Dominatia banului international - de Mihai Eminescu ( Colaj de texte eminesciene realizat de Miron

Manega - preluare)
De cnd lumea nu s-a vzut ca un popor s stea politiceste sus si economiceste jos; amndou
ordinele de lucruri stau ntr-o legtur strns; civilizaia economic e muma celei politice.
Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte strine, supte din deget, pe cnd ele ar
treui s fie, dac nu codificarea datinei juridice, cel puin dictate si nscute din necesiti
reale, imperios cerute de spiritul de ec!itate al poporului; nu reforme introduse n mod
clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marf nou sau ca un nou spectacol.
"ea mai superficial socoteal din lume ar dovedi, ndestul, c puterea productiv a naiei
romnesti n-a crescut, n-a putut s creasc n raport cu groaza de c!eltuieli pe care le-au impus
formele de civilizaie strin, introduse cu grmada n ara noastr# "lasele productive au dat
ndrt; proprietarii mari si ranii au srcit; industria de cas si mestesugurile s-au stins cu
desvrsire -, iar clasele improductive, oamenii ce ncurc dou uc!i pe !rtie si aspir a
deveni deputai si ministri, advocaii, s-au nmulit cu asupr de msur, dau tonul, conduc
opinia pulic.
Legile demagogiei
$m admis legi strine n toat puterea cuvntului, care sustituie, pretutindenea si pururea, n
locul noiunilor naie, ar, romn, noiunea om, cetean al universului# $m creat o
atmosfer pulic pentru plante exotice, de care planta auto!ton moare# $zi avem cele mai
naintate instituii lierale% control, suveranitatea poporului, consilii judeene si comunale.
&tm mai ine pentru aceasta' (u, de zece ori mai ru, cci instituiile noi nu se potriveau cu
starea noastr de cultur, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii
noastre, nct treuie s le sleim pe acestea pentru a ntreine aparatul costisitor al statului
modern.
Dac n timpul cnd ni se promitea domnia virtuii, cineva ar fi prezis ceea ce are s se
ntmple peste civa ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos. & fi zis cineva c cei ce
promiteau economii vor spori ugetul c!eltuielilor cu )*+; c cei ce comat funcionarismul
vor spori numrul posturilor cu sutele; c cei ce sunt pentru independena alegtorilor vor face
pe funcionar s atrne att de mult de autoritile supreme nct aceste mii de oameni s
voteze conform comandei din ,ucuresti; c se va specula averea statului la urs; c se vor da
-. milioane pe drumul de fier "ernavod-"!iustenge /"onstana n.r.0, care nu face nici cinci,
si c patru milioane din preul de cumprtur se va mpri ntre memrii $dunrilor; c se va
constata cumc o seam de judectori si de administratori n 1omnia sunt tovarsi de cstig
ca andiii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi rs de dnsul si totusi nu
numai acestea, ci multe altele s-au ntmplat si se ntmpl zilnic, fr ca opiniunea pulic s
se mai poat irita mcar.
Corupia si bugetofagii
"estiunea economic la noi nu e numai o cestiune a miscrii unurilor; ea e mai adnc, e
social si moral. 2r munc si fr capitalizarea ei, adic fr economie, nu exist liertate.
"elui care n-are nimic si nu stie s se apuce de nici un mestesug d-i toate liertile posiile,
tot ro e, roul nevoilor lui, roul celui dinti care ine o ucat de pine n mn. (u exist
alt izvor de avuie dect sau munca, fie actual, fie capitalizat, sau sustragerea, furtul. "nd
vedem milionari fcnd avere fr munc si fr capital nu mai e ndoial c ceea ce au ei a
pierdut cineva.
3ita e-n stare s ptrunz orisiunde n ara aceasta, pentru mit capetele cele mai de sus ale
administraiei vnd sngele si averea unei generaii# 4ameni care au comis crime grave se
plim pe strade, ocup funciuni nalte, n loc de a-si petrece viaa la puscrie# 2unciunile
pulice sunt, adesea, n minile unor oameni stricai, lovii de sentine judectoresti. $cei ce
compun grosul acestei armate de fliustieri politici sunt ugetofagii, g!eseftarii de toat mna,
care, n sc!imul foloaselor lor individuale, dau conductorilor lor o supunere mai mult dect
oar. 5lemente economice nesntoase, juctori la urs si ntreprinztori sarlatani, se urc,
cu repejune, n clasele superioare ale societii omenesti# 6ustiia, suordonat politicii, a
devenit o ficiune. &pre exemplu% un om e implicat ntr-o mare afacere pe ct se poate de
scandaloas, care se denun. $cest om este meninut n funcie, dirijaz nsusi cercetrile
fcute contra sa; partidul ine moris a-l reailita, alegndu-l n &enat. 7artidele, la noi, nu sunt
partide de principii, ci de interese personale care calc fgduielile fcute naiei n ajunul
alegerilor si trec, totusi, drept reprezentani ai voinei legale si sincere a rii# "auza acestei
organizri stricte e interesul nesc, nu comunitatea de idei, organizare egal cu aceea a
partidei ilustre 3afia si "amorra, care miroase de departe a puscrie.
Mizeria artificial
4are nu e caracteristic pentru tratamentul de care se ucur populaiile noastre din partea
administraiei si a fiscului cnd constatm c, n acelasi timp n care zeci de mii de strini
imigreaz n fiece an, romnii, din contr, prsesc ara lor, ca soarecii o coraie care arde, si
8
c emigreaz' La noi mizeria e produs, n mod artificial, prin introducerea unei organizaii si
a unor legi strine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economic a rii, organizaie care
cost prea scump si nu produce nimic. $sa nct, departe de-a vedea existena statului
asigurat prin crma puternic si prevztoare a tot ce poate produce naia mai viguros, mai
onest si mai inteligent, suntem, din contr, avizai de-a astepta sigurana acestei existene de la
pomana mprejurrilor externe, care s postuleze fiina statului romn ca pe un fel de
necesitate internaional. $cea necesitate internaional n-are nevoie de-a ine seama de
sentimentele noastre intime, ci numai de existena unui petec de pmnt cvasineutru lng
Dunre.
Perspectie
9om avea de-acum nainte dominaia anului internaional, impus de strini; liertatea de
munc si tranzaciuni; teoria de lupt pe picior n aparen egal, n realitate inegal. &i, n
aceast lupt nvinge cel pentru care orice mijloc de cstig e un. :rmare ei, capitalul, care ar
treui s fie si s rmn ceea ce este prin natura lui, adic un rezultat al muncii si, totodat,
un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individual, rezultatul unor uneltiri vinovate, a
exploatrii pulicului prin ntreprinderi !azardate si fr trinicie, a jocului de urs, a
minciunii.
Peste tot credinele echi mor! un materialism brutal le ia locul! cultura secolului! m"n-
n m"n cu srcia claselor lucrtoare! amenin toat cldirea mrea a ciilizaiei
crestine# &!a;espeare cedeaz n faa ufoneriilor si dramelor de incest si adulteriu, cancanul
alung pe ,eet!oven, ideile mari asfinesc, zeii mor.
(Colaj de texte eminesciene realizat de Miron Manega)
5<7L="$>=4
?n ntmpinarea ideii c 3i!ai 5minescu n-ar mai fi @la modA, am realizat acest colaj din
textele jurnalistice ale marelui poet. $m vrut s artm, prin aceasta, c 5minescu nu a fost
doar poet si gnditor, ci si primul analist economic din istoria 1omniei. @DiagnosticeleA si
soluiile lui economice, pulicate n perioada -B.*--BBC, sunt valaile si astzi. =ar cele scrise
de el la sfrsitul secolului al <=<-lea par inspirate din realitatea de azi. (e-a usurat munca - si
mulumim pe aceast cale autorului - cartea lui 1adu 3i!ai "risan /scriitor si doctor n
economie0, @5minescu interzisA, aprut la 5ditura "riterion 7ulis!ing. >extele colajului
nostru au fost extrase din pulicaiile @$linaA, @2amiliaA, @2ederaiuneaA, @"onvoriri
LiterareA, @"urierul de =asiA /-B.*--B..0, colecia ziarului @>impulA /-B..--BBD0 si din
manuscrise pulicate postum. EEE.sfin.roF
D