin accelerarea
instrumentrii cauzei.
Test 6
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: @e!ea penal
1.1. Relatai despre structura normei de drept penal.
Structura normei penale difer dup cum sunt aceste norme penale &enerale $i norme penale speciale. Dorme
penale &enerale sta#ilind re&ului cu valoare de principii! au o structur specific! ce difer esenial de norme 0uridice
care aparin altor ramuri de drept. De cele mai multe ori! normele penale &enerale sunt constituite din dispoziii! ipotez
lipsind sanciunea penal. ?ceasta este consecina faptului c normele penale &enerale sta#ilesc principii $i dicpoziiile
de #az a dreptului penal. De$i 3n coninutul acestor norme nu se &sec toate elementele constitutive! aceasta nu eclude
structura complet a normei penale &enerale. Dormele penale speciale prezint unele particulariti 3n structura lor care
deriv din faptul c ele sunt norme incriminatorii. Structura normei penale speciale cuprinde elementele necesare din
care rezult conduita impus participanilor $i sanciunea care intervine ca element de constr3n&ere 3n caz de
nerespectare a dispoziiei din norm.
?naliza fiecrui element constitutiv al normei 0uridice penale 3n parte permite diferenierea unor forme speciale
de descriere a acestora 3n actul normativ. ?stfel! 3n materie de te"nic le&islativ sunt cunoscute urmtoarele tipuri de
dispoziii(
% dispoziie simpl% nume$te doar fapta infracional cu un termen unanim acceptat! dar nu dezvluie semnele ei.
% Dispoziie descriptiv 4 conine o descriere &eneralizat a semnelor eseniale ale infr 16/! 167...
% Dispoziii de #lanc"et 4 face trimitere la alte le&i penale $i acte normative +1/!
% Dispoziii de trimitere 4 face trimitere la dispoziiile altor norme penale 1.+! 1.4...
;a r3ndul lor! sunt cunoscute urmtoarele tipuri de sanciuni penale (
% sanciuni a#solut deterinate% sta#ile$te epres cate&oria $i mrimea pedepsei. ;e&islaia penal 3n vi&uare nu
conine sanciuni a#solut determinate! deoarece coninutul lor nu permite individualizarea pedepsei 3n funcie de
circumstanele concrete ale infr $i de personalitatea infractorului!
% sanciuni relativ determinate% sta#ile$te cate&oria concret de pedeaps $i limitele ei! 3n funcie de care se
distin&(
a. sta#ilirea limitei maime a pedepsei. 9n acest caz limita minim este sta#ilit 3n normele Prii &enerale a CP
pentru cate&oria respectiv de pedeaps.
#. sta#ilirea limitelor minime $i maime ale pedepsei. 'ste cea mai rp3ndit modalitate de epunere a sanciunilor
3n CP al RM.
% sanciune alternativ 4 sta#ile$te dou sau mai multe cate&orii de pedepse din care numai una este aleas de
instana de 0udecat 177.
% sanciune a#solut nedeterminat% sanciunea nu sta#ile$te nici cate&oria $i nici limitele pedepsei. 9n CP al RM
aceast modalitate a sanciunilor lipse$te! dar un $ir de tratate internaionale privind lupta cu criminalitatea conin
asemena sanciuni.
1.2. nali'ai principiile aplicrii le!ii penale n spaiu.
Principiile care &uvereaz 3ntinderea 3n spaiu a efectelor le&ii penale sunt(
% principiul teritorialitii le&ii penale!
% principiul personalitii le&ii penale!
% pricipiul realitii le&ii penale!
% pricipiul universalitii le&ii penale.
Pricipiul teritorialitii le&ii penale mai este numit $i le&ea locului sv3r$irii infraciunii. Potrivit acestui principiu!
admis de toate le&islaiile penale! le&ea penal a unei ri se aplic 3n eclusivitate tuturor infraciunilor comise pe
teritoriul rii! neav3nd nici o relevan calitatea fptuitorului. 9n conformitate cu art. 11 alin. 1 CP RM! Coate
persoanele care au sv3r$it infraciuni pe teritoriul RM urmeaz a fi trase la rspundere penal 3n conformitate cu CP al
RM. Pentru a determina uncidena le&ii penale 3n raport cu principiul teritorialitii! urmeaz s preciz noiunea
0uridico%penal de teritoriu $i infraciune sv3r$it pe teritoriul rii. ?rt. 1+: CP sta#ile$te prin teritoriu RM $i teritoriul
rii se 3nele&e 3ntiderea de pm3nt $i apele cuprinse 3ntre frontierile RM! cu su#solul $i spaiul aerian. Ceritoriul rii
include urmtoarele elemente( suprafaa terestr! spaiul acvatic! su#solul $i spaiul aerian! delimitate prin "otare $i
supuse suveranitii statului.
Suprafaa terestr reprezint 3ntindere de pm3nt cuprins 3ntre frontiera politico%&eo&rafic ale statului! sta#ilite
prin tratate.
Spaiul acvatic include apele interioare cur&toare $i apele interioare stttoare! cuprinse 3ntre frontierele politico%
&eoa&rafice ale statului.
Marea teritorial cuprinde f3$ia de mare adiacent rmului $i apele maritime interioare! av3nd limea de 1+ mile
msurat de la linia de #az.
Su#solul este format din zona su#teran av3nd o 3ntindere ce coincide cu limitele frontierelor de stat! cu o ad3ncime
practic limitat de posi#ilitatea real a omului de epoatare 3n condiiile te"nici actuale.
Spaiul aerian reprezint coloana de aer de deasupra teritoriului! cuprins 3ntre verticalele ima&inare ridicate de pe
frontierele rii! inclusiv limita eterioar a mrii teritoriale.
Infraciunea sv3r$it pe teritoriul rii se su#3nele&e urmtoarele(
% infraciuni prin modul $i locul de comitere se 3nscriu pe teritoriul RM.
% Infraciuni comise la #ordul unei nave maritime aeriene! 3nre&istrat 3ntr%un port sau aeroport al RM $i aflat 3n
afara spaiului acvatic sau aerian al RM. 9n aceast situaie pot eista dero&rii de la re&ula &enera$ dac tratatele
internaionale la care RM este parte dispun altfel.
% Infraciuni comise la #ordul unei nave militare maritime sau aeriene aparin3nd RM indiferent de locul ei de
aflare.
9n funcie de localizare 3n spaiu a unei fapte infracionale este necesar a se preciza care este $ocul sv3r$irii
acesteia. ;e&iuitorul nostru accept teoria aciunii! consfiinind%o le&al 3n prevederile art. 1+ din CP al RM. 8;ocul
sv3r$irii faptei se consider $ocul unde a fost sv3r$it aciune! inaciunea pre0udicia#il! indiferent de timpul survenirii
urmrilor.
-xcepii de la pricipiul teritorialitii:
% infr sv3r$ite pe teritoriul RM de ctre pesoane ce se #ucur de imunitate de 0urisdicie penal sau 3n localurile
misiunilor diplomatice.
% Infr sv3r$ite pe o nav maritim sau aerian strin ce se afl pe teritoriul RM!
% Infr sv3r$ite 3n timpul staionrii ori al trecerii unor armate strine pe teritoriul RM.
Pricipiul personalitii le&ii penale! denumit $i pricipiul ceteniei active! este prevzut 3n le&islaia penal a RM la
alin + al art 11 CP. Potrivit acestor prevederi ! cetenii RM $i apatrizii cu domiciliul permanent pe teritoriul RM care au
sv3r$it infraciuni 3n afara teritoriului rii sunt pasi#ili de rspundere penal 3n conformitate cu CP al RM.
Pentru aplicare le&iipenale a RM! pe #aza principiului personalitii! tre#ue s fie 3ndeplinite urmtoarele(
%fapta s fie sv3r$it 3n 3ntre&ime 3n afara teritoriului RM rii. ;ocul sv3r$irii faptei poate fi teritoriul unui alt stat
sau un loc nesupus vreunei suveraniti.
Lapta s constitue infr. Portivit prevederilor din le&ea penal a RM indiferent dac statul pe teritoriul cruia a fost
sv3r$it o are sa nu incriminat.
Ltuitorul s fie cet a RM sau apatrid cu domicipiul permanent 3n RM.
Infractorul s nu fie 0udecat 3n statul strin pentru fapta sv3r$it.
Pricipiul realitii le&ii penale sau al proteciei reale! este consacrat 3n art. 11 alin 1 CP RM! care stipuleaz c
Cetenii strini $i apatrizii care nu domiciliaz permanent pe teritoriulRM $i au sv3r$it infraciuni 3n afara teritoriului
ri port rspundere penal 3n conformitate cu CP al RM $i sunt tra$i la rspundere penal pe teritoriul RM dac
infraciunile sv3r$ite sunt 3ndreptate 3mpotriva intereselor RM! 3mpotriva pcii $i securitii omenirii sau constitue
infraciune de rz#oi..! dac ace$tia nu au fost comdamnai 3n statul strin.
Principiul realitii le&ii penale se poate aplica numai dac sunt 3ntrunite cumulativ urmtoarele condiii(
% infraciunea s fie comis 3n strintate!
% infr sv3r$it s fie 3ndreptat 3mpotriva intereselor RM sau a cet si! 3mpotriva pcii $i securitii omenirii!
infraciuni de rz#oi!
% infractorul s fie cet strin sau apatrid care nu are domiciliu permanent 3n RM!
% 3nceperea urmririi penale se face numai cu autorizaia Procurorului &eneral.
Principiul ,niversalitii le&ii penale este consacrta 3n prevederile ali. 1 art 11 din Cp al RM! care stipuleaz c
le&ea penal a RM se aplic pentru sv3r$irea altor infr dec3t cele pentru care s%ar aplica le&ea penal a RM conform
pricipiului realitii. 'ste vor#a de sv3r$irea unor infr prevzute de tratatele internaionale la care RM este parte de
ctre cet strini sau apatrizi ce nu au domiciliul permanent pe teritoriul RM! dac nu au fost condamnai 3n statul strin.
?plicarea le&ii penale a RM! potrivit principiului daat! presupune realizarea cumulativ a urmtoarelor condiii(
% sav3r$irea infr! alta dec3t cele pentru care s%ar aplica le&ea Rm conform principiului realitii.
% Infrac s fie sv3r$it 3n strintate 3n 3ntre&ime!
% S eiste du#la incriminare! adic fapta s fie prevzut ca infraciune at3t de le&ea penal a RM! c3t $i de cea a
rii unde a fost sv3r$it!
% Lapta s fie sv3r$it de ctre un cet strin sau apatrid ce nu are domiciliul permanent pe teritoriul RM!
% Infractorul se afl 3n RM venit de #un voie pe teritoriul rii!
Infractorul sp nu fi fost tras la rspundre penal 3n strintate
1.*. Propunei o situaie practic n care le!ea penal ar avea e&ect retroactiv.
Cuza inculpatului Bivol se eamineaz 3n instana de 0udecat! acesta fiind invinuit 3n #aza art +:+ CP RM de
esc"ivarea de la plata pensiei alimentare sau de la 3ntreinerea copiilor. 9n cadrul cerecetrii 0udiciare! la data de
+4.:..:A a intervenit modificare prevederilor CP iar coponena dat fiind dezincriminat. 9n situaia dat le&ea penal va
avea un efect retroactiv! aplic3ndu%se prevederile noi intrate 3n vi&uare care nu condamn penal asemenea aciuni.
Subiectul II:
rticolul 2*. si!urarea drepturilor victimei n urma in&raciunilor) abu'urilor de serviciu (i erorilor <udiciare
2.1 Reproducei modalitile de asi!urare a drepturilor victimei n urma in&raciunilor) abu'urilor de serviciu
(i erorilor <udiciare. (3 puncte)
Modalitile de asi&urare a drepturilor victimei 3n urma infraciunilor! a#uzurilor de serviciu *i erorilor 0udiciare
sunt(
Repararea pre<udiciul material -patrimonial)! care include(
a) salariul $i alte venituri provenite din munc! ce constituie sursa ei principal de eisten! de care a fost privat 3n
urma aciunilor ilicite*
#) pensia sau indemnizaia a crei plat a fost sistat ca urmare a arestului ile&al $i a inerii su# arest*
c) averea -inclusiv depunerile #ne$ti $i do#5nzile aferente! o#li&aiile 3mprumuturilor de stat $i c5$ti&urile aferente)
confiscat ori trecut 3n venitul statului de ctre instana 0udectoreasc sau ridicat de or&anul de urmrire penal!
precum $i averea sec"estrat*
d) amenzile percepute ca urmare a eecutrii sentinei $i c"eltuielile de 0udecat suportate de persoana fizic 3n
le&tur cu aciunile ilicite*
e) sumele pltite de ea pentru asistena 0uridic*
f) c"eltuielile pentru tratamentul ei! tratament determinat de aplicarea fa de aceasta a unor aciuni ilicite -a
maltratrii)*
&) c"eltuielile efectuate 3n le&tur cu c"emrile la or&anul de urmrire penal sau 3n instana 0udectoreasc.
Repararea pre<udiciul nepatrimonial.
Pre0udiciul nepatrimonial include(
a) pre0udiciul moral*
#) pre0udiciul unor drepturi nepatrimoniale -dreptul la munc! la locuin $.a.).
c) Pre0udiciul moral reprezint totalitatea de suferine morale $i fizice! cauzate prin 3nclcarea
drepturilor patrimoniale $i nepatrimoniale ale persoanei vtmate. Pre0udiciul moral cauzat
persoanei fizice prin aciunile ilicite prevzute de le&e se repar 3n modul sta#ilit de le&islaia
civil.
?utoritile administraiei pu#lice locale 3i vor restitui persoanei fizice care $i%a pierdut dreptul la locuin! ca
urmare a condamnrii ile&ale! locuina deinut anterior de ea! iar 3n cazul c5nd acest lucru nu este posi#il! 3i vor oferi!
peste r5nd! o locuin ec"ivalent 3n aceast localitate potrivit art. 14 al ;e&ii din +..:+.1AA6. Dac! ca ur mare a
condamnrii ile&ale! persoana fizic a fost lipsit de &radele militare sau de alte &rade! de ordinele $i medaliile pe care
le deinea! atunci! conform prescripiei instanei care a ac"itat%o! c"estiunea privind resta#ilirea 3n &rad $i restituirea
ordinelor $i medaliilor se va soluiona 3n modul sta#ilit de le&islaie. 3n aceea$i ordine vor fi resta#ilite $i alte drepturi
nepatrimoniale de care a fost lipsit persoana condamnat sau tras la rspundere penal ile&al.
2.2. /elimitai noiunea de victim a in&raciunii (i victim a abu'ului n lumina <urisprudenei $t-/0. (5
puncte)
7ictima a a#uzului 3n lumina 0urispruden ei C'D> poate fi definit ca acea persoana careia i s%a lezat un drept!
ca urmarea a unei erori manifestate prin anumite actiuni procesuale! fie etraprocesuale sau! prin caracterul ilicit al
acestora.
7ictima infractiunii este persoana fizica sau 0uridic creia prin infrac iune! i%au fost aduse daune morale sau
materiale.
2.* -valuai mecanismele procesuale de protecie a drepturilor victimelor in&raciunilor. (- puncte )
7ictima unei fapte care conine elementele componenei de infraciune dispune de drepturile prezzute in CPP! 3n
special de dreptul de a cere pornirea urmririi penale! dreptul de a participa la procesul penal3n calitate de arte vtmat
$i dreptul de a fi reparate pre0udiciile morale!fizice $i materiale. procesul penal in Rm permite eaminarea concomitent
a aciunii civile 3n cadrul soluionrii cauzei penale de ctre instana de 0udcat! ceea ce ofer avanta0e suficiente
victimei
Test "
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Starea de extrem necesitate
1.1. Relatai despre noiunea (i locul strii de extrem necesitate n sistemul cau'elor care nltur caracterul
penal al &aptei.
Conform art 16 este 3n stare de etrema necesitate persoana care sav3rseste fapta pentru a salva viata! inte&ritatea
corporala sau sanatatea sa! a altei persoane ori un interes pu#lic de la un pericol iminent care nu poate fi 3nlaturat altfel.
Inca din antic"itate se spunea 8necesitas non "a#et le&emM! in sens ca acolo unde domina starea de etrema
necesitate nu mai eista loc pentru le&e! faptele nu se pedepsesc.
?ctiunile le&ate de inlaturarea unui pericol pot fi indeplinite de catre a#solut toti cetatenii! aici fiind vor#a! de
fapt! de un drept si nu de o o#li&atie a acestora. 'ista insa o cate&orie de persoane carora indeplinirea actiunilor de
inlaturare a pericolului constituie o o#li&atie-medici! politisti). Lapta savirsita in stare de etrema necesitate nu
constituie infractiune! deoarece nu este savirsita cu vinovatie! persoana actionind din necesitate si in vederea comiterii
unei fapte prevazute de le&ea penala.
In cazul starii de etema necesitate suntem in prezenta situatiei in care pericolul ameninta o valoare sau un interes
pu#lic aparat de le&e si pentru inlaturarea acestuia se cauzeaza un pre0udiciu unei alte valori! care la fel este aparata de
le&e. Daca in asemenea conditii persoana provoaca o dauna mai mica in raport cu urmarea care sar fi putut produce!
suntem in prezenta starii de etrema necesitate.
1.2. nali'ai condiiile n care aciunea comis n stare de extrem necesitate este le!al.
Starea de etrema necesitate implica doua laturi(
9Pericolul
9Salvarea de la pericol
Conditiile privind pericolul(
a) Trebuie sa &ie iminent 4 este prima conditie pe care tre#uie sa o realizeze pericolul! ceea ce inseamna ca
acesta ameninta cu producerea sa! este in imediata apropiere a imfaptuirii sale fara a mai fi posi#ila luarea
unor masuri de preintimpinare a sa.
#) Pericolul sa ameninte valorile indicate in art *8 alin 2. 4 valorile sociale care pot forma o#iectul
actiunii de salvare in cazul starii de etrema necesitate sunt epres si limitativ prevazute de le&e. ?cestera
sunt( viata! inte&ritatea corporala sau sanatatea persoanei sau a alteia si interesul pu#lic.
c) Pericolul sa &ie inevitabil 4 aceasta presupune ca pericolul nu poate fi inlaturat decit prin savirsirea unei
fapte prevazute de le&ea penala! adica prin sacrificarea altei valori prote0ate de le&e.
Conditiile privind actul de salvare(
a) Sa se reali'e'e prin savirsirea unei &apte preva'ute de le!ea penala 4 este prima conditie ce se refera
la actul de salvare si inseamna ca! pentru a se pune pro#lema inlaturarii caracterului penal al unei fapte
comise in stare de etrema necesitate! este a#solut necesar ca acea fapta sa fie prevazuta de le&ea penala
#) Sa &i constituit sin!urul mi<loc de inlaturare a pericolului si sa &i &ost necesara pentru inlaturarea
lui C aceasta conditie rezulta epres din continutul al + art 16 CP RM ! care prevede ca pericolul iminent
nu putea fi inlaturat altfel decit prin savirsirea acelei fapte. Daca faptuitorol avea posi#ilitatea sa inlature
pericolul si prin alte mi0loace! fara a savirsi o fapta prevazuta de le&ea penala! acesta este o#li&at sa aplice
celelalte metode eistente! cu conditia ca sia dat seama de aceasta.
c) Sa nu &i cau'at urmari vadit mai !rave decit cele ce sar&i produs in ca'ul neinlaturarii pericolului C
prin aceasta conditie! le&ea a impus o anumita limita a actiunii de salvare! a fiat o anumita proportie
intre pre0udiciul cauzat si cel evitat. Daca faptuitorul si%a dat seama ca prin fapta sa provoaca urmari vadit
mai &rave decit cele care sar fi putut produce in caz ca pericolul nu era inlaturat! el nu va mai actiona su#
imperiul starii de etrema necesitate! urmind sa raspunda penal potrivit le&ii.
1.*/ecidei asupra asemnrilor (i deosebirilor dintre le!itima aprare (i starea de extrema necesitate.
semanarile(
?m#ele sunt re&lementate atit de CP cit si de CC?.
?m#ele au scopul de a inlatura un pericol.
Inlaturarea pericolului presupune savirsirea unei fapte prevazute de le&ea penala.
?m#ele au scop ca persoana sa se apere.
?m#ele institutii presupune reactionarea la un atac.
?m#ele au acelasi caracter 0uridic 4 eclud raspunderea penala.
/eosebirile(
;e&itima aparare apare de la un atac uman! etrema necesitate apare datorita unui pericol-natura).
;a le&itima aparare pre0udiciul e cauzat a&resorului! la etrema necesitate pre0udiciul e cauzat altor persoane.
;a le&itima aparare respin&erea atacului nu e unicul mi0loc! la etrema necesitate actiunea de inlaturare a
pericolului tre#uie sa fie unicul mi0loc.
;a le&itima aparare dauna cauzata atacatorului poate fi mai mare ! la etrema necesitate dauna cauzata tre#uie sa
fie mai mica decit cea cauzata.
Subiectul II: dministratea probelor de ctre aprtor
2.1. Identi&icai atribuiile aprtorului n cadrul probatoriului. (3 puncte)
Conform art. 1:: CP atri#utiile aparatorului la administrarea pro#elor sunt(
% s solicite $i s prezinte o#iecte! documente $i informaii necesare pentru acordarea asistenei 0uridice! inclusiv s
poarte convor#iri cu persoane fizice dac acestea s3nt de acord s fie audiate 3n modul sta#ilit de le&e*
% s solicite certificate! caracteristici $i alte documente din diverse or&ane $i instituii care pot s le eli#ereze 3n modul
sta#ilit*
% 3n interesul asistenei 0uridice! s solicite! cu consimm3ntul persoanei pe care o apr! opinia specialistului pentru
eplicarea c"estiunilor care necesit cuno$tine speciale.
2.2. /eterminai modalitile de administrare a probelor de ctre aprtor. (5 puncte).
?$adar! aprtorul dispune doar de atri#uiile determinate de alin.-+) art.1:: C.proc.pen.! care sta#ile$te c! 3n
scopul administrrii pro#elor! aprtorul admis 3n procesul penal! 3n modul prevzut de Cod! este 3n drept(
1) s solicite $i s prezinte o#iecte! documente $i informaii necesare pentru acordarea asistenei 0uridice! inclusiv
s poarte convor#iri cu persoanele fizice dac acestea sunt de acord s fie audiate 3n modul sta#ilit de le&e*
+) s solicite certificate! caracteristici $i alte documente din diverse or&ane $i instituii care pot s le eli#ereze 3n modul
sta#ilit*
1) 3n interesul asistenei 0uridice! s solicite! cu consimm5ntul persoanei pe care o apr! opinia specialistului pentru
eplicarea c"estiunilor care necesit cuno$tine speciale.
Dorma din alin.-+) art.1:: C.proc.pen. sta#ile$te! 3n primul r5nd! c aprtorul este a#ilitat de a efectua aciunile
enumerate *n $odul prev2ut de Cod. De remarcat c 3n Codul de procedur penal nu se conin norme speciale care
re&lementeaz procedura de solicitare sau de prezentare a o#iectelor! acestea fiind norme &enerale cu referin la toi
su#iecii procesuali. ?prtorul este 3n drept s solicite sau s prezinte documente $i informaii. Potrivit art. 1.7 alin.-1)
C.proc.pen.! constituie mi0loc material de pro# documentele care provin de la persoane oficiale fizice sau 0uridice dac
3n ele sunt epuse ori adeverite circumstanele care au importan pentru cauz. Documentele se aneeaz prin
ordonana or&anului de urmrire penal sau prin 3nc"eierea instanei la materialele dosarului -art. 1.7 alin.-+)
C.proc.pen.). Doiunea de in+or$a3ie utilizat 3n art.1:: alin.-+) C.proc.pen. nu este caracteristic mi0loacelor de pro#!
purt5nd semnificaia de 8comunicare! veste! $tire care pune pe cineva la curent cu o situaie* lmurire asupra unei
persoane sau asupra unui lucru2. Deci solicitarea de documente $i aneare la dosar se efectueaz 3n aspect procesual
prin intermediul or&anului de urmrire sau al instanei. Du eist niciun remediu procesual! de reacie! 3n cazul 3n care o
or&anizaie sau o persoan oficial va refuza punerea la dispoziia aprrii a unui document. ?ltfel spus! or&anizaiile
sau persoanele oficiale nu sunt o#li&ate s prezinte avocatului un document $i nu poart rspundere pentru refuzul de a%l
prezenta! precum $i a altor acte prevzute 3n pct.1) alin.-+) art.1:: C.proc.pen. -certificate! caracteristici etc.). ?rt.1::
alin.-+) pct.1) C.proc.pen. prevede! de asemenea! dreptul avocatului de a purta convor#iri cu persoanele fizice dac
acestea sunt de acord s fie audiate 3n modul sta#ilit de le&e. Doiunea de convorbire semnific conversaie! discuie.
Deci! convor#irea nu constituie o aciune procesual! cum ar fi audierea sau confruntarea care constituie un procedeu
pro#atoriu de o#inere a declaraiilor. Spre deose#ire de aprtor! or&anul de urmrire penal dispune de mecanisme
materiale $i procesuale de administrare a declaraiilor. 'ste vor#a! 3n primul r5nd! de art.111 C.pen.! care sta#ile$te
rspunderea penal pentru refuzul sau esc"ivarea martorului ori a prii vtmate de a face declaraii! 3n al doilea r5nd!
de instituiile procedurale ca( citarea -art.+1.%+41 C.proc.pen.)* aducerea silit -art. 1AA C.proc.pen.)* amenda 0udiciar
-art.+1: C.proc.pen.).
?rt.1:: alin.-+) pct.1) C.proc.pen. sta#ile$te $i dreptul aprtorului de a solicita opinia specialistului pentru
eplicarea c"estiunilor care necesit cuno$tine speciale. 'ste necesar a meniona c aceast prevedere este 3ntr%o
str5ns le&tur cu alt norm procesual care ridic semne de 3ntre#are referitor la ec"itatea procesului. Potrivit art.14+
alin.-+) C.proc.pen.! 8prile! din iniiativ proprie $i pe cont propriu! sunt 3n drept s 3nainteze cerere despre efectuarea
epertizei pentru constatarea circumstanelor care! 3n opinia lor! vor putea fi utilizate 3n aprarea intereselor lor2.
Pornind de la faptul c! dup natura lor! constatarea care este efectuat de ctre specialist $i epertiza care este efectuat
de ctre epert sunt omo&ene! putem concluziona c 3n am#ele cazuri poate fi vor#a de o#inerea unor consultaii pe
contul propriu al acuzatului. Dorma epus 3n art.14+ alin.-+) C.proc.pen. creeaz! 3n opinia noastr! pro#leme serioase
privind respectarea principiului prezumiei de nevinovie. >r! 3n situaia c5nd este necesar o epertiz! acuzatul poate
fi impus s o efectueze pe cont propriu! iar 3n cazul 3n care nu are resursele necesare persist pericolul de a fi
condamnat. 9n cazul de fa 3$i pierde importana acordarea asistenei 0uridice &ratuite care $i are misiunea de a prote0a
persoanele cu resurse financiare limitate
2.* -valuai n ce msur atribuiile aprtorului la administrarea probelor se con&ormea' cu dreptul la un
proces ec;itabil. (- puncte)
?tri#uiile aprtorului! spre deose#ire de cele ale procurorului $i ofierului de urmrire penal! nu potfi limitate doar la
anumite prevederi le&ale. 'fectu5nd aciuni procesuale! procurorul $i ofierul deurmrire penal sunt limitai 3n
activitatea lor de normele le&ale
?prtorul! potrivit art./7 alin.-1)C.proc.pen.! acord asisten prin toate mi0loacele neinterzise de le&e. 9n ceea ce
prive$te dreptul de aadministra pro#e 3n acelea$i condiii ca $i partea opus! apar unele pro#e care pot crea sentimentul
deinec"itate a procesului. Cu referire la art.1:: C.proc.pen. care re&lementeaz procesul de administrare a pro#elor!
constatm c le&iuitorul a oferit o norm separat! privind dreptul de administrare a pro#elor
de ctre aprtor. Deci aprtorul dispune doar de atri#uiile determinate de art.1:: alin.-+) C.proc.pen. Du eist
niciun remediu procesual! de reacie! 3n cazul 3n care o or&anizaie sau o persoan oficial varefuza punerea la dispoziia
aprrii a unui document. ?rt.1:: alin.-+) pct.1) C.proc.pen. sta#ile$te $idreptul aprtorului de a solicita opinia
specialistului pentru eplicarea c"estiunilor care necesitcuno$tine speciale. Pornind de la faptul c! dup natura lor!
constatarea care este efectuat de specialist$i epertiza care este efectuat de epert sunt omo&ene! putem concluziona
c 3n am#ele cazuri poate fivor#a de o#inerea unor consultaii pe contul propriu al acuzatului. Potrivit art. 14+ alin.+
C.proc.pen.!epertizele pot fi efectuate pe contul prilor. Dorma creeaz o#stacole serioase privind respectarea
principiului prezumiei de nevinovie.
Test 8
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL
Subiectul I >ruirea sexual
1.1/e&ini i no iunile +amenin are, i +constrn!ere, utili'ate n art.1"* $P R%. 5* puncte6
?meninare 4 ameninarea cu un ru viz3nd perspectivele victimei la locul de munc! de studii. De asemenea se 3nele&e
ameninarea de a distru&e sau deteriora #unurile victimei! de a o rpi! cu ecepia acelor tipuri de ameninare care se pot
atesta 3n ipoteza infraciunilor prevzute la art.171
Constr3n&ere 4 constr3n&erea prin profiatrea de dependen material! de serviciu sau de alt natur a victimei ori alt
constr3n&ere cu ecepia celor prevzute la art.171 $i art.17+.
1.2
nu este corect aceast arfimaie din motivul c 3n literatura de specialitate este epus clar faptul c o#iectul 0uridic
secundar al infraciunii prevzute de art.171 CP 3l formeaz relaiile sociale cu privire la li#ertatea psi"ic! inte&ritatea
corporal sau sntatea persoanei.
1!1 modificrile care au fost fcute sunt cele c au fost introduse sinta&mele 8ameninareM 8constr3n&ereM
Subiectul II: udierea bnuitului) nvinuitului) inculpatului
2.1. /escriei procedura de audiere a bnuitului) nvinuitului) inculpatului. (3 puncte)
?udierea reprezint modalitatea de o# inere a declara iilor a #nuitului!3nvinuitului i inculpatului. ?ceast
ac iune tre#uie s fie efectuat imediat dup re inere sau aplicarea unei msuri preventive sau dup emiterea unei
ordonan e de recunoa tere 3n calitate de #nuit!c3t i dup 3naintarea acuzrii 3nvinuitului.?udierea se face numai 3n
prezen a aprtorului ales sau numit din oficiu i are loc numai cu acordul persoanei. Persoanei i se aduc la cuno tin a
drepturile i o#li&a iile consfin ite de le&e.
Du se admite auierea persoanei 3n timpul nop ii!care este cuprins 3ntre orele ++.:: i :/.::!cu unele ecep ii%dac
audierea nu sufer am3nare-3n proces%ver#al se indic motivul ).
>,P este o#li&at s asi&ure ca #nui ii!invinui ii s nu comunice 3ntre ei 3n situa ia c3nd sunt mai mul i fptuitori
pe aceea i cauz.
'ste necesar de sta#ilit lim#a 3n care persoana va depune declara ii!3n caz de necesitate se invit un interpret. 9n
cadrul ,P declara iile se fac 3n scris sau ver#al!iar in cadrul 0udecrii!inculpatul depune declara ii ver#al!dar care s3nt
consemnate 3n procesul%ver#al al edin ei de 0udecat.
?udirea nu poate 3ncepe cu recitirea sau reamintirea declara iilor fcute anterior. Lptuitorul nu poate prezenta o
declara ie ce a fcut%o anterior! av3nd totu i dreptul de a utiliza anumite noti e asupra amnuntelor &reu de memorizat.
Pe parcursul audierii nu pot fi utilizate metode de influen fizic sau psi"ic!sau care 3n0osesc onoarea i
demnitatea persoanei! fie anumite promisiuni false! amenin ri etc. Sunt interzise 3ntre#rile su&estive.
+.+. .enerali'ai constatrile $t-/0 n cau'a 1aleiu (i ?icolae Ro(ca. (5 puncte)
Cauza a fost iniiat printr%o cerere -nr. 417:4@:+) contra Repu#licii Moldova! depus la :/ $i +6 noiem#rie +::+ la
Curte! 3n conformitate cu articolul 14 din Convenia privind ?prarea Drepturilor $i ;i#ertilor Lundamentale
-8ConvenieM) din partea cetenilor Repu#licii Moldova! dnii 7aleriu Ro$ca $i Dicolae Ro$ca -SreclamaniM).
. Reclamanii au pretins! 3n special! precum c d3n$ii au fost supu$i relelor tratamente 3n timpul aflrii sale 3n detenia
poliiei cu scopul o#inerii declaraii autodenuntoare* precum c eaminarea pl3n&erilor sale cu privire la rele
tratamente a fost ter&iversat* reclamanii au suferit urmare a condiiilor inumane $i de&radante de detenie* precum c
d3n$ii nu au avut acces la avocatul ales 3n timpul reinerii $i deteniei iniiale* $i ultimii nu au #eneficiat de remedii
efective vizavi de cererile sale cu privire la rele tratamente.
. Curtea consider c cererea reclamanilor su# aspectul ?rticolului 1 din Convenie -ecept3nd pretinse rele
tratamente p3n la 11 iunie +::1) ridic 3ntre#ri de fapt $i de drept care s3nt suficient de serioase 3nc3t aprecierea lor
depinde de eaminarea fondului! $i alte temeiuri pentru declararea acesteia drept inadmisi#il nu s%au sta#ilit. Prin
urmare! Curtea declar aceste capete de cerere admisi#ile. 9n conformitate cu decizia sa de eaminare a fondului cauzei
3mpreun cu admisi#ilitatea acesteia -?rticolul +A E 1 din Convenie % a se vedea mai sus E 4)! Curtea va proceda direct
la eaminarea fondului acestor pl3n&eri.
Curtea la fel noteaz asupra poziiei Ministerului ?facerilor Interne! care de$i a fost informat despre cazul
reclamanilor 3n cadrul vizitei CPC! a statuat oricum c 8nu a fost 3n cuno$tin de cauz despre recur&ea la alte metode
inumane de intero&are a persoanelor aflate 3n detenia poliieiM -a se vedea mai sus E 'rror( Reference source not
found). Curtea de asemenea o#serv recunoa$terea lipsei de eforturi de a institui metode moderne de investi&are -a se
vedea mai sus E 'rror( Reference source not found) $i o 3nt3rziere suficient de dura#il 3n adoptarea Codului de etic a
cola#oratorului de poliie - care a fost adoptat mai mult de patru ani dup ce CPC a indicat asupra necesitii ela#orrii
acestuia! a se vedea mai sus EE 'rror( Reference source not found $i 'rror( Reference source not found). ?ceasta
confirm omisiunea autoritilor Moldovei de a dezapro#a definitiv practicile de rele tratamente din partea or&anelor de
drept $i de a formeaz o impresie c le&islaia adoptat 3n sensul prevenirii $i sancionrii actelor de rele tratamente nu
are deplin efectul su preventiv.
Curtea consider c reclamanii au suferit 3n anumit msur stres $i frustrare! 3n special 3n urma torturrii 3ntru
o#inerea declaraiilor autodenuntoare $i detenia lor 3n condiii inumane! 3n momentul 3n care cola#oratorii de poliie
care i%au maltratat nu au fost niciodat privai de li#ertate sau nici c"iar suspendai din funcie 3n cadrul efecturii
investi&aiei. B3ndea pedepsei aplicate cola#oratorilor de poliie doar a adu&at la suferinele reclamanilor. 9n
corespundeer cu circumstanele prezentei cauze! $i "otr3nd pe principii ec"ita#ile! Curtea ofer 1.!::: ',R fiecruia
din reclamani.
Deci! statul reclamat tre#uie s ac"ite reclamanilor! 3n decurs de trei luni de la data la care "otr3rea va deveni
definitiv! potrivit ?rticolului 44 E + din Convenie! urmtoarele sume! care urmeaz a fi convertite 3n lei
moldovene$ti la rata aplica#il la data ac"itrii(
-i) ',R 1.!::: -cincisprezece mii) pentru fiecare reclamant! plus orice ta care poate fi aplicat! cu titlu de
compensare a pre0udiciului moral*
-ii) ',R +!::: -dou mii) am#ilor reclamani cu titlu de compensare a costurilor $i c"eltuielilor! plus orice
ta care poate fi aplicat*
-#) c din momentul epirrii termenului menionat de trei luni p3n la ac"itarea efectiv a sumei respective! statul
reclamat va ac"ita o do#3nd e&al cu rata minim a do#3nzii de 3mprumut a Bncii Centrale 'uropene! plus trei
procente.
2.* -valuai prevederile $-/0 (i a <urisprudenei $t-/0 n materia drepturilor nvinuitului la o con&runtare
cu martorul. (- puncte)
Test 3
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: In&raciunea
1.1. $aracteri'ai trsturile eseniale ale in&raciunii. (3 puncte)
?$a cum rezult din prevederile alin.1 art 14 CP RM! pentru ca o fapt s fie considerat infraciune! ea tre#uie s
3ntruneasc urmtoarele trsturi eseniale( fapta s fie pre0udicia#il -s prezinte pericol social)! s fie sv3r$it cu
vinovie! s fie prevzut de le&ea penal $i s fie pasi#il de pedeps penal. Din definiia le&al a noiunii de
infraciune reiese c! 3n primul r3nd! infraciunea reprezint o fapt! un act de conduit eterioar a omului! prezent3nd
un anumit &rad pre0udicia#il. Prin fapt se vatm sau se pun 3n pericol valorile sociale ocrotite de le&e! de aceea prin ea
se 3nele&e activitatea 3nfptuit 3mpreun cu urmrile duntoare pe care le 4 a cauzat.
> fapt se consider ca fiind prevzut de le&ea penal atunci c3nd o dispoziie din aceast le&e arat 3n ce
condiii aceast fapt este socotit ca fiind suscepti#il de a fi considerat infraciune.
Dup cum $tim 3n le&ea penal nu este dat o def a vinovieie! astfel aceast definiie a revenit $tiinei drep
penal! care a definit vinovia ca fiind atitudinea psi"ic a persoanei fa de fapta pre0udicia#il sv3r$it $i urmrile ei.
Pasi#ilitatea de pedeaps ca trstur a infraciunii se eprim prin ameninarea! adic prin posi#ilitatea aplicrii
pedepsei pentru sv3r$irea fapteipre0udicia#ile $i ile&ale! deasemeni $i din prevederile art.1 alin.+ reiese pasi#ilitatea de
pedeaps ca trstur a infraciunii.
1.2. $lasi&icai in&raciunile. (5 puncte)
Prin clasificarea infraciunilor se 3nele&e 3mprirea tuturor infraciunilor 3n diferite cate&orii 3n funcie de
caracterul $i &radul pre0udicia#il.
9n prima cate&orie in+rac3iuni u4oare sunt incluse faptele comise cu intenie sau impruden! pentru care le&ea
penal prevede! 3n calitate de pedeaps maim pedeapsa 3nc"isorii pe un termen de p3n la + ani inclusiv. Din aceast
cate&orie fac parte( infraciuni de lsare 3n prime0die! privaiunea ile&al de li#ertateT
Din cate&oria 'n+rac3iuni $ai pu3in %rave fac parte faptele sv3r$ite intenionat sau din impruden! pentru care
le&ea penal prevede pedeapsa maim cu 3nc"isoare pe un termen de p3n la . ani inclusiv. Din aceast cate&orie fac
parte( determinarea la sinucidere! delapidarea averii strineT
Cea de a treia cate&orie 'n+rac3iuni %rave include faptele comise cu intenie sau impruden! pentru care le&ea
penal prevede pedeapsa maim cu 3nc"isoare pe un termen de p3n la 1+ ani inclusiv. Din aceast cate&orie fac parte(
trtamente in"umane! traficul de fiine umaneT
'n+rac3iuni deosebit de %rave se consider infraciunile sv3r$ite cu intenie pentru care le&ea penal prevede
pedeapsa maim cu 3nc"isoare pe un termen ce dep$e$te 1+ ani.
,ltima cate&orie de infraciuni 'n+rac3iuni e5cep3ional de %rave se consider infraciunile sv3r$ite cu intenie
pentru care le&ea penal prevede deteniune pe via
1.*. r!umentai necesitatea clasi&icrii in&raciunilor. (- puncte)
Clasificarea infraciunilor pe cate&orii 3n funcie de caracterul $i &radul pre0udicia#il al faptei prezint nu numai
importan teoretic ci $i practic. 9ncadrarea faptei 3n una din cate&oriile menionate anterior poate avea drept
consecine 0uridice sta#ilirea cate&oriei penitenciarului 3n care se va eecuta pedeapsa 3nc"isorii! influenarea aplicrii
condamnrii cu suspendarea condiionat a eecutrii pedepsei! a li#errii de rspundere penal! a li#errii condiionate
de pedeaps 3nainte de termen! a 3nlocuirii prii neeecutate din pedeaps cu o pedeaps mai #l3nd. De asemenea
sv3r$irea infraciunilor &rave! deose#it de &rave $i ecepional de &rave atra&e dup sine apariia strii de recidiv
periculoas $i deose#it de periculoas.
Clasificarea infraciunilor pe cate&orii reprezint un prim criteriu de #az de individualizare a rspunderii penale!
orient3nd instanele de 0udecat spre o calificare corect a faptei! precum $i spre ale&erea unei cate&orii $i msuri de
pedeps adecvate cazului respectiv.
Subiectul II: /eclaraiile martorului
2.1/e&inii noiunea de declaraii ale martorului (i identi&icai persoanele care nu pot &i audiate n calitate de
martor. (3 puncte)
.eclaratii ale $artorului%sunt date depuse de catre acesta in cadrul audierii! asupra oricaror circumstantecare urmeaza a
fi constatate in cauza.
Persoanele care nu pot &i audiate n calitate de martor:
-1) Du pot fi citai $i ascultai ca martori(
1) persoanele care! din cauza defectelor fizice sau psi"ice! nu s3nt
3n stare s 3nelea& 0ust 3mpre0urrile care au importan pentru cauz
$i s fac referitor la ele declaraii eacte $i 0uste*
+) aprtorii! cola#oratorii #irourilor de avocai % pentru
constatarea unor date care le%au devenit cunoscute 3n le&tur cu
adresarea pentru acordare de asisten 0uridic sau 3n le&tur cu
acordarea acesteia*
1) persoanele care cunosc o anumit informaie referitoare la cauz
3n le&tur cu eercitarea de ctre ele a atri#uiilor de reprezentani
ai prilor*
4) 0udectorul! procurorul! reprezentantul or&anului de urmrire
penal! &refierul % cu privire la circumstanele care le%au devenit
cunoscute 3n le&tur cu eercitarea de ctre ei a atri#uiilor lor
procesuale! cu ecepia cazurilor de participare la reinere 3n fla&rant
delict! de cercetare a pro#elor do#3ndite prin intermediul lor! erorilor
sau a#uzurilor la efectuarea procedurii 3n cauza respectiv! de
reeaminare a cauzei 3n ordine de revizie sau de resta#ilire a dosarului
pierdut*
.) 0urnalistul % pentru a preciza persoana care i%a prezentat
informaia cu condiia de a nu%i divul&a numele! cu ecepia cazului 3n
care persoana #enevol dore$te s depun mrturii*
/) slu0itorii cultelor % referitor la circumstanele care le%au
devenit cunoscute 3n le&tur cu eercitarea atri#uiilor lor*
7) medicul de familie $i alte persoane care au acordat 3n&ri0ire
medical % referitor la viaa privat a persoanelor pe care le deserves
2.2. .enerali'ai erorile care pot in&luena asupra declaraiilor martorului &idel. (5 puncte)
Marturia 4 proces sau act de cunoastere a realitatii 4 depinde de capacitatea fiecarei persoane de a recepta faptele! de a
le prelucra 3n functie de su#iectivismul si selectivitatea sa psi"ica! de a le memora! de capacitatea sa de a retine si
memora doar acele elemente necesare si importante! deci esentialul si! nu 3n ultimul r5nd! aptitudinea sa de a le
reda.
Stern! referindu%se la erorile care apar 3n marturie! sustine ca sunt de doua feluri(
-rorile substantiale 4 pot 3m#raca mai multe forme 3ncep5nd de la omisiuni de elemente si p5na la ne&area cate&orica
a lor. 'roarea omisiunii poate apare 3n cadrul relatarii spontane! iar 3n cazul intero&atoriului vor#im de ne&are. 'rorile
su#stantiale apar si su# aspectul adau&irilor! de re&ula de oameni! de fapte! la relatarile spontane si sunt 3n functie de
fantezia martorului. 9n cadrul intero&atoriului! aceste erori sunt rezultatul su&estiei.
-rorile accidentale nu se refera la eistenta! pozitia sau ne&area o#iectelor sau persoanelor! ci la modificarea 3n
proportii a calitatilor -culoare! forma)! a cantitatilor si a relatiilor lor.
Procesul psi;ic al recunoasterii 4 asadar cea de%a treia treapta a marturiei 4 este supus si ea erorii! at5t 3n ceea ce
priveste recunoasterea si identificarea persoanelor care au comis fapta sau care au participat la comiterea ei! c5t si
recunoasterea o#iectelor -corpuri delicte) cu care s%a sav5rsit fapta.
> alta cauza ar putea fi intervalul de timp care se interpune 3ntre perceptie si relatare sau aparitia unor 3ntre#ari
su&estive sau acele discutii ce pot interveni 3ntre martori. Marturia de #una%credinta poate fi alterata de diverse cauze!
printre care se numara si 8un&"iul de deviereM.
,n alt factor care poate influenta si crea o disfunctionalitate a marturiei de #una%credinta este 8efectul de "aloM.
?cest efect poate &enera distorsiuni ale perceptiei reale a evenimentului care reprezinta o#iectul marturiei. 'fectul de
"alo consta 3n tendinta de a etinde un detaliu 3n modnecritic! neadevarat asupra 3ntre&ului.
Martorul nu declara tot ce stie sau prezinta faptele denaturat pentru ca daca ar face depozitii sincere! ar putea fi
implicat ca 3nvinuit sau inculpat 3n cauza sau din teama de a nu fi tras la raspundere penala pentru o fapta sav5rsita
anterior.
Sfera mai 3ntinsa a aspectelor precizate prin mi0locirea intero&atoriului se realizeaza adeseori 3n dauna fidelitatii
marturiei. Cel mai mare nea0uns al marturiei o#tinute prin intero&atoriu 3l constituie coeficientul mult sporit de erori.
Intero&atoriul 3mpin&e martorul p5na la limita etrema a amintirii sale! iar adeseori forteaza memoria. Intero&atoriul se
repercuteaza defavora#il asupra marturiei c"iar si atunci c5nd nu cuprinde 3ntre#ari su#iective.
9n unele cazuri! realitatea este distorsionata din cauza eistentei unei presiuni din partea pu#licului.
Dar nu numai opinia pu#lica poate eercita presiuni asupra martorului! ci si or&anele de anc"eta. Daca
anc"etatorul si%a format o parere despre caz si daca el nu este suficient de stap5n pe sine! lasa sa se 3ntrevada ca a a0uns
de acum la concluzii ferme. 9ntr%o atare situatie are toate sansele sa%l influenteze pe martor cu tendinte conformiste sau
su&esti#il! ca sa%si formuleze depozitia 3n directia dorita. ?ceasta presiune a anc"etatorului! c"iar involuntara si etrem
de discreta! va distorsiona poate decisiv relatarea martorului.
De asemenea ! din cadrul erorilor ce pot influien a declara iile martorului!ree ind din condi iile
audierii!reamintim le&tura de rudenie a martorului cu participan ii la process.o alta eroare ar constitui%o
uitarea!&enerate de factorul timpului!adic cu c3t mai mult se scur&e timpul!cu at3t mai mult se uit detaliile.
2.*-valuai corespunderea le!islaiei naionale cu standardele $-/0 privind +declaraiile anonime,. 5" puncte6
Declaratiile martorului ramin pina in prezent un mi0loc deose#it de important de pro#a! fapt confirmat atit de normele
de drept nationale! cit si cele internationale. C'D> in lit.d) alin-1) al art -/)! acorda dreptul acuzatului sa
intero&"eze martorii invinuirii si sa solicite intero&area unor martori in apararea sa conform acelorasi conditii.
?ceasta prevedere are le&atura directa cu principiulM e&alitatii armelorM! in calitate de element principal al unui
proces ec"ita#il in sensul alin.-1) al art.-/). ?stfel! Curtea 'uropeana deseori eamineaza o pretinsa incalcare a
prevederii pnc. d) in lumina celor + prevederi in ansam#lu.
In vederea asi&urarii e&alitatii armelor! principiu determinat de art. -/) al C'D>! la audierea persoanei participa
#anuitul! invinuitul! aparatorul acestuia! partea vatamata! care au dreptul de a pune intre#ari martorului audiat.
Declaratiile martorului se consemneaza intr%un proces%ver#al si in cadrul ulterioarei 0udecari a cauzei se va da
citire procesului%ver#al fara ca martorul sa depuna declaratii in instanta. Pro#ele consemnate in procesul% ver#al
vor avea aceeasi valoare pro#anta ca si pro#ele care vor fi eaminate de catre instanta intr%un proces pu#lic.
Modalitatile speciale de audiere a martorului se protectia lui sunt determinate in le&islatia penala a RM de catre
0urisprudenta Curtii 'uropene Dr%lor >mului. Pornind de la dreptul la un proces ec"ita#il! Curtea a dedus ca toate
pro#ele! in mod normal! ar ttre#ui sa fie eaminate intr%un proces pu#lic! in prezenta celui acuzat! tinind cont de
principiul contradiGtorialitatii. In acelasi timp! Curtea nu a sta#ilit ca declaratiile indirecte sunt inadmisi#ile! dar a
accentuat ca inaintea procesului sau pe parcurs acuzatul tre#uie sa dispuna in mod adecvat si corespunzator de
posi#ilitatea sa intero&"eze un martor. Curtea nu permite utilizarea in calitate de pro#e a declaratiilor facute in
faza urmaririi de catre o persoana care! conform le&islatiei nationale! ulterior sa renunte la depunerea marturiilor in
0udecata! Daca eista pro#e care confirma declaratia! persoana poate fi condamnata. ?celasi lucru este vala#il si
pentru declaratia unui martor care a disparut ulterior si astfel nu a putut fi citat in 0udecata.
In multe tari sunt cunosGute situatii de intimidare a martorilor! care poate im#raca mai multe forme! cum ar fi( priviri
amenintatoare! confruntari directa! ver#ale sau fizice. In multe cazuri intimidarea martorului este ca un domeniu al
crimei or&anizate! ?cesti factori de multe ori determina ezitarea martorului de a depune marturii in instanta. In
le&atura cu aceasta Curtea si%a epus opinia in privinta admisi#ilitatii declaratiilor martorilor anonimi.
Recunoscind ca toate pro#ele tre#uie eaminate in prezenta persoanei acuzate! intr%un proces pu#lic! cu
respectarea principiului contradictorialitatii Curtea admite utilizarea declaratiilor martorilor in calitate de pro#e
c"iar daca acestea nu sunt facute intr%o sedinta 0udiciara. ,tilizarea declaratiilor o#tinute in faza ,P in calitate de
pro#a nu constituie o incalcare a lit.d) din alin.1) al art./) din C'D>! cu conditia ca dr%le apararii se
respecta.?ceste drepturi includ acordarea unei posi#ilitati adecvate de contestare si intero&are a martorului
opozitiei in timpul depunerii marturiilor sau intr%o faza ulterioara procesului. Conform Curtii 'uropene. > sentinta
de condamnare nu ar tre#ui sa se intemeieza doar pe declaratiile martorilor anonimi. Cel mai important este ca
interesele apararii sa fie in ec"ili#ru cu interesele victimelor sau ale martorilor care tre#uie prote0ati. Curtea
recunoaste si faptul ca! cu conditia respectarii dr%lor apararii! poate fi le&itim pt autoritatile politiei sa doreasca
pastrarea anonimatului unui a&ent implicat in activitati de acoperire! pt protectia personala si cea a familiei sale!
astfel incit sa nu pre0udicieze viitoarle actiuni secrete. Curtea a constatat si faptul ca orice masura de limitare a
dreptului apararii tre#uie sa fie strict necesara. Daca o masura mai putin stricta poate fi suficienta! atunci anume
aceasta masura tre#uie aplicata.
Test 12
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: 1iolul
1.1. /escriei corelativ trsturile subiectului (i victimei in&raciunii de viol 5art.1"1 $P R%6. (3 puncte)
7ictim 3n cazul violului poate fi at3t femeie c3t $i #r#at! deasemeni $i su#iect poate fi c3t femeie at3t #r#at. 73rsta
victimei n intereseaz pentru eistena infraciunii de viol! 3ns dac este su# 14 ani se vor aplica $i a&ravantele! pentru
su#iect v3rsta este 14 ani 3mplinii la mom comiterii. ;a fel pe victim c3t $i pe su#iect nu intereseaz dac este
cstorit! divorat nici eperiena seual. Deasemeni victim sau su#iect poate fi soul sau soia. Deasemi este
important diferena de seual! 3ns 3n cazul coraportului o parte a laturii o#iective poate fi eecutat de o persoan de
acela$ se.
1.2. r!umentai care este soluia de cali&icare corect n ca'ul omorului nsoit de viol.
P3n la ultimile modificri a CP aceast a&ravant era prevzut 3n art.14.. 3n urma modificrilor survenite vor fi
aplicate prin concurs 14. cu 171 din motiv c o#iectele 0uridice sunt diferite $i ca s nu fie nepedepsite faptele ile&ale
ale infractorului.
1.*. r!umentai dac este sau nu corect urmtoarea &ormulare din >otrrea Plenului $urii Supreme de
Dustiie) nr.1" din ".11.2227 +/espre practica <udiciar n cau'ele din cate!oria in&raciunilor privind viaa
sexual,: +/ac n timpul violuluiEvictimei i9a &ost cau'at vtmarea intenionat !rav a inte!ritii
corporale sau a sntii) aciunile urmea' a &i cali&icate prin concurs de in&raciuni n ba'a art.171 (i 1"1
$P R% ,.
Consider c este corect formularea din HPCS< din urmtoarele considerente( o#iectele de atentare sunt diferite $i
anume Infraciunea de viol atenteaz asupra relaiilor sociale referitoare la li#ertatea $i inviola#ilitatea seual a
persoanei! indiferent de se $i relaiile sociale cu privire la li#ertatea psi"ic! inte&ritatea corporal! snatea sau viaa
persoanei. >#iectul 0uridic al vtmrii inte&ritii corporale &rave 3l constituie relaiile sociale a cror eisten $i
desf$urare normal sunt condiionate de ocrotirea sntii persoanei $i din motiv c vtmarea intenionat &rav a
inte&ritii corporale sau a sntii nu constituie o a&ravant a componenei de infraciune prevzute la art. 171 CP.
Subiectul II: udierea martorului
2.1/e&inii noiunea de audiere a martorului (i descriei procedura audierii. (3 puncte)
?udierea martorilor% este un act procedural martorului! precum si a epertului! care se poate realiza pe tot cuprinsul
procesului penal in modul si in conditiile prevazute de le&e.
Declaraiile martorului $i condiiile audierii lui.Declaraiile martorului s3nt date orale sau scrise! depuse de acesta 3n
cadrul audierii 3n condiiile prezentului cod! asupra oricror circumstane care urmeaz s fie constatate 3n cauz!
inclusiv asupra persoanei #nuitului! 3nvinuitului! inculpatului! prii vtmate $i relaiilor sale cu ace$tia.
Martorii c"emai 3n aceea$i cauz s3nt audiai fiecare separat! fr prezena altor martori. Persoana care
efectueaz urmrirea penal tre#uie s ia msuri ca martorii c"emai 3n aceea$i cauz s nu poat comunica 3ntre ei.
9nainte de a 3ncepe audierea martorului! persoana care efectueaz aceast aciune procesual constat
identitatea lui -numele! prenumele! v3rsta! domiciliul! ocupaia). Dac eist du#ii 3n privina identitii martorului!
aceasta se constat prin alt mi0loc de pro#.
Martorul surdomut este audiat cu participarea interpretului care cunoa$te semnele acestuia $i poate s comunice
prin ele. Participarea interpretului este consemnat 3n procesul%ver#al.
9n cazul 3n care martorul sufer de o #oal psi"ic sau de o alt #oal &rav! audierea lui se face cu
consimm3ntul medicului $i 3n prezena acestuia.
Persoana care efectueaz aciunea procesual eplic martorului drepturile $i o#li&aiile prevzute 3n art.A: $i 3l
previne asupra rspunderii ce o poart 3n caz de refuz de a depune declaraii! precum $i pentru declaraii
mincinoase! fcute cu #un $tiin $i despre aceasta se face meniune 3n procesul%ver#al al audierii.
9n mod o#li&atoriu! fiecare martor este 3ntre#at dac este so sau rud apropiat cu vreuna din pri $i 3n ce
relaii se afl cu prile. 9n cazul 3n care se dovede$te a fi so sau rud apropiat a #nuitului! 3nvinuitului!
inculpatului! martorului i se eplic dreptul de a tcea $i este 3ntre#at dac accept s fac declaraii.
;a audierea martorului se interzice punerea 3ntre#rilor care 3n mod evident urmresc insultarea $i umilirea
persoanei.
2.2 nali'ai constatrile $t-/0 n cau'a /oorson contra 0landei. (5 puncte)
9n situa ia data s%a pretins 3ncalcarea art.6 alin .+ care prevede c nu este admis amestecul unei autoritati pu#lice in
eecutarea acestui drept decit in masura in care acest amestec este prevazut de le&e si daca constituie o masura care!
intr%o societate democratica! este necesara pentru securitatea nationala! si&uranta pu#lica! #unastarea economica a tarii!
apararea ordinii si prevenirea faptelor penale! prote0area sanatatii sau a moralei! ori prote0area drepturilor si li#ertatilor
altora.
?ctivitati sau masuri care fac parte din viata privat.
In cazul Doorson v. >landa -Doorson v. >landa! +A noiem#rie 1AA1! DR 7.! p.+11.)! Comisia a tre#uit sa decida daca
in&erinta in viata privata care a rezultat din prezentarea foto&rafiei -etrase din dosarul politiei) reclamantului tertilor
era 0ustificata in sensul articolului 6 -+). <udecatorii de la Stras#our& au estimat ca aceasta in&erinta! care viza
prevenirea criminalitatii! era proportionala acestui scop conform urmatoarelor motive(
% foto&rafia nu a fost utilizata decit in cadrul anc"etei*
% ea nu a fost accesi#ila pu#licului lar&*
% ea a fost facuta le&al de catre politie in cursul unei arestari precedente si! in consecinta! fara intruziunea in viata privata
a persoanei interesate.
2.* -stimai raionamentul audierii martorului cu aplicarea msurilor speciale. (- puncte)
Test 11
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: $omponena in&raciunii
1.1/e&inii elementele (i semnele componenei de in&raciune. (3 puncte
'lmentele componenei infraciunii reprezint pri componente ale unui sistem inte&ral! ce include &rupuri de semne
care corespund diferitelor laturi ale faptelor pre0udicia#ile caracterizate de le&ea penal ca infraciuni.
Semnele componenei infraciunii reprezint o caracteristic concret! le&islativ a celor mai importante trsturi ale
infraciunii.
1.2. $lasi&icai componenele de in&raciuni .
;a #aza clasificrii sunt puse urmtoarele criterii(
Dup &radul pr0udicia#il deose#im(
% componena de #az este format dintr 4 un minimum de semne o#iective $i su#iective sta#ilite de le&ea penal!
care sunt necesare pentru eistena unei anumite infraciuni.
% Componena cu circumstane a&ravante este format din componena de #az la care se adau& anumite
condiii! 3mpre0urri! circumstane a&ravante care se refer la latura o#iectiv sau su#iectiv! la o#iectul ori su#iectul
infraciunii.
% Componena cu circumstane atenuante este alctuit din componena de #az! creia i se ata$az o 3mpre0urare
atenuant de natur s mic$oreze &radul pre0udicia#il al faptei.
Dup modul de descriere se deose#esc componene simple! complee $i alternative(
% componena simpl include semnele specifice unei sin&ure fapte! ce are la #az o unic form de vinovie! un
o#iect! o urmare pre0udicia#il.
% Componena comple conine + sau mai multe fapte infracionale! + o#iecte asupra crora se atenteaz sau mai
multe urmri pre0udicia#ile care tre#uie realizate cumulativ.
% Componena alternativ constituie o modalitate a componenelor complee 3n care le&iuitorul prevede drept
infraciune consumat sv3r$irea uneia dintre faptele prevzute 3n dispoziia normei penale.
Dup specificul structurii se distin& componene(
% componenele materiale sunt acelea 3n al cror coninut le&iuitorul descrie latura o#iectiv a infraciunii nu
numai prin intermediul aciunii sau inaciunii! ci $i apel3nd la semnele ce caracterizeaz urmrile pre0udicia#ile ale
faptei date.
% Componenele formale sunt acelea 3n al cror coninut le&iuitorul descrie latura o#iectiv a infraciunii limit3ndu
4 se la un sin&ur semn principal al ei.
% Componenele formal 4 reduse constituie o modalitate a componenelor formale $i se caracterizeaz prin faptul
c le&iuitorul a inclus 3n latura o#iectiv a acestora nu numai descrierea faptei pre0udicia#ile! ci $i pericolul real de
survenire a unor urmri pre0udicia#ile concrete! care! de fapt! nu constituie un semn o#li&atoriu al componenei
respective.
1.* /ecidei asupra coraportului dintre in&raciune (i componena in&raciunii. (- puncte)
Doiunea de infraciune! re&lementat de le&ea penal $i aceea de componen a infraciunii! ela#orat de $tiina
dreptului penal $i le&iferat pentru prima dat de noul cod penal al RM sunt str3ns le&ate 3ntre ele! deoarece eprim
esena unuia $i aceluia$ fenomen! care este infraciunea! dar ele nu sunt identice.
Doiunea de infraciune conine o caracteristic social 4 politic a infraciunii! indic3nd trsturile ce ne permit s
constatm de ce anume o astfel de comportare a persoanei este pre0udicia#il pentru sociatate! adic infracional! dup
care se poate delimita infraciunea de alte 3nclcri de le&e.
Componena infraciunii este o noiune 0uridic ce se conine 3n dispoziia unei norme concrete a prii speciale a
codului penal $i care caracterizeaz nu o infraciune concret! ci o infraciune de un anumit tip sau &en prin intermediul
descrierii semnelor principale ale acesteia.
Deci fiecare componen de infraciune conine descrierea semnelor principale caracteristice infraciunilor de un anumit
tip.
Dac analizm o fapt pre0udicia#il sv3r$it 3n realitatea o#iectiv $i componena infraciunii ce o caracterizeaz ca
atare! o#servm cu u$urin c numrul semnelor prevzute 3n componena infraciunii este mult mai mic 3n raport cu
numrul semnelor ce caracterizeaz infraciunea ca o fapt a realitii! 3ntruc3t orice componen a infraciunii conine
numai semnele principale ale unui anumit tip de infraciune.
9n literatura de specialitate se 3nt3lnesc afirmaii potrivit crora componena infraciunii nu este altceva dec3t fapta
pre0udicia#il real. Du putem fi de acord cu asemenea concepii! 3ntruc3t 3n asemenea situaii nu se face o difereniere
total dintre fapta pre0udicia#il concret $i componena infraciunii ce serve$te ca model le&islativ al diferitelor tipuri
de infraciuni.
Subiectul II: Perc;e'iia

2.1 /escriei procedura de e&ectuare a perc;e'iiei (i determinai temeiurile pentru e&ectuarea perc;e'iiei. (3
puncte)
Perc"ezitia tre#uie efectuata cu respectarea art.6! para&raful1 al C'D>! care stipuleaza ca orice persoana are dreptul la
respectarea vietii sale private si de familie! a domiciliului si a corspondentei sale. Perc"ezitia presupune o oarecare
constrin&ere si se efectueaza fara vointa sau cu acordul proprietarului sau posesorului.Cr#uie sa participe persoana la
care se face perc"ezitia ! sau un mem#ru al familiei acesteia ori al reprezentantilor! iar in caz de imposi#ilitate participa
un reprezentant al autoritatii eecutive a administratiei pu#lice locale. ?ceste persoane asi&ura ca locul efectuarii
perc"ezitiei sa nu se interprinda tentative pt impiedicarea desfasurarii normale a acestei actiuni.Pot fi atrasi specialisti
la efectuarea perc"ezitiei cind este necesara indentificarea anumitor o#iecte! documente. Procedura perc"ezitiei
-1) >r&anul 0udiciar care urmeaza a efectua perc"ezitia este o#li&at ca! in preala#il! sa se le&itimeze si! in cazurile
prevazute de le&e! sa prezinte autorizatia data de 0udecator.
-+) Ridicarea de o#iecte si inscrisuri precum si perc"ezitia domiciliara se fac in prezenta persoanei de la care se ridica
o#iecte ori inscrisuri! sau la care se efectueaza perc"ezitia! iar in lipsa acesteia! in prezenta unui reprezentant! a unui
mem#ru al familiei! sau a unui vecin! avand capacitate de eercitiu.
-1) ?ceste operatiuni se efectueaza de or&anul 0udiciar in prezenta unor martori asistenti.
-4) Cand persoana la care se face perc"ezitia este retinuta ori arestata! va fi adusa la perc"ezitie. In cazul in care nu
poate fi adusa! ridicarea de o#iecte si inscrisuri! precum si perc"ezitia domiciliara se fac in prezenta unui
reprezentant ori a unui mem#ru de familie! iar in lipsa acestora! a unui vecin! avand capacitate de eercitiu.
-.) 'ste interzisa efectuarea in acelasi timp cu perc"ezitia a oricaror acte procedurale in aceeasi cauza! care prin
natura lor impiedica persoana la care se face perc"ezitia sa participe la perc"ezitie.
Procedura efecturii perc"eziiei sau ridicrii
de o#iecte $i documente
-1) 'ste interzis de a efectua ridicri de o#iecte $i documente sau de a face perc"eziii 3n timpul nopii! cu ecepia
cazurilor de delict fla&rant.
-+) 9n #aza ordonanei de efectuare a perc"eziiei sau a ridicrii de o#iecte $i documente cu autorizaia 0udectorului
de instrucie! persoana care efectueaz urmrirea penal este 3n drept s intre 3n domiciliu sau 3n alte 3ncperi.
-1) P3n la 3nceperea perc"eziiei sau ridicrii de o#iecte $i documente! reprezentantul or&anului de urmrire penal
este o#li&at s 3nm3neze! su# semntur! persoanei la care se face perc"eziia sau ridicarea copia de pe ordonana
respectiv.
-4) ;a ridicarea de o#iecte $i documente! dup prezentarea ordonanei! reprezentantul or&anului de urmrire penal
cere s i se predea o#iectele sau documentele care urmeaz a fi ridicate! iar 3n caz de refuz! procedeaz la ridicarea lor
forat. Dac o#iectele sau documentele ce urmeaz a fi ridicate lipsesc la locul indicat 3n ordonan! persoana care
efectueaz urmrirea penal este 3n drept s fac perc"eziie. Rezultatul perc"eziiei urmeaz a fi prezentat! pentru
verificare! 0udectorului de instrucie 3n termen de +4 de ore! 3n conformitate cu prevederile prezentului cod.
Q?rt.1+6 al.-4) modificat prin ;P+/4%I7I din +6.:7.:/! M>17:%171@:1.11.:/ art.761R
-.) 9n cadrul efecturii perc"eziiei! dup prezentarea ordonanei! reprezentantul or&anului de urmrire penal cere s
i se predea o#iectele $i documentele menionate 3n ordonan. Instituiile financiare nu pot invoca secretul #ancar drept
motiv pentru a refuza prezentarea documentelor solicitate. Dac o#iectele $i documentele cutate se predau #enevol!
persoana care efectueaz urmrirea penal se limiteaz la ridicarea acestora! fr a mai efectua alte msuri de
investi&aii.
Q?rt.1+6 al.-.) modificat prin ;P+/4%I7I din +6.:7.:/! M>17:%171@:1.11.:/ art.761R
-/) Coate o#iectele $i documentele ridicate se prezint tuturor persoanelor prezente la efectuarea perc"eziiei sau
ridicrii. >#iectele $i documentele descoperite 3n timpul perc"eziiei sau ridicrii! a cror circulaie este interzis de
le&e! tre#uie ridicate indiferent de faptul dac au sau nu le&tur cu cauza penal.
-7) ;a efectuarea perc"eziiei sau ridicrii de o#iecte $i documente! persoana care efectueaz urmrirea penal are
dreptul s desc"id 3ncperile $i depozitele 3ncuiate dac proprietarul refuz s le desc"id #enevol! evit3ndu%se
deteriorarea ne0ustificat a #unurilor.
-6) ;a efectuarea perc"eziiei pot fi utilizate mi0loace te"nice! fapt ce va fi menionat 3n procesul%ver#al.
-A) >r&anul de urmrire penal este o#li&at s ia msuri pentru a nu se da pu#licitii circumstanele privitor la viaa
intim a persoanei! constatate 3n le&tur cu efectuarea perc"eziiei sau ridicrii.
-1:) Persoana care efectueaz urmrirea penal are dreptul s interzic persoanelor aflate 3n 3ncpere sau la locul
unde se efectueaz perc"eziia! precum $i persoanelor care au intrat 3n aceast 3ncpere sau au venit 3n acest loc! s
plece ori s comunice 3ntre ele sau cu alte persoane p3n la terminarea perc"eziiei. 9n caz de necesitate! 3ncperea sau
locul unde se efectueaz perc"eziia pot fi luate su# paz.
?rticolul 1+A. Procedura perc"eziiei sau ridicrii efectuate
3n localurile misiunilor diplomatice
-1) 9n localurile misiunilor diplomatice! inclusiv 3n localurile 3n care locuiesc mem#rii misiunilor diplomatice $i
familiile lor! perc"eziia sau ridicarea se poate efectua numai la cererea sau cu consimm3ntul statului strin! eprimate
de $eful misiunii diplomatice. Consimm3ntul pentru efectuarea perc"eziiei sau ridicrii se solicit prin intermediul
Ministerului ?facerilor 'terne $i Inte&rrii 'uropene al Repu#licii Moldova.
-+) ;a efectuarea perc"eziiei sau ridicrii 3n localurile menionate 3n alin.-1) este o#li&atorie prezena procurorului $i
a unui reprezentant al Ministerului ?facerilor 'terne $i Inte&rrii 'uropene al Repu#licii Moldova.
-1) Perc"eziia sau ridicarea de o#iecte $i documente 3n localurile misiunilor diplomatice se efectueaz conform
prevederilor prezentului cod.
Q?rt.1+A modificat prin ;P+/4%I7I din +6.:7.:/! M>17:%171@:1.11.:/ art.761R
?rticolul 11:. Perc"eziia corporal $i ridicarea
-1) 9n cazul 3n care eist temeiuri de a efectua perc"eziia sau ridicarea 3n 3ncperi! reprezentantul or&anului de
urmrire penal poate etra&e o#iecte $i documente ce au importan pentru cauz care se afl 3n "ainele! 3n lucrurile
sau pe corpul persoanei la care se efectueaz aceast aciune de urmrire penal.
-+) Perc"eziia corporal fr 3ntocmirea ordonanei despre aceasta $i fr autorizaia 0udectorului de instrucie se
poate efectua(
1) la reinerea #nuitului! 3nvinuitului! inculpatului*
+) la aplicarea fa de #nuit! 3nvinuit! inculpat a msurii preventive de arestare*
1) 3n cazul 3n care eist suficiente temeiuri de a presupune c persoana prezent 3n 3ncperea unde se efectueaz
perc"eziia sau ridicarea poate purta asupra sa documente sau alte o#iecte care pot avea importan pro#atorie 3n cauza
penal.
-1) Perc"eziia corporal sau ridicarea de o#iecte se efectueaz de reprezentantul or&anului de urmrire penal! cu
participarea! dup caz! a unui specialist de acela$i se cu persoana perc"eziionat.
Cemeiurile pentru efectuarea perc"eziiei
-1) >r&anul de urmrire penal este 3n drept s efectueze perc"eziie dac din pro#ele acumulate sau din materialele
de investi&aie operativ rezult o presupunere rezona#il c 3ntr%o anumit 3ncpere ori 3ntr%un alt loc sau la o anumit
persoan se pot afla instrumente ce au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mi0loace la sv3r$irea
infraciunii! o#iecte $i valori do#3ndite de pe urma infraciunii! precum $i alte o#iecte sau documente care ar putea avea
importan pentru cauza penal $i care prin alte procedee pro#atorii nu pot fi o#inute.
-+) Perc"eziia se poate efectua $i 3n scopul descoperirii unor persoane cutate! precum $i a unor cadavre umane sau
de animale.
-1) Perc"eziia se efectueaz 3n #aza ordonanei motivate a or&anului de urmrire penal $i numai cu autorizaia
0udectorului de instrucie.
-4) 9n caz de delict fla&rant! perc"eziia se poate efectua 3n #aza unei ordonane motivate fr autorizaia
0udectorului de instrucie! urm3nd ca acestuia s i se prezinte imediat! dar nu mai t3rziu de +4 de ore de la terminarea
perc"eziiei! materialele o#inute 3n urma perc"eziiei efectuate! indic3ndu%se motivele efecturii ei. <udectorul de
instrucie verific le&alitatea acestei aciuni procesuale.
-.) 9n cazul constatrii faptului c perc"eziia a fost efectuat le&al! 0udectorul de instrucie confirm rezultatul
acesteia printr%o 3nc"eiere motivat. 9n caz contrar! prin 3nc"eiere motivat! recunoa$te perc"eziia ca fiind ile&al
2.2 nali'ai standardele stabilite de art.8 al $-/0 privind inviolabilitatea domiciliului. (5 puncte)
2.* -stimai remediile naionale de protecie a drepturilor omului n cadrul dispunerii (i e&ecturii perc;e'iiei.
(- puncte)
Perc"ezitia tre#uie sa fie efectuata cu respectarea art.6 para&raful 1 al C'D>! care stipileaza ca orice persoana are
dreptul la respectarea vietii sale private si ale familiei! a domiciliului si a corespondentei sale. In unele situatii insa! in
scopul luptei cu criminalitatea le&ea admite o dero&are de la principiul &eneral! dar cu respectarea tuturor prevederilor
le&ale. Perc"ezitia presupune o oarecare constrin&ere si se efectueaza fara vointa sau acordul proprietarului sau
posesorului.
Dormele internationale au un continut &eneral! insa respectarea prevederilor acestora este &arantata si asi&urata prin
le&ea interna a fiecarui stat! cind sunt incalcate drepturile si li#ertatilor unui cetatean! principiile internationale! cit si
nationale sau s%au facut a#ateri de la re&lementarile nationale care prevad aceste drepturi si li#ertati.
?ceasta actiune procesuala aduce atin&ere principiului inviola#ilitatii domiciliului art 1+ CPP
Test 12
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Splarea banilor
1.1. /e&inii noiunea +convertirea bunurilor,) utili'at la lit.a6 alin.516 art.2#* $P R%.
convertirea sau transferul #unurilor de ctre persoana care $tie! tre#uie s $tie! c acestea constituie venituri ilicite! 3n
scopul de a ascunde sau de a de&"iza ori&inea ilicit a #unurilor sau de a a0uta orice persoan! implicat 3n comiterea
infraciunii principale! de a se sustra&e de la consecinele 0uridice ale acestor acte*
1.2. /eterminai cinci deosebiri dintre in&raciunea de splare a banilor 5art.2#* $P R%6 (i in&raciunea
prev'ut la art.133 +/obndirea sau comerciali'area bunurilor despre care se (tie c au &ost obinute pe
cale criminal, din $odul penal. (5 puncte )
a) >#iectul 0ur special(
+41 4 3l reprezint relaiile sociale cu privire la sursa $i proveniena licit! precum $i circulaia corect 3n
operaiunile financiare a mi0loacelor #ne$ti! a #unurilor sau a veniturilor pe c3nd 3n cazul
1AA 4 o#iectul 0ur special al infraciunii este un o#iect 0ur multiplu. ?stfel! >#iectul 0ur principal este format din
relaiile sociale cu privire la re3ntoarcerea 3n masa patrimonial a a#unurilor care au fost etrase pe cale 3nfracional
din cadrul acesteia. >#iectul 0ur secundar 3l constituie relaiile sociale cu privire la identificarea $i sancionarea
infraciunilor.
#) >#iectu material(
+41 4 Pe l3n& #unurile despre care se $tie c provin din sv3r$irea unei infraciuni! ca o#iect material 3n cazul
infrac de la art. +41 pot aprea $i 1) documentele sau actele 0ur care atest sursa $i proveniena mi0loacelor #ne$ti! a
#unurilor sau a veniturilor o#inute ilicit 3n urma sv3r$irii infraciunii* +) documentele sau actele 0ur care conin
informaia privind natura! ori&inea! mi$carea! plasarea sau apartenenta mi0loacelor #ne$ti a #unurilor sau a veniturilor!
despre care fptuitorul $tie c provin din activitate infracional pe c3nd 3n cazul infractiunii de la
1AA 4 ca o#iect material pot aprea numai #unurile care au o eisten material! sunt create prin munca omului!
dispun de valoare material $i cost determinat! fiind #unuri mo#ile $i strine pentru fptuitor! $i care au fost o#inute
nemi0locit pe cale criminal! adic au fost o#inute de pe urma comiterii susra&erii! $anta0ului etc.
c) Su#iectul(
+41 4 Su#iectul infraciunii poate fi at3t 1)persoana fizic responsa#il care la momentul comiterii infrac a tins
virsta de 1/ aniU* +) peroana 0ur care desf$oar activitatea de 3ntreprinztor. Pe c3n 3n cazul infrac prevz de art.
1AA 4 ca su#iect al infraciunii poate aprea doar pers fizic responsa#il care la momentul sv3r$irii
infraciunii a 3mplinit v3rsta de 1/ ani.
d) 9n cazul infraciunii prevzute la art. +41 su# noiunea de #un folosit ca o#iect material la sav infraciunii in
cauza se are in vedere un #un de orice natura! fie corporal sau incorporal! mo#il sau imo#il! precum $i actele 0ur sau
documentele care atest un titlu sau un drept asupra #unului. ?sftel 3n cazul unui #un incorporal de e a unui titlu de
valoare nematerializat % 3n cadrul infraciunii prevz de art. +41 putem vor#i $i de eistena unui o#iect imaterial! pe
c3nd 3n cazul infraciunii prevz la art. 1AA eist numai o#iectul material % #unurile care au o eisten material.
e) > alt deose#ire const 3n faptul ca 3n cazul infr prevz de art. 1AA #unurile care au fost o#inute nu
nemi0locit pe cale criminal! ci contra mi0loacelor #ne$ti o#inute pe cale criminal nu formeaz o#iectul material al
infraciunii date! pe c3nd 3n cazul infract prevz de art. +41 #unurile careu au fost o#inute nu nemi0locit pe cale
criminal ci contro mi0ll #ne$ti o#inute pe cale criminal formeaz o#iectul material al infrac prevz la art. +41
1.*. r!umentai oportunitatea plasrii normei cu privire la splarea banilor &ie n $apitolul F +In&raciuni
economice,) &ie n $apitolul 1I +In&raciuni contra patrimoniului, din Partea Special a $odului penal. (-
puncte)
Consider c este oportun plasarea normei cu privire la splarea #anilor 3n Cap Infrac 'conomice! deoarece
aceast infraciune se 3ncadreaz 3n cate&oria infracinilor sv3r$ite 3n sfera distri#uirii #unurilor care este un tip special
a infraciunilor component al Cap Infraciunilor 'conomice! $i nu putem afirma ca aceast infraciune se sv3r$e$te
contra patrimoniului.
,n alt ar&ument 3n acest sens ar fi ca 3l reprezint relaiile sociale cu privire la sursa $i proveniena licit!
precum $i circulaia corect 3n operaiunile financiare a mi0loacelor #ne$ti! a #unurilor sau a veniturilor pe c3nd 3n
cazul
,n alt ar&ume consta 3n faptul ca ca o#iect material al infraciunii 3n cauz pot aparea pe l3n& #unurile despre
care se $tie c provin din sv3r$irea unei infraciuni! ca o#iect material 3n cazul infrac de la art. +41 pot aprea $i 1)
documentele sau actele 0ur care atest sursa $i proveniena mi0loacelor #ne$ti! a #unurilor sau a veniturilor o#inute
ilicit 3n urma sv3r$irii infraciunii* +) documentele sau actele 0ur care conin informaia privind natura! ori&inea!
mi$carea! plasarea sau apartenenta mi0loacelor #ne$ti a #unurilor sau a veniturilor! despre care fptuitorul $tie c
provin din activitate infracional.
> alt ideie ar fi ca 3n cazul art. +41 eist o#iectul imaterial al infraciunii e (titlurile de valoare! pe c3nd 3n
cazul infrac contra patrimoniului eist numai o#iect material! astle ar fi o plasare incorect! care nu ar cuprinde
totaliatea aspectelor prevz de art. +41. etc.
Subiectul II: Interceptarea comunicrilor
2.1 /escriei procedura de interceptare a comunicrilor. (3 puncte )
Interceptarea comunicrilor
-1) Interceptarea comunicrilor -convor#irilor telefonice! prin radio sau altor convor#iri cu utilizarea mi0loacelor
te"nice) se efectueaz de ctre or&anul de urmrire penal cu autorizaia 0udectorului de instrucie! 3n #aza ordonanei
motivate a procurorului 3n cauzele cu privire la infraciunile &rave! deose#it de &rave $i ecepional de &rave! dac din
pro#ele acumulate sau din materialele de investi&aie operativ rezult o #nuial rezona#il privind sv3r$irea acestora.
-+) 9n caz de ur&en! dac 3nt3rzierea o#inerii autorizaiei prevzute la alin.-1) ar provoca pre0udicii &rave activitii de
administrare a pro#elor! procurorul poate dispune! prin ordonan motivat! interceptarea $i 3nre&istrarea comunicrilor!
inform3nd despre aceasta imediat! dar nu mai t3rziu de +4 de ore! 0udectorul de instrucie care! 3n cel mult +4 de ore! se
va pronuna asupra ordonanei procurorului $i! dac o confirm! va autoriza! 3n caz de necesitate! interceptarea 3n
continuare! iar dac nu o confirm! dispune 3ncetarea imediat a interceptrilor $i nimicirea 3nre&istrrilor efectuate.
-1) Interceptarea comunicrilor 3n condiiile prezentului articol poate fi efectuat 3n cazul unor ameninri de aplicare
a violenei! de estorcare sau de comitere a altor infraciuni 3mpotriva prii vtmate! martorului sau mem#rilor
familiilor lor! la cererea acestora! 3n #aza ordonanei motivate a procurorului $i cu controlul 0udiciar! conform procedurii
prevzute la alineatul -+). -4) Interceptarea comunicrilor 3n cadrul urmririi penale se autorizeaz pentru o durat de
cel mult 1: de zile. Interceptarea poate fi prelun&it 3n acelea$i condiii pentru motive temeinic 0ustificate! fiecare
prelun&ire neput3nd dep$i 1: de zile. Durata total a interceptrii comunicrilor nu poate dep$i / luni. 9n orice caz!
interceptarea comunicrilor nu poate dura mai mult dec3t p3n la terminarea urmririi penale.
-.) Interceptarea comunicrilor va fi anulat 3naintea epirrii duratei pentru care a fost autorizat! 3ndat ce au
disprut motivele care au 0ustificat%o.
-/) <udectorul de instrucie! 3n cursul urmririi penale! dup terminarea interceptrii autorizate! solicit3nd opinia
procurorului care conduce sau efectueaz urmrirea penal! 3n termen rezona#il! dar nu mai t3rziu de terminarea
urmririi penale! anun! 3n scris! persoanele ale cror convor#iri au fost interceptate $i 3nre&istrate.
rticolul 1*6. 'fectuarea interceptrii! 3nre&istrrii comunicrilor
$i certificarea lor
-1) Interceptarea $i 3nre&istrarea comunicrilor se efectueaz de ctre or&anul de urmrire penal. ?si&urarea te"nic
a interceptrii comunicrilor se realizeaz de ctre Serviciul de Informaii $i Securitate al Repu#licii Moldova 3n
condiiile ;e&ii privind activitatea operativ de investi&aii. Persoanele care s3nt c"emate s asi&ure te"nic interceptarea
$i 3nre&istrarea comunicrilor s3nt o#li&ate s pstreze secretul aciunii procesuale! secretul corespondenei $i poart
rspundere pentru 3nclcarea acestei o#li&aii 3n conformitate cu prevederile art.176 $i 11. din Codul penal. Despre
eplicarea acestor o#li&aii se consemneaz 3n procesul%ver#al al interceptrii.
-+) Despre efectuarea interceptrii $i 3nre&istrrii comunicrilor! or&anul de urmrire penal 3ntocme$te un proces%
ver#al conform dispoziiilor art.+/: $i +/1! 3n care! suplimentar! se menioneaz autorizaia dat de 0udectorul de
instrucie! numrul sau numerele de telefon! adresa posturilor telefonice! de radio sau ale altor mi0loace te"nice prin care
s%au purtat convor#irile! numele persoanelor care le%au purtat dac s3nt cunoscute! data $i ora fiecrei convor#iri
separate $i numrul de ordine al casetei pe care se face 3nre&istrarea.
-1) Comunicrile 3nre&istrate se redau inte&ral 3n scris! se certific de ctre or&anul de urmrire penal! se verific $i
se contrasemneaz de ctre procurorul care eercit nemi0locit sau conduce urmrirea penal $i se aneeaz la procesul%
ver#al. Comunicrile 3n alt lim# dec3t cea 3n care se desf$oar urmrirea penal se traduc de traductor. ;a procesul%
ver#al se aneeaz! de asemenea! caseta care conine 3nre&istrarea comunicrii 3n ori&inal! si&ilat cu si&iliul or&anului
de urmrire penal.
-4) Caseta cu 3nre&istrarea comunicrilor! reproducerea 3n scris a acestora $i procesul%ver#al al interceptrii $i
3nre&istrrii comunicrilor se transmit! 3n termen de +4 de ore! procurorului! care apreciaz care din informaiile culese
au importan pentru cauza respectiv $i! 3n acest sens! 3ntocme$te un proces%ver#al.
-.) Casetele cu ori&inalul 3nre&istrrii comunicrilor! 3nsoite de reproducerea inte&ral 3n scris a 3nre&istrrii $i de
copiile de pe procesele%ver#ale! se transmit 0udectorului de instrucie care a autorizat interceptarea pentru pstrare 3n
locuri speciale! 3ntr%un plic si&ilat.
-/) Instana 0udectoreasc va dispune! sau prin sentin! nimicirea 3nre&istrrilor care nu au importan pentru cauz.
Celelalte 3nre&istrri vor fi pstrate p3n la depozitarea dosarului la ar"iv.
9nre&istrrile de ima&ini
9nre&istrrile de ima&ini se efectueaz 3n condiiile $i modalitile de efectuare a interceptrii comunicrilor!
prevzute la art.11. $i 11/! care se aplic 3n mod corespunztor.

2.2 nali'ai constatrile $t-/0 n cau'a Iordac;i contra %oldovei. (5 puncte )
C'D> a pronuntat "otararea Iordac"i si altii c. Moldovei
;a 1: fe#ruarie +::A! Curtea 'uropeana a Drepturilor >mului -Curtea) a pronuntat "otararea Iordac"i si altii c.
Moldovei -cererea nr. +.1A6@:+).
In aceasta cauza! reclamantii sunt . mem#ri ai or&anizatiei non%&uvernamentale 8<uristii pentru drepturile omuluiM
-Sne0ana C"itic! 7ictor Constantinov! 7ladislav =ri#incea! 7italie Iordac"i si 7italie Da&acevsc"i) % o or&anizatie din
Repu#lica Moldova cu sediul in C"isinau specializata in reprezentarea persoanelor in fata Curtii.
Potrivit reclamantilor! dupa venirea la putere a Partidului Comunistilor! numarul violarilor drepturilor omului a crescut
semnificativ. In acel contet! a fost creata or&anizatia! a carei scop era prote0area drepturilor omului prin asistenta
persoanelor care doreau sa depuna cereri la Curte. ?stfel! reclamantii au considerat ca ei au cauzat daune serioase
=uvernului in urma pre0udicierii ima&inii sale si a pierderilor financiare ca rezultat al constatarii violarilor in cauzele
reprezentate de ei in fata Curtii.
Reclamantii au sustinut ca! datorita le&islatiei in vi&oare si avand in vedere activitatea acestora! ei erau supusi unui risc
serios ca convor#irile lor telefonice sa fie interceptate. 'i nu au pretins de a fi victime ale unor interceptari concrete!
telefonice sau postale! si nici nu au initiat proceduri 0udecatoresti in acest sens.
;a 17 ianuarie +::6! unul dintre reclamanti s%a adresat Presedintelui Curtii Supreme de <ustitie si a solicitat informatia
statistica referitor la! inter alia! numarul de cereri depuse la instantele 0udecatoresti privind interceptarea convor#irilor
telefonice si numarul autorizarilor eli#erate. Printr%o scrisoare din / fe#ruarie +::6! seful ?paratului Presedintelui Curtii
Supreme de <ustitie a raspuns ca! in anul +::.! au fost depuse +!/:A cereri de interceptare! dintre care A6.61K au fost
autorizate* in anul +::/! 1!A11 de cereri! din care A7.A1K au fost autorizate! iar in anul +::7! +!17+ de cereri! din care
au fost autorizate AA.+4K.
In fata Curtii! reclamantii au invocat violarea art. 6 C'D> -dreptul la respectarea vietii private si de familie)! pretinzand
ca dreptul lor la respectarea corespondentei nu a fost respectat! deoarece le&islatia nationala in domeniul interceptarii
convor#irilor nu continea &arantii suficiente impotriva eventualului a#uz din partea autoritatilor nationale! precum si
violarea art. 11 C'D> -dreptul la un recurs efectiv)! deoarece ei nu dispuneau de un recurs efectiv la nivel national in
privinta incalcarii dreptului &arantat de art. 6 C'D>.
Curtea a constatat! in unanimitate! violarea art. 6 C'D>. Curtea initial a constatat ca a avut loc o in&erinta in dreptul
reclamantului! iar ulterior a conc"is ca aceasta in&erinta nu a fost 2prevazuta de le&e2. 'a si%a #azat "otararea pe
urmatoarele constatari(
-a) Daca a eistat o in&erinta
Curtea a reiterat ca convor#irile telefonice cad su# incidenta notiunilor de 8viata privataM si 8corespondentaM in sensul
art. 6 C'D>.
Curtea a notat ca! potrivit ;e&ii privind activitatea operativa de investi&atii din 1+ aprilie 1AA4! autoritatile sunt in drept
de a intercepta convor#irile unor anumite cate&orii de persoane prevazute in art. / al ;e&ii. In calitatea lor de avocati ai
drepturilor omului! reclamantii reprezinta si! prin urmare! au contacte etinse cu astfel de persoane.
Curtea nu poate sa nu ia in consideratie faptul ca! la momentul cand aceasta cerere a fost declarata admisi#ila!
or&anizatia 8<uristii pentru drepturile omuluiM actiona in calitate de reprezentat in aproape .:K din cererile
moldovenesti comunicate =uvernului. Curtea a reiterat constatarile sale din cauza Coli#a#a c. Moldovei -nr. +A:6A@:/!
EE /7%/A! +1 octom#rie +::7)! in care Procurorul =eneral a amenintat Baroul ?vocatilor din Moldova cu proceduri
penale impotriva avocatilor care au pre0udiciat ima&inea Moldovei prin depunerea plan&erilor la or&anizatii
internationale de protectie a drepturilor omului. Curtea a reamintit! de asemenea! ca =uvernul a sustinut actiunile
Procurorului =eneral si a acuzat reclamantul de calomnierea autoritatilor moldovenesti prin depunerea cererilor in acest
sens.
In aceste circumstante! Curtea a considerat ca nu se poate de eclus ca in privinta reclamantilor au fost aplicate masuri
secrete de suprave&"ere sau ca! la momentul respectiv! ei au fost su# un potential risc de a fi supusi unor astfel de
masuri.
Simpla eistenta a le&islatiei implica! pentru cei care cad su# incidenta ei! un pericol de suprave&"ere* acest pericol
afecteaza li#ertatea de comunicare intre utilizatorii serviciilor postale si de telecomunicatii si! prin urmare! constituie o
in&erinta din partea unei autoritati pu#lice in dreptul reclamantilor la respectarea corespondentei.
> astfel de in&erinta este 0ustificata in sensul para. + al art. 6 C'D> doar daca a fost 8prevazuta de le&eM! urmareste un
scop le&itim si daca a fost 8necesara intr%o societate democraticaM.
-#) Daca in&erinta a fost 8prevazuta de le&eM
Curtea a constatat ca le&islatia in vi&oare inainte de +::1 era lipsita de claritate si detalizare si nu satisfacea minimul de
&arantii continute in 0urisprudenta Curtii. Du eista vreun control 0udiciar in privinta autorizarii si aplicarii masurilor de
interceptare! le&islatia nu sta#ilea care persoane puteau fi supuse acestor masuri si nu erau precizate circumstantele in
care putea fi autorizata interceptarea.
Curtea a notat ca! dupa +::1! au fost efectuate im#unatatiri ma0ore in acest domeniu. Cotusi acestea nu au fost
suficiente. ?nalizand le&islatia in vi&oare incepand cu anul +::1! Curtea a distins doua etape ale interceptarii
convor#irilor telefonice( autorizarea interceptarii si efectuarea propriu%zisa a interceptarii.
In ceea ce priveste etapa de autorizare! Curtea a notat ca le&islatia moldoveneasca in vi&oare dupa +::1 pare a fi mai
clara! si anume prevede eplicit ca interceptarea convor#irilor poate avea loc in cauzele privind infractiunile &rave!
deose#it de &rave si eceptional de &rave* precum si faptul ca mandatul de autorizare a interceptarii urmeaza a fi
eli#erat de catre 0udecator. Cotusi! Curtea a notat ca mai mult de 0umatate din infractiunile continute in Codul penal cad
in cate&oria de infractiuni eli&i#ile pentru interceptare. Mai mult ca atat! Curtea si%a eprimat in&ri0orarea in privinta
faptului ca le&islatia nu pare sa defineasca suficient de clar cate&oriile persoanelor suscepti#ile de a avea convor#irile
interceptate. In continuare! Curtea a notat ca le&islatia nu prevede clar o limitare in timp a masurilor de autorizare a
interceptarilor convor#irilor telefonice! deoarece! c"iar daca Codul de procedura penala prevede o limita de / luni -art.
11. -4))! nu eista prevederi care ar interzice procurorilor de a solicita un nou mandat de interceptare dupa epirarea a /
luni. Mai mult! le&islatia nationala nu defineste conceptele de 2securitate nationala2! 2ordinea pu#lica2! 2#unastarea
economica a tarii2! 2mentinerea ordinii de drept2! sau 2ocrotirea sanatasii si protectia moralitatii2 din art. / al ;e&ii
privind activitatea operativa de investi&atii! care constituie scopuri pentru efectuarea interceptarii.
Referitor la cea de%a doua etapa a procedurii de interceptare a convor#irilor telefonice! se pare ca 0udecatorul de
instructie are un rol foarte limitat. Desi el are fuctia de a autoriza interceptarea convor#irilor! Codul de procedura penala
nu prevede informarea 0udecatorului de instructie despre rezultatele interceptarii si nu%i cere sa verifice daca prevederile
le&islative au fost respectate. Din contra! ;e&ea cu privire la avtivitatea operativa de investi&atii pare sa ofere
procuraturii aceasta functie de suprave&"ere! care insa pare sa acopere doar procedurile penale pendinta si nu se refera
la activitatile operative. Curtea a mai mentionat aparenta lipsa a re&lementarilor specifice privind monitorizarea
informatiei o#tinute in urma inteceptarilor! privind procedurile de pastrare a inte&ritatii si a confidentialitatii si privind
procedurile de distru&ere a acestora. Curtea a mai notat ca controlul &eneral al masurilor secrete de suprave&"ere este
incredintat Parlamentului care il eercita prin intermediul unei comisii specializate -art. 16 al ;e&ii privind activitatea
operativa de investi&atii). Cotusi! modul in care Parlamentul efectueaza acest control nu este indiat in le&e si Curtii nu i%
au fost prezentate pro#e indicand ca eista o procedura care re&lementeaza activitatea Parlamentului in acest domeniu.
Desi le&islatia nationala prote0eaza in termeni &enerali confidentialitatea discutiilor dintre avocat si client! ea nu
instituie o procedura care ar asi&ura aceasta &arantie. Curtea a fost frapata de lipsa unor re&lementari clare care ar indica
ce se intampla cand a fost interceptata o convor#ire dintre avocat si client.
Curtea a notat ca! in anul +::7! instantele 0udecatoresti din Moldova au autorizat AA.+4K din cererile de interceptare
depuse. Curtea a considerat ca acest procent constituie un su#iect de in&ri0orare si indica ca 0udecatorii de instructie nu
iau in consideratie eistenta 0ustificarilor o#li&atorii pentru autorizarea masurilor secrete de interceptare. 'a a mai notat
ca interceptarea corespondentei constituie o in&erinta foarte serioasa in dreptul persoanei si doar motive foarte serioase
#azate pe o #anuiala verosimile ca persoana este implicata in activitati criminale serioase ar tre#ui puse la #aza
autorizarii. ;e&islatia nationala nu prevede alte &arantii decat cele din articolul / al ;e&ii privind activitatea operativa
de investi&atii! cum ar fi autorizarea doar in cazul in care scopul urmarit nu poate fi atins altfel.
Curtea a considerat ca deficientele pe care le%a identificat influenteaza asupra functionarii actuale a sistemului de
suprave&"ere secreta care eista in Moldova. ?stfel! Curtea s%a referit la informatia statistica continuta in scrisoarea
sefului ?paratului Presedintelui Curtii Supreme de <ustitie! potrivit careia! in anul +::. au fost emise circa +!.::
mandate de interceptare! in anul +::/ 4 circa 1!A:: mandate! iar in anul +::7 4 circa +!1:: de mandate. ?ceste date
arata ca sistemul de suprave&"ere secreta din Moldova este! cel putin! ea&erata! ceea ce! in parte! poate fi datorat lipsei
&arantiilor le&ale.
In #aza constatarilor de mai sus! Curtea a constatat ca le&islatia moldoveneasca nu acorda o protectie adecvata
impotriva a#uzului puterii de stat in domeniul interceptarii convor#irilor telefonice.
In ceea ce priveste pretentia reclamantilor in temeiul art. 11 C'D>! Curtea a reiterat ca art. 11 nu poate fi interpretat ca
cerand eistenta unui remediu impotriva le&islatiei nationale! or! altfel Curtea ar impune Statelor Contractante cerinta de
a incorpora Conventia -a se vedea >strovar v. Moldova! nr. 1.+:7@:1! E 111! 11 septem#rie +::.). ?stfel! Curtea nu a
constatat violarea art. 11 C'D> com#inat cu art. 6 C'D>.
17. :..:4.+::. % I>RD?CHI $.a. c. M>;D>7'I -cererea nr. +.1A6@:+) % reclamanii -. persoane fizice) pretindeau
violarea art. 6 al Conveniei -dreptul la respectarea vieii private $i a corespondenei) datorit posi#ilitii autoritilor!
din cauza le&islaiei imperfecte! de a intercepta ar#itrar corespondena lor* $i violarea art. 11 al Conveniei -dreptul la un
recurs efectiv) deoarece le&islaia naional nu le acord &aranii suficiente pentru a eclude interceptarea ar#itrar a
corespondenei lor.
?m#ele pretenii au fost declarate admisi#ile.
2.* %odelai o situaie (i ntocmii o nc;eiere de re&u' la autori'area interceptrii comunicrilor. (- puncte)
Situatie...
;a data de 14 septem#rie +::/! in 0urul orei 14.:: #anuitul >stisor Marian a patruns prin fortarea usii de acces in
apartamanetul nr.11 din #locul nr. + de pe strada ;ivezilor! in mun C"isinau! al carui proprietar este Misul Mi"ai! care
in acel moment nu era acasa! de unde s%a sustras un telefon mo#il de marca 8DoGiaM. In cadrul urmaririi penale a fost
audiata in calitate de martor locatara Pun&a 7icoria care a declarat l%a vazut pe faptuitor din spate! tinind in maina cutia
de culoare al#astra si fiind ilustrata ima&inea unui telefon!fata acestuia nu a fost vazuta! insa le% descris trasaturile fizice
ale corpului. ?stfel! din pro#ele acumulate rezulta o presupunere rezona#ila ca o#iectul furat ar putea fi la domiciliul lui
>stisor Marian.>fiterul de urmarire penala a emis o rdonanta de efectuare a perc"ezitiei si a facut propunerea de a
inainta un demers in vederea o#tinerii autorizatiei pt a efectua perc"ezitia la dom lui >stisorMarian. Instanta a emis o
inc"eiere de refuz la autorizarea perc"ezitiei! avind drept temei lipsa de pro#e veridice ca >stisor Marian este acel care
a sustras #unul.
Test 1*
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Participaia
1..1 $aracteri'ai trsturile participaiei. (3 puncte)
Pentru ca s eiste elementul de participaie penal! tre#uie s fie 3ndeplinite urmtoarele condiii( a) s eiste
pluralitate de fptuitori* #) s eiste o le&tur su#iectiv -coeziune psi"ic) 3ntre participani* c) fapta s fie sv5r$it 3n
cooperare material sau intelectual* d) una $i aceea$i fapt prevzut de le&ea penal s fie sv5r$it de ctre toi
participanii* e) cooperarea mai multor persoane s nu fie cerut de coninutul le&al al infraciunii.
1..2 .enerali'ai asupra participanilor la in&raciune. (5 puncte)
Se consider autor al infraciunii persoana care sv5r$e$te 3n mod nemi0locit fapta prevzut de le&ea penal! precum $i
persoana care a sv5r$it infraciunea prin intermediul persoanelor care nu sunt pasi#ile de rspundere penal din cauza
v5rstei! iresponsa#ilitii sau din alte cauze prevzute de prezentul cod.
9n raport cu ceilali participani -or&anizatori! insti&atori sau complici)! autoratul se distin&e prin caracterul su esenial
$i necesar! contri#uia autorului const5nd tocmai 3n sv5r$irea aciunii sau inaciunii care constituie latura o#iectiv a
infraciunii. Din cauza specificului su! autoratul este unica form de contri#uie la infraciunea care poate eista $i 3n
afara participaiei. Dici insti&area! ca form de participaie! nici complicitatea! nici or&anizatorul nu pot eista 3n afara
autoratului! 3n timp ce acesta din urm poate eista de sine stttor! fiindc fapta prevzut de le&ea penal poate fi
sv5r$it 3n mod nemi0locit fr s fie necesare alte contri#uii.
Coautori sunt persoanele care au cooperat ocazional $i 3n #aza unei le&turi su#iective cu acte de eecutare -nemi0locit)
la comiterea 3n comun a aceleia$i fapte prevzute de le&ea penal. 9n caz de coautorat! unul din coautori poate realiza
numai o parte a aciunii infracionale -de eemplu! luarea #unului)! iar altul % cealalt parte a ei -ameninarea! lovirea
etc.) $i 3n aciunile fiecruia va fi o infraciune consumat su# form de coautorat.
Se consider or%ani2ator al infraciunii persoana care a or&anizat sv5r$irea unei infraciuni sau a diri0at realizarea ei!
precum $i persoana care a creat un &rup criminal or&anizat sau o or&anizaie criminal ori a diri0at activitatea acestora.
?ciunile or&anizatorului pot consta 3n recrutarea mem#rilor &rupului or&anizat sau ai or&anizaiei criminale! 3n
3ntocmirea planului sv5r$irii infraciunii! 3n 3mprirea rolurilor 3ntre mem#rii &rupului criminal sau ai or&anizaiei
criminale! 3n coordonarea aciunilor participanilor nemi0locit la locul sv5r$irii infraciunii sau de la distan! de
eemplu! prin intermediul mi0loacelor te"nice( telefon! po$t electronic! fa! po$t etc.
,n alt participant la infraciune este insti&atorul, care se deose#e$te at5t de autor! de coautor! c5t $i de complice.
Conform art.4+ alin.4 CP! insti%ator este persoana care! cu intenie! determin o alt persoan s sv5r$easc o fapt
prevzut de le&ea penal. Ca form a participaiei penale! insti&area este fapta unei persoane -insti&ator) care
determin! cu intenie! prin orice mi0loace! o alt persoan -insti&at) s sv5r$easc o fapt prevzut de le&ea penal.
. Conform art.4+ alin.. CP! co$plice este persoana care a contri#uit la sv5r$irea infraciunii prin sfaturi! indicaii!
oferire de informaii! acordare de mi0loace sau instrumente ori 3nlturare de o#stacole! precum $i persoana care a promis
dinainte c 3l va favoriza pe infractor! va tinui mi0loacele sau instrumentele de sv5r$ire a infraciunii! urmele acesteia
sau o#iectele do#5ndite pe cale criminal ori persoana care a promis din timp c va procura sau va vinde atare o#iecte.
Conform art.4+ alin./ CP! participanii la infraciune tre#uie s 3ntruneasc semnele constitutive ale su#iectului
infraciunii. ?ceasta 3nseamn c fiecare dintre participanii la infraciune tre#uie s ai# v5rsta prevzut de le&ea
penal! s fie persoane fizice $i responsa#ile
1..* /ecidei asupra condiiilor n care participanii pot &i liberai de rspundere penal n le!tur cu
renunarea de bun voie la svr(irea in&raciunii. (- puncte)
% nu a produs nici un rezultat
% presupusul autor nu a comis $i nici nu avea de &3nd s comit aciunile infracionale
% ori iniial avea de &3nd! ulterior a renunat la ele.
Subiectul II: Reinerea
2.1 /e&inii noiunea (i scopul reinerii. (3 puncte)
Constituie reinere privarea de li#ertate a persoanei #nuite sau 3nvinuite de sv3r$irea unei infraciuni pentru care le&ea
prevede pedeapsa cu 3nc"isoare pe un termen mai mare de un an prin "otr3rea >,P penru o perioad scurt de timp!
dar nu mai multe de 7+ ore.
2.2 Dete"%in$i p$"ticu$"it#ie "eine"ii unui ,#nuit %ino". (5 puncte)
> conditie privind le&alitatea retinerii se refera la su#iectul retinut! care tre#uie sa intruneasca o serie de particulartati
prevazute de le&e. Conform re&ulii &enerale! su#iectul retinut poate fi orice persoana fizica ! care a tins virsta de
raspunderii penaleart+1 CP! minoriiin virsta de 14%1/ ani pt unele infractiuni prevazute epres si in virsta de de 1/ ani
pt toate infractiunile. In situatia cind necesitatea retinerii apare spontan este imposi#il de sta#ilit indentitatea persoanei!
iar persoana #anuita este minora! poate fi retinuta pina la 14 ani! in cazul unor infractiuni &rave! cu scopul sta#ilirii
identitatii persoanei in cauza. Daca dupa sta#ilirea virstei! minorul retinut nu poarta raspundere penala conform art +1
CP! se va eli#era imediat ori in caz de necesitate va fi retinut in institutiile de detentie provizorie.retinerea minorului nu
poate depasi de +4 de ore.
Potrivit art 477 din CPP la solutionarea c"estiunii privind aplicarea masurii preventive in privinta minorului! in fiecare
caz se discuta in mod o#li&atoriu! posi#ilitatea transmiteriilui su# suprave&"ere! conform atVrt. 164 din CPP. Retinerea
minorului! in temeiurile prevazute de art 1//! 17/! 16.! 16/! din CPP pot fi aplicate doar in cazuri eceptionale! cind au
fot savirsite infractiuni &rave!deose#it de &rave sau eceptional de &rave. Despre retinerea minorului se instiinteaza
imediat parintii sau alti reprezentanti le&ali ai minorului.Durata tinerii in stare de arest a invinuitilor minori nu poate
depasi 4 luni.
2.* -stimai corespunderea le!islaiei naionale standardelor $-/0 n materia reinerii inclusiv n ce prive(te
+suspiciunea re'onabil,. (- puncte)
Test 1#
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Gnclcarea re!ulilor de protecie a muncii
1.1. Identi&icai toate cate!oriile de victime ale in&raciunii de nclcare a re!ulilor de protecie a muncii
5art.18* $P R%6. (3 puncte)
Salariaii! studenii $i elevii care fac practica de producie! militarii antrenai s munceasc la 3ntreprinderi! persoane
care 3$i isp$esc pedeapsa conform sentinei instanei 0udectore$ti 3n perioda de lucru la 3ntreprinderile penitenciarilor
sau la 3ntreprinderile sta#ilite de or&anele care rspund de eecutarea sentinelor! eecutanilor unor altor tipuri de
activitate! or&anizate 3n interesul societii $i al statului.
1.+. r!umentai care este soluia de cali&icare corect n ca'ul n care nclcarea re!ulilor de protecie a
muncii a provocat din impruden decesul victimei:
16 art.1#3 $P R%H
26 alin.526 art.18* $P R%H
*6 art.1#3 (i alin.526 art.18* $P R%. (5 puncte)
Soluia corect este alin + art161 din motiv c pentru survenirea rspunderii penale pentru 3nclcarea re&ulilor de
protecie a muncii care a provocat din impruden decesul victimei este nevoie de calitatea su#iectului care tre#uie s
ai# calitatea special de persoan cu funcie de rspundere care &estioneaz o or&anizaie comercial! o#$teasc sau o
alt or&anizaie nestatal. Pe c3nd la art14A nu este nevoie de a$a calitate. Califarea suplimentar nu este necesar.
1.*. /ecidei dac se ncalc sau nu vreun principiu al dreptului penal) lund n consideraie pre'ena n art.18*
$P R% a sinta!mei +alte urmri !rave,. (- puncte)
Cotu$i! epresia 8alte ur$ri %raveM! folosit pentru a descrie comportamentul incriminat! tre#uie eclus din acest
capitol. Du mai este necesar de a reaminti pericolul pe care 3l prezint aceast epresie imprecis pentru principiul
le&alitii $i al previzi#ilitii
Subiectul II: %surile preventive
2.1Reproducei noiunea) scopul (i praticularitile msurilor preventive. (3 puncte)
C.P.P. defineste masurile preventive ca fiind masurile de constrin&ere prin care #anuitul!incinuitul! inculpatul este
impiedicat sa intreprinda anumite actiuni ne&ative asupra desfasurarii pr penal sau asupra asi&urarii eecutarii sentintei.
In raport cu alte masuri de constrin&ere masurile preventive se caracterizeaza printr%o serie de scopuri imediate(
1. preintimpinarea sustra&erii invinuitului de la urm penala si 0udecata si asi&urarea prezentei lui in fata ore 0ud
+. inlaturarea posi#ilitatilor invinuitului! inculpatului de a impiedica sta#ilirea adevarului in cauza penala fie prin
distru&erea pro#elor fie prin amenintarea martorilor sau alte asemenea actiuni
1. asi&urarea eecutarii sentintei de condamnare la ped cu inc"isoarea
4. preintimpinarea posi#ilitotii invinuitului ! inculpatului de a comite alte infractiuni le&ate de caua penala data sau
oricare alte infr.
Particularitatile(
1. masurile preventive se dispun numai in cadrul unui process penal declansat
+. se aplica numai #anuitului! invinuitlui si inculpatului
1. se aplica la oportunitatea procurorului sau dupa caz 0ud de instructie
4. nu sunt caracteristice oricarei cause penale! avind un c"aracter adicent fata de activitatea procesuala prinicpala
.. au c"aracter provizoriu ele pot fi revocate in momentul in care dispar impre0urarile care au impus luarea
acestora
2.2nali'ai &ormele msurilor preventive. (5 puncte)
con.o"% e&i($iei )n *i&o$"e (unt u"%#to$"ee c$te&o"ii !e %#(u"i p"e*enti*e
/o#li&area de a nu prsi localitatea
% o#li&area de a nu prsi ara
% &arania personal
% &arania unei or&anizaii
%arestarea la domiciliu
%arestarea preventiv
% li#erarea provizorie pe cauiune
Test 17
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: 0biectul in&raciunii
1.1 Reproducei noiunea (i importana obiectului in&raciunii. (3 puncte
>#iectul infraciunii 3l formeaz valorile sociale $i relaiile sociale create 3n 0urul acestei valori care sunt pre0udiciate ori
vtmate prin fapta infracional.
Deci! o#iectul infraciunii reprezint o condiie necesr pentru eistena faptei infracionale.
>#iectul infraciunii determin necesitatea incriminrii $i &ravitatea a#stract a infraciunii! care este 3n funcie de
importana valorii sociale vtmate sau periclitate.
?$adar! o#iectul infraciunii determin $i &ravitatea pedepsei aplicate pentru fapta incriminat! prin care se va putea
pre3nt3mpina sv3r$irea de noi fapte.
Deci specificm c o#iectul infraciunii tre#uie reflectat 3n mod necesar 3n orice coninut de incriminare
1.2 nali'ai modalitile obiectului in&raciunii. (5 puncte)
?utorii auto"toni consider c a$ezarea o#iectului infraciunii pe cate&orii tre#uie fcut dup urmtoarele criterii(
% dup natura acestora(
obiectul 6uridic, sau o#iectul propriu 4 zis al infraciunii! 3l constituie valoarea social! 3mpotriva creia se 3ndreapt
aciunea sau omisiunea incriminat! $i relaiile sociale corespunztoare acesteia.
7biectul $aterial al infraciunii const 3n entitatea material asupra creia se 3ndreapt influenarea nemi0locit
infracional! prin al crei intermediu se aduce atin&ere o#iectului 0uridic al infraciunii.
% dup ierar"izarea valorilor sociale care fac o#iectul infraciunii(
prin obiect 6uridic %eneral al infraciunii 3nele&em ansam#lul relaiilor sociale privitoare la ordinea de drept! adic
privitoare la totalitatea valorilor sociale aprate de le&ea penal 3mpotriva infraciunilor.
Doiunea obiectul 6uridic %eneric al infraciunii desemneaz un &rup de valori sociale deaceea$ natur $i de relaii
sociale create 3n 0urul acestor valori $i datorit lor vtmate sau lezate de ctre un &rup de infraciuni.
7biectul 6uridic special al infraciunii serve$te la determinarea individualitii unei infraciuni 3n cadrul unui &rup de
infraciuni de acela$ &en.
% dup numrul o#iectelor infraciunii(
re&ula o constituie obiectul si$plu sau unic al infraciunii! pentru c cele mai multe infraciuni au ca o#iect o sin&ur
valoare social $i relaiile sociale corespunztoare acesteia. ?dic o#iectul 0uridic principal al infraciunii 3l formeaz
relaiile sociale referitoare la o anumit valoare social individual care sunt 3ntotdeauna vtnate efectiv sau
potenial! prin sv3r$irea unei anumite infraciuni! pentru care fapt sunt puse 3n mod special de le&iuitor su# protecia
le&ii penale prin incriminarea infraciunii respective.
'ist 3ns $i in+rac3iuni cu pluralitate de obiecte (co$ple5e), a$a cum sunt infraciunile complee $i infraciunile cu
o#iect 0uridic multiplu necomple la care o#iectul aprrii penale este comple! fiind alctuit din + sau mai multe
valori sociale fiecare cu relaiile sociale aferente. '( t3l"rieWaplicarea violenei...
1.* r!umentai di&erena dintre obiectul in&raciunii (i obiectul dreptului penal. (- puncte)
>#iectul dreptului penal 3l constiutie o cate&orie aparte de relaii sociale numite relaii 0uridice penale. ?ceste relaii iau
na$tere 3ntre mem#rii societii $i stat prin intermediul or&anelor 0uridice din necesitatea aprrii valorilor eseniale ale
societii $i a dezvoltrii lor 3n deplin securitate.
>#iectul infraciunii 3l formeaz valorile sociale $i relaiile sociale create 3n 0urul acestei valori care sunt pre0udiciate ori
vtmate prin fapta infracional.
Subiectul II: %surile preventive alternative arestrii preventive
2.1 Relatai despre re!imul <uridic al liberrii provi'orii sub control <udiciar. (3 puncte )
;i#erarea provizorie su# control 0udiciar a persoanei arestate preventiv! reinute sau 3n privina creia s%a 3naintat
demers de arestare poate fi acordat de ctre 0udectorul de instrucie sau! dup caz! de ctre instana de 0udecat $i este
3nsoit de una sau mai multe o#li&aii prevzute la alin.-1)
-+) ;i#erarea provizorie su# control 0udiciar nu se acord #nuitului! 3nvinuitului! inculpatului 3n cazul 3n care acesta
are antecedente penale nestinse pentru infraciuni &rave! deose#it de &rave sau ecepional de &rave sau eist date c el
va sv3r$i o alt infraciune! va 3ncerca s influeneze asupra martorilor sau s distru& mi0loacele de pro#! sau s fu&.
-1) ;i#erarea provizorie su# control 0udiciar a persoanei deinute este 3nsoit de una sau mai multe din urmtoarele
o#li&aii(
1) s nu prseasc localitatea unde 3$i are domiciliul dec3t 3n condiiile sta#ilite de ctre 0udectorul de instrucie sau!
dup caz! de ctre instan*
+) s comunice or&anului de urmrire penal sau! dup caz! instanei de 0udecat orice sc"im#are de domiciliu*
1) s nu mear& 3n locuri anume sta#ilite*
4) s se prezinte la or&anul de urmrire penal sau! dup caz! la instana de 0udecat ori de c3te ori este citat*
.) s nu intre 3n le&tur cu anumite persoane*
/) s nu sv3r$easc aciuni de natur s 3mpiedice aflarea adevrului 3n procesul penal*
7) s nu conduc autove"icule! s nu eercite o profesie de natura aceleia de care s%a folosit la sv3r$irea infraciunii.
6) s predea pa$aportul 0udectorului de instrucie sau instanei de 0udecat.
-4) >r&anul de poliie 3n a crui raz teritorial locuie$te #nuitul! 3nvinuitul! inculpatul li#erat provizoriu efectueaz
controlul asupra respectrii de ctre acesta a o#li&aiilor sta#ilite de instana de 0udecat.
-.) Controlul 0udiciar asupra persoanei li#erate provizoriu poate fi ridicat! total sau parial! pentru motive 3ntemeiate!
3n modul sta#ilit pentru aplicarea acestei msuri.
2.2 /eterminai particularitile revocrii liberrii provi'orii sub control <udiciar. (5 puncte)
-1) ;i#erarea provizorie poate fi revocat dac(
1) se descoper fapte $i circumstane care nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de li#erare $i care 3mpiedic
li#erarea provizorie*
+) 3nvinuitul! inculpatul cu rea%credin nu 3ndepline$te o#li&aiile sta#ilite sau a sv3r$it o nou infraciune cu
intenie.?stfel dupa aplicarea li#erarii provizorii su# controlul 0udiciar in faza de urm penala se poate modifica
invinuirea in sensul a&ravarii pt o infr cu o pedeapsa ce depaseste limita le&ala de acordare a acestei li#erari ! sau dupa
li#erare se afla despre eistenta condamnarilor pronuntate in strainatate si recunoscute in inst de 0ud ale RMpt infr
&rave!deose#it de &rave sau eceptional de &rave care sunt temeiuri de revocare a li#erarii provizorii
Revocarea poate fi dispusa cind eista date ca ar putea comite unele actiuni prevazute de art.1/ CPP! precum si in
scopul eecutarii sentintei de condamanre la ped cu inc"isoarea.

Revocarea li#erarii provizorii su# controlul 0udiciar se dispune in faza urm penale la demersul procurorului de catre 0ud
de instructie ! iar in faza 0udecarii de inst de 0ud !prin inc"iere ! iar la pronuntarea sentintei de condamnare la ped cu
inc"isoareacprin aceasta "otarire
2.* preciai importana dreptului la liberare provi'orie prin prisma art.7 al $-/0. (- puncte)
Test 16
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: 1iolarea de domiciliu
1.1. Identi&icai ca'urile cnd ptrunderea sau rmnerea n domiciliul unei persoane) &r consimmntul
acesteia) nu este considerat ile!al. (3 puncte)
9 pentru eecutarea unui mandat de arestare sau a unei "otr3ri 0udectore$ti
% pentru 3nlturarea unei prime0dii care amenin viaa! inte&ritatea fizic sau #unurile unei persoane
% pentru prevenirea rsp3ndirii unei epidemii
1.2 /eterminai (apte deosebiri dintre in&raciunea de violare de domiciliu (i &urtul svr(it prin ptrundere n
locuin. (5 puncte
7iolarea de domiciliu atenteaz asupra relaiilor sociale privitoare la realizarea dreptului la inviola#ilitatea domiciliului!
iar la furt >#iectul 0uridic nemi0locit 3l constituie relaiile sociale a cror eisten $i desf$urare normal sunt
condiionate de ocrotirea relaiilor patrimoniale! 3n cazul furtului sv3r$it prin ptrunderea 3n locuin sunt vtmate 3n
mod adiacent relaiile sociale cu prvire la inviola#ilitatea domiciliului*
% 7iolarea de domiciliu face parte din capitolul IDLR?CFI,DI C>DCR? DR'PC,RI;>R P>;ICIC'! D' M,DCX
PI ?;C>R DR'PC,RI C>DSCIC,FI>D?;' ?;' C'CXF'DI;>R! iar furtul face parte din capitolul( Infraciuni
contra patrimoniului.
% ;atura o#iectiv a violrii de domiciliul se realizeaz prin dou modaliti( prin ptrundere sau prin rm5nere ile&al
3n domiciliul sau re$edina persoanei! ;atura o#iectiv a furtului se realizeaz prin sustra&erea pe ascuns a #unurilor
altei persoane.
% furtul se consider consumat dac averea a fost sustras $i infractorul are o posi#ilitate real de a o folosi sau dispune
de ea la dorina sa! violarea de domiciliu se consider realizat din momentul ptrunderii sau rm5nerii ile&ale 3n
domiciliu sau 3n re$edin.
% ;atura su#iectiv a furtului se caracterizeaz prin intenie direct $i scop de profit -acaparator! "rpre! de a o#ine
avanta0e materiale)! ;atura su#iectiv a infraciunii de violare de domiciliu se sv5r$e$te cu intenie direct. Lptuitorul
este con$tient de caracterul ile&al al ptrunderii sau rm5nerii! fr consimm5ntul stp5nului! 3n domiciliul sau 3n
re$edina acestuia! 3nclc5ndu%i astfel li#ertatea.
% Su#iect al infraciunii de violare de domiciliu! este orice persoan fizic responsa#il! care a 3mplinit v5rsta de 1/ ani!
Su#iect al furtului este persoana fizic responsa#il! care a atins v5rsta de 14 ani.
% ;a violarea de domiciliu este prevzut a&ravanta cu folosirea situaiei de serviciu*
1.*r!umentai dac este oportun ca rspunderea pentru perc;e'iiile (i cercetrile ile!ale s &ie prev'ut n
art.1"3 $P R%) sau n $apitolul FI1 +In&raciuni contra <ustiiei, din Partea Special a $odului penal. (-
puncte)
Consider oprotun c rspunderea pentru perc"eziiile! cercetrile ile&ale s fie prevzute 3n art. 17A CP! deoarece
o#iectului 0uridic &eneric 3l constituie infraciunile contra drepturilor politice! de munc etc! altor drepturi
constituionale. Conform art. +A al Constituiei RM! care prevede dreptul la inviola#ilitatea domiciliului! perc"eziiile $i
cercetrile ile&ale atenteaz la aceste drepturi. Dect3nd la faptul c aceste infraciuni procesuale pot fi considerate la
momentul ptrunderii 3n domiciliul ca ile&ale! -delict fla&rant) ele pot fi timp de +4 de ore de la terminarea aciunilor
date! prezentate ca pro#e instanei de 0udecat materialele respective pentru controlul le&alitii acestor aciuni. Din
aceste motive consider c rspunderea pentru aciunile date nu este oportun de a fi sta#ilit 3n capitolul infraciuni
contra 0ustiiei deoarece ele ulterior pot avea suport 0uridic.
Subiectul II: restarea preventiv
2.1 Relatai despre procedura arestrii bnuitului (i nvinuitului. (3 puncte)
?restarea preventiv const 3n deinerea #nuitului! 3nvinuitului! inculpatului 3n stare de arest 3n locurile $i 3n condiiile
prevzute de le&e.?restarea preventiva este o masura procesuala privative de li#ertate aplicata #anuitului ! invinuitului
in faza urmaririi penale pt o anumita durata de timp.
Banuitul in procesul penal apare ca un participant episodic si facultative! ca prima fi&ura fata de care se efectueaza
urmarirea penala in functie de eistenta unor pro#e ce presupun comiterea unei fapte penale de catre aceasta pers.
Reprezentantul or& de urm penala constatind necesitatea de a alle&e in privinta #anuitului masura arestarii preventive!
inainteaza 0udecatorului un demers privind aplicarea acestei masuri preventive.Rn demers vor fi indicate motivele si
temeiul in virtutea caruia a aparut necesitatea de a aplica #anuitului masura arestarii preventive.;a demers se aneeaza
materialele care confirma acest fapt.Demersul cu privire la aplicarea masurii arestarii preventive se eamineaza fara
intirziere de catre 0udeacatorul de instructie in sedinta inc"isa cu participarea reprezentatului or&. de urm. Penala! a
aparatorului si a #anuitului.
Prezent3nd demersul 3n 0udecat! procurorul asi&ur participarea la $edina de 0udecat a #nuitului! 3n$tiineaz
aprtorul $i reprezentantul le&al al #nuitului. 9n cazul neprezentrii aprtorului 3n$tiinat! 0udectorul de instrucie
asi&ur #nuitul cu aprtor 3n conformitate cu ;e&ea cu privire la asistena 0uridic &arantat de stat. ;a desc"iderea
$edinei! 0udectorul de instrucie anun demersul care va fi eaminat! apoi procurorul ar&umenteaz demersul! dup
aceasta s3nt audiate celelalte persoane prezente la $edin.
9n urma eaminrii demersului! 0udectorul de instrucie adopt o 3nc"eiere motivat privind aplicarea fa de #nuit
a msurii arestrii preventive ori a arestrii la domiciliu sau respin&e demersul. 9n #aza 3nc"eierii! 0udectorul de
instrucie eli#ereaz un mandat de arestare care se 3nm3neaz procurorului $i #nuitului $i care se eecut imediat.
Cermenul inerii 3n stare de arest a #nuitului nu va dep$i 1: zile.
<udectorul de instrucie este 3n drept s soluioneze c"estiunea cu privire la necesitatea ale&erii unei msuri
preventive mai u$oare. 9n cazul adoptrii "otr3rii privind li#erarea provizorie a persoanei pe cauiune! #nuitul este
inut su# arest p3n ce cauiunea sta#ilit de 0udector nu va fi depus la contul depozitar al procuraturii! 3ns termenul
de inere a lui 3n stare de arest nu va dep$i 1: zile. Dupa epirarea termenului de 1: zile #anuitul arestat este pus su#
invinuire ! iar in caz contrar va fi eli#erat prin incetarea de drept a acestei masuri.
Dumai procurorul are dr. sa inainteze in inst.0ud. arestarea sau prelun&irea arestarii preventive a invinuitului..Daca dupa
epirarea a termenului de 1: zile de la arestarea #anuitului! acesta este pus su# invinuire! procurorul va inainta un
demers de prelun&ire a arestului preventive.
Constat3nd necesitatea de a ale&e 3n privina 3nvinuitului msura arestrii preventive sau arestrii la domiciliu sau de a
prelun&i durata inerii su# arest! procurorul 3nainteaz 3n instana 0udectoreasc un demers privind ale&erea msurii
preventive sau prelun&irea duratei arestrii 3nvinuitului. 9n demers vor fi indicate motivul $i temeiul 3n virtutea crora a
aprut necesitatea de a aplica 3nvinuitului msura arestrii preventive! a arestrii la domiciliu sau prelun&irea duratei
arestrii. ;a demers se aneeaz materialele care confirm temeinicia acestuia.
Demersul cu privire la aplicarea msurii arestrii preventive sau a arestrii la domiciliu se eamineaz fr 3nt3rziere
de ctre 0udectorul de instrucie! 3n $edin 3nc"is! cu participarea procurorului! aprtorului! 3nvinuitului! cu ecepia
cazului 3n care 3nvinuitul se esc"iveaz de a participa la 0udecat la locul efecturii urmririi penale sau la locul reinerii
persoanei! precum $i a reprezentantului le&al al acestuia. Prezent3nd demersul 3n 0udecat! procurorul asi&ur
participarea la $edina de 0udecat a 3nvinuitului! 3n$tiineaz aprtorul $i reprezentantul le&al al 3nvinuitului. 9n cazul
neprezentrii aprtorului 3n$tiinat! 0udectorul de instrucie asi&ur 3nvinuitul cu aprtor 3n conformitate cu ;e&ea cu
privire la asistena 0uridic &arantat de stat.
;a desc"iderea $edinei! 0udectorul de instrucie anun demersul care va fi eaminat! apoi procurorul ar&umenteaz
demersul! dup aceasta s3nt audiate alte persoane prezente la $edin.
9n urma eaminrii demersului! 0udectorul de instrucie adopt o 3nc"eiere motivat privind aplicarea fa de 3nvinuit
a msurii arestrii preventive ori a arestrii la domiciliu sau respin&e demersul. 9n #aza 3nc"eierii! 0udectorul eli#ereaz
un mandat de arestare care se 3nm3neaz procurorului $i 3nvinuitului $i care se eecut imediat.
?dresarea repetat cu demers privind aplicarea msurii arestrii preventive sau a arestrii la domiciliu 3n privina
aceleia$i persoane 3n aceea$i cauz! dup respin&erea demersului precedent! se admite numai dac apar circumstane noi
ce servesc temei pentru aplicarea fa de 3nvinuit a msurii de arestare preventiv sau a arestrii la domiciliu.
<udectorul de instrucie este 3n drept s soluioneze c"estiunea cu privire la necesitatea ale&erii unei msuri
preventive mai u$oare. 9n cazul pronunrii "otr3rii privind li#erarea provizorie a persoanei pe cauiune! 3nvinuitul este
inut su# arest p3n c3nd cauiunea sta#ilit de 0udector nu va fi depus la contul de depozit al procuraturii.
Cinerea pers. in stare de arrest in faza urm penale pina la trimiterea cauzeiin inst. De 0ud. Du va depasi 1: zile.
2.2 nali'ai constatrile $-/0 n cau'a Paladi contra %oldovei 5art.* (i art.76. (5 puncte)
la 1: martie +::A! Marea Camera a Curtii 'uropene a Drepturilor >mului a pronuntat "otararea Paladi c. Moldovei
-cererea nr. 1A6:/@:.).
?nterior! la 1: iulie +::7! Camera a Patra a Curtii a pronuntat "otararea in cauza Paladi c. Moldovei! in care a constatat!
in unanimitate! violarea art. 1 C'D>! deoarece reclamantul nu a #eneficiat de asistenta medicala necesara in IDP al
CCC'C! in urma transferului intarziat -peste 4 luni) a reclamantului la Centrul Repu#lican de Deurolo&ie si in urma
intreruperii tratamentului medical al reclamantului la CRD intre 11 si 14 noiem#rie +::.. Curtea a mai constatat! in
unanimitate! violarea art. . E 1 C'D> prin detinerea reclamantului su# arest fara un mandat le&al dupa ++ octom#rie
+::4! cand mandatul de arest a epirat. Curtea a mai constatat! cu sase voturi pro si unul impotriva! violarea art. 14
C'D> din cauza eecutarii intarziate a masurilor interimare dispuse de Curte.
;a 11 ianuarie +::6! cole&iul de cinci 0udecatori al Marii Camere a acceptat cererea =uvernului Repu#licii Moldova de
retrimitere a cauzei Paladi c. Moldovei in fata Marii Camere a Curtii. ;a 14 mai +::6! au avut loc audieri pu#lice in
aceasta cauza.
Y Y Y
In aceasta cauza! reclamantul este fostul viceprimar al municipiului C"isinau. ;a 17 septem#rie +::4! Centrul pentru
Com#aterea Crimei >r&anizate si a i -CCC'C) a initiat o urmarire penala in privinta reclamantului in temeiul art. 16.
-1) si 1+7 -+) ale Codului de procedura penala.
;a +4 septem#rie +::4! reclamantul a fost retinut de catre ofiterii CCC'C. ;a +7 septem#rie +::4! <udecatoria
Buiucani a emis un mandat de arest pe numele reclamantului pe un termen de 1: zile.
;a ++ octom#rie +::4! dosarul penal impotriva reclamantului a fost transmis in instanta de 0udecata pentru eaminare.
;a 1. decem#rie +::.! reclamantul a fost eli#erat de su# arest. Dupa data de ++ octom#rie +::4 si pana la eli#erarea
reclamantului de su# arest! mandatul de arest nu a fost prelun&it. Pe durata arestului! reclamantul a depus 1: cereri de
eli#erare de su# arest -"a#eas corpus). Coate cererile au fost respinse.
Intre +4 septem#rie +::4 si +. fe#ruarie +::.! reclamantul a fost detinut in Izolatorul de Detentie Provizorie al CCC'C.
Reclamantul suferea de o serie de #oli serioase -dia#et -insulin dependent)! insuficienta cardiaca! "ipertensiune arteriala!
#ronsita cronica! pancreatita si "epatita). Pe perioada detentiei el a fost vizitat de diferiti medici. ,nii din ei au
considerat ca reclamantul avea nevoie de interventii c"irur&icale! care puteau fi efectuate doar in institutii medicale.
Potrivit reclamantului! CCC'C nu dispunea de personal medical inainte de fe#ruarie +::.. ?sistenta medicala solicitata
de rude si avocat era acordata sporadic si doar in cazuri de ur&enta.
;a +. fe#ruarie +::.! reclamantul a fost transferat la Inc"isoarea nr. 1 din mun. C"isinau. In martie +::.! reclamantul a
fost transferat la spitalul Departamentului Institutiilor Penitenciare din localitatea Pruncul -spitalul penitenciar). ;a +:
mai +::.! un neurolo& de la Centrul Repu#lican de Deurolo&ie -CRD) a recomandat transferarea reclamantului intr%o
institutie unde ar fi putut fi supus terapiei HB> -"Jper#aric oJ&en t"erapJ). Intre mai si septem#rie +::.! directorul
spitalului a informat instantele de 0udecata de 7 ori despre imposi#ilitatea aplicarii acestei terapii in acest spital din
cauza lipsei ec"ipamentului medical.
;a 7 si 1. septem#rie +::.! reclamantul a fost eaminat de consiliul medical al Ministerului Sanatatii. ;a recomandarea
acestuia! la +: septem#rie +::.! <udecatoria Centru a dispus transferul reclamantului la CRD! unde dlui Paladi i s%a
aplicat terapia HB>. Conform reclamantului! el era escortat fiecare a doua zi la Spitalul Clinic Repu#lican -SCR) unde
era eaminat. Cerapia a avut rezultate pozitive si medicii SCR au prescris reclamantului continuarea acesteia pana la +6
noiem#rie +::.. ;a A noiem#rie +::.! CRD a informat instanta de 0udecata despre im#unatatirea starii de sanatate a
reclamantului si a recomandat eternarea acestuia. ;a 1: noiem#rie +::.! instanta de 0udecata a dispus transferul dlui
Paladi la spitalul penitenciar.
In seara zilei de 1: noiem#rie +::.! Curtea a indicat prin fa =uvernului Repu#licii Moldova masura interimara potrivit
art. 1A al Re&ulamentului Curtii prin care cerea ca reclamantul sa nu fie transferat de la CRD. ;a 11 noiem#rie +::.!
=refierul ?d0unct al Sectiunii a Patra a incercat fara succes sa contacteze oficiul ?&entului =uvernamental prin telefon.
;a 11 noiem#rie +::.! avocatul reclamantului a solicitat instantei de 0udecata suspendarea transferarii reclamantului!
prezentand instantei scrisoarea Curtii cu privire la masura interimara. ?ceasta cerere nu a fost eaminata. In aceeasi zi!
reclamantul a fost transferat la spitalul penitenciar.
;a 14 noiem#rie +::.! la cererea ?&entului =uvernamental! <udecatoria Centru a dispus transferarea reclamantului la
CRD pana la +A noiem#rie +::.. Potrivit reclamantului! fiind adus la CRD! el a asteptat circa / ore pentru a fi internat
la CRD! deoarece medicii refuzau sa%l interneze! motivul declarat fiind lipsa fisei medicale.
Y Y Y
In fata Curtii! reclamantul a pretins violarea art. 1 -interzicerea torturii) deoarece pe perioada detentiei nu a #eneficiat de
asistenta medicala adecvata* violarea art. . E 1 -le&alitatea lipsirii de li#ertate) deoarece a fost detinut fara un mandat de
arest vala#il dupa transmiterea cauzei in instanta de 0udecata si prin arestarea sa in lipsa unor 8motive verosimile de a
#anui ca el a savarsit o infractiuneM* violarea art. . E 1 -motivarea arestului) prin privarea de li#ertate fara motive
suficiente si relevante* violarea art. . E 4 -dreptul la un recurs impotriva deciziei de privare de li#ertate) prin eaminarea
prea indelun&ata a cererii "a#eas corpus si refuzul de a eamina recursul impotriva inc"eierii de respin&ere a cererii sale
"a#eas corpus si violarea art. 14 ale Conventiei -dreptul de a sesiza Curtea) prin conformarea intarziata cu masurile
interimare dispuse de Curte.
Y Y Y
Marea Camera a Curtii! cu 1. voturi 8proM si + 8contraM! a confirmat "otararea Camerei care a constatat violarea art. 1
C'D> pe motiv ca reclamantul nu a #eneficiat de asistenta medicala potrivita starii sale &rave de sanatate. Prin urmare!
reclamantul a fost supus unui tratament inuman si de&radant.
Marea Camera a Curtii! cu 1/ voturi 8proM si unul 8contraM! a confirmat "otararea Camerei care a constatat violarea art.
. E 1 C'D> prin detinerea reclamantului su# arest fara un mandat le&al dupa epirarea mandatului de arest. Marea
Camera a Curtii a confirmat! in unanimitate! "otararea Camerei care! in lumina acestei constatari! nu a &asit necesar de a
eamina separat pretentiile reclamantului cu privire la violarea art. . EE 1 si 4 ale Conventiei.
Marea Camera a Curtii a constatat! cu A voturi 8proM si 6 8impotrivaM! violarea art. 14 C'D>. Curtea a notat ca masurile
interimare pe care ea ar putea sa le indice au scopul de a asi&ura dreptul efectiv de a sesiza Curtea! &arantat de art. 14 al
Conventiei. Deintreprinderea de catre autoritati a tuturor masurilor care puteau fi rezona#il intreprinse! pentru a se
conforma masurilor interimare date de Curte! constituie o violare a art. 14. Mai mult! statul nu poate su#stitui prin
propriile sale decizii decizia Curtii de a dispune masurle interimare! cum ar fi verificarea eistentei unui risc de
pre0udiciere imediata si irepara#ila a reclamantului la momentul cand masura interimara a fost dispusa! precum nu poate
nici decide termenii in care sa se conformeze cu o asemenea masura.
Curtea a notat ca masura interimara dispusa de ea la 1: noiem#rie +::. cerea autoritatilor sa se a#tina de la transferarea
reclamantului de la CRD. Curtea a mentionat ca nu a fost disputat de catre parti fpatul ca! la 11 noiem#rie +::.! dl
Paladi nu se mai afla la CRD! ci la spitalul penitenciar. Curtea a notat ca nu detine pro#e care ar demonstra veridicitatea
declaratiei =uvernului precum ca reclamantul a fost transferat la spital inainte ca =uvernul sa afle despre masura
interimara. Curtea a conc"is ca =uvernul nu s%a conformat masurii interimare. In ceea ce priveste eistenta unor
impedimente o#iective care ar 0ustifica nerespectarea masurii interimare! Curtea a notat ca autoritatile moldovenesti au
dat dovada de ne&li0enta si pasivitate care erau incompati#ile cu o#li&atiile lor care decur& din art. 14 C'D>. ?ceasta se
refera atat la ?&entul &uvernamental! care era responsa#il de transmiterea imediata a masurii interimare autoritatilor
0udecatoresti relevante! cat si la aceste autoritati 0udecatoresti! care erau responsa#ile de adoptarea unei "otarari pentru a
preveni transferarea reclamantului. Curtea a mai mentionat ca faptul ca! desi riscul asupra sanatatii reclamantului nu s%a
materializat! acest lucru nu influenteaza constatarea sa ca autoritatile moldovenesti nu si%au onorat o#li&atiile impuse de
art. 14 C'D>.
Curtea a acordat reclamantului ',R +!:6: cu titlu de pre0udicii materiale! ',R 1.!::: cu titlu de pre0udicii morale si
',R 7!::: cu titlu de costuri si c"eltuieli -',R 4!::: fiind acordati de Camera iar ',R 1!::: pentru procedurile care
urmat dupa "otararea Camerei)! si orice alte tae care urmeaza a fi platite din aceste sume.
2.* %odelai o situaie n demersul procurorului care ar <usti&ica prelun!irea arestrii nvinuitului. (- puncte)
,rmrirea penal Zn cauza nr. +::/:1:6/A a fost Znceput de Procuratura sect.
Centru! mun. C"i$inu! la 11 noiem#rie +::/! Zn #aza semnelor infraciunii prevzute
Zn art. 14. alin. -1) lit. #) $i ") din Codul penal! pe faptul omorului intenionat sv[r$it
cu o deose#it cruzime! comis la 1: noiem#rie +::/ de ctre Busuioc 7asile asupra
soiei sale Busuioc 'u&enia.
Cemei pentru Znceperea urmririi penale l%a constituit denunul fcut or&anelor de
drept de ctre I&or 7olcov.
\n cadrul urmririi penale s%a sta#ilit c la 1: noiem#rie +::/! aproimativ la ora
+1.1:! Zn apartamentul nr. 11 din str. Izmail! nr. +A6 din mun. C"i$inu! Zntre Busuioc 7asile
$i soia acestuia Busuioc 'u&enia s%a iscat o ceart provocat de presupuse motive
de &elozie din partea lui Busuioc 7asile! care a de&enerat Zntr%o #taie. Busuioc 7asile i%a
aplicat soiei sale multiple lovituri cu pumnii! picioarele $i o ran& din metal peste diferite
pri ale corpului! ca urmare a $ocului traumatic survenind decesul Busuioc 'u&enia.
;a 14 noiem#rie +::/! ora 11.1.! ca urmare a investi&aiilor Zntreprinse de or&anul
de urmrire penal! Zn conformitate cu prevederile art. 1//! 1/7 din Codul de procedur
penal! Busuioc 7asile a fost reinut pe un termen de 7+ ore! iar prin Znc"eierea
0udectorului de instrucie din 1. noiem#rie +::/! Zn privina lui a fost aplicat msura
preventiv su# form de arest preventiv pe un termen de 1: zile! fi ind eli#erat un
mandat de arest p[n la data de +1 noiem#rie +::/! ora 11.1..
;a 16 noiem#rie +::/ Busuioc 7asile a fost pus su# Znvinuire pentru sv[r$irea infraciunii
prevzute de art. 14. alin. -1) lit. #) $i ") din Codul penal.
\n #aza materialelor acumulate! se constat necesitatea de a prelun&i Zn privina
Znvinuitului Busuioc 7asile msura arestrii preventive. Prelun&irea arestului preventiv
se impune Zn virtutea urmtoarelor motive $i temeiuri(
% infraciunea comiterea creia i se incrimineaz #nuitului Busuioc 7asile este
una ecepional de &rav! pentru care este prevzut pedeapsa su# form de
Znc"isoare pe un termen mai mare de + ani*
% imediat dup comiterea infraciunii! #nuitul Busuioc 7asile s%a ascuns de or&anul
de urmrire penal! prsind localitatea de domiciliu! fi ind reinut conform
datelor procesului%ver#al de reinere! Zn or. Ca"ul! Zn sudul repu#licii. ?cest fapt
denot c #nuitul inteniona s se sustra& urmririi penale*
% Zn timpul perc"eziiei efectuate la 1/ noiem#rie +::/ la domiciliul prinilor lui
Busuioc 7asile din or. Ca"ul! a fost &sit un #ilet de cltorie feroviar pe ruta
C"i$inu%Moscova! #enefi ciar fi ind Znvinuitul. Biletul de cltorie pro#eaz intenia
lui Busuioc 7asile de a prsi teritoriul rii! pentru a se esc"iva de rspunderea
penal*
% Zn procesul de cercetare la faa locului! Zn apartamentul din str. Izmail a fost &sit
un fra&ment dintr%o scrisoare adresat lui Busuioc Ion! fi ul Znvinuitului! Zn
care se arata c decedata Busuioc 'u&enia a fost vinovat Zn iscarea confl ictului!
aceasta avea un comportament amoral $i c! Zn cazul Zn care va fi intero&at
asupra cazului! s ia poziia de aprare a Znvinuitului. Pro#a respectiv indic
asupra inteniilor de infl uenare a martorilor Zn detrimentul sta#ilirii adevrului
o#iectiv de ctre Znvinuit.
\n contetul celor epuse! conduc[ndu%m de prevederile art. .+ alin. -1) pct. 1/)!
16/ $i 1:6 din Codul de procedur penal!
/ISPA?:
Inaintarea ctre 0udectorul de instrucie a demersului privind prelun&irea msurii
preventive su# form de arest preventiv pe un termen de 1: zile Zn privina Znvinuitului
Busuioc 7asile! nscut la 1+ decem#rie 1A.1! ori&inar din or. Ca"ul $i domiciliat
Zn mun. C"i$inu! str. Izmail! nr. +A6! ap. 11! moldovean! ne[ncadrat Zn c[mpul muncii!
cetean al Repu#licii Moldova.
Test 1"
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Sustra!erea sau extorcarea substanelor narcotice sau psi;otrope
1.1. /e&inii noiunea +extorcare,) utili'at n art.21"
#
$P R%. (3 puncte)
?ciunea pre0udicia#il se prezint su# oricare din urmtoarele dou modaliti normative alternative(
1) sustra&ere*
+) etorcare.
9n &eneral! prin 8sustra&ereM se 3nele&e luarea ile&al $i &ratuit a #unurilor mo#ile din posesia altuia! care a
cauzat un pre0udiciu patrimonial efectiv acestuia! sv5r$it 3n scop de cupiditate -profit) Q11A! p.++6R. ?dapt5nd aceast
definiie necesitilor studiului de fa! putem consemna c! su# aspectul laturii o#iective! prin 8sustra&ereM se are 3n
vedere luarea ile&al $i &ratuit a su#stanelor narcotice sau psi"otrope din posesia altuia! prin care acestuia i s%a cauzat un
pre0udiciu patrimonial efectiv.
Doiunea 8etorcareM din art.+17
4
CP RM are 3nelesul noiunii 8$anta0M din art.16A CP RM.
Din acest punct de vedere! su# aspectul laturii o#iective! etorcarea este alctuit din aciunea principal care
este 3nsoit de aciunea adiacent. ?ciunea principal o constituie cererea fptuitorului de a i se transmite su#stanele
narcotice sau psi"otrope. Cererea de transmitere a dreptului asupra su#stanelor narcotice sau psi"otrope! ca $i cererea
de a sv5r$i aciuni cu caracter patrimonial 3n le&tur cu su#stanele narcotice sau psi"otrope! nu poate forma aciunea
principal 3n cazul etorcrii. >r! 3n sens literar! prin 8etorcareM se 3nele&e 8aciunea de a o#ine un lucru de la
cineva ...M Q11:! p.1/1R. Deci! este imposi#il a etorca drepturi patrimoniale sau aciuni patrimoniale. ?ceasta este
sin&ura diferen semnificativ dintre noiunea 8etorcareM din art.+17
4
CP RM $i noiunea 8$anta0M din art.16A CP RM.
9n ipoteza cererii de transmitere a drepturilor asupra su#stanelor narcotice sau psi"otrope ori a sv5r$irii
aciunilor patrimoniale le&ate de aceste su#stane -dac cererea este 3nsoit de constr5n&erea corespunztoare)! urmeaz
a fi aplicat art.16A CP RM.
;a r5ndul su! aciunea adiacent se poate eprima su# oricare din urmtoarele modaliti faptice(
1) ameninarea cu violena*
+) ameninarea cu rsp5ndirea unor $tiri defimtoare*
1) ameninarea cu deteriorarea sau distru&erea #unurilor*
4) ameninarea cu rpirea persoanei*
.) aplicarea violenei nepericuloase pentru via sau sntate*
/) ameninarea cu omorul*
7) deteriorarea sau distru&erea #unurilor*
6) aplicarea violenei periculoase pentru via sau sntate*
A) aplicarea sc"in&iuirii! torturii! a tratamentului inuman sau de&radant*
1:) rpirea persoanei.
1.2.r!umentai ce anume desemnea' sinta!ma +n proporii mari sau deosebit de mari, 5lit.c6 alin.5*6
art. +17
4
$P R%6: urmrile pre<udiciabile sau obiectul material al in&raciunii:
Du putem susine c lit.c) alin. -1) art.+17
4
CP RM este norm special 3n raport cu art.1A. CP RM. >r! a$a
cum rezult din alin.-.) art.114
1
CP RM! 3n cazul sustra&erii sau etorcrii su#stanelor narcotice sau psi"otrope!
noiunile 8proporii mariM $i 8proporii deose#it de mariM se refer la parametrii cantitativi ai o#iectului material al
infraciunii. 9n contrast! a$a cum rezult din alin.-1) art.1+/ CP RM! 3n cazul sustra&erii sau do#5ndirii #unurilor!
noiunile 8proporii mariM $i 8proporii deose#it de mariM se refer la parametrii valorici ai urmrilor pre0udicia#ile ale
infraciunii.
consider ca prin sinta&ma 2 in proportii mari sau deose#it de mari2 de la lit c) alin -1) art +17@4 CP se intele&e o#iectul
material al infr.
1.*/ecidei dac n art.21"
#
$P R% ar &i sau nu oportun stabilirea rspunderii penale pentru sustra!erea sau
extorcarea analoa!elor substanelor narcotice sau psi;otrope. (- puncte)
Consider c nu este oportun. Conform alin.-+) art.114
1
CP RM! prin 8analo& al su#stanei narcotice sau psi"otropeM se
3nele&e su#stana de ori&ine natura sau sintentic care! conform componenei sale $i efectului pe care 3l produce! se
asimileaz cu su#stana narcotic sau psi"otrop.
Sintetiz5nd! putem meniona c! pentru noiuea de analo& ale su#s narcotice sau psi"otrope sunt comune urmtoarele
trsturi(
dup componena -structura) c"imic $i efectul pe care 3l produce -calitile pe care le are)! se asimileaz cu su#stana
narcotic sau su#stana psi"otrop*
nu este inclus 3n lista de su#stane narcotice $i su#stane psi"otrope supuse controlului din partea statului.
Considerm c prin utilizarea! 3n le&ea penal a Repu#licii Moldova! a noiunii 8analo& al su#stanei narcotice sau
psi"otropeM se 3ncalc principiul le&alitii $i al ec"itii! ea fiind deci duntoare. De aceea! aceast noiune tre#uie
eclus din Codul penal. Care sunt ar&umentele pe care le aducem 3n spri0inul acestei recomandri]
Considerm c noiunea 8analo& al su#stanei narcotice sau psi"otrope tre#uie eclus din toate articolele specificate
mai sus. 9n acest fel! se va asi&ura respectarea nu doar a principiului ec"itii! invocat de ctre '.7. ^o#zeva! dar $i! nu
mai puin important! a principiului le&alitii.
9ntr%adevr! includerea 3n tetul le&ii penale a noiunii 8analo& al su#stanei narcotice sau psi"otropeM reprezint o
3nclcare a principiului le&alitii. 9ns nu su# aspectul aplicrii prin analo&ie a le&ii penale! cum menioneaz 7.I.
^uzneov! dar su# un alt aspect! consemnat la alin.-+) art.1 CP RM 4 interpretarea etensiv defavora#il a le&ii penale.
9ntr%adevr! interpret5nd noiunea 8analo& al su#stanei narcotice sau psi"otrope 3n contetul prevederilor art.+17! +17
1
%
+17
1
! +17
.
$i +17
/
CP RM! interpretul rm5ne! 3n cadrul acestor norme de incriminare! de$i 4 cu aportul nemi0locit al
le&iuitorului 4 lr&e$te 3nelesul noiunii date. 'l nu poate s nu fie lr&it! odat ce nu eist nici un act normativ care s
re&lementeze re&imul 0uridic al analoa&elor su#stanelor narcotice sau psi"otrope. 9n acest fel! nu poate fi asi&urat
respectarea re&ulii nullu$ cri$en sine le%e stricta! conform creia 8le&ea penal! pentru a fi aplicat! are nevoie s fie
interpretat! iar aceast interpretare s fie strict! adic s clarifice eact sensul $i semnificaia re&ulii o#iectivizate!
materializate 3n normM Q111! p.1+R.
?naloa&ele! precursorii! materialele sau utila0ele destinate producerii! preparrii sau prelucrrii su#stanelor narcotice!
psi"otrope sau analoa&elor lor ori cultivrii plantelor care conin aceste su#stane nu pot constitui o#iectul material al
infraciunii prevzute la art.+17
4
CP RM. De aceea! sustra&erea sau etorcarea lor antreneaz rspunderea conform
art.16/%1A+ CP RM.
Dac! printr%o sin&ur aciune! sunt sustrase sau etorcate su#stane narcotice sau psi"otrope! precum $i #unuri de alt
&en! atunci cele sv5r$ite reprezint concursul ideal dintre infraciunea prevzut la art.+17
4
CP RM $i una din
infraciunile prevzute la art.16/%1A+ CP RM
Subiectul II: Punerea sub nvinuire
2.1Relatai despre importana punerii sub nvinuire. (3 puncte
>fiterul de ,P face propunerea de punere su# invinuire cind considera intrunite conditiile
Laptuitorul este identificat ! in sensul ca eista date despre vinovatia sa ! eista pro#e suficiente care 0ustifica
oportunitatea si teminicia tra&erei la raspundere in sensul ca sunt sta#ilite toate cicunstantele laturei o#ective a unei
componente de infr.
Raportu cu materialile cause se imineaza procurorului. In dependenta de circumstantele cauzei punerea su# invinuire
se va efectua in timp de 7+@+4 ore 1: zile 1! sau/ luni.
Procurorul care conduce ,P pentru a pune su# invinuire o persoana apreciaza pro#ele prezentate ofite ,P conform
proprii convin&eri. >rdonanta de punere su# invinuire este actul prin care pers se considera invinuita.
2.2/eterminai particularitile ordonanei de punere sub nvinuire n raport cu rec;i'itoriul. (5 puncte
>fiterul de ,P face propunerea de punere su# invinuire cind considera intrunite conditiile
Laptuitorul este identificat ! in sensul ca eista date despre vinovatia sa ! eista pro#e suficiente care 0ustifica
oportunitatea si teminicia tra&erei la raspundere in sensul ca sunt sta#ilite toate cicunstantele laturei o#ective a unei
componente de infr.
Raportu cu materialile cause se imineaza procurorului. In dependenta de circumstantele cauzei punerea su# invinuire
se va efectua in timp de 7+@+4 ore 1: zile 1! sau/ luni.
Procurorul care conduce ,P pentru a pune su# invinuire o persoana apreciaza pro#ele prezentate ofite ,P conform
proprii convin&eri. >rdonanta de punere su# invinuire este actul prin care pers se considera invinuita.
+.1-stimai instituia punerii sub nvinuire n raport cu instituia +acu'rii n materie penal, prev'ut de
$-/0. (- puncte )
Test 18
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Gnclcarea re!ulilor de securitate a circulaiei sau de exploatare a mi<loacelor de transport de ctre
persoana care conduce mi<locul de transport
1.1. Stabilii ce rol ndepline(te mi<locul de transport n contextul in&raciunii prev'ute la art.26# $P R%:
obiectul material al in&raciunii sau mi<locul de svr(ire a in&raciunii: (3 puncte )
In contetual infractiunii de la art +/4 mi0locul de transport este o#iectul material ! sau dupa caz! mi0locul de
comitere a infractiunii.
Prin mi0loc de transport! potrivit acestui articol! 3nele&em toate tipurile de ma$ini -auto%mo#ile! tractoare!
com#ine)! alte tipuri de ma$ini autopropulsate! tramvaiele $i trolei#uzele! precum motocicletele i alte mi0loace de
transport mecanice! care circul pe ma&istral!strad! in curte! teritoriul 3ntreprinderii! c5mp $i alt loc 3n care este
posi#il circulaiami0loacelor de transport.
;a aplicarea le&islaiei in cadrul eaminrii cauzelor penale referitoare la 3nclcarea re&ulilor de securitate a
circulaiei $i de eploatare a mi0loacelor de transport! prin ma$ini autopropulsate se 3nele&e mi0loacele de transport
care circul in mod ocazional pe drumurile pu#<ice! fiind destinat eecutrii unor lucrri de construcie! a&ricole! silvice
sau altor activiti -macarale! ecavatoare! com#ine de recoltare etc). Prin alte mi0loace de transport mecanice se
3nele&e orice mecanism pus 3n micare cu a0utorul unui motor cu volumul de lucru nu mai mic de .: cm cu#i. 9n
dispoziia art! +/4 nu sunt enumerate epres 3nclcrile 3n urma c5rora survin consecinele pre0udicia#ile! fc5ndu%se
doar trimitere la anumite re&uli referitoare la securitatea circula3ei sau de eploatare a mi0loacelor de transport! 3ns
este necesar s aplicm actele normative speciale! sta#ilind ce articol! alineat sau punct ale acestor norme au fost
3ncicate $i aflate 3n raport de cauzalitate cu aceste consecine.
1.2. /eterminai cinci deosebiri dintre in&raciunea) prev'ut la art.26# $P R%) (i in&raciunea de nclcare a
re!ulilor privind meninerea ordinii (i securitii circulaiei 5art.263 $P R%6. (5 puncte)
Deose#irile dintre infraciunea prevzut la art. +/4 CP $i infraciunea de 3nlcare a re&ulilor privind meninerea
ordinii $i securitii circulaiei -art. +/A Cp) sunt determinate de urmtoarele(
1. >#iectul infraciunii
>#iectul 0uridic principal al infraciunii prevzute la art. +/4 3l constituie relaiile sociale cu privire la securitatea
funcionrii mi0loacelor de transport indicate 3n le&e.
9ns o#ietul 0uridic principal al infraciunii prevzute la art. +/A 3l formeaz relaiile sociale cu privier la ordinea $i
securitatea circulaiei.
+. ;atura o#iectiv
?rt.+/4 ;atura o#iectiv a infraciunii se realizeaz prin 3nclcarea re&ulilor de securttate a circu%
laiei sau de eploatare a mi0loacelor de transport de c5tre persoana care conduce mi0locul de transport! 3n le&tur cu
care apar vtmri medii ate inte&ritii corporale sau ale sntii ori daune materiale 3n proporii mari ce se afl 3n
raport de cauzalitate.
?rt.+/A ;atura o#iectiv a infraciunii se realizeaz prin 3nclcarea de ctre pasa&er! pieton sau alt
participant la trafic a re&ulilor privind meninerea ordinii $i securitii circulaiei! dac aceasta a provocat urmrile
indicate la art. +/4.
1.Su#iectul infraciunii.
;a art.+/4 ca su#iect al infraciunii poate fi conductorul mi0locului de transport! care a atins v5rsta de 1/ ani!
indiferent dac deine sau nu permis de conducere sau este privat de acest permis! precum $i nu depinde de faptul dac
el este proprietar sau arenda$ al mi0locului de transport! 1%a rpit sau este o persoan creia proprietarul i%a predat
conducerea unitii de transport.
;a art.+/A ca su#iect al infraciunii poate fi numai o persoan % pieton! pasa&er sau alt participant la
trafic care a atins v5rsta de 1/ ani.
?li participani la trafic pot fi conductorii scuterelor! #icidi$tii! conductorii mi03oacelor de transport cu traciune
animal! persoanele care m5n vitele.
4. Pedepsele aplicate pentru sv3r$irea acestor infraciuni difer! 3n cazul infraciunii de la art. +/4 fara a&ravante
pedeapsa este de amend 3n mrime de p3n la 1:: uc sau cu munc neremunerat 3n folosul comunitii de la 16: la
+4: ore! sau cu 3nc"isoare de p3n la 1 ani cu sau fr privarea de dreptul de a conduce mi0locul de transport! 3n cazul
sv3r$irii infraciunii prevzute de art. +/A pedeapsa este amenda 3n mrime de la 1::%6:: uc sau cu 3nc"isoare de p3n
la . ani.
.. ] > alt deose#ire dintre acestea este si faptul c infraciunea prevzut la art. +/4 include si unele forme
a&ravante cum ar sv3r$irea infraciunii in cauz 3n stare de e#rietate! care a provocat vtmarea &rav a inte&ritii
corporale sau a santatii! decesul unei persoane etc! pedeapsa pentru sv3r$irea infraciunii 3n cauz cu a&ravantele
menionate! fiind lo&ic mai mare decit 3n situaia prevazuta la alin 1 al acestui artico! pe cind art. +/A cp nu prevede
aceste a&ravante $i respectiv pedepse pentru sv3r$irea infraciunii cu a&ravante! 3ns se stipuleaz doar c 3nclcarea de
ctre pasa&er! pieton! sau alt participant la trafic a re&ulilor privind meninerea ordinii $i securitatea circulaiei! daca
acestea a provocat urmrile indicate la art. +/4! fiind sta#ilita o pedeapsa fie cu amend de la 1::%6:: uc sau cu
3nc"isoare de p3n la . ani.
1.*. /ecidei asupra oportunitii existenei circumstanei a!ravante +svr(it n stare de ebrietate, la alin 526)
5#6 (i 566 art.26# $P R%) din moment ce) la lit.<6 alin.516 art."" $P R%) se menionea' c la stabilirea pedepsei
se consider circumstan a!ravant +svr(irea in&raciunii de ctre o persoan n stare de ebrietate)
provocat de consumarea substanelor menionate la art.2# $P R%. Instana de <udecat este n drept) n
&uncie de caracterul in&raciunii) s nu considere aceasta ca o circumstan a!ravant,. (- puncte
Instanta de 0udecata nu are dreptul sa nu considere aceasta ca o circumstanta a&ravanta! deoarece aici eista de0a
incriminarea de comitere a infractiunii in stare de e#rietate. ?dica starea de e#rietate si sta la #aza pedepsei din aceste
aliniate de la art.+/4.
'ste oportun ca le&iuitorul a incriminat in aliniate aparte aceasta circumstanta a&ravanta si nu a lasat la discretia
instantei de a aplica sau nu in functie de caracterul infractiunii aceasta circumstanta a&ravanta! deoarece conform art
77 CP RM instanta de 0udecata are dreptul sa nu ia in considerare aceasta circumstanta in functie de infractiunea
savirsita.
Prin stare de e#rietate se intele&e o stare survenita atit din urma consumului de alcool! cit si din cauza folosirii
dro&urilor!su#stantelor toice! a dro&urilor si a altor su#stante ce provoaca turmentarea! o stare psi"ofunctionala
neo#isnuita. ?ceasta si duce la o pedeapsa mai aspra care tre#uie sa fie aplicata direct si nu la discretia instantei.
9n cazul 3n care accidentul rutier a fost comis 3n stare de e#rietate! constatarea strii de e#rietate a conductorului
mi0locului de transport se efectueaz 3n #aza eaminrii medicale. Concluziile epertizei medicale a strii de e#rietate
sunt vala#ile numai 3n cazul c3nd epertiza medical a fost efectuat 3n corespundere cu cerinele $i indicaiile
metodice apro#ate de Ministerul Sntii al RM
Subiectul II: Scoaterea de sub urmrire penal
2.1 /e&inii instituia scoaterii de sub urmrire penal (i &elurile ei. (3 puncte )
Scoaterea persoanei #anuite sau invinuite de su# urmarire penal costituie o "otarire prin care se rea#iliteaza aceasta
persoana daca solutia se refera la toate capetele de acuzare.
Scoaterea persoanei de su# urmarire penal poate avea loc in cazul in care( fapta nu a fost savirsita de #anuit* nu eista
faptul infractiunii* fapta nu este prevazuta de le&ea penala ca infractiune* fapta nu intruneste elementele infractiunii*
fapta este savirsita in conditiile le&itimei aparari in scopul retinerii infractorului conditie de etrema necesitate sau in
urma constrin&erii fizice sau psi"ice precum si in cazul in care fapta constitue risc intemeiat.
Persoana poate fi scoasa de su# urmarire penal inte&ral sau numai cu privire la un cap de acuzare.
2.2 $aracteri'ai temeiurile scoaterii de sub urmrire penal. (5 puncte)
Scoatrea persoanei de su# urmarirea penala are loc daca fapta nu a fost savirsita de invinuit sau #anuit! daca nu eista
faptul infractiunii! daca fapta nu este prevazuta de le&ea penala ca infractiune! daca fapta nu intruneste elementele
infractiunii! cu eceptia cazurilor cind infractiunea a fost savirsita de o persoana 0uridica sau daca eista cel putin una
din cazurile care inlatura caracterul penal al faptei
2.* -valuai raionamentul instituiei scoaterii de sub urmrirea penal n raport cu ncetarea urmririi. (-
puncte)
Incetarea ,P ! ca si scoatere de su# ,P se realizeaza todeauna numai cu referire la o anumita persoana certa
determinata cu precizie . pornind de la la natura 0uridica ! incetarii,P pot fi clasificate rea#ilitoare ! care icu#a
o#li&atia de a emite solutia scoaterei de su# urmarire pen cu incetarea ,P si temeiurile care a#solva persoana invinuita
de raspundere penala! dar care nu sunt rea#ilitatatore ! si respective impun solutia incetarii ,P si fara scoaterean
persoanei de su# ,P. In cazurile cind nu eista faptul infractiunea si cazurile care inlatura caracterul penal al faptei
sunt temeiuri de incetare ,P si a scoatere de su# ,P
Incetare ,P de ra#ilitare presupune acordare timpului rezona#il pentru rea#ilitarea a invinuitului #anuitului ! pe cind
scoaterea de su# ,P acorda persoanei re"a#ilitate prin actul de scoatere de su# up dr sa inainteze o actiune privind
repararea pre0udiciului moral si material
Test 13
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: @atura obiectiv a in&raciunii
1.1. Reproducei noiunea (i semnele laturii obiective a in&raciunii. (3 puncte )
;atura o#iectiv reprezint unul dintre cele patru elemente ale componenei infraciunii $i const 3n totalitatea
condiiilor cerute de norma de 3ncriminare privitoare la actul de conduit pentru eistena infraciunii.
;atura o#iectiv a infraciunii se caracterizeaz printr%un &rup de semne ce determin aspectul eterior al
comportamentului persoanei. Cercetarea laturii o#iective a infraciunii se face prin eaminarea semnelor sale
componente! recunoscute 3n doctrina penal ca fiind(
a) Iapta pre<udiciabil9reprezint semnul principal al laturii o#iective $i const din actul de conduit interzis.
#) Armarea pre<udiciabil9constituie a doua component a laturii o#iective a infraciunii! $i este acea
modificare ne&ativ a realitii 3ncon0urtoare pe care fapta sv3r$it a produs%o sau este suscepti#il s o produc $i
care 3$i &se$te epresia 3n periclitarea! vtmarea sau ameninarea valorilor sociale aprate de le&ea penal.
c) @e!tura de cau'alitate dintre &apt (i urmarea pre<udiciabil9reprezint un raport o#iectiv! de la cauz la
efect! o relaie de determinare! fiind uneori u$or de sta#ilit.
d) @ocul) timpul) metoda (i mi<locul comiterii &aptei9;ocul comiterii faptei este sta#ilit nemi0locit 3n dispoziia
normei penale speciale. Cimpul se caracterizeaz printr%o anumit durat! care se msoar 3n secunde! minute!acesta
manifest3ndu%se 3ntrun interval! perioad de timp.Metoda const 3ntr%o totalitate de procedee $i moduri! aplicate de
fptuitor 3n procesul sv3r$irii infraciunii. Mi0locul $i instrumentul comiterii infraciunii reprezint o#iectele materiale
cu a0utorul crora este sv3r$it fapta pre0udicia#il. 9mpre0urrile sv3r$irii faptei reprezint situaia! circumstanele!
condiiile 3n care a fost comis infraciunea.
9n dreptul penal toate semnele laturii o#iective a infraciunii se clasific 3n dou &rupe( principale $i facultative.
Din prima cate&orie face parte numai fapta pre0udicia#il. Coate celelalte semne urm3nd a fi incluse 3n cea dea doua
&rup.
1.2. nali'ai &apta pre<udiciabil. (5 puncte)
.$pt$ p"e0u!ici$,i# 4 fapta care pune su# pericol valorile sociale ocrotite de le&e $i prezint activit. 3nfptuit $i
urmrile duntoare cauzate* Se manifest su# + aspecte( % ca caracter pre0udicia#il* % ca &rad pre0udicia#il*
1.1. /ecidei asupra condiiilor n care este posibil tra!erea la rspundere penal n ca'ul comiterii unei
in&raciuni prin inaciune. (- puncte )
Inaciunea! su# care se poate manifesta fapta pre0udicia#il! 3nsemn a nu face ceea ce este ordonat de le&e. Inaciunea
este le&at de o norm onerativ! care impune o#li&aia de a se face ceva! o#li&3nd pe destinatar la o anumit
comportare. Prin inaciune sunt 3nclcate norme care impun 3n mod epres s se fac ceva! s se sv3r$easc anumite
aciuni! de eemplu s se acorde a0utor 3n cazul neacordrii de a0utor unui #olnav.
Deci inaciunea este o comportare ne&ativ! prin rm3nerea 3n pasivitate! prin a#inere sau omiterea de a face ceva.
Inaciunea! ca mod de comportare! nu capt sens dec3t dac o raportm la o o#li&aie sau o nevoie de a se comporta
activ! de a face ceva! de a interveni! lu3nd anumite msuri sau precauiuni pentru a se pre3nt3mpina! a opri sau dup caz a
3nltura anumite consecine ne&ative pentru societate.
Pentru tra&erea persoanei la rspundere penal 3n cazul sv3r$irii faptei prin inaciune nu este suficient constatarea
eistenei unei o#li&aii! a unei 3ndatoriri le&ale de a face ceva. 'ste a#solut necesar a se sta#ili faptul c 3n situaia dat
persoana a avut posi#ilitatea real de a sv3r$i aciunea cerut de ea.
Dumai 3n aceste condiii inaciunea capt importan 0uridico%penal $i poate fi eaminat 3n calitate de semn
principal al laturii o#iective a infraciunii
Subiectul II: Gncetarea urmririi penale
2.1 Relatai despre di&erite &eluri de ncetare a urmririi penale. (3 puncte)
Incetarea ,P are loc in cazurile * plin&erea preala#ila a fost retrasa de catre partea vatamata sau partile sau impacat!
persoana nu a tins virta la care poate fit rasa la raspundere ! persoana asavirsit o fapta fiind in stare de iresponsa#ilitate
si nu e necesar aplicarea masurilor de constrin&ere cu c"aracter medical! eista o "otarire difinitiva a or&anului de ,P
sau instanta in le&atura cu acelas fapt sau prin care sa constitui imposi#ilitatea ,P
Incetarea ,P are loc in orce moment al ,P daca se constata eistenta temeiurilor prevazute ea se dispune de catre
procurer prin ordonanta din oficiu sau la propunere or&anului de ,P.
2.2 Stabilii deosebirile ncetrii urmririi penale pe temei de reabilitare de scoaterea de sub urmrire penal. (5
puncte
Incetarea ,P ! ca si scoatere de su# ,P se realizeaza todeauna numai cu referire la o anumita persoana certa
determinata cu precizie . pornind de la la natura 0uridica ! incetarii,P pot fi clasificate rea#ilitoare ! care icu#a
o#li&atia de a emite solutia scoaterei de su# urmarire pen cu incetarea ,P si temeiurile care a#solva persoana invinuita
de raspundere penala! dar care nu sunt rea#ilitatatore ! si respective impun solutia incetarii ,P si fara scoaterean
persoanei de su# ,P. In cazurile cind nu eista faptul infractiunea si cazurile care inlatura caracterul penal al faptei
sunt temeiuri de incetare ,P si a scoatere de su# ,P
Incetare ,P de ra#ilitare presupune acordare timpului rezona#il pentru rea#ilitarea a invinuitului #anuitului ! pe cind
scoaterea de su# ,P acorda persoanei re"a#ilitate prin actul de scoatere de su# up dr sa inainteze o actiune privind
repararea pre0udiciului moral si material
2.*Proiectai o ordonan motivat de ncetare a urmririi penale pe temei de nereabilitare. (- puncte)
>RD>D?DC?
Mun. C"isinau 1: :/ +:1:
Procurorul procuraturei sectorul Buicani! min C"isinau 0urist de ran&ul + Radu Bordeien eaminind matreialile cauzei
nr +1.4./
C>DSC?C
,P in cauza nr+144. afosta inceputa de >,P al comisariatului de politie sectorul #uicani in #aza semnelor prevazute de
art 171 CP pe faptul violului savirsit de I>D M>R, cu Dirtea Catiana minora
In cadrul ,P sau consatat urmatoarele ca I>D M>R, a facut cunostinta cu Dirte Catiana la cemato&raf I>D
propunindui Catianei sa faca o plim#are ! in timpul plim#arii Catiana ea comunica ca parintii ei nu sint acasa sunt
plecati la nunta. ?m#ii deplasiduse la doniciliul C D au intretinut un raport seual #enevol. Dimineata ei au fost &asiti
de parintii minorei care au sesizat despre aceasta comisariatul de politie.
,P a fost inceputa in urma denunturilor parintilor D= ! D 7 .
Partea vatama ta minora D .C a recunoscut ca la dus in eroare pe IM comunicindui ca are 1A ani ! iar in realitate
avind 17 ani si ca raportul seual intretinut era #enevol
?ctiunele lui I>D M>R, nu realizeaza latura o#ectiva a art 171 cp su# pretectul ineistentei constrin&erei fizice sau
psi"ice a minorei si necunoacind faptul ca e minora
DISP,D
IDC'C?R' ,P in prininta lui I>D M>R, nascut 1+ 1: 6A dom mun c"is ! str Stefan cel matre
? adduce la cunostinta persoanelor interesate "otarirea luata si a modului si termenului de atac

Procurer procuraturei #uicani 0urist ran& + R. B>RD'?D
Test 22
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Rpirea mi<locului de transport
1.1. /eterminai momentul de consumare a in&raciunii de rpire a mi<locului de transport 5art.132
1
$P R%6.
(3 puncte)
Infraciunea de rpire a mi0locului de transport este o infraciune formal $i se consider consumat din momentul
3nceputului deplasrii mi0locului de transport. 9ncercarea nereu$it de a porni motorul 3n scopul rpirii mi0locului de
transport urmeaz a fi calificat drept tentativ de infraciune.
Dac mi0locul de transport rpit va fi lsat de fptuitor fr suprave&"ere $i ulterior va fi 3nsu$it de ctre alte persoane!
fptuitorul va purta raspundere doar pentru rpire. Dac 3n urma deplasrii fptuitorul cu mi0locul de transport rpit de
el personal ca rezultat al 3nclcrii re&ulilor de securitate a circulaiei sau de eploatare a mi0locului de transport!
automo#ilul va fi distrus sau deteriorat! cauz3nd astfel daune 3n proportii mari prorprietarului! aciunile fptuitorului
urmeaz a fi calificate at3t 3n #aza art. 1A+@1 c3t $i 3n #aza art. +/4 CP%3nclcarea re&ulilor de securitate a circulaiei sau
de eploatare a mi0loacelor de transport de ctre persoana care conduce mi0locul de transport.
1.2. r!umentai care trebuie s &ie cali&icarea n ca'ul cererii de transmitere a bunurilor strine) care este
nsoit de ameninarea cu rpirea mi<locului de transport. (5 puncte)
Consider! c calificarea 3n cazul cererii de transmitere a #unurilor strine! care este 3nsoit de ameninarea cu
rpirea mi0locului de transport urmeaz a fi calificat conform componenei de infraciune prevzut la art. 16A CP%
Panta0! deoarece latura o#iectiv a infraciunii 3ncriminate la art. 16A CP se poate eprima 3n fapta pre0udicia#il care
const 3ntr%un comple de aciuni( aciunea principal $i aciunea adiacent. ?stfel! aciunea principal 3n cazul nostru
este cererea de a se transmite #unurile proprietarului! ale posesorului sau al deintorului! care este 3nsoit de aciunea
adiacent de ameninare cu deteriorarea sau cu distru&erea #unurilor proprietarului! ale posesorului sau ale deintrului%
ameninarea cu rpirea mi0locului de transport.
1.*/ecidei asupra oportunitii plasrii normei cu privire la rpirea mi<locului de transport &ie n $apitolul FII
+In&raciuni n domeniul transporturilor,) &ie n $apitolul 1I +In&raciuni contra patrimoniului, din Partea
Special a $odului penal. (- puncte
Datorit faptului c latura o#iectiv a infraciunii de rpire a mi0locului de transport se realizeaz prin aciunea de
rpire a mi0locului de transport! considerm c este oportun $i raional plasarea normei cu privire la rpirea mi0locului
de transport 3n Capitolul 7I Infraciuni contra patrimoniului din Partea special a codului penal! deoarece rpirea
mi0locului de transport nu 3ntodeauna este soldat cu 3nclcarea re&ulilor de securitate a circulaiei sau de eploatare a
mi0locului de transport! dar o asemenea fapt 3ntodeauna 3l priveaz pe posesor sau proprietar de posi#ilitatea folosirii!
posedrii $i administrrii lui.
?stfel urmeaz de apreciat $i modificrile recente ale le&iuitorului nostru cu referire la Codul Penal al RM! care
prin ultimele modificri a plasat norma cu privire la rpirea mi0locului de transport 3n Capitolul 7I Infraciuni contra
patrimoniului din Partea speciala a CP.! fiind prevzut de art. 1A+@1! anterior acest norm era plasata 3n Capitolul III
Infraciuni 3n domeniul transporturilor la art. +71 CP! ce consider dupa cum am menionat mai sus #inevenit aceast
modificare.
Subiectul II: Pre'entarea materialelor de urmrire penal
2.1 Relatai despre ordinea pre'entrii materialelor de urmrire penal. (3 puncte)
Dupa verificare de procuror a materialilor cauzei si adoptarea unei solutii ! procurorul comunica invinuitului!
reprezentantului! aparatorului ! partiii vatamate despre terminarea ,P
Materialile ,P se aduc la cunostinta invinuitului arestat in prezenta aparatorului materialile se prezinta numerotate in
dosar si in #orderou! penrtu luare cunostintei cu dosare voluminoase ! procurorul printro ordonanta un &rap"ic pentru
studiere.
+.+ nali'ai condiiile limitrii dreptului de a lua cuno(tin de materialele urmririi penale. (5 puncte )
Cermenul pentru a se lua cunostinta de materialile dosarului nu este limitat ! insa in cazurile cind persoanele care iau
cunostinta a#uzeaza ! procurorul fieaza modul si termenul acestei actiuni
In scopul asi&urarii secretului de stat ! commercial sau al atui secret ocrotit prin le&e conform demersului
procurorului ! poate fi limitat dr persoanei de a lua cunostinta de materialile dosarului. In scopul protectii martorului si
a altor personae la cererea acestora ! procuroru prezinta spre luare de cunostinta numai continutul acestora acestor
declaratii din cadrul urmarirei. Procesul ver#al al prezentarii materialilor de up se semneaza de persoana care a luat
cunostinta sau de aparator sau reprezentant .
2.* preciai importana pre'entrii materialelor cau'ei penale n raport cu prevederile $-/0. (- puncte)
Test 21
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: plicarea pedepsei
1.1/escriei condiiile aplicrii pedepsei mai blnde dect cea prev'ut de le!e. (3 puncte)
Fin5nd cont de circumstanele ecepionale ale cauzei! le&ate de scopul $i motivele faptei! de rolul vinovatului 3n
sv5r$irea infraciunii! de comportarea lui 3n timpul $i dup consumarea infraciunii! de alte circumstane care
mic$oreaz esenial &ravitatea faptei $i a consecinelor ei! precum $i de contri#uirea activ a participantului unei
infraciuni sv5r$ite 3n &rup la descoperirea acesteia! instana de 0udecat poate aplica o pedeaps su# limita minim!
prevzut de le&ea penal pentru infraciunea respectiv! sau una mai #l5nd! de alt cate&orie! ori poate s nu aplice
pedeapsa complementar o#li&atorie.
. Cemei pentru sta#ilirea unei pedepse mai #l5nde dec5t cea prevzut de le&e serve$te eistena unor circumstane
ecepionale ce mic$oreaz considera#il dauna infraciunii sv5r$ite. ?lin.1 art.7A CP concretizeaz coninutul acestor
circumstane ecepionale le&5ndu%le de(
a) scopul $i motivele infraciunii*
#) rolul vinovatului! comportamentul acestuia 3n timpul $i dup consumarea infraciunii*
c) contri#uia activ a participantului unei infraciuni sv5r$ite 3n &rup la descoperirea acesteia*
d) alte circumstane care mic$oreaz esenial &ravitatea faptei $i a consecinei.
1.2/eterminai di&erenele dintre re!ulile aplicrii pedepsei n ca'ul unui concurs de in&raciuni (i n ca'ul
unui cumul de sentine. (5 puncte )
Din prevederile Codului Penal al RM! 3n cazul unui concurs de infraciuni instana de 0udecat pronun pedeapsa
pentru fiecare infraciune aparte $i a#ia dup aceasta sta#ile$te o pedeaps definitiv prin una dintre cele trei metode
epuse epres 3n le&e care sunt urmtoarele(
1) cumul total al pedepselor aplicate*
+) cumul parial al pedepselor aplicate*
1) a#sor#irea pedepsei mai u$oare de pedeapsa mai aspr.
Sta#ilirea pedepsei definitive pentru concurs de infraciuni prin metodele cumulului total sau parial se aplic
cu condiia ca termenul pedepsei definitive s nu fie mai mare de +. ani de 3nc"soare.
Metoda a#sor#irii pedepsei mai u$oare de pedeapsa mai aspr poate -dar nu este o#li&atorie) fi aplicat 3n
cazul 3n care persoana este declarat vinovat de sv3r$irea a dou sau mai multe infraciuni u$oare $i@sau mai puin
&rave. 9n acest caz pedeapsa definitiv nu poate dep$i termenul sau mrirea pedepsei prevzute pentru cea mai &rav
dintre infraciunile sv3r$ite.
9n cazul unui concurs de infraciuni! la pedeapsa principal poate fi adu&it oricare din pedepsele
complementare prevzute la articolele corespunztoare din Partea special a prezentului cod! care sta#ilesc rspunderea
pentru infraciunile a cror sv3r$ire persoana a fost declarat vinovat. Pedeapsa complementar definitiv sta#ilit prin
cumul! total sau parial! al pedepselor complementare aplicate nu poate dep$i termenul sau mrimea maim prevzut
de Partea &eneral a codului penal pentru aceast cate&orie de pedepse.
Dac pentru infraciunile care intr 3n concurs sint sta#ilite pedepse principale de diferite cate&orii! $i instana
de 0udecat nu va &si temeiuri pentru a#sor#irea unei pedepse de ctre alta! cumularea lor se face potrivit art. 67 CP!
care stipuleaz c la cumularea diferitelor pedepse principale aplicate 3n cazul unui concurs de infraciuni ! unei zile de
3nc"isoare 3i corespund + ore de munc 3n folosul comunitii.Celelalte pedepse cumulate cu 3nc"isoarea se eecut de
sine stttor.
Pedeapsa se sta#ile$te dup acelea$i re&uli $i 3n cazul 3n care dup pronunarea sentinei! se constat c
persoana condamnat este vinovat $i de comiterea unei alte infraciuni sv3r$ite 3nainte de pronunarea sentinei 3n
prima cauz. 9n acest caz! 3n termenul pedepsei se include durata pedepsei eecutate! complet sau parial! 3n #aza primei
sentine..
9n cazul unui concurs de infraciuni! c3nd s%a sta#ilit o pedeaps ca deteniune pe via $i una sau mai multe
pedepse cu 3nc"isoarea ori alte cate&orii de pedepse! se aplic ca pedeaps definitiv deteniunea pe via.
Re&ulile de aplicare a pedepsei 3n cazul unui cumul de sentine se deose#esc de re&ulile de aplicare a pedepsei
3n cazul unui concurs de infraciuni. 9n conformitate cu prevederile codului penal cu privire la aplicarea pedepsei 3n
cazul unui cumul de sentine! pentru aceasta pedeapsa poate fi aplicat numai conform metodei cumulului total sau
parial al pedepselor. ?stfel! dac dup pronunarea sentinei! dar 3nainte de eecutarea complet a pedepsei!
condamnatul a sv3r$it o nou infraciune! instana de 0udecat adau&! 3n 3ntre&ime sau parial! la pedeapsa aplicat prin
noua sentin partea neeecutat a pedepsei sta#ilite de sentina anterioar. 9n acest caz pedeapsa definitiv nu poate
dep$i termenul de 1: ani. Pentru cumul de sentine le&ea penal nu prevede aplicarea metodei a#sor#irii pedepsei mai
u$oare de pedeapsa mai aspr! de$i 3n practic aceasta uneori nu este real.
Cumularea pedepselor complementare 3n cazul cumulului de sentine se efectueaz 3n condiiile cumulrii 3n
cazul unui concurs de infraciuni.
Pedeapsa definitiv 3n cazul unui cumul de sentine tre#uie s fie mai mare dec3t pedeapsa sta#ilit pentru
sv3r$irea unei noi infraciuni $i dec3t partea neeecutat a pedepsei pronunate prin sentina anterioar a instanei de
0udecat.
;a cumularea pedepselor! dac prin una din sentine este sta#ilit pedeapsa deteniunii pe via! pedeapsa
definitiv va fi deteniunea pe via.
1.*preciai importana nc;eierii acordului de recunoa(tere a vinoviei (i in&luena lui asupra pedepsei
aplicate. (- puncte )
Putem considera acordul de recunoa$tere a vinoviei ca o circumstan atenuant care duce la sta#ilirea unei pedepsei
mai #linde de ctrea instana de 0udecat.>dat ce infractorul 3$i recunoa$te vina vine 3n 3nt3mpinarea instanei de
0udecat 3n ceea ce prive$te adoptarea unei sentine.
Subiectul II: $ontrolul <udiciar al procedurii pre<udiciare
2.1 /e&inii noiunea de control <udiciar. (3 puncte )
?ctivitate desfasurata de 0udecatorul de instructie care are ca scop eaminarea demersurile procurorului privind
autorizarea efecturii aciunilor de urmrire penal! msurilor operative de investi&aii $i de aplicare a msurilor
procesuale de constr3n&ere care limiteaz drepturile $i li#ertile constituionale ale persoanei.
2.2nali'ai s&era controlului <udiciar. (5 puncte)
Conform codului de nprocedura penala sfera controlului 0udiciar are urmatoarele directii( <udectorul de instrucie
eamineaz demersurile procurorului privind autorizarea efecturii aciunilor de urmrire penal! msurilor operative de
investi&aii $i de aplicare a msurilor procesuale de constr3n&ere care limiteaz drepturile $i li#ertile constituionale ale
persoanei. <udectorul de instrucie eamineaz pl3n&erile 3mpotriva actelor ile&ale ale or&anelor de urmrire penal $i
ale or&anelor care eercit activitate operativ de investi&aii. <udectorul de instrucie eamineaz pl3n&erile 3mpotriva
aciunilor ile&ale ale procurorului care nemi0locit eercit aciuni de urmrire penal. ?stefel sfera controlului 0udiciar
efectuat de catre 0udecatorul de instructie se limiteaza doar la procedura pre0udiciara! adica la inceputul urmaririi penale
pina la faza 0udecatii! ultima fiind eclusa din sfera de activitate a 0udecatorului de instructie.
2.* -stimai instituia controlului <udiciar n raport cu prevederile $-/0. (- puncte)
Test 22
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Janditismul
1.1. Identi&icai momentul de consumare al in&raciunii de banditism 5art.28* $P R%6. (3 puncte)
Banditismul poate fi definit ca o activitate criminal ce const5 din 3n or&anizarea unor #ande armate 3n scopul
atacrii persoanelor fizice sau 0uridice! precum $i participarea la asemenea #ande sau la atacurile sv3r$ite de ele.
Banditismul este o infractiune formala ea se consider consumat din momentul or&anizrii #andei! indiferent de
faptul dac au fost sau nu realizate atacurile plnuite de #and asupra persoanelor fizice sau 0uridice.
1.+. /eterminai cinci deosebiri dintre in&raciunea de banditism 5art.28* $P R%6 (i in&raciunea de tl;rie
5art.188 $P R%6. (5 puncte )
1. o#iectul 0uridic special(
;a #anditism(>#iectul infraciunii 3l constituie relaiile sociale ce in de securitatea $i ordinea pu#lica! #una
funcionare a structurilor economice etc.
;a til"arie( Relatiile sociale cu privire la posesia asupra #unurilor mo#ile.
+. o#iectul 0uridic secundar este diferit si anume(
;a #anditism( In unele cazuri rel sociale cu privire la viata si sanatatea persoanei in alte cazuri alte drepturi si
li#ertati ale persoanei!posesia asupra #unurilor.
;a til"arie(Relatiile sociale cu privire la sanatatea persoanei.
1.latura o#iectiva(
;a #anditism (;atura o#iectiv a infraciunii de #anditism se realizeaz prin urmtoarele modaliti(
>r&anizarea #andei. ?ceast modalitate const din orice aciuni care au ca rezultat crearea unei #ande armate pentru
a realiza scopul de atac asupra persoanelor 0uridGe sau fizice. Se realizeaz! de o#icei! prin selectare de mem#ri! dotare a
mem#rilor cu arme! ela#orare de planuri de activitate criminal etc.
Participarea la asemenea #ande. Doiunea 3n cauz include nu numai intrarea per% soanei 3n calitate de mem#ru! dar
$i 3ndeplinirea! 3n interesul #andei! a altor aciuni( de finanare! asi&urare cu arme $i mi0loace de transport! cule&ere de
informaii despre potenialele victime etc.
Participarea la atacuri s5v5r$ite de #ande. Presupune aplicarea violenei fizice sau psi"ice fa de victime 3ntru
realizarea scopului criminal.
;a til"arie( ;atura o#iectiv se manifest prin aciuni cu caracter a&resiv! % atac desc"is asupra victimei! 3nsoit de
aplicarea violenei periculoase pentru via $i sntatea persoanei a&resate!ori de ameninarea cu aplicarea unei
asemenea violene.
7iolena 3n cadrul sv5r$irii t5l"riei este un instrument de acaparare averii! sau de a omenine.
4.Din ce cate&orii de infr fac parte(
;a #anditism( infr contra securitatii pu#lice si ordinii pu#lice
;a til"arie( infractiuni contra patrimoniului.
..motivul(
;a #anditism( ;e&iuitorul! formul5nd componena de infraciune! nu a precizat motivul infraciunii.Din
considerentele epuse! motivul #anditismului poate consta 3n( sustra&erea averii proprietarului! omor! viol etc.
;a til"arie( motiv de profit.
/.scopul
;a #anditism( atacarea PL si P<
;a til"arie( de sustra&ere
7. ?m#ele infraciuni sunt formale! 3ns ceea ce le deose#e$te este faptul c 3n infraciunea de #anditism se consum
din momentul or&anizrii #andei armate c"iar dac n%a fost sv3r$it nici un atac! asupra persoanelor fizice! pe cind
infraciunea de til"rie se consider consumat din momentul sv3r$irii atacului asupra persoanei ! care este 3nsoit de
aplicarea violenei periculoase pentru viaa sau sntatea persoanei a&resate ori de a ameninarea cu aplicarea unei
asemenea violene.
1.*. -stimai corectitudinea &ormulrii din >otrrea Plenului $urii Supreme de Dustiie) nr.3 din 17.11.133*
+$u privire la practica <udiciar n cau'ele despre omorul premeditat,) con&orm creia omorul intenionat
svr(it de participanii bandei n timpul atacului urmea' a &i cali&icat n con&ormitate cu re!ulile
concursului de in&raciuni) ca banditism (i omor intenionat. (- puncte)
Parerea mea este ca aceasta formulare a HP CS< este corecta deoarece in art +61 CP nu este incriminata si actiunea
de omor din partea #andei ci doar scopul si afilierea la astfel de #ande or&anizarea unor #ande armate 3n scopul atacrii
persoanelor 0uridice sau fizice! precum $i participarea la asemenea #ande sau la atacurile sv3r$ite de ele. Doar daca sar
fi incriminat in acelasi art dar in alt alin atunci nu ar fi fost necesara concursul de infractiune.
Subiectul II: $ontrolul <udiciar al procedurii pre<udiciare
2.1 Stabilii cate!oriile de msuri procesuale de constrn!ere aplicate cu autori'aia <udectorului de instrucie.
(3 puncte)
Cu autorizarea 0udectorului de instrucie se efectueaz aciunile de urmrire penal le&ate de limitarea inviola#ilitii
persoanei! domiciliului! limitarea secretului corespondenei! convor#irilor telefonice! comunicrilor tele&rafice $i a altor
comunicri! precum $i alte aciuni prevzute de le&e.
2.2 nali'ai corespunderea le!islaiei naionale cu ri!orile $-/0 n ce prive(te atribuiile <udectorului de
instrucie n controlul msurilor operative de investi!aii. (5 puncte )
Desi in multe state europene! aceasta institutie procesual%penala a disparut! ea in Repu#lica Moldova a fost
implimentata a#ia odata cu noul cod de procedura penala si a intervenit pentru a adapta carentele le&islatiei procesua%
penale la ri&orile C'D>. C otusi analizind cazurile de condamnare a RM la C'D>! o#servam ca activitatea
0udecatorului de instructie adesea a servit ca motiv de condamnare a RM la Curtea 'uropeana a Drepturilor >mului.
Cele mai atestate temeiuri de condamnare a RM! pentru activitatea 0udecatorilor de instructie este le0eritatea cu care
acestia autorizeaza aplicarea masurilor de constrin&ere cu caracter procesual%penal. ,n alt temei de condamnare a RM
la C'D> pe acete temeiuri este interpretarea etinsiva a notiuni de infractiuni fla&rante! astfel multe infractiuni s%au
calificat drept _fla&rante` si au autoriztate atiunile or&anelor de urmarire penala dupa efectuarea acestora. In le&islatia
RM! 0udecatorul de instructie are menirea de a asi&ura si suprave&"ea un cadru le&al de desfasurare a urmaririi penale si
sa fie limitate careva a#uzuri din partea or&anelor de urmarire penala in stricta corespundere cu tetul Conventiei
'uropene a Drepturilor >mului cum ar fi art 1 din conventie care prevede ca nimeni nu poate fi supus torturii sau
tratamentelor inumane sau de&radante! dreptul la un proces ec"ita#il prevazut de art. / al conventiei! precum si articolul
. punctul 4 din conventia numita care prevede( .>rice persoana lipsita de li#ertatea sa prin arestare sau detinere are
dreptul sa introduca un recurs in fata unui tri#unal! pentru ca acesta sa statueze intr%un termen scurt asupra le&alitatii
detinerii sale si sa dispuna eli#erarea sa daca detinerea este ile&ala. ?stfel! 0udecatorii de instructie au ca scop si sarcina
adoptarea practicii nationale la prevederile si ri&orile Conventiei 'uropene a Drepturilor >mului. ?stefel in contetul
celor epuse anterior se poate de specificat ca le&islatia noastra referitoare la re&lementarea atri#utiilor 0udecatorilor de
instructie este in concordanta cu ri&orile C'D>! deoarece prin actiunile lor au fost limitate a#uzurile or&anelor de
urmarilre penala. <udecatorii de instructie prezentindu%se ca un filtru intre >r&anele de urmarire penala si 0udecatori.
2.* Proiectai o situaie cnd re&u'ul procurorului de a e&ectua o aciune procesual poate &i contestat
<udectorului de instrucie. (- puncte)
Test 2*
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: >uli!anismul
1.1. Identi&icai coninutul noiunii de violen) speci&icat n dispo'iia de la alin.516 art.28" $P R%. (3 puncte)
Se consider Huli&anism insotit de aplicarea violentei asupra persoanelor sau de amenintarea cu aplicarea unei
asemenea violente acele aciuni "uli&anice 3n procesul crora au fost cauzate at3t violente cu caracter psi"ic! cit si fizic!
prin cauzarea unor pre0udicii sanatatii! care pot surveni in urma savirsirii unor actiuni cu caracter violent! produse prin
aplicarea de lovituri! #ti sau alte acte de violen! prin imo#ilizarea! im#rincirea! punerea unei piedici victimei! urmate
de vatamarea inte&ritatii corporale sau de leziuni corporale! ori vatamarea intentionata medie sau usoara a inte&ritatii
corporale sau a sanatatii.
1.2. r!umentai dac este sau nu posibil concursul ideal dintre in&raciunea de ;uli!anism 5art.28" $P R%6 (i
in&raciunea de vtmare intenionat medie a inte!ritii corporale sau a sntii 5art.172 $P R%6. (5
puncte)
Consider c nu este posi#il concursul ideal dintre infraciunea de "uli&anism $i infraciunea de vtmare intenionat
medie a inte&ritii corporale sau a sntii! deoarece latura o#iectiv a infraciunii de "uli&anism include prin
sinta&ma 3nsoit de aplicarea violenei asupra persoanelor sau de ameninare cu aplicarea unei asemenea violene $i
aciunile de vtmare intenionat medie sau u$oar a inte&ritii corporale sau a sntii persoanei! fapta de "uli&anism
3nsoit de aplicarea violenei persoanelor 3n procesul crora a fost cauzat vtmarea intenionat medie a inte&ritii
corporale sau a sntii urmeaz a fi calificat numai confor art. +67 C.P.
?lta este ins situaia 3n cazul 3n care "uli&anismul este 3nsoit de vtmarea intenionat &rav a inte&ritii
corporale sau a sntii sau de omorul intenionat! aciunile fptuitorului vor fi calificate 3n concurs cu art. 1.1 sau 14.
din CP.
1.*. Iormulai propuneri de per&ecionare a dispo'iiei de la alin.516 art.28" $P R%) ast&el nct s se elimine la
maxim subiectivismul or!anului de aplicare a le!ii penale. (- puncte)
Huli&anismul reprezint aciunile intenionate care 3ncalc &rosolan ordinea pu#lic $i eprim o vdit lips de
respect fa de societate! 3nsoite de aplicarea violenei asupra persoanelor sau de ameninarea cu aplicarea unei
asemenea violene! de opunerea de rezisten reprezentanilor autoritilor sau altor persoane care curm actele
"uli&anice! precum $i aciunile care! prin coninutul lor! se deose#esc printr%un cinism sau o#rznicie deose#it.
aaaaaDe intre#at aaa-su#iectivism cu referire la opunerea de rezisten reprezentanilor autoritilor care curm actele
"uli&anice]]]]]]]]]).
Se consider "uli&anism 3nsoit de opunerea de rezisten reprezentanilor autoritilor sau altor persoane care
curm actele "uli&anice acele aciuni "uli&anice care sunt 3nsoite de opunerea de rezisten cola#oratorilor] Poliiei!
altui cola#orator al or&anelor afacerilor interne! reprezentantului puterii ori altei persoane 3n le&tur cu 3ndeplinirea
datoriei de serviciu sau o#$te$ti de meninere a ordinii pu#lice $i de lupt cu criminalitatea sau ceteanului care curma
actele "uli&anice! inclusiv cele 3nsoite de violena sau de ameninarea cu aplicarea ei 3n privina acestor persoane.
Rezistena opus dup 3ncetarea actelor "uli&anice! 3n special 3n le&tur cu reinerea ulterioar a fptuitorului
este 3n afara componenei "uli&anismului! $i va fi calificat 3n concurs cu articolele respective ale Prii speciale a CP.
Subiectul II: @imitele <udecrii cau'ei penale
2.1 /eterminai limitele <udecrii cau'ei. (3 puncte)
Conform art 1+. al CPP! intitulat ;imitele 0udecrii cauzei !
-1) <udecarea cauzei 3n prim instan se efectueaz numai 3n privina persoanei puse su# 3nvinuire $i numai 3n
limitele 3nvinuirii formulate 3n rec"izitoriu.
2.2 $omparai procedura modi&icrii nvinuirii n (edina de <udecat n sensul atenurii (i n sensul a!ravrii
situaiei inculpatului. (5 puncte)
Modificarea 3nvinuirii 3n instana de 0udecat se admite dac prin aceasta nu se a&raveaz situaia inculpatului $i nu se
lezeaz dreptul lui la aprare. Modificarea 3nvinuirii 3n sensul a&ravrii situaiei inculpatului se admite numai 3n cazurile
$i 3n condiiile prevzute de prezentul cod.
?rticolul 1+/. Modificarea acuzrii 3n $edina de
0udecat 3n sensul a&ravrii ei
-1) Procurorul care particip la 0udecarea cauzei penale 3n prim instan $i 3n instana de apel este 3n drept s
modifice! prin ordonan! 3nvinuirea adus inculpatului 3n cadrul urmririi penale 3n sensul a&ravrii ei dac pro#ele
cercetate 3n $edina de 0udecat dovedesc incontesta#il c inculpatul a sv3r$it o infraciune mai &rav dec3t cea
incriminat anterior! aduc3nd la cuno$tin inculpatului! aprtorului lui $i! dup caz! reprezentantului le&al al
inculpatului noua 3nvinuire. 9n asemenea situaie! instana! la cererea inculpatului $i a aprtorului lui! acord termen
necesar pentru pre&tirea aprrii de noua 3nvinuire! dup ce 0udecarea cauzei continu. 9n instana de apel! procurorul
poate modifica acuzarea 3n sensul a&ravrii doar 3n cazul 3n care a declarat apel.
-+) Dac! 3n cadrul 0udecrii cauzei! se constat c inculpatul a sv3r$it o alt infraciune sau c au aprut circumstane
noi care vor influena la 3ncadrarea 0uridic a 3nvinuirii aduse lui! sau c infraciunea incriminat a fost comis 3n
coparticipare cu alt persoan care a fost scoas ne3ntemeiat sau ile&al de su# urmrire penal! instana! la cererea
procurorului! am3n eaminarea cauzei pe un termen de p3n la o lun $i o restituie procurorului pentru efectuarea
urmririi penale privind aceast infraciune sau pentru reluarea urmririi penale! 3n modul sta#ilit la art.+67! pentru
formularea unei 3nvinuiri noi $i 3naintarea acesteia inculpatului! cu participarea aprtorului. 9n primul caz! instana
restituie dosarul penal fr rec"izitoriu $i fr procesul%ver#al al $edinei de 0udecat $i aneele la el! iar 3n situaia c3nd
cauza se restituie procurorului 3n vederea relurii urmririi penale 3n privina persoanei scoase anterior de su# urmrire
penal pentru aceea$i fapt! instana restituie dosarul penal cu rec"izitoriu. Dup aceasta! materialele noi! do#3ndite 3n
cadrul urmririi penale! se aduc la cuno$tin inculpatului! aprtorului acestuia $i celorlali participani interesai! 3n
condiiile prevederilor art.+A1 $i +A4! apoi cauza se prezint 3n instana respectiv pentru continuarea 0udecrii. ;a
demersul procurorului! termenul sta#ilit 3n prezentul alineat poate fi prelun&it de instan p3n la + luni! la epirarea
cruia cauza! 3n mod o#li&atoriu! se trimite instanei pentru continuarea 0udecrii.
-1) Dac! 3n urma 3naintrii unei 3nvinuiri noi! mai &rave! se sc"im# competena de 0udecare a cauzei penale!
instana! prin 3nc"eiere! trimite cauza penal dup competen
2.* Proiectai situaii de renunare la probe (i pre'entare a probelor suplimentare. (- puncte)
?rticolul 1+7. Prezentarea pro#elor suplimentare
Instana de 0udecat! la cererea prilor! poate am3na $edina de 0udecat pe o perioad de p3n la o lun pentru ca
acestea s prezinte pro#e suplimentare 3n cazul 3n care ele consider c pro#ele prezentate 3n instan s3nt insuficiente
pentru confirmarea poziiilor lor. Pro#ele prezentate suplimentar se cerceteaz 3n $edina de 0udecat 3n mod o#i$nuit.
Dac prile nu prezint pro#e suplimentare 3n termenul cerut! instana soluioneaz cauza 3n #aza pro#elor eistente.
?rticolul 1+6. Renunarea la pro#e
-1) Prile! 3n procesul 0udecrii cauzei! pot renuna la unele pro#e pe care le%au propus.
-+) Dup punerea 3n discuie a renunrii la pro#e! instana dispune neeaminarea acestora dac nu s%a solicitat
eaminarea lor de ctre alt parte.
Test 2#
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Individuali'area pedepsei
1.1/e&inii conceptul (i &ormele de individuali'are a pedepsei. (3 puncte)
>peraia de adaptare a pedepsei 3n raport cu fiecare infraciune $i cu fiecare infractor! 3n vederea realizrii
scopului ei! poart denumirea de individuali'are a pedepsei.
9n doctrina penal se face distincia 3ntre individualizarea ce se realizeaz 3n faza de ela#orare a le&ii $i
prevederii limitelor pedepselor! 3n faza de aplicare a pedepsei $i cea 3n faza de eecutare a pedepsei. Corespunztor
acestor faze sunt cunoscute urmtoarele trei forme de individualizare a pedepselor(
Individuali'area le!al a pedepselor9este 3nftuit de ctre le&iuitor 3n 3nsu$i momentul ela#orrii le&ii
penale! prin sta#ilirea felului $i a limitelor pedepselor! precum $i a msurii 3n carea acestea pot fi modificate su#
influena cauzelor de a&ra&are sau de atenuare.
Individuali'area <udiciar sau <udectoreasc a pedepsei9 o realizeaz instana de 0udecat $i se
materializeaz prin aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru fapta comis! 3n funcie de &radul concret de
pre0udicia#ilitate al faptei! de periculozitatea infractorului! de 3mpre0urile concrete atenuante ori a&ravante 3n care s%a
sv3r$it infraciunea sau care caracterizeaz persoana infractorului.
Individuali'area administrativ9 este denumit astfel dup or&anele administrative care o realiizeaz 3n faza
de eecutare a pedepsei 3nc"isorii. Individualizarea administrativ a pedepsei 3nc"isorii se realizeaz 3n cadrul oferit
de individualizarea le&al $i cea 0udiciar! 3n funcie de &ravitatea pedepsei aplicate! de starea de recidiv! de conduita
condamnatului 3n locul de deinere $.a.
1.2 nali'ai mi<loacele (i criteriile de individuali'are a pedepsei. (5 puncte)
%i<loacele de individuali'are9 constau 3n diferite posi#iliti acordate! prin le&e! 0udectorilor! 3n vederea sta#ilirii
&enului! cuantumului $i modului de eecutare a pedepsei! cele mai adecvate fiecrui caz concrte. Liecare mi0loc are
valoarea unei posi#iliti de apreciere conferite de le&e 0udectorilor. <udectorii au posi#ilitatea! 3n cazul c3nd le&ea
prevede pedepse alternative! s se fieze asupra oricrei dintre acestea! pot s sta#ileasc cuantumul pedepsei principale
3ntre minimul $i maimul sta#ilit! s reduc pedeapsa su# minimul sta#ilit! ca efect al constatrii unor circumstane
atenuante!! pot 3n cazurile $i 3n condiiile stipulate de le&e%s sta#ileasc pe l3n& pedeapsa principal $i pedepsei
compelmentare. ;e&ea acord 0udectorului lar&i posi#iliti $i 3n ceea ce prive$te sta#ilirea modului de eecutare a
pedepselor! ei pot 3n cazul 3ndeplinirii unor cerine le&ale s suspende condiionat eecutarea pedepsei! pot s dispun
ca cel condamnat! militar 3n termen s eecute pedeapsa su# o anumit limit 3ntr%o 3nc"isoare militar $.a.
?le&erea mi0loacelor de individualizare nu se face 3ns ar#itrar! 0udectorii fiind o#li&ai s in cont de anumite
criterii prevzute de le&e.
$riteriile de individuali'are a pedepselor9sunt acele cate&orii de date $i elemente dup care instana de
0udecat este o#li&at! potrivit le&ii! s se cluzeasc 3n activitatea de individualizare 0udidiciar a pedepsei.
9n funcie de sfera lor de inciden! criteriile de individualizare sunt !enerale (i speciale. Criteriile &enerale
tre#uie luate 3n considerare! fr ecepie! cu ocazia efecturii oricrei operaii de individualizare 0udiciar! 3n timp ce
criteriile speciale devind incidente doar la aplicarea pedepsei 3n unele cazuri particulare sau cu aplicarea pedepsei
pentru recidiv de infraciuni.
Potrivi CP al RM! criteriile &enerale de individualizare sunt urmtoarele(
1) 8i$itele de pedeaps +i5ate *n )artea 9eneral a Codului )enal: 3n operaia de sta#ilire a pedepsei! instana
de 0udecat tre#uie s porneasc de la limitele speciale! fiate prin le&e! pentru pedeapsa aferent infraciunii sv3r$ite.
Pedeapsa deci este sta#ilit 3ntre minimul $i maimul special fiat 3n sanciunea articolului $i care reflect &radul de
pre0udicia#ilitate al infraciunii concrete.
+) .ispo2i3iile )r3ii %enerale a C): Prevederile cuprinse 3n Partea =eneral a Codului penal sunt mult prea
numeroase $i etero&ene%unele fiind evident fr nici o le&tur cu pedeapsa $i aplicarea ei pentru a le avea 3n vedere la
individualizarea pedepsei! altele 3ns au o inciden direct asupra individualizrii pedepsei $i tre#uie luate 3n
considerare 3n orice caz.'( prevederile referitoare la aciunea 3n timp $i spaiu a le&ii penale! la scopul pedepsei etc.
1) 9ravitatea in+rac3iunii sv*r4ite: este evaluat 3n concret de ctre instana de 0udecat $i depinde de caracterul
$i &radul pre0udicia#il al infraciunii.
4) Motivul in+rac3iunii sv*r4ite: reprezint impulsul interior care determin "otr3rea infracional $i deci implicit
comiterea infraciunii.
.) )ersoana celui vinovat: dac orice pedeaps se aplic infractorului pentru ca pe aceast cale s se o#in
intimidarea $i 3n cele din urm reeducarea lui! atunci 3n mod necesar! ea tre#uie s fie adaptat $i persoanei celui cruia
3i este destinat.
/) Circu$stan3ele cau2ei care atenuea2 ori a%ravea2 rspunderea: aceste circumstane sunt acele stri! situaii!
3mpre0urri! caliti ce in de infraciune sau de infractor anterioare! concomitente sau su#secvente comiterii infraciunii!
re&lementate implicit sau epres de le&ea penal $i care mic$oreaz sau mresc &radul pre0udicia#il al infraciunii sau de
periculozitete al infractorului! atenu3nd sau a&rav3nd rspunderea penal.
7) 'n+luen3a pedepsei aplicate asupra corectrii 4i reeducrii vinovatului: ?v3nd 3n vedere persoana celui
vinovat! precum $i &ravitatea faptei sv3r$ite! instana de 0udecat tre#uie s%i sta#ileasc o pedeaps ec"ita#il! care ar
fi contri#uit la maimum la realizarea scopului pedepsei! 3n particular! la corectarea $i reeducarea vinovatului.
6) Condi3iile de via3 ale +a$iliei celui vinovat: ;a sta#ilirea cate&oriei $i a termenului de pedeaps acest criteriu
poate influena at3t pozitiv! c3t $i ne&ativ.
Criteriile &enerale de individualizare a pedepsei tre#uie avute 3n vedere at3t la individualizarea pedepselor
principale! c3t $i a celor complementare.
1.* Proiectai o spe n care s &ie utili'ate re!ulile aplicrii pedepsei n ca'ul unui cumul de sentine. (-
puncte)
Cet. =avrilia ?ndrei a fost condamnat 3n #aza alin. 1 art. +11 CP 4transmiterea unei #oli venerice la + ani
3nc"isoare cu suspendarea condiionat a eecutrii pedepsei cu un termen de pro# de + ani. Dup 1 luni! cet. =avrili
a sv3r$it un "uli&anism a&ravat.
?preciai conform cror re&uli 3i va fi aplicat pedeapsa cet. =avrilia ?ndrei]
9n situaia data! ceteanului =avrilia ?ndrei va fi aplicat pedeapsa conform re&ulilor cumulului de sentine.
?stfel! CP al RM prevede c dac! dup pronuarea sentinei! dar 3nainte de eecutarea complet a pedepsei!
condamnatul a sv3r$it o nou infraciune! instana de 0udecat adau&! 3n 3ntre&ime sau parial! la pedeapsa aplincat
prin noua sentin partea neeecutat a pedepsei sta#ilite de sentina anterioar
Subiectul II: Participarea inculpatului la <udecarea cau'ei
2.1 Relatai ca'urile c=nd <udecata poate avea loc n lipsa inculpatului. (3 puncte)
1) <udecarea cauzei 3n prim instan $i 3n instana de apel are loc cu participarea inculpatului! cu ecepia
cazurilor prevzute de prezentul articol.
-+) <udecarea cauzei ]n lipsa inculpatului poate avea loc ]n cazul(
1) c3nd inculpatul se ascunde de la prezentarea 3n instan*
+) c3nd inculpatul! fiind 3n stare de arest! refuz s fie adus 3n instan pentru 0udecarea cauzei $i refuzul lui este
confirmat $i de aprtorul lui*
1) eaminrii unor cauze privitor la sv3r$irea unor infraciuni u$oare c3nd inculpatul solicit 0udecarea cauzei ]n
lipsa sa.
-1) 9n cazul 0udecrii cauzei 3n lipsa inculpatului! participarea aprtorului $i! dup caz! a reprezentantului lui
le&al este o#li&atorie.
-4) 9n caz de neprezentare a inculpatului 3n instan! 0udecarea cauzei se am3n! cu ecepia cazurilor prevzute la
alin.-+).
+.+ r!umentai obli!ativitatea participrii inculpatului la <udecarea cau'ei n instana de &ond (i n instana
de apel. (5 puncte)
9n cazul c3nd cauza se 0u&ec 3n instan a de fond prezen a inculpatului este o#li&atorie! dar se admit i eceptii de la
aceast re&ul cum ar fi situa iile 3n care inculpatul se ascunde de urmrirea penal sau c3nd el refuz s fie adus in sala
de 0udecat! fapt confirmat i de aprtorul lui sau cind inculpatul a savirsit o infr. ,soara.
Cu eceptia cazurilor de mai sus in cazul neprezentarii inculpatului! 0udecarea cauzei se amina. In cazul neprezentarii
nemotivate a inculpatului la 0udecarea cauzei! inst. poate dispune aducerea lui fortata.
<udecarea apelului are loc in prezenta inculpatului! cind acesta se afla in stare de arest! cu eceptia cazului cind el
aflindu%se in stare de arest refuza epres la 0udecarea apelului cu prezenta sa.
2.*/ecidei asupra similitudinilor (i deosebirilor asupra dreptului acu'atului de a participa la urmrire (i
<udecare n contextul $-/0. (- puncte)
Test 27
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: $irculaia ile!al a substanelor narcotice) psi;otrope sau a analoa!elor lor &r scop de nstrinare
1.1. Identi&icai circumstanele care indic lipsa scopului de nstrinare a substanelor narcotice) psi;otrope sau
a analoa!elor lor. (3 puncte )
Despre lipsa scopului de 3nstrinare poate indica! de eemplu! faptul c persoana! care a fa#ri cat! a pstrat! a
procurat! a transportat etc. su#stane narcotice! psi"otrope! analoa&ele acestora sau plante care conin asemenea
su#stane! sufer de narcomanie. De re&ul! asemenea persoane nu sunt implicate 3n activitatea de 3nstrinare! deoarece
distri#uitorii au temerea c ar putea fi descoperii mai u$or prin intermediul acestora.
9n aceast ordine de idei! este necesar s reamintim c! 3n Capitolul I al lucrrii de fa! am recomandat
dezincriminarea faptelor care sunt le&ate! 3ntr%un fel sau altul! de consumul su#stanelor narcotice! psi"otrope sau a
analoa&elor acestora -avem 3n vedere faptele prevzute la alin.-1) - in urma modificarilor recente a fost eclusa de la
alin 1 pedeapsa cu inc"isoarea) $i -+) art.+17
.
$i la art.+1A CP RM). De asemenea! am ar&umentat necesitatea aplicrii
unor msuri de tratament fa de consumatorii ile&ali de su#stane narcotice! psi"otrope sau analoa&e ale acestora! ca
alternativ la aplicarea unor msuri coercitive fa de ace$tia.
Promov5nd 3n continuare aceast concepie! suntem de prere c faptele prevzute la alin.-1 in care a fost eclusa
sanctiunea 4 inc"isoare pina la + ani) $i -+) art.+17 CP RM tre#uie dezincriminate. ;ipsa scopului de 3nstrinare 3n cazul
acestora denot nzuina de a 3ntre#uina su#stanele narcotice! psi"otrope sau analoa&ele acestora pentru consum
propriu. Remarcm 3n acest sens c! 3n Codul penal rom5n! corespondenta sinta&mei 8fr scop de 3nstrinareM din
art.+17 CP RM este sinta&ma 8pentru consum propriuM -art.167 CP Rom.).
S%ar putea replica! c traficul ilicit de dro&uri! c"iar fiind sv5r$it pentru consum propriu! se cere a fi incriminat
de conveniile internaionale relative la prevenirea $i com#aterea traficului ilicit de dro&uri -3n primul r5nd! de
Convenia >D, contra traficului ilicit de stupefiante $i su#stane psi"otrope Q41R. ?$a s fie oare]
1.2. r!umentai dac plantele spontane 5care au crescut de la sine6) ce conin substane narcotice sau
psi;otrope) pot sau nu s repre'inte obiectul material al in&raciunii prev'ute la alin.516 art.21" $P R%.
(5 puncte)
Consider ca plantele spontane ce contin su#stante narcotice sau psi"otrope nu pot sa reprezinte o#iectul material al
infractiunii prev de alin -1) +17 care spune % Semnatul sau cultivarea ile&al a plantelor care conin su#stane narcotice
sau psi"otrope! prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante! sv3r$ite 3n proporii mari $i fr scop de 3nstrinare. P@u ca
sa constituie o#iectul material al infractiunii date tre#uie ca o persoana respectiva sa semene sau sa cultiveze ile&al
planete care contin su#stante narcotice sau psi"otrope si aceasta actiune a sa precum si altele vor cadea su# incidenta
ali.-+). Du pot sa constituie o#iect material al alin 1 art.+17 din considerentul ca tre#uie sa eiste careva actiuni de
cultivare ! semanare ile&ala a astfel de su#stante iar in cazul celor care au crescut de la sine in caz de prelucrare!
transformare! vor cadea su# incidenta art.+17 alin-+) sau dupa caz su# incidenta altei norme
1.*. /ecidei dac este sau nu oportun pre'ena art.21" $P R% n capitolul consacrat in&raciunilor svr(ite
contra sntii publice (i convieuirii sociale. (- puncte)
'ste necesar ca toate normele! care prevd infraciunile sv5r$ite 3n sfera circulaiei le&ale a su#stanelor narcotice!
psi"otrope! a analoa&elor sau precursorilor acestora! s fie concentrate 3ntr%un capitol aparte denumit 8Infraciuni
sv5r$ite 3n sfera circulaiei su#stanelor narcotice! psi"otrope sau precursorilor acestoraM.
->dat ce am ar&umentat anterior necesitatea eliminrii din tetul le&ii penale auto"tone a sinta&mei 8analo& al
su#stanelor narcotice sau psi"otropeM! nu facem meniunea despre analoa&ele acestor su#stane 3n denumirea
capitolului proiectat).
Laptul c! prin aceasta! se contri#uie la 8fr5miarea sistemului Prii Speciale a Codului penal 3n capitole miciM Q17/!
p.1A.R nu%l putem accepta ca ar&ument.
Ceea ce dorim s dovedim este c! 3n unele cazuri! le&iuitorul manifest prea mult ei&en la conceperea unui capitol
din le&ea penal! care confer fizionomie distinct unui &rup de fapte infracionale. ?lteori 3ns! o asemenea ei&en ca
$i cum nu eist. Pro#lema identitii &enerice a infraciunilor sv5r$ite 3n sfera circulaiei le&ale a su#stanelor narcotice!
psi"otrope! a analoa&elor $i precursorilor acestora! a crei soluionare am propus%o supra! este o dovad elocvent 3n acest
sens.
Subiectul II: $ercetarea <udectoreasc.
2.1 Relatai ordinea cercetrii <udectore(ti. (3 puncte)
1ncepe"e$ ce"cet$"ii 0u!e$to"e(ti p"in citi"e$ $ctuui !e (e(i'$"e $ in(t$ntei (art. 322)
Presedintele dispune ca &refierul ss dea citire actului de sesizare a instantei! ceea ce constituie actul initial al cercetarii
0udecatoresti
Citirea actului de sesizare a instantei tre#uie facut in intre&ime! in vederea cunoasterii faptelor supuse 0udecatii attt de
catre inculpat! cit si de pu#licul din sala de sedint.
A(cut$"e$ incup$tuui (art. 323;32<)
Dupa ce se sta#ileste identitatea inculpatului! se procedeaza la ascultarea lui cu privire la invinuirea ce i se aduce.
?scultarea se desfasoara dupa re&ulile prevazute in partea &enerala a Codului de procedura penala si studiate la
capitolul privind mi0loacele de pro#a! anume la declaratiile inculpatului.
A(cut$"e$ ceo"$te p$"ti (art. 32=)
Declaratiile partii vatamate! ale partii civile si ale partii responsa#ile civilmente constituie mi0loace de pro#a! astfel incit
este firesc sa se procedeze de catre instanta si la ascultarea lor.
A(cut$"e$ expe"tio" (i inte"p"etio" (art. 327)
'pertii sint ascultati numai atunci cind tre#uie sa dea lamuriri suplimentare fata de raportul scris de epertiza depus la
dosar. ?scultarea epertului se face dupa aceleasi re&uli ca si ascultarea martorilor.
?ceeasi procedura de ascultare se aplica si interpretilor c"emati sa dea lamuriri cu privire la traducerile pe care le%au
facut cu ocazia desfasurarii procesului penal.
Ate $cti*it$ti !e ce"cet$"e 0u!ec$to"e$(c$ (art. 33>)
Cind in cauza eista mi0loace materiale de pro#a si eaminarea sau recunoasterea lor este necesara! instanta poate
dispune aducerea si prezentarea lor.
Ce"e"ie pent"u e.ectu$"e$ !e p"o,e noi (i "enunt$"e$ $ p"o,ee p"opu(e (i $!%i(e (art. 32?, 33@)
Dupa ce au fost verificate pro#ele strinse in cursul urmaririi penale! prin actele de cercetare 0udecatoreasca eaminate
anterior! presedintele instantei de 0udecata da cuvintul procurorului! partii vatamate! partii civile! partii responsa#ile
civilmente si inculpatului in le&atura cu necesitatea admiterii de noi pro#e.
Te"%in$"e$ ce"cet$"ii 0u!ec$to"e(ti (art. 33?)
Dupa ce a fost epuizata administrarea pro#elor admise! presedintele instantei are o#li&atia sa intre#e pe procuror si
partile din proces daca mai au de dat eplicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii 0udecatoresti.
Scopul acestei dispozitii este administrarea tuturor pro#elor necesare lamuririi cauzei su# toate aspectele! inainte de a se
trece la urmatoarea activitate 4 dez#aterile 0udiciare
2.2 nali'ai rolul instanei de <udecat la cercetarea <udectoreasc n raport cu principiul
contradictorialitii (i nemi<locirii <udecrii cau'ei. (5 puncte)
Cercetarea 0udecatoreasca este condusa de catre instanta de 0udecata
Presedintele instantei de 0udecata! dupa ce i%a eplicat inculpatului invinuirea ce i se aduce! il lamureste ca are dreptul
de a pune intre#ari cu ocazia ascultarii altor inculpati! a partilor! a martorilor! a epertilor! precum si de a da eplicatii in
tot cursul cercetarii 0udecatoresti! cind socoteste necesar. I se creaza astfel inculpatului posi#ilitatea de a interveni activ
in desfasurarea cercetarii 0udecatoresti! a0utind instanta la aflarea adevarului despre faptele cauzei.
bn cazul in care sint mai multi inculpati! spre deose#ire de procedura de ascultare din cursul urmaririi penale! se asi&ura
re&ula ascultarii fiecarui inculpat in prezenta celorlalti! dindu%li%se posi#ilitatea tuturor sa cunoasca continutul
declaratiilor care se fac in instanta si sa puna intre#ari. Instanta are insa dreptul sa asculte pe fiecare inculpat separat* in
acest scop! inculpatii sint indepartati din sala de sedinta si apoi sint reintrodusi! pe rind! pentru a fi ascultati. Dupa
ascultarea tuturor inculpatilor! pentru a se asi&ura oralitatea si contradictorialitatea sedintei de 0udecata! le&ea prevede
o#li&atia pentru instanta de 0udecata de a da citire! in prezenta tuturor inculpatilor! declaratiilor facute de acestia in lipsa
celorlalti! astfel incit fiecare inculpat sa cunoasca ce au declarat in instanta ceilalti si sa poata pune intre#ari! daca este
cazul. ?tunci cind sint contraziceri intre declaratiile unor inculpati! se procedeaza la reascultarea lor in prezenta
celorlalti inculpati sau la o confruntare intre unii din ei.
Inculpatul poate fi reascultat de catre instanta ori de cite ori este necesar.
bntrucit ascultarea martorilor se face contradictoriu! le&ea prevede ordinea in care se pot pune intre#arile( in primul rind
de catre mem#rii completului de 0udecata si de catre procuror! apoi de catre partea care l%a propus pe martor si la sfirsit
de catre celelalte parti.
Dupa ascultarea tuturor martorilor prezenti! prima instanta verifica identitatea martorilor care nu s%au prezentat la
ascultare! pentru a se lua masurile corespunzatoare. Daca ascultarea unuia sau unora dintre martori nu mai este
posi#ila -deces! plecare in strainatate)! instanta dispune citirea declaratiilor date la or&anul de urmarire penala si va
tine seama de acestea in ansam#lul pro#elor administrate. bn ce priveste martorii lipsa a caror ascultare este
necesara! instanta dispune fie aducerea lor de indata spre a fi ascultati in aceeasi sedinta de 0udecata! fie aminarea
cauzei la un alt termen! pentru care vor fi citati din nou sau li se vor emite madate de aducere
Cind in cauza eista mi0loace materiale de pro#a si eaminarea sau recunoasterea lor este necesara! instanta poate
dispune aducerea si prezentarea lor. Mem#rii completului de 0udecata! procurorul si partile au dreptul sa eamineze
mi0loacele materiale de pro#a si sa faca o#servatiile cuvenite. Cind este cazul! aceste mi0loace materiale de pro#a se
arata si martorilor! epertilor! pentru a le recunoaste si a face relatari cu privire la ele.
Dupa ce a fost epuizata administrarea pro#elor admise! presedintele instantei are o#li&atia sa intre#e pe procuror si
partile din proces daca mai au de dat eplicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii 0udecatoresti.
Scopul acestei dispozitii este administrarea tuturor pro#elor necesare lamuririi cauzei su# toate aspectele! inainte de a se
trece la urmatoarea activitate 4 dez#aterile 0udiciare.
Daca s%au formulat noi cereri de pro#e si acestea au fost admise! se continua cercetarea 0udecatoreasca pentru a fi
administrate. Cind nu s%au formulat noi cereri de pro#e sau aceste cereri au fost respinse! presedintele declara terminata
cercetarea 0udecatoreasca si se trece la dez#aterile 0udiciare.
2.* -valuai prevederile le!ale privitoare la citirea declaraiilor inculpatului) prii vtmate (i ale martorului.
(- puncte)
Test 26
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Iabricarea sau punerea n circulaie a banilor &al(i sau a titlurilor de valoare &alse
1.1. Identi&icai momentul de consumare a in&raciunii prev'ute la art.2*6 $P R%. (3 puncte)
se consider consumat din momentul transmiterii c"iar $i a unui eemplar de #ani fal$i sau de titluri de valoare fals.
1.2/eterminai cinci deosebiri dintre in&raciunea prev'ut la art.2*6 $P R% (i in&raciunea de escroc;erie. (5
puncte
/su#iectul infraciunii la art.+1/ este persoana fizic! 0uridic! 3n cazul escroc"eriei doar persoana fizic
% La#ricarea sau punerea 3n circulaie a #anilor fal$i sau a titlurilor de valoare false este o infraciune formal!
escroc"eria 4 material.
% latura o#iectiv a escroc"eriei const 3n fapta pre0udicia#il!urmrile pre0udicia#ile $i le&tura de cauzalitate! la
La#ricarea sau punerea 3n circulaie a #anilor fal$i sau a titlurilor de valoare false const 3n aciunea pre0udicia#il!
1.*/ecidei asupra oportunitii plasrii componenei prev'ute la art.2*6 $P R%) &ie n $apitolul F
+In&raciuni economice,) &ie n $apitolul F1II +In&raciuni contra autoritilor publice (i securitii de stat,
din Partea Special a $odului penal. (- puncte
Subiectul II: $ondiiile de &ond ale apelului
+.1/e&inii apelul ca instituie procesual penal. (3 puncte)
?pelul este o cale de atac ordinar! de fapt $i de drept. ?pelul poate fi folosit 3mpotriva "otr3rilor pronunate de ctre o
instan inferioar.?pelul poate fi adresat numai instanei superioare ! numit Curtea de ?pel.
2.2nali'ai cate!oriile de ;otrri supuse apelului. (5 puncte)
>rice sentin poate fi atacat cu apel! cu ecepia celor referitor la care le&ea interzice epres a se folosi aceast cale de
atac. 'cepiile s3nt artate 3n le&e. Sentinele suscepti#ile de atac s3nt( a) Sentinele prin care se soluioneaz latura
penal $i latura civil a cauzei! sentinele de ac"itare! de condamnare* #) Sentinele pronunate la 0udecarea cauzelor cu
aplicarea procedurii speciale( procedura 3n cauzele privind minorii! procedura aplicrii msurilor de constr3n&ere cu
caracter medical! procedura de urmrire $i 0udecare a unor infraciuni fla&rante! procedura privind urmrirea penal $i
0udecarea cauzelor privind infraciunile sv3r$ite de persoane 0uridice* c) Sentinele instanei de revizuire. Pot declara
apel( 1) procurorul! 3n ce prive$te latura penal $i latura civil* +) inculpatul! 3n ce prive$te latura penal $i latura civil.
Sentinele de ac"itare sau de 3ncetare a procesului penal pot fi atacate $i 3n ce prive$te temeiurile ac"itrii sau 3ncetrii
procesului penal* 1) partea vtmat! 3n ce prive$te latura penal 3n cazurile 3n care procesul penal se porne$te doar la
pl3n&erea preala#il a acesteia 3n condiiile le&ii* 4) partea civil $i partea civilmente responsa#il! 3n ce prive$te latura
civil* .) martorul! epertul! interpretul! traductorul $i aprtorul! 3n ce prive$te c"eltuielile 0udiciare cuvenite acestora*
/) orice persoan ale crei interese le&itime au fost pre0udiciate printr%o msur sau printr%un act al instanei
+.1Proiectai o deci'ie de respin!ere a apelului pe motivul nclcrii art. #22 $PP R% 5>otrrile supuse
apelului6. (- puncte )
Test 2"
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Rspunderea penal
1.1Relatai despre noiunea (i principiile rspunderii penale. (3 puncte)
Conform CP raspunderea reprezinta condamnarea pu#lica! in numele le&ii a faptelor infractionale si a persoanelor care
le%au savirsit! condamnare ce poate fi precedata de masurile de constrin&ere prevazute de le&e.
Raspunderea penala este o institutie 0uridica fundamentala a dreptului penal! care reprezinta componentele de #aza ale
intre&ului sistem de drept. Raspunderea penala poate fi interpretata in doua sensuri si anume( in sens lar si restrins.
In sens lar& prin raspundere se intele&e insasi raportul 0uridic penal de constrin&ere! nascut ca urmare a savirsirii
infractiunii intre stat! pe de o parte si infractor pe de alta parte.
In sens restrins prin raspundere se intele&e o#li&atia unei persoane de a suporta o sanctiune penala datorita faptului ca a
savirsit o infractiune.
Principiile raspunderii penale reprezinta acele idei calauzitoare care ! care se re&asesc in normele de re&lementare a
raspunderii. Se considera principii fundamentale a raspunderii urmatoarele principii(
%infractiunea unic tenei al raspunderii penale
% le&alitatea raspunderii penale
% individualizarea 0uridica a raspunderii penale
% principiul umanismului raspunderii penale
%principiul personalitatii raspunderii penale
% principiul inevita#ilitatii raspunderii penale.
% principiul unicitatii raspunderii penale
% principiul prescripti#ilitatii raspunderii penale.
1.2-lucidai mecanismul de reali'are al rspunderii penale. (5 puncte)
In cadrul raportului 0uridic penal! raspunderea penale se realizeaza in forme si modalitati diferite! in functie de natura
infractiunii savirsite! de pericolul ei social.
In cadrul raportului 0uridic penal de conflict raspunderea penala nu este realizata momentan. Stin&erea momentana a
raspunderii penale are loc doar in doua cazuri(
Ca rezultat al decesului infractorului sau prin eecutarea pedepsei capitale. In restul cazurilor realizarea raspunderii
penale are loc in anumite etape ale procesului de realizare.
Prima etapa este cuprinsa intre momentul savirsirii infractiunii si cel al inceperii urmaririi penale. >r&anele competente
intreprind actiuni privind identificarea faptei si a faptuitorului.
? doua etapa% etapa tra&erii la raspundere penala a persoanei vinovate. Incepe din momentul pornirii urmaririi penale si
pina la terminarea urmaririi penale. ?ici se aplica restrictii de natura procesual%penala fata de #anuit! li#erarea
conditionata de raspundere penala etc.
? treia etapa% etapa condamnarii ! care incepe din momentul terminarii urmaririi penale si pina la momentul in care
"otarirea de condamnare devine definitiva.
? patra etapa 4 etapa eecutarii pedepsei penale! incepe din momentul in care "otarirea de condamnare devine
definitiva si dureaza pina cind aceasta sanctiune este eecutata efectiv sau considerata eecutata in temeiul le&ii.
? cincea etapa 4 antecedentele penale -consecinta a raspunderii penale)! este cuprinsa intre momentul terminarii
eecutarii pedepsei penale si momentul in care intervine reanilitarea.
'tapele analizate anterior pot eista de sinestatator! raspunderea penala putind fi realizata la oricare dintre etapele
mentionate.
Raportul uridic de raspundere penala se realizeaza doar in cadrul raportului 0uridic penal de conflict! adica din
momentul savirsirii infractiunii si pina la stin&erea sau ridicarea antecedentelor penale in ordinea sta#ilita de le&e
1.*/ecidei asupra coraportului dintre rspunderea penal (i pedeapsa penal. (- puncte)
Principiile raspunderii penale sunt cuprinse in cadrul penal. ?ctul acesta normativ! inscrie in economia sa notiunea de
infractiune. Conform Codului penal! infractiunea este o fapta care prezinta pericol social! savirsita cu vinovatie si
prevazuta de le&ea penala.
Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale! al o#li&arii faptuitorului la suportarea pedepsei. De aici putem $i
o#serva coarapotul dintre aceste dou instituii a dreptului penal! putem tra&e la rspundere penal doar 3n #aza
pedepsei penale sta#ilit de ctre instana de 0udecat.
Subiectul II: -&ectele apelului.
2.1/e&inii noiunea de e&ect devolutiv al apelului. (3 puncte)
'fectul devolutiv inseamna transmiterea cauzei de la 1 instanta la instant de &r + cu toate Gestiunile de fapt si de drept!
devolutia promoveaza o verificare a moduluio cum sa desfasurat 0udecata si solutionarea fara o desfiiintare preala#ila a
"otaririi.
Prin efect devolutiv al unei ci de atac ordinare se ]n ele&e transmiterea cauzei spre o nou 0udecat! de la instan a a
crei "otr]re a fost atacat la instan a creia ]i revine atri#u ia! potrivit le&ii! s 0udece i s solu ioneze acea cale de
atac
2.2 $omparai e&ectul devolutiv al apelului cu e&ectul devolutiv al recursului. (5 puncte )
?pelul are un efect devolutiv inte&ral! ]n sensul c promoveaz o reeaminare a cauzei su# toate aspectele de fapt i
de drept! nu numai cu privire la temeiurile i cererile formulate de procuror i de pr i. Pentru a se putea produce un
asemenea efect devolutiv inte&ral! este necesar ca apelul s fie declarat de procuror sau de toate pr ile din proces. ,n
astfel de efect devolutiv inte&ral ]l produce i declara ia de recurs a procurorului sau a tuturor pr ilor din proces atunci
c]nd le&ea
nu prevede drept de apel! sin&ura cale de atac ordinar fiind recursul* ]n aceste cazuri! recursul ]ndepline te i
sarcinile apelului.
C]nd recursul constituie a doua cale de atac ordinar! fiind ]ndreptat ]mpotriva "otr]rii pronun ate de instan a de
apel! efectul devolutiv este par ial! deoarece instan a de recurs reeamineaz cauza numai ]n limitele cazurilor de
casare prevzute ]n art. 16.A! care se refer preponderent la vitium in procedendo i error in 0ure! deci la ]nclcri ale
le&ii de procedur penal sau ale le&ii su#stan iale penale i civile* se consider c erorile de fapt au fost ]nlturate la
0udecata ]n apel! instan ei de recurs revenindu i sarcina de a ve&"ea la respectarea le&ii i aplicarea ei unitar.
Devolu ia se produce cu privire la faptele i persoanele pentru care a fost sesizat prima instan prin rec"izitoriu sau
prin pl]n&erea preala#il a persoanei vtmate sau pentru care s a etins o#iectul 0udec ii ]n condi iile le&ii* ca
urmare! reeaminarea cauzei are ]n vedere i situa ia ]n care s au omis de la solu ionare fapte i persoane cu care
fusese sesizat instan a a crei "otr]re a fost atacat! pentru a da o solu ie i cu privire la acestea! dar i situa ia ]n
care s a pronun at o condamnare pentru fapte i persoana cu care instan a nu fusese le&al sesizat! pentru acestea urm]
nd s se procedeze ulterior potrivit le&ii.
'fectul devolutiv al apelului i al recursului are anumite limite! ]n sensul c instan a 0udec apelul sau recursul numai
cu privire la persoana care l a declarat i la persoana la care acesta se refer! i numai ]n raport de calitatea pe care o
are ]n proces apelantul sau recurentul.
;imitele determinate de persoana care a declarat apel sau recurs i de persoana la care se refer declara ia de apel sau
de recurs s]nt o urmare a caracterului facultativ al folosirii cii de atac ordinare* dac! dintre to i inculpa ii condamna i!
numai unul a declarat apel sau recurs! se consider c ceilal i s]nt mul umi i de solu ia pronun at i! la data epirrii
termenului de declarare a cii de atac ordinare! pentru ei "otr]rea a rmas definitiv. Ca urmare! instan a de apel sau de
recurs reeamineaz numai dispozi iile din "otr]rea atacat care privesc pe apelant sau pe recurent* nu se poate
desfiin a o "otre 0udectoreasc apelat numai de un inculpat! ca efect devolutiv! pentru o eroare de fapt sau de drept
care prive te pe un alt inculpat. ?tunci c]nd declara ia de apel sau de recurs este fcut numai ]mpotriva situa iei unui
inculpat! iar ]n cauz s]nt mai mul i inculpa i! instan a va 0udeca apelul sau recursul numai cu privire la inculpatul ]
mpotriva cruia s a declarat calea de atac ordinar. ?pelul sau recursul procurorului! declarat fr nici un fel de
precizare la ce fapte i persoane se refer! are un efect inte&ral! ]n sensul c devolueaz cu privire la toate persoanele
care au fost pr i ]n proces! deoarece apr interesele &enerale ale societ ii* dar procurorul poate restr]n&e declara ia
sa de apel sau de recurs numai cu privire la anumite persoane -numai la unul sau unii inculpa i dintre to i cei
0udeca i)* ]n acest caz! devolu ia apelului sau recursului su este limitat numai la inculpa ii la care se refer declara ia
sa de apel sau de recurs fcut ]n termenul le&al* fa de ceilal i inculpa i "otr]rea a rmas definitiv la data epirrii
termenului de apel sau de recurs.
;imitarea efectului devolutiv decur&e i din calitatea procesual pe care o are persoana care declar apel sau recurs.
Din acest punct de vedere se face distinc ie! pe de o parte! ]ntre apelul i recursul procurorului i al pr ilor! care
devolueaz cauza cu privire la fondul cauzei -la solu ia dat ]n ac iunea penal i ac iunea civil)! iar pe de alt parte la
apelul i recursul martorului! epertului! interpretului! aprtorului i ale oricror persoane vtmate printr o msur
sau printr un act al instan ei! care devolueaz cauza numai cu privire la c"eltuielile 0udiciare! retri#u iile cuvenite ori la
vtmarea personal ce s a cauzat.
Cu privire la fondul cauzei! apelul i recursul procurorului i ale inculpatului devolueaz ope le&is at]t latura penal!
c]t i latura civil* ale pr ii vtmate numai latura penal* ale pr ii civile i ale pr ii responsa#ile civilmente numai
latura civil. Procurorul i inculpatul pot limita devoluarea apelului sau recursului numai la latura penal sau numai la
latura civil! cu condi ia ca aceast restr]n&ere s rezulte ]n mod neec"ivoc din declara ia de apel sau de recurs fcut ]
n termenul le&al.
bm#in]nd cele dou limite ale efectului devolutiv ale apelului i recursului! adu&]nd totodat consecin ele decur&]nd
din efectul nea&ravrii situa iei celui ce a eercitat calea de atac ordinar! se poate face urmtoarea sc"em asupra
acestui efect(
4 ]n apelul i recursul procurorului! fr rezerve! devolu ia este total! at]t ]n latura penal! c]t i ]n latura civil! cu
privire la toate persoanele care au fost pr i ]n proces i cu privire la orice lipsuri! fie ]n favoarea! fie ]n defavoarea
oricrei pr i*
4 ]n apelul i recursul inculpatului se devolueaz cauza ]n am]ndou laturile procesului! dar numai ]n ce prive te
persoana sa! pentru orice lipsuri care s]nt ]n defavoarea sa*
4 ]n apelul i recursul pr ii vtmate se devolueaz numai latura penal a cauzei i la solu ia care o prive te*
4 ]n apelul i recursul pr ii civile i al pr ii responsa#ile civilmente se devolueaz cauza numai cu privire la latura
civil i numai ]n le&tur cu solu ia care o prive te pe fiecare din aceste pr i! pentru orice lips care este ]n
defavoarea lor.
2.* Proiectai o deci'ie n care se va aplica e&ectul devolutiv al apelului. (- puncte)
Test 28
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Kanta<ul
1.1. Reproducei un eemplu c3nd $anta0ul este sv3r$it cu deteriorarea ori distru&erea #unurilor -lit.e) alin.-+) art.16A
CP RM ). (3 puncte)
Ceteanul I! 3l amenineaz pe ceteanul c! ca la data respectiv s%i aduc o sum de #ani! 3n caz contrar I 3i va
distru&e ma$ina.
Lapta dat va fi calificat ca $anta0 cu deteriorarea #unurilor proprietarului.
Panta0ul sv3r$it cu deteriorarea #unurilor prevzut de alin. -+) lit. e) al art. 16A constituie infr. cu modaliti
a&ravante - av3nd ca rezultat un interes material). 9n acest caz $anta0ul se consider consumat din momentul
survenirii pre0udiciului patrimonial! sau din momentul producerii altor urmri &rave. Scopul acestei infraciuni este
cupiditatea.
>#iectul 0uridic principal 3l formeaz relaiile sociale cu privire la patrimoniul.
>#. 0uridic secundar 3n cazul deteriorrii sau destru0erii 3l formeaz relaiile sociale cu ptivire la inte&ritatea!
su#stana $i potenialul de utilizare a #unurilor unei alte persoane.
>#. material 3n acest caz 3l constituie #unirile respective.
;atura o#iectiv se caracterizeaz prin aciunea adiacent $i anume prin ameninarea cu deteriorarea sau distru&erea
#unurilor proprietarului.
1.2. r!umentai dac (anta<ul poate sau nu poate &i inclus n rndul in&raciunilor svr(ite prin sustra!ere. (5
puncte)
Panta0ul nu poate fi inclus 3n r3ndurile infraciunilor sv3r$ite prin sustra&ere.
Cauza principal const 3n aceea c prezena o#iectului material ine de esena infraciunii sv3r$ite prin sustra&ere.
Mai mult su# aspect fizic! o#iectul material al sustra&erii 3l poate forma numai un #un mo#il. >r! 3n cazul 3n care
aciunea principal din cadrul $anta0ului o constituie cererea de a transmite dreptul asupra #unurilor proprietarului!
ale posesorului sau ale deintorului! o#iectul material al $anta0ului 3l formeaz #unurile mo#ile sau imo#ile. De
asemenea tre#uie de consemnat c 3n cazul 3n care aciunea principal din cadrul $anta0ului o constituie cererea de
a sv3r$i careva aciuni cu caracter patrimonial! $anta0ul nu are o#iect material.
1.*/ecidei dac este sau nu oportun utili'area termenului +(anta<, cu nelesuri di&erite n art.1"* (i 183
$P R%. (- puncte
Du este oportun. Se 3ncalc principiul constanei terminolo&ice 3n cadrul aceluia$i act normativ! principiu fiat 3n art.
1A al ;e&ii privind actele le&islative.
Subiectul II: -&ectul extensiv al apelului.
2.1 /e&inii noiunea de e&ect extensiv al apelului. (3 puncte)
Dotiunea de etensiv se defineste ca un fenomen ce are capacitatea de a se etinde! adica de a%si lar&i sfera de actiune.
Potrivit cod de PP instanta de apel eaminiaza cauza prin etindere si cu privire la partile care nu au declarat apel! avind
dreptul de a "otari si in privinta lor! fara sa creeze acestor parti o situatie mai &rea.. Prin efect etensiv al unei cai de
atac se intele&e posi#ilitatea de rasfrin&ere a acestei cai si fata de partile in privinta carora "otarirea a ramas definitiva
prin neatacare
+.+ $omparai e&ectul extensiv cu e&ectul devolutiv al apelului. (5 puncte )
'fectul devolutiv al apelului( devolu ie 3nseamn eaminarea su# toate aspectele. 9n acest sens instan a de apel nu este
limitat 3n cererea de apel -la ceea ce e invocat 3n cererea de apel) de e. apelantul nu este de acord cu mrimea
pedepsei. Inst de apel va fi 3n drept i nu o#li&at s eamineze situa ia persoanei i a altor persoane care sunt titulari ai
dreptului de apel. Se invoc + situa ii(
% Situa ia apelantului propriu%zis*
% Situa ia altor persoane.
Inst. de apel este o#li&at de a cerceta dosarul su# toate aspectele 3ns ea nu va avea dreptul s administreze pro#e noi
din oficiu! 3ndeose#i 3n defavoarea persoanei. ?rt. 4:A CPP o#li& instan a 3n limitele alin. -1) s cerceteze cauza su#
toate aspectele! adic din punct de vedere devolutiv ea eamineaz doar situa ia apelantului i%n limita pro#elor din
dosar! su# toate aspectele de fapt i de drept -con inutul pro#elor i aspectele de drept material cum ar fi corectarea
calificrii infrac iunii c3t i respectarea procedurii! inclusiv la urmrirea penal).
?pelul declarat de procuror devolueaz at3t latura penal c3t i cea civil! 3ns nu are drptul instan a de a invoca altceva
3n a&ravare dec3t ceea ce a constatat prima instan . Dac procurorul 3n rec"izitoriu a invocat anumite fapte! iar inst. de
fond nu le%a men ionat 3n sntin ! atunci inst. de apel 3n #aza efectului devolutiv va avea dreptul s eamineze situa ia
respectiv. ?pelul inculpatului devolueaz doar latura penal. C"iar dac inculpatul nu este de acord cu pedeapsa! inst
de apel va eamina i alte aspecte. ?pelul pr ii vtmate de asemenea devolueaz doar latura penal. ?pelul
devolueaz doar latura civil.
Conform opiniei doctrinarului >le& Stamati i av3ndu% i suport le&al efectul etensiv al apelului presupune faptul c
cerere de apel se etinde i la alte persoane din acela i &rup procesual -persoane cu acelea i interese comune cum ar fi
de e. mai multi inculpati). Inst de apel este in drept s eamineze pe l3n& situa ia apelantului i situa ia altor persoane
din acela i &rup procesual! nea&rav3ndu%le situa ia.
Deci compar3nd aceste + efecte ale apelului am putea spune c ele am#ele au puncte de tan&en cum ar fi nea&ravarea
situa iei apelantului i alte efecte complementare( la devolutiv situa ia su# toate aspectele c"iar dac nu s%a cerut in
cererea de apel! iar la etensiv% i situa ia celorlalte persoane din acela i &rup procesual.
2.* Proiectai o deci'ie prin care se va aplica e&ectul extensiv al apelului. (- puncte)
Test 23
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: @e!itima aprare
1.1. Reproducei noiunea le!al a le!itimei aprri. (3 puncte)
'ste in stare de le&itima aparare persoana care savirseste fapta pentru a respin&e un atac direct! imediat! material si
real! indreptat impotriva sa! a altei persoane sau impotriva unui interes pu#lic si care pune in pericol &rav persoana sau
drepturile celui atacat ori interesul pu#lic.
-1) 'ste in le&itima aparare si persoana care savirseste fapta! prevazuta la alin.-+)! pentru a impiedica patrunderea!
insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea persoanei ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea
violente! intr%un spatiu de locuit sau intr%o alta incapere.
1.2. -lucidai condiiile le!itimei aprri. (5 puncte)
\n literatura de specialitate Conditiile le&itimei aparari sunt clasificate Zn 1 cate&orii si anume(
a) Conditiile le&itimii aparari ce se refera la valorile aparate.
#) Conditiile le&itimii aparari ce se refera la atac.
c) Conditiile le&itimii aparari ce se refera la aparare.
a) Conditiile le&itimii aparari ce se refera la valorile aparate cuprind referinte Zmpotriva cui este Zndreptat atacul si cine
poate fi aparat. ?ici putem mentiona urmatoarele conditii(
% ?tacul se va considera periculos daca este Zndreptat Zmpotriva drepturilor unei persoane.
% ?tacul se va considera periculos daca este pus Zn pericol interesul pu#lic.
% ?tacul se va considera periculos! daca este Zndreptat Zmpotriva inviola#ilitatii domiciliului.
Du constituie le&itima aparare fapta savZrsita Zmpotriva actiunilor le&ale! sau Zmpotriva persoanelor responsa#ile de
stat.
De asemenea nu constituie le&itima aparare fapta savZrsita avZnd Znsa posi#ilitatea evitarii acestei actiuni prin alte
actiuni mai putin periculoase.
?ici umreaza de mentionat ca dauna cauzata prin aparare este le&ata de valorile dreptului aparat.
#) Conditiile le&itimii aparari referitoare la atac(
;e&itima aparare presupune un atac! o actiune a&resiva. Prin atac se Zntele&e o actiune a&resiva savZrsita cu intentia de
a vatama &rav valorile sociale! aparate de le&ea penala.
Reiesind din art. 1/ CP! Zn doctrina penala au fost concretizate urmatoarele conditii pe care tre#uie sa le prezinte atacul!
ca persoana sa recur&a la le&itima aparare(
% ?tacul tre#uie sa fie savZrsit de o persoana fizica.
% ?tacul tre#uie sa fie direct! material! imediat! si real.
?tacul este direct cZnd Zntre actiunile a&resorului si victima eista un contact fizic. 'ste atac direct si Zn cazul cZnd nu
eista un contact direct! Znsa Zn felul cum actioneaza a&resorul! partea vatamata este pusa Zn pericol &rav.
\n practica 0udiciara s%a decis ca nu eista atacul direct! cZnd Zntre a&resor si partea vatamata a eistat o piedica.
\n literatura de specialitate este mentionat la fel! ca va eista atacul direct! Zn cazul cZnd a&resorul foloseste o arma de
foc Zn vederea savZrsirii infractiunii..
?tacul material este atunci cZnd acesta se realizeaza prin fapte de natura sa provoace modificari materiale! fizice asupra
valorilor Zmpotriva carora se Zntdreapta. ?tacul este recunoscut material nu numai cZnd pentru realizarea lui se
foloseste forta fizica! ci si Zn cazul cZnd acesta din urma se asociaza cu diferite instrumente! mi0loace care sunt Zn
masura sa provoace o modificare fizica valorilor ocrotite de le&ea penala.
?tacul imediat este atunci cZnd actiunea de a&resiune ameninta cu certitudine Znfaptuirea atacului. ?tacul pe viitor nu
da dreptul persoanei de a se apara.
?tacul real este atunci cZnd se afla Zn curs de desfasurare. ?ctiunile savZrsite dupa realizarea atacului nu constituie
le&itima aparare.
% ?tacul tre#uie sa fie Zndreptat Zmpotriva persoanei! a drepturilor acestora sau Zmpotriva interesului pu#lic.
% ?tacul treu#uie sa puna Zn pericol &rav drepturile persoanei si interesul pu#lic.
% ?tacul tre#uie sa fie Zndreptat Zmpotriva unei persoane sau a unui interes pu#lic.
% ?tacul tre#uie sa puna Zn pericol &rav persoana! drepturile si interesele acesteia.
Caracterul &rav al atacului rezulta din urmarile &rave care puteau sa intervina Zn urma savZrsirii infractiunii.
c) Coniditiile le&itimii aparari referitoare la aparare(
;e&itima aparare presupune prin concept eistenta unei aparari Zmpotriva a&resiunii care sa se concretizeze Zn
savZrsirea unei fapte prevazute de le&ea penala.
Prin aparare! Zn sensul dreptului penal! se Zntele&e actul prin care cel atacat sau persoana care Zi vine Zn a0utor
Zncearca sa Znlature atacul cu caracteristicile prevazute de le&e.
?pararea ! la rZndul ei! tre#uie sa Zndeplineasca urmatoarele conditii(
a) ?pararea este admisa pentru a respin&e un atac Zndreptat Zmpotriva unei persoane sau a unui interes pu#lic.
#) ?pararea sa se realizeze printro fapta prevazuta de le&ea penala.
c) ?pararea sa fie Zndreptata Zmpotriva atacantului.
d) ?pararea sa fie concomitenta cu atacul.
e) ?pararea sa fie proportionala cu &ravitatea atacului.
;a aprecierea proportionalitatii Zn practica 0udiciara se iau Zn consideratie urmatoarele Zmpre0urari(
% intensitatea atacului
% valoarea social % pre0udicia#ila
% mi0loacele folosite de a&resor
% modul de folosire a mi0loacelor
% forta si posi#ilitatile a&resorului
% timpul si locul unde a avut loc atacul
1.*. r!umentai p"o sau cont"$ includerii n le!ea penal a noiunii de +dep(ire a limitelor le!itimei
aprri,. (- puncte)
Subiectul II: -&ectul nea!ravrii situaiei n propria cale de atac.
2.1/e&inii noiunea de e&ect al nea!ravrii situaieie n propria cale de atac. (3 puncte)
Partile pot avea deplina li#ertate in eercitarea apelului si a recursului numai daca au si&uranta ca un asemenea demers
nu va atra&e o sc"im#are sau modificare a "otaririi atacate in detrimentul intereselor lor le&itime. De aceea! in materia
cailor de atac este operant efectul nea&ravarii situatiei partii in propriul sau apel sau recurs -non re+or$atio in pe6us).
'fectul nea&ravrii situa iei 3n propria cale de atac presupune faptul c instan a de apel! solu ion3nd cauza! nu poate
crea o situa ie mai &rav pentru persoana care a declarat apel.
?cest principiu aparent intr 3n contradic ie cu principiul le&alit ii i aflrii adevrului. Cotu i 3n #aza acestui
principiu instan a de apel nu are dreptul s pronun e o "otr3re le&al i temeinic 3n opinia ei dac va a&rava situa ia
apelantului.
Du tre#uie de confundat ideea c apelul nu a&raveaz numai situa ia inculpatului! acest principiu referindu%se la orice
persoan care declar apel
2.2$omparai e&ectul nea!ravrii situaiei cu e&ectul extensiv. (5 puncte)
Dea&ravarea situa iei 3n propria cale de atac este ridicat 3n cadrul 0udecrii cauzelor la nivel de principiu! presupun3nd
ideea nea&ravrii propriei situa ii a persoanelor care declar apel. Doar admi 3nd apelul persoanei i modific3ndu%i
situa ia 3n a&ravare va fi o 3nclcare a acestui principiu i nu 3n situa ia c3nd inst. De apel modific "otr3rea primei
instan e i a&raveaz situa ia unei pr i! admi 3nd apelul pr ii opuse. ?&ravarea 3nseamn nu numai pedeapsa! dar i
re&imul! calificarea! adic orice modificare care posi#il sc"im# situa ia 3n defavoarea persoanei. ;a aceast sec iune
eist i unele pro#leme cum ar fi( 3n ce msur va fi a&ravat situa ia pr ii vtmate dac instan a de apel va u ura
-atenua) situa ia inculpatului! ca rezultat al admiterii apelului pr ii vtmate]
'fectul etensiv const 3n faptul c cererea de apel se etinde i la alte persoane din acela i &rup procesual -persoane
cu acelea i interese comune! cum ar fi spre e. mai mul i inculpa i). Instan a de apel este 3n drept s eamineze pe
l3n& situa ia apelantului i situa ia altor persoane din acela i &rup procesual! fr a le a&rava situa ia.
Deci prin acest efect se 3n ele&e posi#ilitatea de rsfr3n&ere a acestei ci i fa de pr ile 3n privin a crora "otr3rea a
rmas definitiv prin neatacare. Scopul eisten ei efectului etensiv este de a 3mpiedica situa ia c3nd 3n una i aceea i
cauz s eiste "otr3ri contradictorii! referitoare la am#ii inculpa i spre eemplu.
Deci am putea spune compar3nd aceste dou cate&orii am putea spune c scopul lor este de a nu a&rava situa ia
persoanelor care au declarat apel i situa ia persoanelor care fac parte din acela i &rup procesual cu persoana care
declar apel! 3n cazul efectului etensiv. 'le am#ele vin ca o treapt suplimentar 3n asi&urarea unui proces #azat pe
principii menite s prote0eze orice persoan de o eventual eroare 0udiciar
2.*Proiectai o deci'ie n care instana de apel a nclcat e&ectul nea!ravrii situaiei. (- puncte)
Test *2
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Tl;ria
1.1. Identi&icai soluia de cali&icare atunci cnd) n cadrul tl;riei) vtmarea intenionat !rav a inte!ritii
corporale sau a sntii provoac din impruden decesul victimei. (3 puncte)
;it. c) alin. -1) art. 166 $i art. 14A CP RM.
1.2. r!umentai de ce reali'area scopului de sustra!ere nu in&luenea' asupra cali&icrii in&raciunii de
tl;rie. (5 puncte)
C3l"ria este considerat pe #un dreptate cea mai periculoas infraciune care const 3n sustra&erea #unurilor 3nsoit
de violen periculoas pentru via sau sntatea persoanei a&resate ori de ameninarea aplicrii unei asemenea
violene. ?ceast infraciune se caracterizeaz prin aceea c ! luarea #unurilor altuia se dore$te a fi realizat de
ctre fptuitor nu pe orice cale $i tocmai pe calea a&resrii persoanei! a&resarea care poart un real pericol pentru
viaa sau sntatea victimei.Infraciunea dat este o infraciune formal $i este consumat din momentul svr$irii
a atacului 3nsoit de aplicarea violenei periculoas pentru viaa $i sntatea persoanei a&resate ori de ameninare
cu aplicarea unei asemenea violene. Lapta nu va putea fi calificat ca t3l"rie dac scopul de sustra&ere a aprut
la fptuitor de0a dup aplicarea violenei sau ameninrii corespunztoare.
1.*. /ecidei dac este sau nu corect urmtoarea &ormulare din >otrrea Plenului $urii Supreme de Dustiie)
nr.2* din 28.26.222# +$u privire la practica <udiciar n procesele penale despre sustra!erea bunurilor,:
+1iolena nepericuloas pentru viaa (i sntatea victimeiE e considerat cau'area unei vtmri u(oare
a inte!ritii corporale sau a sntii) precum (i aplicarea intenionat a loviturilor sau altor aciuni
violente care au cau'at numai dureri &i'ice,. (- puncte)
Du este corect. 7tmarea u$oar aduce atin&ere sntii! deci nu poate fi raportat la violena nepericuloas pentru
via $i sntate.
Subiectul II: >otrrile instanei de apel.
2.1 /e&inii noiunea de tardivitate a apelului. (3 puncte)
Cardivitatea apelului presupune situa ia 3n care apelantul a declarat apelul dup epirarea termenului prevzut de le&e!
acest apel fiind considerat ca fiind fcut 3n termen! dac instan a de apel constat c 3nt3rzierea a fost de terminat de
motive 3ntemeiate! iar apelul a fost declarat 3n cel mult 1. zile de la 3nceperea eecutrii pedepsei sau 3ncasrii
desp&u#irilor materiale.
2.2 $omparai tardivitatea cu inadmisibilitatea apelului. (5 puncte)
Cardivitatea dup cum am mai men ionat presupune situa ia c3nd apelul este depus peste termen! apelantul av3nd
motive 3ntemeiate pentru 3nclcarea termenului le&al. Inadmisi#ilitatea este cazul c3nd 3ns i le&ea pentru o asemenea
situa ie nu prevede calea de atac% apelul! cum ar fi de e( apelul separat asupra unei 3nc"eieri de arestare! sau apel
asupra sentin ei de recunoa tere a vinov iei-aceasta atac3ndu%se cu recurs).
Cu alte cuvinte conform opiniei doctrinarului Stavi a >ctavian dac 3n cazul inadmisi#ilit ii apelul nu se 0udec 3n
procedura de apel! presupun3nd o alt procedur! atunci 3n cazul tardivit ii apelului acesta este totu i supus 0udecrii.
9n cazul 3n care apelul a fost declarat peste termen-tardiv)! atunci mai 3nt3i se scrie o cerere de repunere 3n termen! apoi
se depune o cerere de apel. 9n asemenea cazuri tre#uie de demonstrat c apelantul nu a tiut! nu a cunoscut situa ia c a
fost procesul 3n &eneral. Dep irea termenului o constat instan a de apel! dar nu instan a de fond care a emis "otr3rea
9n cazul tardivit ii i repunerii 3n termen a apelului instan a de apel tre#uie s constate eisten a a dou condi ii(
% 9nt3rzierea de declarare a apelului a fost determinat de motive 3ntemeiate.
% ?pelul a fost declarat 3n cel mult 1. zile de la 3nceperea eecutrii pedepsei sau desp&u#irilor materiale.
9n cazul inadmisi#ilit ii 3ns inst. De apel decide asupra faptului dac aceast cauz ine de competen a ei! cum ar fi
unele sentin e care se supun numai recursului.
9n toate cazurile instan a de apel eamineaz nu doar ceea ce este 3n sentin ! dar tot fondul cauzei! de e( 3n fond s%a
recalificat fapta din infrac iune 3n contraven ie! 3ncet3nd procesul.
2.* Proiectai o deci'ie prin care apelul este respins ca ne&ondat. (- puncte)
/-$ILI-
/- R-SPI?.-R- P-@A@AI $ III?/ ?-I0?/T! $A %-?BI?-R- >0TMRGRII T$T-) G?
$LA@ $G?/ P-@A@ I0ST G?I?TT /- PRT- $I1I@M
D E C 1 2 1 E
Gn numele le!ii
Data! luna! anulUU >ra$ulUUUUUUU
")
i) $ole!iul penal al $urii de pel C3i(in$u
3n componena
pre$edintelui $edinei de 0udecat! 0udector "u$ele, prenu$ele
0udectorilor '.M.,A.B.,..C
&refierului 0.C
interpretului D.S
cu participarea procurorului 8.7
avocatului 0.9
a 0udecat 3n $edin pu#lic apelul 3mpotriva sentine Eud, Centru,,,$un.Chisinau,din @? dece$brie 2>>7 declarat de
avocatul 0.9 3n cauza penal privindu%l pe inculpatul
N.R..) nascut la 12.27.138#) ori!inar din Republica .ana
cu domiciliu in or cera *1*43 ?eO9ToOn str.) studii medii)
celibatar) nean!a<at in cimpul muncii))
&ara antecedente penale) cu statutul de solicitant de a'il.
3nvinuit de sv3r$irea infraciunii
Procedura de citare le&al eecutat.
Procurorul s%a pronunat
?vocatul a pledat
?supra apelului! 3n #aza materialelor din dosar $i ar&umentelor prezentate 3n $edin! Cole&iul
C>DSC?CX(
9 C5pune3i dispo2itivul sentin3ei instan3ei de +ond
: C5pune3i succint +aptele de sv*r4irea cror inculpatul este declarat vinovat sau a *nvinuirii sub care a +ost pus
: C5pune3i +ondul apelului
: C5pune3i con3inutul solicitrilor pr3ilor participante la 4edin3a 6udiciar
9 Cercet3nd materialele dosarului! Cole&iul penal tra&e concluzia c apelul este ne3ntemeiat $i se respin&e din urmtoarele
motive -e5pune3i conclu2ia %eneral a instan3ei pe $ar%inea apelului, te$eiurile de +apt 4i de drept care au dus la
respin%erea apelului, precu$ 4i $otivele adoptrii solu3iei date. 'ndica3i probele pe care se *nte$eia2 conclu2iile
instan3ei de 6udecat 4i care de$onstrea2 vinov3ia inculpatului 4i e5plica3i +iecare prob *n parte: declara3iile pr3ii
vt$ate, a $artorilor, a inculpatului, corpurile delicte, procesele:verbale, docu$ente, constatri tehnico:4tiin3i+ice etc).
9 ?stfel! Cole&iul penal consider c instana de fond corect a tras concluzia c vina inculpatului -nu$ele, prenu$ele) de
sv3r$irea infraciunilor sus%indicate este dovedit pe deplin. Cole&iul penal consider c instana de 0udecat a inut cont
de toate circumstanele reale $i personale! ce in de individualizarea pedepsei! $i i%a numit o pedeaps corect! ec"ita#il
$i le&al -indica3i circu$stan3ele invocate de instan3).
9 'nclude3i deci2ia instan3ei privind recuperarea pre6udiciului $aterial cau2at pr3ii civile prin in+rac3iune.
?v3nd 3n vedere cele epuse mai sus! conduc3ndu%se de art. 41. alin. -1) pct. -1) lit. c)! 417%416 Cod procedur penal!
Cole&iul penal
/ - $ I / -:
Respin&e apelul prii civile (nu$ele, prenu$ele)! declarat 3mpotriva sentinei <udectoriei -include3i denu$irea
6udectoriei) din (indica3i data pronun3rii sentin3ei)) ca fiind nefondat $i menine sentina fr modificri.
Decizia este eecutorie $i poate fi supus recursului la Curtea Suprem de <ustiie 3n termen de dou luni.
Pre$edintele $edine! 0udector
<udector
<udector
Test *1
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Rspunderea penal
1..1 Relatai despre noiunea $i principiile rspunderii penale. (3 puncte)
Conform CP raspunderea reprezinta condamnarea pu#lica! in numele le&ii a faptelor infractionale si a persoanelor care
le%au savirsit! condamnare ce poate fi precedata de masurile de constrin&ere prevazute de le&e.
Raspunderea penala este o institutie 0uridica fundamentala a dreptului penal! care reprezinta componentele de #aza ale
intre&ului sistem de drept. Raspunderea penala poate fi interpretata in doua sensuri si anume( in sens lar si restrins.
In sens lar& prin raspundere se intele&e insasi raportul 0uridic penal de constrin&ere! nascut ca urmare a savirsirii
infractiunii intre stat! pe de o parte si infractor pe de alta parte.
In sens restrins prin raspundere se intele&e o#li&atia unei persoane de a suporta o sanctiune penala datorita faptului ca a
savirsit o infractiune.
Principiile raspunderii penale reprezinta acele idei calauzitoare care ! care se re&asesc in normele de re&lementare a
raspunderii. Se considera principii fundamentale a raspunderii urmatoarele principii(
%infractiunea unic tenei al raspunderii penale
% le&alitatea raspunderii penale
% individualizarea 0uridica a raspunderii penale
% principiul umanismului raspunderii penale
%principiul personalitatii raspunderii penale
% principiul inevita#ilitatii raspunderii penale.
% principiul unicitatii raspunderii penale
% principiul prescripti#ilitatii raspunderii penale.
1..+ /escriei mecanismul de reali'are al rspunderii penale. (5 puncte )
In cadrul raportului 0uridic penal! raspunderea penale se realizeaza in forme si modalitati diferite! in functie de natura
infractiunii savirsite! de pericolul ei social.
In cadrul raportului 0uridic penal de conflict raspunderea penala nu este realizata momentan. Stin&erea momentana a
raspunderii penale are loc doar in doua cazuri(
Ca rezultat al decesului infractorului sau prin eecutarea pedepsei capitale. In restul cazurilor realizarea raspunderii
penale are loc in anumite etape ale procesului de realizare.
Prima etapa este cuprinsa intre momentul savirsirii infractiunii si cel al inceperii urmaririi penale. >r&anele competente
intreprind actiuni privind identificarea faptei si a faptuitorului.
? doua etapa% etapa tra&erii la raspundere penala a persoanei vinovate. Incepe din momentul pornirii urmaririi penale si
pina la terminarea urmaririi penale. ?ici se aplica restrictii de natura procesual%penala fata de #anuit! li#erarea
conditionata de raspundere penala etc.
? treia etapa% etapa condamnarii ! care incepe din momentul terminarii urmaririi penale si pina la momentul in care
"otarirea de condamnare devine definitiva.
? patra etapa 4 etapa eecutarii pedepsei penale! incepe din momentul in care "otarirea de condamnare devine
definitiva si dureaza pina cind aceasta sanctiune este eecutata efectiv sau considerata eecutata in temeiul le&ii.
? cincea etapa 4 antecedentele penale -consecinta a raspunderii penale)! este cuprinsa intre momentul terminarii
eecutarii pedepsei penale si momentul in care intervine reanilitarea.
'tapele analizate anterior pot eista de sinestatator! raspunderea penala putind fi realizata la oricare dintre etapele
mentionate.
Raportul uridic de raspundere penala se realizeaza doar in cadrul raportului 0uridic penal de conflict! adica din
momentul savirsirii infractiunii si pina la stin&erea sau ridicarea antecedentelor penale in ordinea sta#ilita de le&e.
1..1 /ecidei asupra coraportului dintre rspunderea penal $i pedeapsa penal. (7 puncte)
Principiile raspunderii penale sunt cuprinse in cadrul penal. ?ctul acesta normativ! inscrie in economia sa notiunea de
infractiune. Conform Codului penal! infractiunea este o fapta care prezinta pericol social! savirsita cu vinovatie si
prevazuta de le&ea penala.
Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale! al o#li&arii faptuitorului la suportarea pedepsei. De aici putem $i
o#serva coarapotul dintre aceste dou instituii a dreptului penal! putem tra&e la rspundere penal doar 3n #aza
pedepsei penale sta#ilit de ctre instana de 0udecat.
Subiectul II: Recursul ordinar.
+.1/e&inii noiunea de recurs ordinar. (3 puncte )
Recursul penal este o cale ordinar de atac! alturi de apel! $i deose#irea constant dintre cile ordinare de atac $i cile
etraordinare de atac este faptul c eercitarea cilor ordinare de atac are loc 3nainte ca "otr5rea atacat s fie intrat 3n
puterea lucrului 0udecat! iar cile etraordinare de atac nu pot fi folosite dec5t dup ce "otr5rea atacat a rmas
definitiv $i irevoca#il. Cile ordinare de atac fac parte! de o#icei! din ciclul o#i$nuit! normal al procesului penal! pe
c5nd cele etraordinare nu aparin acestui ciclu! fiind sustrase desf$urrii normale! o#i$nuite! a procesului penal
2.2$aracteri'ai titularii dreptului la recurs (i ;otrrile supuse recursului. (5 puncte)
Dreptul de recurs aparine fiecrui su#iect procesual ale crui drepturi au fcut o#iectul 0udecii 3n instana de aple sau
3n prima instan. >#iectul recursului. Potrivit prevederilor art. +AA Cod proc. civ.! "otararile date fara drept de apel!
cele date in apel! precum si in conditiile prevazute de le&e! "otararile altor or&ane cu activitate 0urisdictionala sunt
supuse recursului.
2.*Proiectai o deci'ie de respin!ere a recursului din motivul nclcrii art.#22 $PP R% 5>otrrile supuse
recursului6. (- puncte)
Test *2
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Iurtul
1.1. Relatai despre toate ipotezele de calificare c3nd fptuitorul este surprins 3n procesul sv3r$irii furtului. (3 puncte)
Sustra&erea averii pe ascuns! potrivit HP CS< a RM din +6 iunie +::4 nr. +1 are loc si in cazurile daca
aceasta(
a) este sav5rsita in prezenta unei persoane pe care infractorul o considera inapta de a
constientiza caracterul ti esenta celor ce se int5mpla din diferite motive -#oala! stare
de e#rietate! v5rsta fra&eda etc)* aici rezulta atitudinea psi"olo&ica a infractorului care si are importanta la furt
adica insusirea pe ascuns! deci daca infractorul are atitudinea ca persoana din prezenta sa nu are capacitatea de
a constientiza atunci se califica ca furt.
#) este sav5rsita in prezenta persoanelor implicate in actul de insusire a averii sau in
privinta carora autorul infractiunii e incredintat c5 ele nu vor impiedica sav5rsirea
furtului din motive personale acesta va purta raspundere penala in calitate de coparticipant* la fel atitudinea
persoanei care efectuiaza furtul are rolul decisiv! anume faptul ca persoanele prezente nu prezinta piedica prin
faptul ca nu va denunta la politie! adica faciliteaza furtul.
este sav5rsita in lipsa victimei sau victima n%a o#servat furtul. Infractorul e constient
de faptul ca actioneaza pe ascuns! in lipsa victimei sau victima nu a o#servat furtul nu canstituie temei ca
furtul sa nu eiste in &eneral. Ca victima nu a o#servat furtul nu inseamna ca furtul nu a eistat. ?ctiunea
sa produs de0a
1.+. D eterminai cinci deosebiri dintre in&raciunea de &urt 5art.186 $P R%6 (i in&raciunea de <a& 5art.18" $P
R%6. (5 puncte )
1. Sustra&ere pe ascuns furt! sustra&ere desc"isa 0af.
+. <aful sav5rsit cu aplicarea violentei nepericuloase pentru viata sau sanatatea persoanei ori
cu amenintarea aplicarii unei asemenea violente specifice pentru 0af reprezinta elementele
calificative. ;a furt nu eista asa ceva.
1. Prin aplicarea violentei! in afar5 de avere! o#iect al actiunilor infractionale devine si per%soana % victima! sanatatea
si inte&ritatea sa corporala.
Su#iect la 0af de la 14 ani la furt poate fi recunosc si pers de la 14% 1/ ani
1.1. /ecidei asupra corectitudinii recomandrii din >otrrea Plenului $urii Supreme de Dustiie) nr.2* din
28.26.222# +$u privire la practica <udiciar n procesele penale despre sustra!erea bunurilor,) potrivit
creia pun!(ia cu cau'area de daune n proporii considerabile trebuie cali&icat con&orm lit.d6 alin.526
art.186 $P R%) ca &urt cu cau'area de daune n proporii considerabile: (- puncte)
Caracterul considera#il sau esential al daunei cauzate se sta#ileste luindu%se in considerare valoarea! cantitatea si
insemnatatea #unurilor pentru victima! starea materiala si venitul acesteia! eistenta persoanelor intretinute! alte
circumstante care influenteaza esential asupra starii materiale a victimei! iar in cazul pre0udicierii drepturilor si
intereselor ocrotite de le&e 4 &radul lezarii drepturilor si li#ertatilor fundamentale ale omului.
Subiectul II: Recursul ordinar.
2.1 /e&inii temeiurile recursului ordinar. (3 puncte)
1)Du au fost respectate dispoziiile privind competena dup materie sau dup calitatea persoanei.
+)instana nu a fost compus potrivit le&ii ori au fost 3nclcate prevederile art.1:!11
1)$edina de 0udecat nu a fost pu#lic
4)apelul a fost introdus tardiv
.)inculpatul a fost condamnat pentru :o fapt care nu este prevzut de le&ea penal
2.2 $aracteri'ai situaiile cnd recursul poate &i respins n &a'a admisibilitii n principiu. (5 puncte)
2.* Proiectai o deci'ie de admitere a recursului la <udecarea acestuia. (- puncte)
Test **
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: 1inovia (i &ormele ei
1..1 Reproducei conceptul (i &ormele vinoviei. (3 puncte)
7inovatia reprezinta atitudinea psi"ica- constienta si volitiva) a persoanei fata de fapta pre0udicia#ila savirsita si
urmarile pre0udicia#ile ale acesteia ! ce se manifesta su# forma de intentie sau imprudenta.
Lormele vinovatiei( infractiunea savirsita cu intentie si infractiunea savirsita din inprudenta.
Conform art 17 (Se considera ca infractiunea a fost sav3rsita cu intentie daca persoana care a sav3rsit%o 3si dadea seama
de caracterul pre0udicia#il al actiunii sau inactiunii sale! a prevazut urmarile ei pre0udicia#ile! le%a dorit sau admitea! 3n
mod constient! survenirea acestor urmari.
Conform art 16( Se considera ca infractiunea a fost sav3rsita din imprudenta daca persoana care a sav3rsit%o 3si dadea
seama de caracterul pre0udicia#il al actiunii sau inactiunii sale! a prevazut urmarile ei pre0udicia#ile! dar considera 3n
mod usuratic ca ele vor putea fi evitate ori nu 3si dadea seama de caracterul pre0udicia#il al actiunii sau inactiunii sale!
nu a prevazut posi#ilitatea survenirii urmarilor ei pre0udicia#ile! desi tre#uia si putea sa le prevada.
1..+ nali'ai &apta svr(it cu dou &orme de vinovie (i &apta svr(it &r vinovie. (5 puncte )
Conform art 1A infractiunea sav3rsita cu doua forme de vinovatie( daca! drept rezultat al sav3rsirii cu intentie a
infractiunii! se produc urmari mai &rave care! conform le&ii! atra& 3nasprirea pedepsei penale si care nu erau cuprinse de
intentia faptuitorului! raspunderea penala pentru atare urmari survine numai daca persoana a prevazut urmarile
pre0udicia#ile! dar considera 3n mod usuratic ca ele vor putea fi evitate sau daca persoana nu a prevazut posi#ilitatea
survenirii acestor urmari! desi tre#uia si putea sa le prevada. 9n consecinta! infractiunea se considera intentionata. ?stfel
ceea ce caracterizeaza! su# aspect o#iectiv! infractiunile savirsite cu + forme de vinovatie este impre0urarea ca! urmarind
producerea unui anumit rezultat sau acceptindul! faptuitorul savirseste o fapta ce constituie elementul material al unei
infractiuni! dar produce un rezultat mai &rav ori in plus! ce caracterizeaza o infractiune mai &rava sau o varianta
a&ravanta a celeiasi infractiuni.
Conform art +:( fapta se considera sav3rsita fara vinovatie daca persoana care a comis%o nu 3si dadea seama de
caracterul pre0udicia#il al actiunii sau inactiunii sale! nu a prevazut posi#ilitatea survenirii urmarilor ei pre0udicia#ile si!
conform circumstantelor cauzei! nici nu tre#uia sau nu putea sa le prevada. Dispozitia acestei norme penale
re&lementeaza un aspect al principiului vinovatiei raspunderii penale! care eclude incriminarea o#iectiva in dreptul
penal al RM. Dici o fapta savirsita fara vinovatie! oricit de pre0udicia#ila ar fi urmarile ei! nu poate fi recunoscuta drept
infractiune
1..* $onstruii mecanismul psi;olo!ic al vinoviei. (- puncte)
7inovatia intruneste in sine + factori psi"ici caracteristici pentru latura su#iectiva a infractiunii! si anume( factorul
intelictiv -constiinta) si factorul volitiv -vointa).
Lactorul intelictiv presupune reprezentarea deplina a continutului! sensului si consecintelor urmarite sau acceptate prin
savirsirea faptei penale! precum si prevederea inter&ii desfasurari cauzale a acesteia. In constiinta apare deci ideea
savirsirii faptei! se cintaresc ar&umentele pro si contra! in fine se ia decizia de a savirsi sau nu infractiunea. Lactrul
intelictiv are lor "otaritor in re&larea activitatii omului! inclusive activitatea infractionala.
Lactorul volitiv -vointa) reprezinta facultatea psi"icva prin care sunt mo#ilizate ori orientate constient ener&iile fizice
ale omului in vederea savirsirii actului de conduita eterioara. 7ointa de a savirsi actul de conduita face ca acesta sa fie
atri#uit persoanei care la savirsit.
Subiectul II: Recursul n anulare.
2.1 /e&inii recursul n anulare. (3 puncte)
Prin recurs in anulare intele&em acea cale de atac etraordinara care are drept scop a0un&erea la un control 0udecatoresc
al "otaririlor penale definitive prin care s%a adus o incalcare esentiala le&ii sau prin care cauza penala a fost in mod
vadit netemeinic solutionata.
2.2 $aracteri'ai temeiurile pentru recurs n anulare. (5 puncte)
Cemeiurile pentru recurs 3n anulare
-1) Hotr3rile irevoca#ile de condamnare! de ac"itare sau de 3ncetare a procesului penal pot fi atacate cu recurs 3n
anulare 3n scopul reparrii erorilor de drept comise la 0udecarea cauzei 3n cazurile 3n care(
16 recursul are e&ect cu privire la situaia prilor din proces:
a) c3nd nu s3nt 3ntrunite elementele infraciunii sau c3nd instana a pronunat o "otr3re de condamnare pentru o alt
fapt dec3t cea pentru care condamnatul a fost pus su# 3nvinuire! cu ecepia cazurilor re3ncadrrii 0uridice a
aciunilor lui 3n #aza unei le&i mai #l3nde.
7a fi motiv de casare a "ot definitive cazul cind materialul pro#ator eistent nu constata cu certitudine prezenta
elementelor constititutive ale infractiunii.
#) c3nd inculpatul a fost condamnat pentru o fapt care nu este prevzut de le&ea penal*
Cra&erea persoanei la rasp.penala este posi#ila numai cu conditia prezentei prevederilor le&ale in care aceasta fapta
este recnoscuta ca infractiune.
c) c3nd persoana condamnat a fost mai 3nainte 0udecat 3n mod definitiv pentru aceea$i fapt sau dac eist o cauz de
3nlturare a rspunderii penale! sau aplicarea pedepsei a fost 3nlturat de o nou le&e sau anulat de un act de
amnistie ori de &raiere! sau dac a intervenit decesul condamnatului*
d) c3nd instana de 0udecat internaional! prin "otr3rea sa! a constatat o 3nclcare a drepturilor $i li#ertilor omului!
care poate fi reparat la o nou 0udecare*
?ctualmete Ct'D> dupa eaminarea petitiilor cetatenilor poate o#li&a statul de a repara un drept incalcat de o autoritate
pu#lica a statului.
e) c3nd Curtea Constituional a recunoscut neconstituional prevederea le&ii aplicate 3n cauza respectiv*
+6 recursul poate &i declarat numai n &avoarea condamnatului(
a) c3nd completul de 0udecat nu a fost compus potrivit le&ii ori s%au 3nclcat prevederile CPP
incalcarea prevederilor referitoare la compunerea instantei de 0udecata constituie temei de nulitate. ?cest temei se refere
atit in fond! apel cit si recurs.
#) c3nd 0udecarea cauzei a avut loc fr participarea procurorului! inculpatului! precum $i a aprtorului! interpretului $i
traductorului! c3nd aceasta era o#li&atorie potrivit le&ii*
c) c3nd instana a admis o cale de atac neprevzut de le&e sau apelul ori recursul ordinar au fost introduse tardiv.
?ceasta poate avea loc spre eemplu cind istanta de apel a eaminat o cerere de apel asupra deciziei instantei de apel
sau instant de recurs a eaminat recursul asupra deciziei instantei de recurs.
1) Recursul 3n anulare este inadmisi#il dac nu se 3ntemeiaz pe motivele prevzute 3n prezentul articol sau este
declarat repetat! invoc3ndu%se acelea$i motive.
.
+.1 Proiectai o deci'ie de respin!ere a recursului n anulare asupra ;otrrii <udectorului de instrucie. (-
puncte )
/-$ILI-
/- R-SPI?.-R- R-$ARS I? ?A@R- SAPR >0TRIRII DA/-$T0RA@AI /-
I?STRA$TI-
D E C 1 2 1 E
Gn numele le!ii
Data! luna! anulUU >ra$ulUUUUUUU
Cole&iul penal al Curii de ?pel ('ndica3i denu$irea cur3ii de apel),
3n componena
pre$edintelui $edinei de 0udecat! 0udector "u$ele, prenu$ele
0udectorilor "u$ele, prenu$ele
&refierului "u$ele, prenu$ele
interpretului "u$ele, prenu$ele
cu participarea procurorului "u$ele, prenu$ele
avocatului "u$ele, prenu$ele
a 0udecat 3n $edin pu#lic@3nc"is -indica3i) apelul 3mpotriva sentinei (indica3i instan3a, data pronun3rii) declarat de
avocatul (indica3i) 3n cauza penal privindu%l pe inculpatul
1ariante: declarat de inculpatul FH
/eclarat de avocatul F n interesele inculpatului (i de inculpatul F
'ndica3i nu$ele, prenu$ele, patroni$icul inculpatului, data na4terii 4i locul na4terii, na3ionalitatea, studiile, cet3enia,
starea civil, nu$rul copiilor $inori 4i a persoanelor *ntre3inute (dac este aplicabil), locul $uncii, statutul $ilitar,
%radul de invaliditate (dac este aplicabil), adresa de la do$iciliu, antecedentele penale (dac e5ist sau nu e5ist),
cunoa4terea li$bii de stat,
3nvinuit de sv3r$irea infraciunii prevzut de articolul -nu$rul, alineatul, lit. articolului) Cod penal.
Procedura de citare le&al eecutat.
Procurorul s%a pronunat (indica3i concret chintesen3a).
?vocatul a pledat (indica3i concret chintesen3a).
?supra apelului! 3n #aza materialelor din dosar $i ar&umentelor prezentate 3n $edin! Cole&iul
C>DSC?CX(
9 C5pune3i dispo2itivul sentin3ei instan3ei de +ond
/ C5pune3i succint +aptele de sv*r4irea cror inculpatul este declarat vinovat sau a *nvinuirii sub care a +ost pus
/ C5pune3i +ondul apelului
/ C5pune3i con3inutul solicitrilor pr3ilor participante la 4edin3a 6udiciar
9 Cercet3nd materialele dosarului! Cole&iul penal tra&e concluzia c instanta de fond este ne3ntemeiat $i se respin&e din
urmtoarele motive -e5pune3i conclu2ia %eneral a instan3ei pe $ar%inea apelului, te$eiurile de +apt 4i de drept care au
dus la respin%erea apelului, precu$ 4i $otivele adoptrii solu3iei date. 'ndica3i probele pe care se *nte$eia2 conclu2iile
instan3ei de 6udecat 4i care de$onstrea2 vinov3ia inculpatului 4i e5plica3i +iecare prob *n parte: declara3iile pr3ii
vt$ate, a $artorilor, a inculpatului, corpurile delicte, procesele:verbale, docu$entele, constatrile tehnico:4tiin3i+ice,
etc.).
9 ?stfel! Cole&iul penal consider c instana de fond corect a tras concluzia c vina inculpatului - nu$ele, prenu$ele,
patroni$icul) de sv3r$irea infraciunilor sus%indicate este dovedit deplin. Cole&iul penal consider c instana de fond a
inut cont de toate circumstanele reale $i personale privind individualizarea pedepsei $i i%a aplicat o pedeaps corect!
ec"ita#il $i le&al -indica3i circu$stan3ele invocate de instan3).
?v3nd 3n vedere cele epuse mai sus! conduc3ndu%se de art. 41. alin. -1) pct. 1) lit. c)! 417%416 Cod procedur penal!
Cole&iul
/ - $ I / -:
Respin&e apelul lui -Dumele! prenumele $i calitatea procesual a apelantului)! declarat 3mpotriva sentinei
<udectoriei -includei denumirea 0udectoriei) din -indicai data pronunrii sentinei) ca fiind nefondat $i menine
aceast sentin fr modificri.
'ndica3i c ter$enul e5ecutrii pedepsei se calculea2 din data adoptrii deci2iei 4i c *n durata pedepsei se include tot
ti$pul a+lrii lui *n stare de arest, indic*nd ter$enul concret con+or$ art.233 C)).
Decizia este eecutorie $i poate fi supus recursului la Curtea Suprem de <ustiie 3n termen de dou luni.

Pre$edintele $edinei! 0udector
<udector
<udector
Test *#
Pentru examenul de licen la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PROCESUAL PENAL
Subiectul I: Tra&icul de &iine umane
1.1. Reproducei definiia noiunii 8dependena fizicM! specificat la lit.&) alin.-+) art.1/. CP RM. (3 puncte)
Prin dependenta +i2ica intele&em starea psi"ica sau fizica ce rezulta din interactiunea or&anismului persoanei cu
su#stante narcotice ori psi"otrope! utiliza#ile sau inutiliza#ile in scopuri medicale stare caracterizata prin modificari de
comportament si alte reactii! insotite intotdeauna de nevoia de a lua asemenea su#stante in mod continuu sau periodic!
pt a le resimti efectele psi"ice si! uneori ! pt a evita suferintele.
1.+. Determinai cinci deose#iri dintre infraciunea de trafic de fiine umane -art.1/. CP RM) $i infraciunea de trafic
de copii -art.+:/ CP RM). (< puncte)
% ob. <ur. principal la trafic de fiinte % rel. soc. cu privire la li#ertatea fizica a persoanei ! iar la trafic de copii ob. <ur.
principal il constituie rel. soc. cu privire la dezvoltarea fizica! psi"ica! spirituala si intelectuala a minorului
% ob. <ur. secundar la traffic de finite 4 rel. soc. cu privire la li#ertatea psi"ica! inte&ritatea corporala! sanatatea!
li#ertatea sau inviola#ilitatea seuala! ori viata persoanei! ori alte valori sociale! iar la trafic de copii ob. <ur. secundar
il constituie rel. soc. cu privire la li#ertatea fizica a minorului.
% victima la trafic de finite este doar persoana care a implinit virsta de 16 ani! iar la trafic de copii victima este
persoana care nu a implinit virsta de 16 ani
% rolul di&erit al actiunii adiacente 4 la traficul de fiinte actiunile adiacente sunt prevazute in forma nea&ravata a
componentei Qadica in alin. -1)R! iar la traficul de copii aceste actiuni adiacente sunt prevazute la alin -+) !Qadica ca
circumstante a&ravanteR
% &orma scopului di&erita) la traficul de copii este prevazut un scop care nu%i la traficul de fiinte Qa#andonarea in
strainatate
1.1. Decidei asupra corectitudinii formulrii din Hotr3rea Plenului Curii Supreme de <ustiie! nr.17 din ++.11.+::4
8Cu privire la practica aplicrii le&islaiei 3n cauzele despre traficul de fiine umane $i traficul de copiiM! conform
creia 8prin 8violena periculoas pentru viaa $i sntatea fizic sau psi"ic a persoaneiM se 3nele&e vtmarea
intenionat &rav ori medie! prevzute de art.1.1 $i 1.+ CP RM M. (7 puncte)
In contetul infractiuniii de trafic de fiinte umane! prin violenta periculoasa pt viata si sanatate se are in vedere
aplicarea intentionata a violentei care s%a soldat cu vatamarea medie sau usoara a inte&ritatii corporale sau a sanatatii!
ori care! desi nu a cauzat aceste consecinte! constituie la momentul aplicarii sale! datorita metodei de operare! un pericol
real pt viata si sanatatea victimei.
Craficul de fiinte umane! insotit de vatamarea intentionata &rava a inte&ritatii corporale sau a sanatatii! tre#uie calificat
prin concurs! conform art. 1/. -traficul de fiinte umane) si art. 1.1 -vatamarea &rava T). ?ceasta solutie se impune prin
comparatia prevederilor de la lit. f) din alin. -+) si ! respectiv! de la lit. #) din alin. -1) al art. 1/.. Respectiv! formularea
din HPCS< o consider incorecta
Subiectul II: Revi'uirea procesului penal
2.1 /e&inii termenii revi'uirii. (3 puncte)
Revizuirea nu are un termen de declansare care ar decur&e din momentul o#tinerii "otaririi de autoritatiii de lucru
0udecat. ?cesta fiind conditionata de faptul ca folosirea ei depinde de intimplari ulterioare! care initial nu pot fi
cunoscute. Prin urmare termenul de declansare a revizuirii este in raport cu momentul descoperririi erorilor ce ar
permite folosirea acesteia. Cermenii revizuirii depind de faptul daca revizuirea este sau nu in favoare condamnutului.
?stfel(
% In defavoarea condamn. >rce cerere de revizuire prin care se urmareste sc"im#area situatiei din "otarirea
definitiva in defavoarea partii datorita erorii 0udiciare! #eneficiaza de aceasta solutie
% In favoarea condamnutului revizuirea poate fi ceruta oricind
Mentionam ca termenul revizuirii incepe sa cur&a de la data cind partea a luat cunostinta de "otarire
2.2 /escriei procedura de <udecare a revi'uirii. (5 puncte)
<udecarea revizuirii parcur&e doua etape distincte( admiterea in pricipiu si 0udecareaa in fond.
In dependenta de cazurile de revizuire difera si competenta instantei de a o 0udeca. In cazul revizuirii privind doua sau
mai multe "ot.definitive aceasta revine dupa competenta uneia din instantele care au pronuntat "otarirea incompati#ila.
In cazul cind "otarirea revine dupa competenta unei instante superioare aceasta se 0udeca de catre cea mai superioara.
Primul stadiul al revizuirii este admiterea cererii. Sarcina acesteia este in verificarea corespunderii cerrerii cu conditiile
le&ale si materialele prezentate de catre procuror sint suficiente pentru admiterea cererri. Instanta poate verifica oricare
pro#e pe care sar intemeia cererea. Instanta poate! la cererea partilor! se administreze pro#e noi.
'aminarea si verificarea pro#elor in cadrul admiterii in pricipiu nu duce la o re0udecare a fondului! activitatea
neconfundindu%se cu aprecierea pro#elor in ansam#lu lor.
>data cu administrarea pro#elor la aceasta etapa! pot fi asculati orce martori. >data cu eaminarea cererii de revizuire!
su# aspectul admiterii in pricipiu ! instannta poate pronunta doua solutii(
% In caz de admitere! instanta pronunta o inc"eiere! iar procesul trece la urmatoarea etapa de 0udecare a cauzei.
% In caz de respin&ere a cererii! instanta pronunta o sentinta.
?stfel!In cazul admiterii in principiu a revizuirii din cauza ca eista citeva "otariri ce nu se pot concilia cauzele in
care acestea "otariri au fost pronuntate se reunesc pentru re0udecare.
In cadrul eaminarii revizuirii se aplica efectul etensiv al cailor de atac! ceia ce inseamna ca instanta va eamina si
situatia partilor care nu a cerut revizuirea fira a le a&rava situatia.
Sentintele instantei de revizuire pot fi supuse apelului si recursului! potrnit prevederilor art.4:: si 4+: CPP. Cotodata
pot fi supuse cailor de atac atit sentintele de respin&ere a cererii de revizuire cit si respin&erea sau admiterea revizuirii
dupa re0udecare
2.*Proiectai o ;otrre de admitere a revi'uirii n ca'ul constatrii existenei unei ;otrri anterioare contrare
le!ii din motivul unor probe &alse 5art.#78 alin.5*6 pct.1 $PP R%6. (- puncte)
Test nr.*7
Subiectul I: -tapele activitii in&racionale
1..1 Identi&icai &a'ele activitii in&racionale. (3 puncte)
aparitia ideii infractionale*
deli#erarea*
luarea "otar5rii*
pre&atirea infractiunii*
tentativa de infractiune -inceperea eecutarii)
finalizarea infractiunii prin producerea rezultatului dorit.
Pornind de la teza ca numai actiunile -inactiunile) pot fi recunoscute ca infractiuni si de la periculozitatea lor pe
parcursul desfasurarii activitatii infractionale! le&iuitorul a incriminat numai actele de pre&atire! tentativa si
producerea rezultatului pre0udicia#il. ?stfel! art. +. CP incrimineaza actele de pre&atire si tentativa! daca nu au a0uns in
faza producerii rezultatului din motive ce nu au depins de vointa faptuitorului drept infrac%tiuni neconsumate! iar in
cazul producerii rezultatului % drept infractiuni consumate.
?paritia ideii! deli#erarea si luarea "otar5rii! ultima c"iar si eteriorizata! daca nu au fost materializate prin actiuni
de pre&atire sau de tentativa! au ramas in afara le&ii penale.
Pre!atirea de in&ractiune! pentru a considera o activitate drept act de pre&tire pedepsit penal! activitatea tre#uie s
fie caracterizat de anumite semne o#iective $i su#iective. ;a semnele o#iective se refer prevederile alin. 1 art. +/ CP
privind crearea condiiilor pentru sv5r$irea infraciunii $i 3ntreruperea actelor de pre&tire din cauze independente
devoina fptuitorului. Cerina alin. 1 art. +/ CP privind caracterul intenionat al actelor de pre&tire constituie semnele
su#iective ale pre&tirii de infraciune.
Din felul 3n care se manifest actele de pre&tire! ele pot fi de natur intelectual ori mate%
rial. ,n act de pre&tire de natur inte3ectual poate fi 3nele&erea preala#il de a sv5r$i
o infrac3une.
?c3ele de pre&tire de natur material constau din procurarea! fa#ricarea sau adaptarea mi03oacelor ori a
instrumentelor 3n vederea sv5r$irii infraciunii. ?lin. 1 art. +/ CP nu a enumerat 3n mod e#austiv toate actele posi#ile
de pre&5tire de infraciune. Prin e%presia sau crearea intenionat! pe alt cale! de condiii pentru sv5r$irea ei le&iuitorul
a recunoscut c5 orice acte de pre&tire efectuate cu scopul sv5r$irii infraciunii cad su# in%cidena alin. 1 art. +/ CP.
?ceste acte de pre&tire pot fi de natur intelectual -procurarea de informaii 4F de date privitoare la sv5r$irea
infraciunii! plnuirea infraciunii $i re%partizarea rolurilor 3ntre participani! 3nele&erea preala#il cu alte persoane de a
procura sau comercializa #unurile furate etc.) $i de natur5 material -pre&5tirea unor ascunzi$uri pentru t5inuirea
uneltelor infraciunii! #unurilor furate etc! pre&tirea unor documente personale false pentru a evita identificarea dup
sv5r$irea infraciunii etc).
?ctele de pre&tire pot fi pedepsite numai 3n cazul 3n care 2din cauze independente de
voina fptuitorului! infraciunea nu $i%a produs efectul2.
Tentativa:
Su# aspect o#iectiv! tentaiiva implic efectuarea unor acte ce fac parte din latura o#iectiv a infraciumi 3ncepute! iar su#
aspect su#iectiv presupune caracterul intenionat al acestor acte.
Su# aspect o#iectiv! tentativa reprezint! 3n primul r5nd! un 3nceput de eecutare a aciu%nii 3ndreptate nemi0locit
3mpotriva valorii sociale ocrotite de CP. L5ptuitorul! prin actele de eecutare! atenteaz la o#iec3ul concret $i creeaz
pericolul real de a%i cauza o daun! iar 3n unele cazuri c"iar3i cauzeaz o anumit daun. De eemplu! 3n cazul tentativei
de omor. nu este necesar o 3ncadrare suplinientar a urmrilor rea3e survenite pentru victi%m -p. 1 din HP CS< nr. A din
1. noiem#rie 1AA1 Cu privire la practica 0udiciar 3n cauzele despre omor intenionat).
> alt trstur a aspectului o#iectiv al tentativei const 3n faptul c aciunea a crei eecutare a fos3 3nceput nu $i%
a produs efectul din cauze independente de voina fptui%torului. Cauzele independente de voina fptuitorului care
3mpiedic producerea efectului 3n cazul 3entativei sunt diverse. 'le se constituie din 3mpre0urri aprute contrar voinei
fptuitorului! care 3ntrerup aciunile $i fac imposi#il continuarea lor sau care 3nltur producerea rezultatului. 3n
funcie de &radul de realizare a tentativei! ea poate aprea 3n form 3ntrerupt -neconsumat) sau 3n forma consumat.
0entativa *ntrerupt -neconsiimat) este atunci c5nd aciunea 3nceput este 3ntrerupt $i nu mai poate fi continuata
pentru a%$i produce efectul din cauze independente de voina fptuitorului. De eemplu! eist tentativa 3ntrerupt5 c5nd!
3n scopul de a omor3 victima! infractorul 3i aplic lovituri cu cuitul 3n re&iunea cutiei toracice! 3ns aciunea nu a fost
dus p5n aa sf5r$it din cauz5 c partea vtmat s%a aprat $i au intervenit alte persoane.
Centativa este consumat 3n cazul 3n care aciunea a 3nceput $i a fost dus p5n la capt! dar nu s%a produs rezu3tatul!
el fiind 3nlturat! din cauze ce nu depind de voina fptuito%rului. De eemplu! constituie tentativ consumat fapta
persoanei care nu a avut posi#ili%tatea de a dispune de #unurile sustrase din pun&a victimei din cauz c a fost o#servat de
victim $i de alte persoane $i reinut 3ndat de ele.
0entativ asupra unui obiect nul este atunci c5nd persoana atenteaz la valorile sociale ocrotite de le&ea penal! 3ns
aciunile comise nu au pricinuit $i nu au putut pricinui daun din cauza &re$elii fptuitorului! deoarece o#iectul lipsea 3n
momentul atentatului sau avea caliti at5t de #une! 3nc5t % prin aciunile 3ntreprinse d nu putea fi vtmat.
0entativ cu $i6loace nule este 3n cazul 3n care consumarea infraciunii nu a fost posi#il din cauza insuficienei sau
defectuozitii mi0loacelor folosite
1..2 .enerali'ai asupra pre!tirii de in&raciune (5 puncte)
Se consider pre&tire de infraciune 3nele&erea preala#il de a sv5r$i o infraciune! procurarea! fa#ricarea sau
adaptarea mi0loacelor ori instrumentelor! sau crearea intenionat! pe alt cale! de condiii pentru sv5r$irea ei dac! din
cauze independente de voina fptuitorului! infraciunea nu $i%a produs efectul.
?ctele de pre&tire nu fac parte din latura o#iectiv a infraciunii ce se pre&te$te $i sunt eterioare acesteia. 'le numai
creeaz condiii pentru sv5r$irea infraciunii. De eemplu! pre&tirea unei arme de foc pentru sv5r$irea unui atac
t5l"resc nu se cuprinde 3n latura o#iectiv a t5l"riei prevzute 3n art.166 CP $i se consider criminal numai 3n #aza
alin.1 art.+/ CP.
1..* Proiectai o spe n care s &ie pre'ent tentativa la obiect nul. (- puncte )
De eemplu! daca faptuitorul a sustras arme! munitii! su#stante eplozive! care in acel moment nu aveau
capacitatile initiale! dar el era si&ur ca cele sustrase au capacitatile necesare! acesta va purta raspundere penala pentru
tentativa de sustra&ere a su#stantelor eplozive
Subiectul II: cordul de recunoa(tere a vinoviei
+.1 Lormulai avanta0ele aplicrii instituiei acordului de recunoa$tere a vinoviei. (3 puncte)
?vanta0ul principal al procedurii privind acordul de recuno$tere a vinoviei este avanta0ul economic de care
#eneficiaz statul 3n urma aplicri unei asemenea proceduri.
% Cermenele 0udecrii cauzelor penale! este #ine cunoscut faptul c RM! a fost condamnat 3n nenumerate r3nduri de
ctre C'D> 3n le&tur cu nerespectarea termenilor rezona#il de 0udecare a cauzelor. Procedura acordului de
recunoa$tere a vinovie permite 0udecarea cauzelor penale 3n termeni restr3n$i.
% > importan ma0or o are aceast procedur pentru inculpai $i 3nvinuii care drept urmare a 3nc"eierii acordului de
recunoa$tere a vinovie #eneficiaz de reducere pedepsei cu 1@1.
% Ca urmare a 3nc"eierii unor asemenea acorduri au de c3$ticat $i or&anele de urmrire penal care conlucr3nd cu
3nvinuiii! soluioneaz cauzele penale mai u$or.
?ceast procedur facilitea lucrul esenialmente a or&anelor de drept aduc3d 3n acelea$i timp avant0e $i celorlali actori
procesuali
+.+ ?nalizai dreptul instanei de 0udecat de a refuza acceptarea acordului de recunoa$tere a vinoviei. (< puncte)