A13

-
574 Mode/area arderii din motoare/e cu aprindere prin comprimare

Deviatia tangentiala ajetului este:
(
p
X )
2.217
Xjt =dn ~ 1
(13.104)
unde ro este coordonata radiala curenta.
Sectiunea transversala a jetului poate fi aproximata prin doua elipse sau un
cere echivalent de raza b,
(13.105)
iar distributia concentratiei combustibilului pe sectiunea jetului circular echivalent
este:
(13.107)
(13.108)
~i ~{t) se determina din ecuatia de conservare a masei de combustibil prin relatiile:
t XjI b
J dmc dt = 2n J J PYcY dx dy,
dt
X 0
o I
(13.109)
(13.110)
cu x ~iy coordonatele curente in lungul axei jetului ~i respectiv perpendiculara pe
ea, iar XIlimita miezului lichid in interiorul jetului.
In incercarea de a obtine prin modele matematice rezultate cat mai
apropiate de datele experimentale, numero~i autori au particularizat intr-atat de
mult corelatiile empirice folosite, incat acestea au devenit strict aplicabile condi-
pilor specifice in care s-au recut verificarile ~i calibrarile modelelor.
Chiar ~i introducerea modelelor multizonale, cu tran~e de masa constanta
sau variabila, cu luarea sau nu in consideratie a amestecarii dintre gazele arse ~i
amestecul initial, nu reu~e~tesa asigure 0 imagine cat mai completa ~i mai apro-
piata de realitate a neomogenitatii termice ~i chimice ce exista in camera de ardere
a unui motor diesel [14]. Rezultatele ce se obtin cu astfel de modele privind forma-
Modele termodinamice
)
reaemisiilorpoluante, in special a NO ~i a funinginii, se bazeaza tocmai pe e
luariledistributiilor de temperatura ~i concentratiei de oxigen, respectiv
combustibil nears. Totu~i un pas important inainte in sensuI cre~terii capacitatii
predictiea modelelor multizonale a fost flicut prin introducerea modelelor
evolutiea picaturilor din jetul de combustibil [17]. Aici accentul este pus
predictialegii de degajare a caldurii ~i a concentratiilor de emisii poluante folosiJ
dateprivind distributia combustibilului ~i a unui grup de picaturi din jet. Inject
decombustibil in atmosfera aflata la presiune ~i temperatura ridicata determiI
fragmentarea jetului in picaturi fine ~i amestecarea unei pfu"tidin acest combustib
cuaerul, realizand amestecul preformat pentru perioada intarzierii la autoaprir
dere. La SIa.r~itulacestei perioade amestecul arde aproape instantaneu, dupa cart
combustibilululterior injectat impreuna cu fractiunea de combustibil ce nu s-,
amestecat cu aerul formeaza pachete prea bogate capabile pentru a mai putea ard.
spontan. Arderea lor se realizeaza in masura in care reu~esc sa se amestece Cl
aerul.
Pentru descrierea acestui proces jetul de combustibil introdus in camera de
ardereeste divizat intr-o multime de pachete mici, fiecare cu propria sa istorie de
temperatura, presiune ~i coeficient de dozaj. Pachetele care se formeaza imediat
dupainjectiacombustibiluluicontin0 multimede picaturifmeinconjuratede mici
volumede aer; pe masura ce acestea se indeparteaza de injector aerul patrunde
printrepicaturi, ele se evapora, iar continutul oricarui pachet ajunge sa fie format
dincombustibillichid, combustibil vaporizat ~i aer (fig. 13.19). Dupa momentul
aprinderii~i arderea instantanee (insotita de 0 destindere brusca) a unei fractiuni
dinpicaturile de combustibil, restul continua sa se vaporizeze ~i sa se amestece cu
aerul i cu gazele arse, producand NO, funingine ~i alte emisii. Se acceptii cel mai
adeseaipoteza presiunii uniforme ~i a conditiilor stoichiometrice de desmurare a
arderii,iar continutul spatiului de lucru este precizat in functie de momentul pe
cicluprinurmatoareaschema(v. fig. 13.1):
-a/SA~ a < ex; -incarcatura: aer
- CXj ~ a < <Xo -incarcatura: aer + combustibillichid + combustibil vaporizat
- ao~ a < aDSE-incarcatura: aer + combustibillichid + combustibil vaporizat
+ gaze arse.
04)
un
05)
6)
nt
,7)
Modelul propus in [17] cuprinde doua parti: modelul de degajare a caldurii
1imodelulde formare.a emisiilor poluante. Modelul de degajare a caldurii permite
determinareacaracteristicii de degajare a caJdurii precum ~i evoJutia presiunii ~i
\em~etaturii din ciHndru. Concentratiile de oxid de azot ~i funingine sunt estimate
prinmodelul de formarea emisiilor poluante.Pentrucalcululacestor concentratii
estenecesaradeterminarea evolutiei valorilor locale ale coeficientului de dozaj,
precumia temperaturii~ipresiuniicare controleazacineticachimica.
Modelul de d;egajarea caldurii include: simuJarea injecfiei de combustibil,
fonnareajetului, vaporizarea aprinderea ~i arderea. ModeJuJ de simuJare a injecfiei
furnizeazavitezade injecfiepe baza Jegiide ridicare a acului ~i a presiuniide
~ectie, in functie de regimul functionaJ ~i de parametrii constructivi ai motorului.
576 Mode/area arderii din motoare/e cu aprindereprin comprimare
Modelul de formare a jetului precizeaza pozitiile succesive ale acestuia in camera
de ardere precum ~i distributia combustibilului in fiecare pachet individual.
Segmentarea jetului in pachete, care nu se amesteca intre ele este atat in directie
axiala (corespunzatoare unor intervale de timp egale in care sunt injectate fractiuni
de combustibil) cat ~i in direcpe radiala astfel incat sa se pastreze unghiul solidal
conului jetului de la orificiul pulverizatorului. Pentru fiecare pachet format este
estimat diametrul caracteristic al picaturilor precum ~i numarul de picaturi incluse.
a
Au~t~ ~J;J:~:tt .
Injec!ie EvapoRire,I Apmde~ .
umes1ecDrefi ardere a==IeAme~tecare
,I ardere ard\'re
b
Fig. 13.19. Reprezentarea schemati-
cii a modului de divizare
a jetului (a) ~i de evolu-
tie a pachetelor formate
din piciituri (b) [17].
Penetratia fiecarui pachet din jet este acee~i, segmentatrea axiala este cea
care determina pozitia lui in jet, functie de momentul de timp t, pentru un interval
temporal L1t~inumarul curent asociatj se poate scrie:
(13. Ill)
iar volumul corespunzator, divizat ulterior de conuri pe directie radiala devine
Yj =; tg2(8j )(X]+1 - x;),
(13.112)
unde ~ este unghiul solid al jetului obtinut prin determinari experimentale. Masa
de aer din pachete este determinata din configurapa jetului prin neglijarea
volumului redus al combustibilului. Distributia axiala a combustibilului este
detrminata din legea de injectie, iar cantitatile mici de combustibil injectate in
intervale elementare de timp sunt impaqite in pachete, ca picaturi fine a caror
distributie este:
V b
3.0 bd
d p -_d3.Oe- 'Vp,
-- 60' p
ddp ,
(13.113)
l
camera
vidual.
irectie
ctiuni
olid al
at este
r
cluse.
b = 3,0. d =A
{
An.
}
-<I.3IS
p
O,12 ~.131
d ' pS ~I 0 mlnJ '
pS
undt::dp [m] este diametrul picarurii; Vp [m3] - volumul piditurii; A - cons
/!,pI[MPa] - diferenta de presiune la injector intre presiunea de injectie ~i
siuneadin cilindru; Po [kg/m3]- densitatea aerului in cilindru; minj[kg] - ma
combustibil injectata.
Pentru fiecare pachet este caracteristic UQdiametru mediu Sauter, ce d
minaimpreuna cu cantitatea de combustibil continuta in pachet numaru
picaturicaracteristic acestuia.
Modelul de calcul al vaporizarii se bazeaza pe' ipoteza ca evapor
jetului de picaturi (introdus in aerul fierbinte) incepe imediat dupa injectie. Vi
de vaporizare este controlata prin viteza de evaporare a unei picaturi, exprin
prin:
(1:
dI;, _ 1
(
. . dmp
)
---
Q
+L-
d
p ,
t mpcpm dt
(13.1
'emati-
Nizare
~volu-
rmate
(13.11
cea
rval
unde:Q; [W] reprezinta viteza de transfer de caldura la picatura; Tp[K]
temperaturapicaturii; mp [kg] - masa unei picaturi de combustibil; cpm[J/kgK]
caIduraspecifica a combustibilului lichid; L [J/kg] - caldura latenta de vaporizar,
T2[K] - temperatura medie in pachet; k; [W/m2K]- coeficientul global d
transferde caldura in conditii de transfer de masa'substantial
12)
(13.117:
11)
incare: cpc, Cpo[J/kgK] sunt caldurile specifice ale combustibilului vaporizat,
respectivaerului; ~- raportul vitezelor de curgere ale aerului respectiv combusti-
biluluila suprafata picaturii; A.[W/mK] - conductivitatea termica; IDr- coeficient
deestimarea grosimii stratului limita termic.
Diametrul picaturii se obtine prin rezolvarea ecuatiei:
ddp _ 2
(
dmp 1Cd;dPp dTp
)
-- ') ;---,
dt 1Cd;pp dt 6 oTp dt
(13.118)
unde viteza de transfer de masa (de combustibil) la suprafata picaturii este:
_ dmp = 11:d2k* Yco- Yc2
dt p M 1- (1+ ;)ycO '
(13.119)
pentru care k~ este coeficientul de transfer de masa in conditiile transeferului
intens, YcOfractiunea masica a combustibilului vaporizat la suprafata picaturii ~iYc2
fractiunea masica globala a combustibilului vaporizat. Coeficientul de transfer de
masa se determina din:
k~ = PcD 1- (1+ ;)yco {Sh + 2(coM-I)} In
[
l- (1+ ;)YC2
]
, (13.120)
dp (1+ ;)(yco - YC2). . 1- (1+ ;)yco
unde: D [m2/s] este coeficientul de difuzie masica; (iJM- coeficientul de estimare a
grosimiistratuluilimita. .
Diametrul, numarul de pidituri ~i temperatura acestora determina masa de
combustibil vaporizata din fiecare pachet. Cand se realizeaza vaporizarea combus-
tibilului, volumul pachetelor individuale se mare~te cu volumul de combustibil
vaporizat, ce corespunde masei:
11:
(
3 3
)
mcg =6" Pcodpo- Pcdp N
unde Neste numarul de picaturi din pachet.
De asemenea datorita vaporiziirii se produce 0 reducere a temperaturii
medii globale a pachetului prin caldura consumata necesara vaporizarii:
(13.121)
(13.122)
Coeficientul de dozaj mediu global al fiecarui pachet se determina in
functie de masa de combustibil vaporizata ~i de masa de aer antrenata:
A = mo/mCg.
g (AIct
(13.123)
IntArziereala autoaprindere este evaluata pe baza dozajului individual Ag,a
temperaturii medii globale T2 ~i a presiunii din camera de ardere pentru fiecare
pachet, printr-o relatie clasica de tip Wolfer:
_
(
6000
) to = O,Olp 2.5A~04 exp "1; .
(13.124)
Legeade degajarea calduriiexprimamatematicprocesularderiila nivelul
pachetelorindividuale.In interiorulacestoranorul de combustibilvaporizatintra
--
Modele termodinamice 579
inreaetieeu aerul antrenat ~i formeaza 0 flacara difuziva in jurul unui grup de
picaturi. Arderea in pachet este controlatii fie de viteza de vaporizare a combusti-
bilului, fie de viteza de antrenare a aerului (fig. 13.20). Caldura degajata pe durata
um:i intervalelementar de timp este:
/1Qp;= Q;!!.me; ; !:!.me; = !:!.meg; daca (Ag> 1) ~i !:!.mci = !:!.mea; daca (Ag < 1),
(13.125)
unde: Amcg;este masa de combustibil vaporizat; !:!.meal - masa de combustibil gazos
deterrninatprin antrenarea aerului; !:!.me;- masa de combustibil ars din pachetul
curent i.
Fig. 13.20. Reprezentarea diagramei
de transfonnare a unui
pachet de jet in timpul
procesului de fonnare a
amestecului ~i ardere, (A)
controlatA prin viteza de
vaporizare a combusti-
bilului, (B) controlatll prin
viteza de antrenare a
aerului [17].
~
Aprlndere 1M/" "" 18)
W////A I .1:r////A
J J
.~~:::J V///A
/ --
~//~;..;r/f////A DSE ~'iW///////...I
Ardere.. Ardere...
complete Incompleto
InJect'e
_Combustlbil IIchld 0 Aer
mCombustibil voporizot I?Z:IProduflde ordere
Calduratotala degajatii pe intregjetul devine:
n
~r = Q, L!:!.mel,
1=1
(13.126)
denestenumarul de pachete aflate in ardere. Viteza de degajare a caldurii nete
obpneprin scaderea din viteza de degajare a caldurii de reactie, a vitezei de
sferde caldura cu peretii, care se evalueaza printr-una din relatiile cunoscute,
elincat:
dQ d~r dQp
-=---,
da da da
(13.127)
underezultiiviteza de variatie a presiunii din cilindru prin:
dp =.!..
(
r-l dQ_ rp dV
)
da V A da da
(13.128)
580 Mode/area arderii din motoare/e cu aprindereprin comprimare
In ceea ce prive~te antrenarea aerului injet (fenomen ce controleaza in cea
mai mare parte procesul arderii) aceasta este determinata prin corelatii, in raport cu
date experimentale. Viteza de antrenare se considerii dependentii de densitatea
aerului ~i de unghiul solid la injector al conului jetului, adicii:
(13.129)
cu
~=8 + al5 daca CloS a < llsv ,
~=4 + allO dacii llsvS a < CXar, (13.130)
8j=0 dacii CloS a < lXsv ,
unde Cw ~i Csareprezint! coeficientii c~acteristici pentru impactul jet-perete ~i
antrenarea aerului prin mi~carea de rotatie transversalii, iar llsvmomentul de sf'ar~it
at vaporizarii.
Pentru aplicarea modelelor de formare a emisiilor poluante se evalueazii
temperatura flacarii in fiecare pachet de amestec. Se accept! ipoteza ca in urma
arderii instantanee a combustibilului temperatura in pachet atinge temperatura flii-
ciiriiadiabate, care se modificii ulterior ~i ajunge in timp la 0 valoare caracteristicii
localii, -
(13.131)
variabiliiin timp ~i spatiu ~i diferitii de temperatura medie a incarciiturii cilindrului
obpnuta prin aplicarea ecuatiei generale de stare a gazelor ideale in conditiile
presiuniip( a) determinate.
Determinarea compozitiei gazelor arse se realizeaza apreciind conditiile
echilibrului chimic pentru produ~ii de reacpe, mai putin pentru N ~iNO. Formarea
oxidului de azot se consider! un proces controlat de cinetica chimica a reactiilor
din post-flaciirii exprimat chimic ~i matematic prin mecanismul Zeldovici extins
[vezicapitolul 8, reI. (8.15), (8.16) ~i (8.17)]:
k
N+NO ~ N2+O (k,=1,55.IO'3)
~ 9
N+02 # NO+O (k2=8,98.10 Texp(-6250IR1)
k
N+OH ~ NO+H (k3=4,2.10'3)
(13.132)
Viteza de variatie a concentratiei de NO intr-un pachet individual este:
2R
(
I 132
)
dCNo = ,- ..!., (13.133)
da 13 -R, + 1 (J)
R2+Rl
cu {3= ~~o, R, = kIC~oC~, R2= k2C~C~2'R3= k3C~C~H' (13.134)
NO
.
undeC. precizeaza conceiltratia la echilibru a substantei ., iar ro [rad/s] este viteza
J
'i unghiulara. Determinarea fractiunii molare de NO din fiecare pachet care arde se
~ obfineprin integrarea ecuatiei
,
~
j
(13.135)
,
.
intremomentulunghiular de inceput al procesului de ardere ~i momentul unghiular
pentrucare viteza de reactie scade amt de mult incat nu se mai produc modificari
aleconcentratiei de NO.
Concentratia de funingine in gazele de evacuare este determinata prin doua
proceseconcurentiale, formarea ~i oxidarea, care se desfii~oaraaproape simultan,
lasfar~itul arderii, procesul de oxidare continuand ~i pe parcursul cursei de destin-
dere. Exista numeroase relapi propuse pentru calculul vitezei de formare ~i de
oxidare a funinginii dintre care, spre exemplu, in [17] sunt utilizate:
dmsf
(
dmel
)
(
10000
)
1
-= C -+C1mcl p.exp -- .-,
da g da 1; ro
(13.136)
dmfo 6msf
(
39300
)
1
-=CbJ';-Po .exp -- .-,
da Pfde 2 ;. R1; ro
dmf dmsf dmfo
-=---,
da da da
incare: Cg, C/, Cb sunt con stante cu valori de determinat prin calibrare; mel [kg] ~i
md[kg] - masele de combustibil ars, respectiv lichid din pachet; V;[m3]- volumul
~tnetului; Pf [kg/m3] - densitatea funinginii; de [m] - diametrulmediual parti-
"culeide carbon; msfi mfo ~i mf [kg] - masele de funingine formata, oxidata ~i
respectivexistenta in momentul curent a. Pentru determinarea masei totale de
funinginese procedeaza la insumarea maselor existente in toate pachetele ce
fonneaza jetul.
Structurageneralaa modelului este aceea a unei succesiuniin cascadaa
etapelorde parcurs, pentru ca pornind de la parametrii constructivi~i regimul
cfional al motoruJui sa se ajunga la parametrii de performanti ~i de emisii
,Iuante.Schema structurala a modelului este prezentata in figura 13.21. Pro-
urilede calcul sunt aplicate pachetelor individuale in numar de 250; intervalul
:\ementar de timp ales ca pas de integrareeste de 1oRA,iar domeniuleste limitat
(13.137)
(13.138)
582 Modelarea arderii din motoarele cu aprindere prin comprimare
intre momentul alSA ({3fISA= 60 ORA) ~i momentul aDSE({3aDSE = 60 ORA).Evident,
dupa calibrare modelul devine predictiv ~i se preteaza studiilor parametrice ce pun
in evidentA efectele unor marimi variabile asupra performantelor ~i emisiilor
(fig. 13.22).
Parametrii constructivi ~i
regimul de functionare al
motorului
Modulul de calcul al
intfu"zieriila autoaprin-
dere
Calculul indicilor de per-
formantA
Calculul emisiilor poluante
Fig. 13.21. Reprezentarea schemei structurale de des~urare a modelului multizonal Hiroyasu [17].
Modele termodinamice 5t
Fig.13.22.Reprezentarea rezul-
tatelor modelArli pri-
vind influenta, mArl-
mii dozei de .combus-
tibil pe ciclu asupra
diagramei de presiune
din cilindru (a) ~i a
vitezei de injectie
asupra cantitApi de
emisii poluante [17].
~
...
E
Qlg.1.2
:a.--
E~0,8
cm
Qle; 04
~.
~ 0
e3000
0.
0.
o
z
~ 2000
o
"0
E
QI
C
::J
;3-
~
mc=110mg/ciclu
90
70
20 PMI20
a
60 100
odoRAJ
~i =17 oRA
~inJ =25 oRA
n =1250 rpm L
report de virteJ~
~
-+--
-
-
Z5 30 35 40 45 SO
b dmc/do<.lmg/ORAJ
13.2.3. Modele zerodimensionale fenomenologice
La fel ca ~i in cazul motoarelor cu aprindere prin scanteie, modeleIe
fenomenologicecvasidimensionale folosite pentru modelarea procesului de ardere
: dinmotoarele diesel au cea mai mare raspandire ~i aplicabilitate. Foarte multe
dintreaceste modele combina caracterul global al proceselor de injectie, de for-
mare ajetului de combustibil(cu caracteristicilelui geometrice)~i de amestecare
cuaeml, cu elementele specifice locale ale curgerii turbulente, ale vaporizirii
combustibilului ~i ale arderii la nivelul microscarilor Taylor i Kolmogorov.
Conceptul global de amestecare, pe baza caruia modelele zerodimen-
sionaleuni- sau bizonale fumizeaza conditii de control ~i optimizare ale para-
metrilorconstructivi ai sistemului de ardere, nu mai este aplicat in cazul modelelor
fenomenologice.Considerarea jeturilor de combustibil drept surse locale de vapori
aispuseordonat in ansamblul spatiului de ardere, nici macar in cazul motorului
diesel cu injecfie directa, cu camera unitara ~i raport mare de vmej nu asigura 0
.~ estimarecu precizie a parametrilor de performanta ~i eficienta [15].
I
t,
0
a..
n
L
6
-
,r ::J
...
5
'tJ
C
'0
4
oS
3
'tJ
2
c
::J
'iij 1
QI
It
0
100 60
584 Mode/areaarderii din motoare/e cu aprindere prin comprimare
o reevaluare a conceptului de macromixtura conduce la necesitatea
introducerii unor distributii locale ale combustibilului in spatiul de lucru (deter-
minate ~i prin mi~carea de rotatie a aerului), deci inevitabil la micromixtura ~i
caracteristici locale ale fenomenelor ce insotesc ~i formeaza procesul arderii in
motorul diesel.
Unele dintre modelele fenomenologice [12, 20] pornesc de la modele
termodinamice multizonale in straturi, ale jetului ~i aproximeaza ca viteza de
reactie locala este controlata numai de viteza de amestecare, care la randul ei
corespunde vitezei de difuzie a combustibilului in aer. Se apreciaza prin functii de
distributie a probabilitatii ca exista pe directie perpendiculara pe directia de
. inje~tieun gradiental concentratieicaracteristicede vapori de combustibilin aer,
concentratie care variaza in lungul axei jetului. Procesul amestecarii care
controleaza viteza de ardere este influentat de des~urarea acesteia, iar unele
modele fenomenologice iau in calcul ~i acest aspect prin modificarea funcpilor de
densitate a probabilitatii, considerand ca in straturile de fluid in ardere pot exista
in produ~ii de reactie fractiuni de combustibil nears, amt in stare de vapori, cat ~i
in stare lichida. Amestecarea aer-combustibil in stare bifazidi este tratata in
ipoteza simplificatoare a curgerii locale omogene in camp turbulent care implica
viteze de transport infinite intre faze [29]. Totu~i, acest detaliu al prezentei
combustibilului in stare bifazica in straturile jetului nu este neglijat de cele mai
multe ori, iar jetul se considera in stare lichida pentru partea centrala (in lungul
axei lui) ~i in stare de vapori pentru partea exterioara ~i aflat in interactiune cu
aerul in mi~care circulara transversala organizata ~i in mi~care dezorganizatii
turbulenta [21, 22]. Antrenarea aerului in jet este presupusa a fi proportionala cu
suprafata de contact dintre jet ~i aer, cu intensitatea turbulentei ~i cu viteza relativa
ajetului fata de aer, adica
(13.139)
unde: (21rRu) reprezinta suprafata de contact aer-jet cu R ~i u raza elementului de
jet, respectiv viteza lui; k - energia cinetica turbulenta (Vi este calculata dintr-un
model k-E.);ux, VXQ - componentele pe axa jetului ale vitezei sale ~i a aerului; Cx-
constanta care ia in considerare ~i efectul turbulentei locale produse de jet.
Jetul este impartit in elemente pentru a putea lua in considerare diferentele
de densitate ~i viteza intre partea vaporizata ~i lichida, elementele fiind cercuri
concentrice in sectiune transversala pe jet, a~a cum este reprezentat in figura
13.23. Ecuatia de antrenare a aerului aplicata fiecarui element din jet devine:
d ,
( )
1!2
[
dt mc, = Pc,Po 21r~(x; - x;_I)]:LCx.Jklux, - vxo,l
x
(13.140)
cu R; ~iX;raza, respectiv coordonata centrului elementului i.
Modeletermodinamice 58~
e
Fig. 13.23. Reprezentarea tridimensional!i aje-
tului neomogen (21).
Aer anlrenat
a
r-
!ll
n
e
1
e Se presupune, de asemenea, ca momentul cinetic, impulsul ~i masa fiecirui
e element se conserva ~i se calculeaza in acest fel traiectoria in coordonate cilindrice
(r,({I, z) a fiecarui element cu relatiile:
(13.141)
(13.142)
(13.143)
(13.144)
unde"r~i Vz sunt componentele vitezei elementului i sau a aerului dupa directia
razei r, respectiva axeiz. Vitezainitialaajetuluila ie~ireadinpulverizatoreste
:exprimamprin corelatia propusa de Hiroyasu
~
Uo = 3,9(2lJJPc)~~. (13.145)
Estenecesara,de asemenea,precizarealegiivitezeide injectiecare se considerade
formadreptunghiulara(de celemai multeori vitezaconstantape duratainjectiei).
Arderea oricarui element i se produce dupa consumarea intarzierii la auto-
..aprindere, ca.re depinde de valorile parametrilor termodinamici p, Ii ~i de coefi-
cientulde dozaj .1.;:
cu
I,
f (I/to/)dt ~ I,
o
(13.146)
IIlde a, h, c, d sunt constante.
Modelareafazelor(rapida~idifuziv!) ale procesuluide ardere are la baza
Iinnatoareleipoteze:
. duratelefiecareiadintrecele douafazesunt independente;
. arderea amestecurilor preformate se produce in fiecare element la 0,5 ms
laautoaprinderea lui (durata de 0,5 ms are 0justificare experimentala);
. atit arderea rapida dit ~i cea modera!! se desfa~oara in conditii de dozaj
,ichiometric.
In timpul arderii amestecurilor preformate se presupune ca viteza de
antrenare este suma vitezelor de antrenare elementare, iar viteza de ardere este
proportionala cu masa totala de aer antrenata, adica:
d;e = ~[(Pc1Pof/2(2ir~)(X;+1~ x;)LCx ~Iux, - Vxoll]. (13.147)
dmor-
C
(
/
) - - pf me tc ,
dt
unde: m'!, este masa antrenata; Cpf- constanta; tc- timpul caracteristic de reactie.
In timpul arderii difuzive, viteza masica de antrenare a aerului este
dependenta de durata de amortizare te a vartejurilor de scara mare. Curgerea in
interiorul cilindrului este principalul factor cu influentii asupra fenomenului de
difuzie, pentru care scara integrala de lungime este dependenta de energia cinetica
turbulenta~ide vitezade disipare,adica: .
IJ = CV3/4 k3/2 /E,
(13.148)
(13.149)
(13.150)
(13.151)
Se apreciazii ca exista 0 tendintii de antrenare a gazelor arse odata cu aerul
in elementele deja in ardere, ceea ce determina 0 transformare a arderii rapide a
amestecurilor preformate in ardere difuziva ~i aceasta este luata in considerare prin
constanta Ce a ciirei valoare initiala, CeOse modifica in functie de masa de
combustibil ~i de aer ramasa:
( )
1/2
Ce = CeO me . mo .
meO moO
Se considera, de asemenea, ca in timpul arderii difuzive viteza de ardere
este dependenta nu numai de viteza de antrenare a aerului dar ~i de cinetica
chimica a reactiilor precizata prin timpul caracteristic de reactie te = lr!uL.
Transformarile care se produc in zona de reactie sunt reprezentate in figura 13.24.
Exprimand termodinamic procesul arderii, prin ecuatiile de conservare a energiei
~i masei pentru fiecare parte (amestec nears ~i gaze arse) din oricare element} se
obtine:
(13.152)
du; =dQI _ d~ _ dm;nh + dm;eh.
dt dt Pdt dt;n dt Ie'
dmor dma dme -
0
-+-+-- ,
dt dt dt
dme=
(
dm;n
)
. =_
(
dm;e
)
,
dt dt go dt 0;
(13.153)
(13.154)
(13.155)
de
este
47)
48)
ste
in
de
idi
9)
~O)
1)
Modele termodinamice Sti
undeindicele i semnifica pe rand ai sau ga, iar in ~i ie interior, respectiv exterio.
Inacest fel, se determina viteza de ardere masica, ~i implicit legea de degajare
caldurii.
Fig.13.24.Reprezentarea structurii zonei de
reactie pentru arderea difuzivll in
jet [22].
Categoria modelelor fenomenologice mai cuprinde, pe langa modelele
multizonale cu straturi formate din elemente ce contin vapori de combustibil ~i aer,
~imodelelemultizonale cu pachete de picaturi. Acestea au la baza ipoteze legate
dedetaliilelocale ale proceselor de formare a jetului de combustibil, evaporarea
picaturii, amestecarea combustibilului cu aerul, interactiunea dintre jet, perete ~i
mi~care de rC'.' . lerului, autoaprindere~ivitezade reactie. De cele mai multe
onsunt con.ti cu modele de formare a emisiilor poluante, deoarece deter-
minarea valorilorlocale ale temperaturilorpermiteaplicarea mecanismelorcine-
lice~i chimice de formare ~i, eventual, oxidare a unor substante ce formeaza
emisiilepoluante.
In comparatie cu modelele termodinamice zerodimensionale, care pot fi
predictive in privinta legii de degajare a caIdurii, a presiunii din cilindru ~i a
marirnilor globale de performanta ale motorului (cu erori acceptabile pentru
motoare funcponand in regim stabilizat de sarcina ~i turape) modele Ie fenome-
nologice sunt mult mai potrivitepentruutilizarein faza de conceptiea motorului,
pentru estimareaperformantelor~i emisiilorpoluante,pentru controlul sistemelor
cefonneazaansamblul motor ~i pentru optimizarea motorului pe baza de studii
parametrice [9, 25, 26, 37]. Pentru a l.ndeplini aceste obiective, orice model
avansat trebuiesa raspundaurmatoarelorcerinte: .
- sa acopereun domeniulargdinregimulfunctionalal motoruluicu inclu-
dereaparametrilor:turatie, sarcina, grad de supraalimentare,avans la injectie,
presiune in conductade injectie, durataa injectiei,mi~carede rotatie a aerului in
admisiune, grad de recirculare de gaze arse;
- sa permita estimatii ale emisiilor poluante importante;
- sa poata fi aplicat unor motoare diferite ca marime ~i performanta intre
motoarele rap ide in 4 timpi de automobil ~i motoarele lente in 2 timpi navale;
, - sa estimeze cu precizie comportarea motorului in raport cu metodele de
\controlale emisiilor poluante, avansul la injectie, legea de injectie, gradul de
~,recirculare de gaze arse;
~ - sa permita simulareacu acuratetea functionariimotorului in regimuri
~,Uanzitorii cand au loc variatii mari de presiune in conducta de injectie, de coefi-
!tient dedozaj,de gradde supraalimentare, pentruduratescurtede timp;
j - sa solicitecapacitate~iputerede calculmoderate.
588 Mode/area arderii din m%are/e cu aprindereprin comprimare
Procesul arderii in motoarele diesel este perceput ca 0 succesiune com-
plexa de evenimente care se suprapun ~i se interconditioneaza reciproc, pe par-
cursul unui interval de timp redus, de ordinul milisecundelor [3]. Pentru a modela
aceasta succesiune continua de evenimente este necesar sa se exprime matematic
fenomenele, iar ecuatiile rezultate sa fie transformate prin diferite scheme astfel
incat sa devina rezolvabile numeric. Complexul de procese ce formeazii arderea
din motorul diesel (cu injectie directa) este reprezentat in des~urarea sa tem-
porala in figura 13.25. Jetul de combustibil este modelat sub forma unor pachete
introduse treptat in cilindru, in fiecare interval elementar de timp, atit cat dureaza
injectia ~i care constituie segmente de jet ce pastreaza unghiulla injector al jetului,
ce nu variaza semnificativ de la un moment la altul, dar care depinde de
echipamentul de injectie folosit ~i de conditiile din cilindru (fig. 13.26). Cantitatea
de combustibil din fiecare pachet (segment de jet) este calculata in functie de
presiunile din conducta de injectie ~i din cilindru, precum ~i de particularitiitile
constructive ale pulverizatorului. Se admite ca un segment de jet 0 data patruns in
cilindru traverseaza la inceput spapul ca un mediu continuu lichid, cu 0 vitezA
egala cu viteza la ie~irea din pulverizator pana la un moment dat, cand se sparge ~i
se pulverizeaza intr-un numar mare de picaturi fine, ipotetic de acel~i diametru
mediu Sauter (diferit insa de la un segment la altul datorita conditiilor diferite).
La inceputul pulveriziirii zonele de ardere sunt organizate; fiecare segment
de jet este divizat intr:"un numar finit de zone (n) dispuse dinspre centru spre
margineajetului. Masa de combustibil alocatii diferitelor zone, ce aparpn aceluia~i
segment este egala, dar poate diferi de la un segment la altul, in funcpe de legea de
injectie. Se presupune ca fiecare zona ocupa un anumit interval unghiular (unghiul
zonei) in interiorul semiunghiului solid al jetului limitat de axa sa centrala ~i de
marginea sa (~12). in timpul injectiei ~i al formarii fiecarei zone volumul ocupat
de combustibilul lichid se neglijeazii. Antrenarea aerului in fiecare zona este
calculata pe baza teoriei generale a jeturilor, ~i depinde de pozitia zonei in jet,
adiciizonele aflate mai aproape de margineajetului primesc mai mult aer, pe cand
cele aflate mai la centru mai putin; antrenarea aerului este modelata ca un transfer
de masa intre zona de aer ~i zonele de ardere, neglijandu-se insa transferurile intre
zonele de ardere. Fiecare zona a jetului este precizata printr-o picatura medie
caracteristica, ce strabate un mediu gazos omogen ~i lini~tit in care se vaporizeaza
(se controleaza in acest fel prin legea de vaporizare diametrul ~i temperatura
piciiturii).in timpul perioadei de vaporizare, se admite ca fiecare zona reprezinta
un amestec uniform de aer, vapori de combustibil ~i urme de produ~i de ardere in
care sunt imersate picaturi de combustibillichid. Mi~carea de rotatie transversal aa
aerului afecteazii formarea amestecului prin efectele asupra unghiului ~i penetrapei
jetului. De asemenea, ciocnirea jetului cu peretele camerei de ardere are influent!
asupra formarii amestecului. Se considera cii in momentul impactului, picaturile de
combustibillichid (care mai exista) raman 0 parte pe peretele camerei, iar cealalta
parte se intorc inapoi in jet (raportul dintre cele doua fracpuni este precizat prin
numiirul Weber, We = u21p/t). Vaporizarea combustibilului la perete este esti-
matiiin ipoteza stratului lichid subtire care acopera suprafata proiectata ajetului pe
perete, iar combustibilul vaporizat se distribuie in interiorul zonelor de ardere.
Inceputul acliunii pompei PM' Sf.:lt"itul injectiel
Inceputul injec\
~
'ei ..' / Sfa~itul arderii efective
Pulverizare InJectle f
I
Sf4~itul antrenarii efective
II Vapolizarel-t .
+--I
fnceputularderii 1
I
1-
I
.
Antrenarea aeru UI
I , ~ i amestecarea I
fnt4rzierea la injeclie--1 I!""" Degajarea cAldurii ---' I
tnt4rzje~ea la --W I ~ I I
I autoapnndere iI Transterul de cAldurA --I
Fragmentarea jetului~ i I I -1 I I
'I IFonn~reaNOXI. . . L . I' I
II Fonnarea ioXldare!ltUnlngln!1 I..aCO
1
---1
I I . PunctUl de maxim al preslunll
III Ii ,Punctul de maximal temperaturii
-1511 15 30 1'5 i 60
'II I
I
01,
III
04
III
I
30
150
20
2 3
I 5
o
0,5 2,5 1,0 1,5 2,0
75
a.[ORA] .
60
t[ms] n = 250 rpm
6
t [ms] n =2500 rpm
3
t [ms] n =5000 rpm
Fig. 13.25. Reprezentarea succesiunii temporaJea proceselor ce fonneazAarderea in motorul diesel cu injectie direct! [3].
I
I
II
I
II
592 Mode/areaarderii din moloare/e cu aprindere prin comprimare
- tot aerul este deja antrenat in zonele de ardere ~i intreg spatiul de lucru
este ocupat numai de aceste zone.
Din acest motiv se realizeaza 0 trecere de la procesul deterministic de
amestecare dintre zona de .aer ~i fiecare zona de ardere la un model de amestecare
aleatoare intre zonele de ardere. Punctul de schimbare intre cele doua modele de
amestecare este determinat de momentul in care tot volumul spatiului de lucru este
ocupat de zone de ardere (zona de aer dispare datorita antrenarii totale a aerului in
zonele de ardere). Incepand din acel moment amestecarea se face aleator, gradul de
amestecare fiind controlat printr-un factor al vitezei de amestecare raportat la
conditiile functionale din motor.
Procesul de recirculare a gazelor arse este modelat prin considerarea
fractiunii masice de gaze arse recirculate ~i a gradului de racire a acestora (gazeIe
arse se presupun de compozitie ~i temperatura determinate) in ipoteza unei ames-
tecari perfecte cu aerul proaspat in sistemul de admisiune. In acest fel, in functie ~i
de coeficientul de baleiaj, se deteimina masa, compozitia ~i temperatura incarca-
turii proaspete retinute in cilindru.
Pentru estimarea cu precizie a legii de degajare a caldurii ~i a concen-
tratiilor de emisii poluante este necesara precizarea proprietatilor combustibilului
lichid in functie de temperatura, a combustibilului vaporizat in functie de presiune
~i temperatura ~i a produ~ilor de ardere din fiecare zona in functie de presiune,
temperatura ~i coeficient de dozaj. Schema bloc structurala de desfa~urare a
modelului de calcul e prezentata in figura 13.27.
Dezvoltarea matematica const! din relatii care exprima fiecare faza pre-
zentata in schema structurala a modelului. Intre ele, 0 mare parte 0 reprezinta
corelatiile semiempirice ~i ecuatiile de conservare, care impreuna cu ipotezele
simplificatoare auxiliare descriu etapele modelului.
a) Injec{ia de combustibil # dezvoltareajetulu;
- viteza de injeclie:
Ve = Cd.J2/).pJ Pc ,
Qe = ve(1T:d;/4),
(13.156)
(13.157)
(13.158)
unde: ve este viteza de injectie a combustibilului; Qe - debitul volumetric de
combustibil injectat; me - debitul masic; Cd - 0 constanta precizam ca data de
intrare la fel ca ~i momentul de inceput al injectiei, diametrul orificiului pulveri-
zatorului ~idensitatea combustibilului;
- unghiul jetului (ce reprezinm 0 caracteristica importanta a amestecarii
combustibil-aer); se folose~tecorelatia ptopusa de Reitz ~i Bracco [40]:
.e Iucru
e-
ta
Ie
tg(6J/2) =U). 4". (:: r .1,
undePgeste densitatea gazului din camera de ardere, iar A este 0 constanta (
depindede geometria orificiului puiverizatorului precizatii prin diametrul ~i I
gimeaorificiului dn~i respectiv In:
(13.
(13.1(
- perioada defragmentare ajetului:
tSj = 28,65Pcd,,/ ~PglJj , (13.16
undeApj reprezintiidiferentadintre presiuneamediedin conductade injectie
presiuneadin cilindru in momentul injectiei (se presupune ca viteza jetului i
timpul perioadei de spargere a Iui in picaturi ramane neschimbatii ~i egala cu vitez
laie~ireadin pulverizator vc);
- diametrul mediu (Sauter) al picaturilor de combustibil; se folose~te core.
latiapropus! de Hiroyasu (12.411) [18] sau de Elkotb [13]
d =308500
p
O,38SVO,737 aO.737
p
O,06An:-O.S4
pS c c c g ~I ,
(13.162)
unde: Vceste viscozitatea cinematic!; ac- tensiuneasuperficia\aa combustibiluIui;
- penetralia jetului (0 penetratie rapida a jetului reprezintii 0 viteza redus!
deamestecare); se folosesc fie corelatia propusa de Hiroyasu [18], fie cea propusa
deDent [9]:
(13.163)
(13.164)
)
undeXjl reprezintii penetratia pe axa jetului in absenta mi~carii de rotape
transversalesau a impactului cu peretele. Vitezele zonelor care se afta pe axa
jetuluise calculeaza prin simpla derivare in raport cu timpul a penetratiei, iar in
cazulcelor situate c!tre margine se consider! ca apare 0 reducere a vitezelor de-
pendentii de marimea unghiului din jet (OJ pe care iI ocup! zona respectiva, adic!:
v: = v.o exp(- cOn; (13.165)
)
- impactul jet-perete; se calculeaza pozitia fizic! a fiecarei zone in raport
cuorificiul pulverizatorului, folosind viteza jetului, unghiul lui ~i mi~carea trans-
versal!de rotatie in ipoteza ca jetul se comportii ca un jet liber fara ardere ce
cuprinde mai multe zone. Pozitia fiecarei zone este controlatii permanent in raport
cuperetiicamerei de ardere, iar cand 0 zona atinge peretii acesteia se considera ca
s-aprodus impactul. Efectul ciocnirii cu peretele este modelat prin urmatoarele
ipoteze:
594 Mode/area arderii din motoarele cu aprindere prin comprimare
ProprietAtile
combustibilului
lichid
ProprietAti1e
amestecului
aer-vapori de
combustibil
DATE DE INTRARE
geometria cilindrului, caracteristicile injectorului,
proprietAlile $i compozilia combustibilulului, re-
gim functional
RECIRCULARE GAZE ARSE
coeficient de do-
I
temperatura
zaj in admisiune tn admisiune
Unghiul jetului, viteza combustibilului
FORMAREA ZONEI
mas!! Iunghi Idiametrul dpS I vitezillimpuls
MI~CARE DE ROTA TIE TRANSVERSALA
vitezelocale
AMESTECARE
legea amestecilrii
aleatoare pentru
zone;
valori noi pentru
temperaturA, vo-
lum, dozaj etc.
Fig. 13.27. Reprezentarea schemei bloc de des~urare a modelului fenomenologic [3].
595
-
MODELUL DE iNT ARzIERE LA APRINDERE
etAlile
ilorde
ere
viteza
reac)iei
chimice
ARDEREA
masade masade
combusti aer
bil arsA consumat
masa
produ~iIor de
ardere
iRANSfERU\.. DE CAt.DuRk
y}oba1 ~i zona1 ~i prin T global $i zonal prin .' .84\8\\8
~ "VOLUMULUICll..INDRULUI
presiunea din cilindru
LOR GLOBALE
legea de degajare a
l
transferul global
cAldurii de c!ldurA
CALCULUL ECHILIBRULUI CHIMIC
ConcentraJiile Ja echilibl1J In zone
IClNETICAFORMARII
I NO
masa NO I NO ppm
masa
funinginc
Nivcl Fracliuni Organice Sol ubi Ie ~i
particule
13.27.Reprezentarea schemei bloc de des~urare a modelului fenomenologic [3] (continuare).
MODELUL DE INT ARzIERE LA APRINDERE
ProprietAti!e
produ~i!or de
ardere
viteza
reacliei
chimice
ARDEREA
masade masade
combusti aer
bi! arsli consumat
masa
produ$iIorde
ardere
TRANSFERUL DE CALDURA
global $i zonal $i prin global $i zonal prin
convectie radiatie
I ENERGIEI
transferul de lucru
mecanic aI zonei
RESTRICTIA VOLUMULUI Cll..INDRULUl
presiunea din cilindru
CALCULUL ECHILffiRULUl CHIMIC
Concentraliile la echilibru in zone
CINETICAFORMARn
I] masaNON1 NO ppm
FO~A~IOXD)AREA
FUNINGINll
masa concentralie
funingine funingine
Nivel Fracliuni Organice Solubile $i
particule
iFig. 13.27. Reprezentarea schemei bloc de des~urare a modelului fenomenologic [3] (continuare).
-
596 Mode/areaarderii dinmotoarele cu aprindere prin comprimare
. mi~careajetului continua in lungul peretelui cu penetratia proportionalii
cu {O,7S.
.
. cantitateade eombustibillichid din jet (daca mai exista) care ramane pe
perete depindede numarul We. iar picaturile care ciocnesc elasdc peretele se
intorc fnapoiin camera de ardere ~i in acee~i zona;
. combustibilul lichid ramas pe perete se intinde sub forma unei pelicule
subfirice acopera suprafata eonului jetului proiectata pe camera de ardere ~i se
evapora sehimband caldura ~i masa cu amestecul gazos din camera de ardere.
Transferul de caldura de la gaz la pelieula este proportional cu transferul globalla
perete. ponderat eu raportul dintre suprafata oeupatAde pelicula ~i suprafata totalii
a camerei;
. combustibilulevaporat la perete este distribuit intre diferitele zonede
impact.
b) Formarea amestecu/ui.
- indilzirea ~i evaporarea picaturii; se admite ea se des~oara in eonditii
zonale dependente intre altele de presiune, temperatura, coeficient de dozaj, con-
centratie de vapori de eombustibil ~i se utilizeaza ecuatiile:
Nu = 2,0+ 0,6Rel/2Prl/3, (13.166)
Sh = 2,0 + 0,6 Rel/2Scl/3, (13.167)
(13.168)
B = (PI'S- p")/(p - PI'S)'
(13.169)
(13.170)
(13.171)
unde: p", PI'Ssunt presiunile de vapori ~i de vapori la saturatie ale combustibi-
lului; hv - entalpia specifica de vaporizare a combustibilului; Cpc- caldura speci-
fica la presiune constanta;
- antrenarea aerului; masa fieciirei zone (m=) se calculeaza pe baza con-
serviirii impulsului P=,cunoseandu-se viteza de propagare corespunziitoare v::
(13.172)
iar masa de aer antrenata in fieeare interval temporal reprezinta diferenta dintre
valoarea curenta ~i valoarea anterioara a masei fiecarei zone, adica
(13.173)
Se admite ipoteza ca orice influentA asupra masei antrenate m:e, deter-
minatade pozitia zonei in jet, caracteristicile injectiei, impactul jet-perete sau
mi~carea de rotatie transversala este introdusa prin modificiiri ale vitezei v:.
Ecuatiile(13.172) ~i (13.173) de determinare a masei de aer antrenate sunt valabile
atittimpcat existii zona de aer; dupa golirea ei de conti nut se produce amestecarea
aleatoare;
_ mi~carea de rotalie transversa/a (afeeteaza amt dezvoltarea jetului, cat
Iiantrenareaaerului in zone) ~i depinde de cifra de vartej, Q. Viteza de rotatie
transversalaa gazului la raza curentii, r, este:
(13.174)
i3fviteza ~i unghiu\ de devia\ie a\ unei zone arbitrare, z, 'in cazu\ existen\ei
mi~carii de rota\ie transversale, V::s~i 9:sdevin:
(13.175)
?
9::s = (1 + Rvt 9: ,
Rv = Vsg/v: ,
(13.176)
(13.177)
undeRvreprezintaraportul vitezelor.Cifra de vmej Q se apreciaza ca poate fi
diferitaeel putin pentru doua regiuni ale spatiului de lucru, cupa din piston ~i
volumul cilindrului de deasupra capului pistonului.
c) Cdldura degajatd # termodinamica zonei
- intarzierea la autoaprindere; se determina pentru fiecare zona in parte ~i
depindede regimurile de presiune, temperatura ~i dozaj pe care Ie parcurge zona
panainmomentulautoaprinderii,adica:
(13.178)
undeA:este coeficientul de dozaj al zonei, iar autoaprinderea se produce imediat
t
ceconditia J(dt/ta::) ~ I (v. 12.5.);
o
- viteza de degajare a clildurii; se considera ca odatii cu aprinderea viteza
dereactiedevine controlata de disponibilul de combustibil, de oxigen, precum ~i
detemperatura,iar 0 expresie posibila pentru viteza de reactie de tip Arrhenius, in
cazul uneireactiiintr-unsingurpas, cel mai frecventfolositaeste:
. 10 ?
c
S
(
I'
) mcr = 5.10 Pi C,lP02exp -12000, ~
(13.179)
ur.de Ceg~i C02 reprezinta concentratia de combustibil vaporizat ~i respectiv
concentratia de oxigen. Se acceptii ipoteza ca masa de combustibil care poate sa
arda intr-un interval temporal nu poate depa~i masa de combustibil vaporizat din
zona;
r
I
598 Modelarea arderii din motoarele cu aprindere prin comprimare
- transferu/ de eli/dura; se determina printr-una din corelatiile care iauin
considerare atit transferul convectiv global la nivelul cilindrului, cat ~i prin
radiatie local la nivelul zonei (determinat de continutul de funingine al fiecarei
zone). Fluxul de caldura convectiv se considera distribuit intre zone prin factornl
de pondere, produsul dintre masa ~i diferenta de temperatura, astfel
(13.180)
(13.181)
Fluxul de caldura prin radiatie se considera dependent de emisivitatea continutului
de funingine din zona pentru care se accept! ipoteza ca norul de funingine
actioneaza ca un corp gri ~i deci:
Q:rad= (1(r: - 'If,)f ,
= 1 - exp(fkaL),
(13.182)
( 13.183)
unde: f este un factor de forma; L - diametrul caracteristic egal cu diametrul unei
sfere echivalente de acela~i volum cu volumul zonei; ka - coeficientul globalde
absorbtie dependent de densitatea funinginii Pt, ka= 1200.pt;
- temperatura $i vo/umu/ zonei; se determina pentru fiecare zona printr-un
calcul iterativ prin aplicarea ecuatiei de conservare a energiei ~i a ecuatiei generale
de stare a gazelor ideale, fiind cunoscute schimbul de masa, schimbul de ciildura~i
caldura degajat!, adi.a:
:t (m:uJ= - pdV)dt + Q: + h;ndm)dt,
(13.184)
1 dV: _ 1 dm: 1 dR: 1 d~
+--+--,
V: dt m: dt R: dt ~ dt
u: = U(~,p,A:) ~i R: = R(~,p,A:),
(13 185)
(13.186)
unde Q: reprezint! fluxul de caldura de la zona, in timp ce caldura degajataeojtt
inc1usaprin schimbarile de stare in variatia energiei interne, iar h;neste entalpia
gazului care intra in zona;
- presiunea din eilindru; se calculeaza astfel incat sa fie indepl'''.itA
conditia geometrica de determinare a volumului spatiului de lucru:
m-n
V = l:V:/c +Vg
Ie",}
in care V se determina din geometria motorului, Jar V:/c~i Vg din con...ider,"
termodinamiC'P
(13 I ~.
)
m-n
Diferenta dintre cele doua volume V ~i LV:k + Vg se elimina prm
k=1
corectarea presiunii din cilindru ~i deoarece aceasta afecteaza calculele care
conduc la temperatura ~i volumul fiecarei zone toata procedura de calcul expusa se
reiapentrunoua valoare estimata a presiunii din cilindru.
d) Formarea emisiUor poluante
- echilibrul chimic; compozitia gazelor arse la echilibru chimic se calculeaza
zonal, deoarece aceasta reprezinta 0 cerintii pentru aplicarea ulterioara a submo-
t
del~lo~de form~ a e~is.iilor poluante. Calculele de compozitii la ec~ilibru includ
maJontateaspecllior chlmlce C02, CO, H, OH, H20, NO, N, N2, O2, 0 ~l H2[36];
I
- formarea NO; se folose~temecanismul Zeldovici extins (13.132...13.135).
Sepoate considera de asemenea ca la formarea NO participa ~i fractiunile de
combustibil legate de azot, care in conditiile din motor sunt initial transformate in
i produ~i intermediari de tipul CN, HCN, NH3, care la randul lor, pentru dozaje
j sarace se transformarapidin NO, in timpul desta~urariiarderii, iar viteza masica
! defonnare este:
,
(13.188)
unde)INreprezinta fractiunea masica a azotului, iar riles- viteza masica de ardere
. stoichiometricaa combustibilului;
-formarea juninginii, a fractiunilor organice solubile ~i a particulelor.
1Mecanismelecomplexe de formare ~i oxidare ale funinginii nu sunt complet
J cunoscute.Pina in prezent nu exista 0 metoda general agreata pentru calculul
4 nivelului de funingine, dar dintre numeroaselerelatii disponibile se poate folosi
corelatiapropusa de Nishida [34] care este adecvata modelului multizonal de
atdere:
(13.189)
dmsft
(
"
)
& = AofmfP02exp- 7070, ~ ,
dmf: _ dm.if: dmof:
,
dt dt dt
unde:ASf ~i Aof sunt constante ale caror valori se determina prin calibrarea
modelului; meg: - masa de combustibilvaporizatdin zona z. Concentraliamasidi
totoliide funingine (suma concentratiilor masice din fiecare zona) se tranforma in
unitatide fum Bosch pe baza relatiei propuse de Matsui [30]:
CF[uB] =40,03231pjN - 221,9747p~ + 813,641p~ -1758,072pJ,v +
(13.192)
+ 2195,714p~ - 1574,006p~ + 599,589p~ - 93,950Ip~
(13.190)
(13.191)
r 60ft Mod,lonoMd"" dinmo/oonl,cuap,{nd,np'in ",mpri="
unde PiN [kglm3] reprezinta densitatea funinginii in conditii nonnale de presiune
~i temperatura. Continutul de fractiuni organice solubile (FOS) este dependent de
cantitatea de hidrocarburi mearse (He) ~i se poate detennina densitatea acestora
precum ~i densitatea particulelor emise folosind corelatiile propuse de Nakajiama
[33]:
PFOS=0,267 PHC+ 0,01304,
Ppartieule= Pf+ PFOS;
(13.193)
(13.194)
- formarea CO; existenta CO in gazele arse ale motoarelor cu aprindere
prin comprimare se pare ca se datoreaza unor procese concurentiale similare celor
ce detennina existenta funinginii. Cinetica mecanismului care controleaza forma-
rea CO urmare~te succesiunea transformarilor din mecanismul de ardere al hidro-
carburilor ~i viteza de fonnare a oxidului de carbon se considera proportionala eu
temperatura ~i disponibilul de hidrocarburi nearse:
(13.195)
In privinta oxidarii monoxidului de carbon se apreeiaza ca reactia sa eu
hidroxilul este cea mai putemica ~i ea controleaza in cea mai mare parte viteza de
oxidare a CO, adica:
CO+OH &. CO2+H,
k-
d111coo
k
+
C
e
(c
C
e
)
-= OH co-co'
. dt
e = 6,76. 1010exp(~/1102);
(13.196)
(13.197)
(13.198)
- hidrocarburile nearse (He); se evalueaza prin diferenta dintre cantitatea
de combustibil introdusa in fiecare zona prin injectie ~i cantitatea de combustibil
oxidata calculata prin cinetica chimica. Aceasta diferentii detennina 0 energie
chimica nedegajata existenta sub fonna hidrocarburilor nearse, funinginii, frae-
tiunilor organice solubile ~i a monoxidului de carbon. Energia chimica asociata eu
funinginea, fractiunile organice solubile ~i monoxidul de carbon poate fi nonna-
lizata ~i adusa la 0 masa echivalenta de hidrocarbura avand puterea calorica
inferioara aceea~i cu a combustibilului
(13.199)
(13.200)
unde Qif~i QiCOsunt puterile calorice inferioare ale funingmii respecth oxidulU1l
carbon, iar mer - masa de combustibil totala intrata in reactie (ca suma a )}a.~pl, IT
~~ 5":!/$.W~~
r 60ft Mode/area arderii din motoare/e cu aprindere prin comprimare
unde PfN [kglm3] reprezinta densitatea funinginii in conditii normaIe de presiune
cantitatea de hidrocarburi mearse (He) ~i se poate determina densitatea acestora
[33]:
PFOS=0,267 PHC+ 0,01304,
P
=
p
+
p
'
portieule f FOS'
(13.193)
(13.194)
ce determina existenta funinginii. Cinetica mecanismului care controleaza forma-
rea CO unnare~te succesiunea transformarilor din mecanismul de ardere al hidro-
carburilor ~i viteza de formare a oxidului de carbon se considera prop0rtionala cu
(13.195)
In privinta oxidarii monoxidului de carbon se apreciaza ca reactia sa cu
hidroxilul este cea mai putemica ~i ea controleaza in cea mai mare parte viteza de
CO+OH ~ CO2+H,
k-
d111coo
k
+
C
e
(C
C
e
)
-= OH co-co'
. dt .
e =6,76. 1010exp(~/1102);
(13.196)
(13.197)
(13.198)
oxidata calculata prin cinetica chimica. Aceasta diferenta determina 0 energie
chimica nedegajata existenta sub forma hidrocarburilor nearse, funinginii, frac-
tiunilor organice solubile ~i a monoxidului de carbon. Energia chimica asociata cu
funinginea, fractiunile organice solubile ~i monoxidul de carbon poate fi norma-
lizata ~i adusa la 0 masa echivalenta de hidrocarbura avand puterea calorica
inferioara acee~i cu a combustibilului
(13.199)
(13.200)
unde Qif~i QiCOsunt puterile calorice inferioare ale funingmii respecti\- oxidului de
carbon, iar mer - masa de combustibil totala intrata in reactie (ca suma a maselor
din fiecare zona);
---
.1
Modele multidimensionale 601
- bioxidu/ de su/f, se presupune ca aproape tot sulful continut in combus-
tibilse transforma in bioxid de sulf, in timpul desfa~urarii procesului de ardere, iar
vitezade transformare este proportionala cu viteza masica de ardere stoichio-
metricaa combustibilului:
(13.201)
- bioxidu/ de carbon; masa de bioxid de carbon se calculeaza cunoscand
viteza de ardere masica stoichiometrica mes ~i fractiunea masica a carbonului
eombustibil.
Rezultatele ce pot fi obtinute cu astfel de modele fenomenologice sunt
deosebitde utile, deoarece permit studiul influentelor unor parametri constructivi
~ifunctionali asupra comportarii motorului, mergand mult peste parametrii globali
deperformantii pana la nivelul distributiilor locale de temperaturi ~i concentratii de
substarltechimice poluante. Pe baza lor, faza de conceptie sau de perfectionare a
motorului capata un aspect controlabil ce poate fi dirijat in parte prin calcul ~i
verificat experimental. Un exemplu de comparatie a rezultatelor obtinute prin
modelare fenomenologica ~i cercetare experimentalii este prezentat in figurile
13.28~i 13.29.
13.3. Modele multidimensionale
) Modelele multidimensionale concepute ~i aplicate pentru studiul arderii
dinmotoarele diesel sunt ~i mai complexe decat cele folosite in cazul motoarelor
eu aprindere prin scanteie cu indircaturii omogena. Multe dintre ele au la baza
ecuatia generalii a jetului, care depinde de timp, raza, viteza ~i temperatura a
piciiturilor ~i poate tine cont de efectele care apar in jetul gros (ciocniri, coales-
centR, deplasare volumica ~i fTagmentare a piciiturilor). Modelele multidimen-
sionale, aplicate in cazul motoarelor diesel exprimii variatiile campului de curgere,
de temperatura, compozitie, presiune ~i turbulentii din interiorul camerei de ardere
~i analizeaza in cazul curgerilor bifazice procese in conditii de lipsii de echilibru
[39]. in modelele curgerii bifazice continue proprietatile fazei gazoase ~i ale
piciiturii lichide sunt considerate functii continue in raport cu spatiul ~i timpul,
ceea ce implicii faptul ca proprietatile locale au valori medii pe un volum in jurul
unui punct in spatiu ~i timp, iar miirimea acestui volum este mai mare decat
distantamedie dintre picaturi.
Cu toate cii procedura de mediere permite suprapunerea unei pidlturi
lichide peste un camp continuu gazos, modelele curgerii bifazice continue nu pot
descrie fenomenele la scara micro (de ordinul de marime egal cu diametrul picii-
turii) deoarece medierea se executa pe 0 dimensiune mult mai mare. Modelele
curgerii continue bifazice se bazeazii pe ecuatiile macroscopice ale conservarii
masei, energiei, impulsului ~i variatiei entropiei, aplicate fiecarei zone in parte, cu
luareain consideratie a schimburilor interfazice.
.,
I
i
60\ Mode/area arderii din motoare/e cu aprindere prin comprimare
unde PjN [kg/m3] reprezinta densitatea funinginii in conditii normale de presiune
cantitatea de hidrocarburi mearse (He) ~i se poate determina densitatea acestora
[33]:
PFOS = 0,267 PHC+ 0,01304 ,
Ppartieule= Pf+ PFOS;
(13.193)
(13.194)
ce determina existenta funinginii. Cinetica mecanismului care controleaza forma-
rea CO urmare~te succesiunea transformarilor din mecanismul de ardere al hidro-
carburilor ~i viteza de formare a oxidului de carbon se considera proportionaHicu
d111cOf: =A m .
pl/2 exp
(
- 12000/1:
)
.
dt eeg_ 1-
(13.195)
in privinta oxidarii monoxidului de carbon se apreciaza ca reactia sa cu
hidroxilul este cea mai puternica ~i ea controleaza in cea mai mare parte viteza de
CO+OH .;;;z CO2+H,
k-
dnlcoo
k
+
C
e
(C
C
e
)
-= OH co-co'
. dt .
e = 6,76. 1010exp(~/1102);
( 13.196)
(13.197)
(13.198)
oxidata calculata prin cinetica chimica. Aceasta diferentii determina 0 energie
chimica nedegajata existenta sub forma hidrocarburilor nearse, funinginii, frac-
tiunilor organice solubile ~i a monoxidului de carbon. Energia chimica asociata cu
funinginea, fractiunile organice solubile ~i monoxidul de carbon poate fi norma-
lizata ~i adusa la 0 masa echivalenta de hidrocarbura avand puterea caloridi
inferioara aceea~i cu a combustibilului
(13.199)
(13.200)
unde Qif~i QiCOsunt puterile calorice inferioare ale funinginii respectiv oxidului de
carbon, iar mer - masa de combustibil totala intrata in reactie (ca suma a maselor
din fiecare zona);
ne
de
- bioxidu/ de sulj, se presupune ca aproape tot sulful continut in combus-
tibilsetransforma in bioxid de sulf, in timpul desta~urarii procesului de ardere, iar
vitezade transformare este proportionala cu viteza masica de ardere stoichio-
metricaa combustibilului:
(13.201)
- bioxidu/de carbon;masa de bioxid de carbonse calculeazacunoscand
vitezade ardere masica stoichiometrica mes ~i fractiunea masica a carbonului
combustibil.
Rezultatele ce pot fi obtinute cu astfel de modele fenomenologice sunt
deosebitde utile, deoarece permit studiul influentelor unor parametri constructivi
~ifunctionaliasupra comportarii motorului, mergand mult peste parametrii globali
deperformantapana la nivelul distributiilor locale de temperaturi ~i concentratii de
substaDtechimice poluante. Pe baza lor, faza de conceptie sau de perfectionare a
motoruluicapata un aspect controlabil ce poate fi dirijat in parte prin calcul ~i
verificatexperimental. Un exemplu de comparape a rezultatelor obtinute prin
modelarefenomenologica ~i cercetare experimentala este prezentat in figurile
13.28~i 13.29.
13.3. Modele multidimensionale
Modelele multidimensionale concepute ~i aplicate pentru studiul arderii
dinmotoarele diesel sunt ~i mai complexe decat cele folosite in cazul motoarelor
cu aprindere prin scanteie cu incarcatura omogena. Multe dintre ele au la baza.
ecuatia generala a jetului, care depinde de timp, raza, viteza. ~i temperatura a
picaturilor ~i poate tine cont de efectele care apar in jetul gros (ciocniri, coales-
centii, deplasare volumica ~i fragmentare a picaturilor). Modelele multidimen-
sionale,aplicate in cazul motoarelor diesel exprima variatiile campului de curgere,
detemperatura, compozitie, presiune ~i turbulenta din interiorulcamerei de ardere
~ianalizeaza in cazul curgerilor bifazice procese in conditii de lipsa de echilibru
[39]. In modelele curgerii bifazice continue proprietatile fazei gazoase ~i ale
picaturii lichide sunt considerate functii continue in raport cu spatiul ~i timpul,
ceeace implica faptul ca proprietatile locale au valori medii pe un volum in jurul
unui punct in spatiu ~i timp, iar marimea acestui volum este mai mare decat
distantamedie dintre picaturi.
Cu toate ca procedura de mediere permite suprapunerea unei picaturi
lichide peste un camp continuu gazos, modelele curgerii bifazice continue nu pot
descrie fenomenele la scara micro (de ordinul de marime egal cu diametrul pica-
turii) deoarece medierea se executa pe 0 dimensiune mult mai mare. Modelele
curgerii continue bifazice se bazeaza pe ecuatiile macroscopice ale conservarii
masei, energiei, impulsului ~i variatiei entropiei, aplicate fiecarei zone in parte, cu
luareain consideratie a schimburilor interfazice.
2~0
-
K180
a.
-120
8
-
e 120
a.
a.
u
::x:
_Miisufat Calcula t
60
"
~
' 0--
1800
1600 e
a.
a.
1~00 -;
o
1200 z
1000
o
....
.
~
&I
~
)2
'2
:;)
0,0 e
:;)
u.
Fig. 13.28. Reprezentarea comparatiei dintre valorile emisiilor poluante
determinate experimental ~i estimate prin modelare, pentru 'un
motor diesel naval supraalimentat in 2 timpi functionand la
turatie constant!, n = 155 rpm [3].
'-,
"
'-- ...~-
60
o
~
-"
" "
fI' _
o 2 I. 6 8 10 12 11. 16
Pci bar)
- 1800,
E
a.
~ 1/DJ
)C ,
o ,
I Z 1eml
Em
B
2'
j!
:a
(5
'2 90
'x 80
g 70
~ 60
:;)
'j;;
...
L-
a.
_MOSufat -Calculot
~
..-.....-.......-.......---....-.......--- ~
1000 12001400 1600 1800 2000 2200
n (fpm )
,
...
E
'u
8 &
6 0
"~
2 ~
o E
::J
I&.
Fig. 13.29.Reprezentareacomparatieidintrevalorileemisiilorpoluante
~i presiunii maxime din cilindru determinate experimental ~i
estimate prin modelare, pentru un motor diesel supra-
alimentat in 4 timpi de autovehicul functionand la sarcina
constantape = 9,3 bar [3].
Modele multidimensionale 6U3
Pentru precizarea campului de mi~cari din interiorul motorului diesel sunt
folositedoua metode:
1) rezolvarea ecuatiei generale a jetului cu acceptarea ipotezei fazei
gazoase continue;
2) formularile Lagrangian-Euleriene in care ecuatiile Lagrangiene sunt
folositepentru grupuri de picaturi ~i ecuatiile Euleriene sunt folosite pentru faza
gazoasa;aceste formulari sunt adecvate fenomenelor specifice jetului gros cum
suntciocnirile, coalescenta ~i fragmentarea picaturilor.
Utilizarea modelelor multidimensionale necesita discretizarea intregului
spatiude lucru in volume de control (de aceasta data fiecare volum de control
reprezintii0 fractiune din spatiul disponibil, ce poate contine fluide uni- sau bi-
fazice).0 schema frecvent folosita in modeleIe tridimensionale este aceea de a
considerareteaua de celule care umple spatiul de lucru divizata in doua domenii:
undomeniufix, inferior ~i superior, ~i un domeniu deformabil aflat intre cele doua
domeniifixe (ce reprezinta cavitatea din capul pistonului ~i respectiv, formele din
chiulasa)[II]. Reteaua din mijloc care formeaza domeniul deformabil se dilatii sau
secontracta odata cu deplasarea pistonului. Trecerea de la un domeniu la altul se
faceprin respectarea conditiilor de continuitate impuse drept conditii la limita.
intreguluivolum de lucru i se ata~eaza un sistem de coordonate, de exemplu,
coordonate cilindrice; r, (f), z, radiala, circumferentiala (unghiulara) ~i axiala
(fig.13.30). Numarul de celule' circumferentiale depinde de numarul de orificii ale
pulverizatorului; se poate introduce cate 0 directie radiala dupa fiecare axa a
jetului.
Un numar semnificativ de modele multidimensionale folosesc in afara de
ecuapile generale de conservare ~i stare ~i numeroase corelatii erdpirice pentru
descriereaproceselor simultane ~i succesive ce se produc in fiecare celula de lucru.
Aceasta impune evident un disponibil de capacitate (memorie) ~i viteza mult
sporitefata de calculatoarele personale pe care pot fi executate. cu succes pro-
grameleaferente modelelor fenomenologice.
o serie de ipoteze simplificatoare insotesc insa ~i modelele multidimen-
sionalede formare a amestecului ~i arderii din motorul diesel. Gradul de simpli-
ficare introdus de aceste ipoteze este cu atat mai mare, cu cat ecuatiile folosite
pentru descrierea proceselor au un caracter mai putin general. Spre exemplu, in
cazulconsiderarii curgerii bifazice de fluide reactive pentru incarcatura din cilin-
drulunui motor diesel, mi~carea ~i starea fiecarei faze este determinata din ecua-
tiile de conservare a masei, impulsului ~i energiei. Ecuatiile fiecarei faze sunt
cuplatecu ecuatiile corespunzatoare celeilalte faze, prin termenii ce caracterizeaza
schimbul interfazic: de masa (prin evaporare), de impuls (prin frecare) ~i de
transfer de caldura.
Ipotezele care stau la baza modelului fizic intr-un astfel de caz sunt
urmiitoarele:
. peretii solizi ai camerei de ardere reprezinta pereti impermeabili, pentru
carenu se aplica nici 0 conditie de alunecare pentru nici una dintre faze;
pentru faza gazoasa (1) efectele turbulentei sunt introduse prin modele k-E;
604 Mode/areaarderii din motoare/e cu aprindereprin comprimare
7
110
Chiulasa
Cilindru
Piston
Ie PME
12
12
Fig. 13.30. Reprezentarea geo-
metriei ~i a retelei
de discretizare a
volumului spatiu-
lui de lucru pentru
un model multi-
dimensional (3D) -
numarul de celule
n, , n, ' n. = 12,
13, 12 [11].
Piston 101soRA Inointe de PMI
. Piston 10 PMI
pentrufaza lichida(2) termeniide difuziedin ecuatiade conservarea
impulsului pot fi neglijatifiindmultmaimicidecatceilalti;
toate piditurilein interiorulunui volumde control sunt consideratecu
acee~i dimensiunemedie; diametrulpicaturiidp este calculat in functie de un
diarnetru initial dPo ~i de raportul fractiunilor volumice locale X2 ~i x; (x2
reprezintafractiuneavolumicaa unei celulede controlocupatade faza lichida~i
x; reprezintafractiuneavolumicatotal! a combustibilului indiferentde stareasa
lichidasauvapori)
(13.202)
.._.
. ,
.o .
,. '
.......
j ;,!, r"o....
,"
. transferul de masa interfazic prin evaporare se poate estima dupa core-
7afiiempirice:
. _ 3Cr2Vce/ln~1+ Bv) (1+ 0,244 Rel/2),
~-+I - 0,25d;c p
C = 1,432. 105(r, - 44,67) 2/3,
_ cA~ - r,)
Bv - ,
L
PgVal dp
Re= ,
Ilg
Val= {(Vqll - Vql2)2 + (Vxl - VX2)2 + (V:I - V:2)2},
(13.203)
(13.204)
(13.205)
(13.206)
(13.207)
unde:Vceleste volumul celulei de control; L - caldura latenta de vaporizare a
combustibilului; cp - caIdura specifica medie masica la presiune constanta a
amesteculuigazos; vqI' vx' v: - componentelevitezei dupa axele de coordonate,
iarindicii g ~i I se refera la faza gazoasa respectiv lichida;
ecuatiile de conservare a impulsului pentru cele doua faze includ ~i alti
,tenneniin afara de cei corespunzatori convectiei ~i diferentei de presiune:
a) greutatea XIPIgVcel ~i respectiv X2P2gVcel;
b) fortele de frecare interfazice FI2' F21;
c) forta de frecare gaz-solid FIs pentru faza gazoasa;
d) forta de frecare lichid-solid F2spentru faza lichida;
e) transferul de impuls la faza I prin evaporare: ~-+I(V2 - J't) cu
( )
1/2.
( )
1/2
VI= Vql2+ Vx2+ V:2 ~I VI = Vqll+ Vxl + V:I ;
fortele de frecare interfazice, egale ~i opuse au componentele dupa
fiecarecoordonata dependente de vitezele dintre faze, adica:
Fi2q1=Cf (Vqll - Vql2)' Fi2x =Cf (VXI - VX2), Fi2: = Cf (v:I- v:2), (13.208)
(13.209)
(13.210)
(13.211)
-
unde Cf este coeficientul de frecare ce depinde prin coeficientul de proportio-
nalitate CDde numarul ReI al fazei gazoase;
forta de frecare la perete FIs ste calculata in doua etape; mai intai se
determina tensiunea de forfecare la perete (pe baza ipotezei legii logaritmice la
perete) ~i apoi suprafata de contact, multiplicand suprafata frontala a celulei cu
fractiunea volumica a fazei gazoase din celula de control adiacenta peretelui;
produsul dintre tensiunea de forfecare ~i suprafata de contact conduce la f0rta de
frecare la perete FIs;
f0rta de frecare lichid-solid se caIculeaza in mod similar; tensiunea de
forfecare la perete se determina prin multiplicarea unui coeficient de frecare cu
viteza locala a fazei lichide;
pentru reactiile chimice se presupune 0 reactie instantanee (vitza de
reactie a combustibilului vaporizat este functie de viteza de amestecare cu aerul) -
cinetica reactiilor chimice este mai rapida decat procesele de amestecare; exista ~i
posibilitatea de a considera 0 viteza de ardere finita bazata pe ipotezele modelului
turbulentei bifazice.
Alte modele multidimensionale sunt bazate tot pe ecuatia generalaa jetului
cu ajutorul careia se evalueaza prin rezolvaretempertura picaturii lichide:
unde vp, Fp, Rp ~i Tp sunt viteza, f0rta, viteza de variatie a razei ~i respectiv
temperatura unei picaturi arbitrare din jet, iar rp raza ei ~i fdrpdvpdxdTp este
numarul probabil de piciituri din jet care au raza in domeniul drp in jurul lui rp,
care se deplaseaza cu viteza vpin domeniul dvp in jurul lui vp, care se gasesc in
spatiul dx injurullui x, ~i cu temperaturile in domeniul dTpin jurullui Tp,f functia
de distributie a picaturilor, iar Q reprezinta viteza de cre~tere a luif datoritii coli-
ziunilor, coalescentei ~i fragmentarii piciiturilor ~i Tp viteza de variatie a tempera-
turii picaturii in raport cu timpul [39, 50].
Fractiunea golurilor din jet se calculeaza cu:
-
J
4 3 (I
I/' - I - 31rrpf drpdvpdTp
(13.213)
unde integrala se efectueaza dupa toate vitezele, razele ~i temperaturile piciiturilor.
Ecuatiile de conservare pentru faza gazoasa pot fi scrise luand in
considerare efectele dilatatiei volumice, astfel:
(/pl/'t + (PV;I/'),i = -J [41rr;RpPI].rdrpdvpd~, (13.214)
(I Aid simbolul J reprezint!! 0 integral!! tripl!! pe volum.
(PV;'I't+ (PV;V;'I'),j =-P,; + 'rij,j- J [(41rr;RpVp + ~ 1rr;Fp)PIYdrpdVpdTp,
(13.215)
(plph)" + (p'I'hv; ),; ='I'(P,I + V;p,;) + 'rijV;,j+ ('I'AI:; L -
- J PI{41rr;Rp[hl(Tp)+~(Vp_V)2]+
+~1rr:[c/p + F;(Vp - v)2J}fdrpdVpdTp,
(13.216)
iar
N
h = L~Yi>
;=1
T
~ = ~o + J Cp;dT,
To
(13.217)
(13.218)
Fp = F; - J... Vp + g,
PI
(P'I'Yj)., + (p 'I' V;Yj),1 = ['I'PD(Yj ),; L - od [41rr; RpPI]IdrpdvpdI;, + wj
(13.220)
(13.219)
unde:p, p, T ~i V reprezinta densitatea, presiunea, temperatura ~i viteza fazei
gazoase;J1~i A - viscozitatea ~i conductivitatea termica; h, ~o ~i h; - entalpia
totala specifica a amestecului, entalpia de formare a substantei i ~i respectiv
entalpiaspecifica a substantei i; Cpl, YI- calduraspecificamediemasicala presiune
constanta ~i fractiunea masica a substantei i; To - temperatura de referintii; oij -
simbolul Kronecker (olj = 1 daca i = I ~i oij = 0 daca i * l); g - acceJerapa
gravitationala; wj - viteza de reactie a substantei j; indicele I combustibil lichid,
Dcoeficientul de difuzie, presupus egaJ pentru toate substantele (corespunzator
legiilui Fick); notatiile ( ),1~i ( ).; au semnificatia derivatelor in raport cu timpul
respectivdupa directiile axelor de coordonate (in ecuatiile (13.213)...(13.220) a
fostconsiderata0 viscozitate global!, iar efectele Soret ~i Dufour precum ~i
radiatia termica au fost neglijate).
Daca densitatea fazei lichide se aproximeaza constanta atunci in ecuatiile
(13.2J4),(13.215) ~i (13.220) termenii din paranteze se simplifica ~i apar:
47!r:RpPI = ~
(
i 1rr;PI
)
, (13.221)
dt 3
-
(13.222)
Ecuatiile (13.214)...(13.220) pot fi mediate temporal ~i aduse prin aproxi-
marea Boussinesq [28, 39] la un sistem de ecuatii cu derivate paqiale, in care apar
k ~i e energia cinetica turbulenta ~i viteza ei de disipare, ecuatii care se bazeaza pe
raspunsul picaturii la spectrul turbulentei in faza gazoasa; atat k cat ~i e sunt
dependente de numarul ~i dimensiunea picaturilor dintr-un vartej continand
energie. Modele de turbulenta k-e, care stau la baza unor coduri de program
pentru studiul curgerilor de fluide bifazice chimic reactive intr-un camp turbulent
sunt completate cu submodele ale cineticii chimice de desfa~urare a arderii. Mai
mult, aceste modele de turbulenta, elaborate pentru curgeri stationare in straturi
subtiri pentru fluide incompresibile (caracterizate de 0 scara temporala ~i una
spatiala) folosite in modelarea cu scop predictiv s-au dovedit limitate ca
aplicabilitate, tocmai din cauza naturii diferite a turbulentei din motor fata de cea
din conducte. Apropierea fata de conditiile de turbulenta din motor a determinat
modificarea modelelor de tip k-e ~i trecerea la un nou tip de model, k-L, [1,39]
care este construit pe urmatoarele ecuatii:
(13.224)
(13.224)
unde: c), C2, C3, C4 sunt con stante; Vo- constanta pentru difuzivitatea turbulenta;
J.L, - viscozitatea turbulenta la nivel sub retea; Le - lungime caracteristica aproxi-
mativ egala cu dublul marimii dimensiunii unei celule; DT -efectul picaturilor
asupra turbulentei in faza gazoasa
DT = - J j1rr~PIFpVldrpdVpd~dV' .
(13.226)
Interactiunea dintre picatura ~i turbulenta fazei gazoase a condus la
necesitatea introducerii unor modele de jet care difera de jetul clasic, dupa felul in
care iau in considerare efectul dilatarii volumice a jetului asupra fazei gazoase. La
jeturile subtiri sau diluate (1fI:I;1) efectele interactiunilor dintre piditurile indivi-
duale pot fi neglijate (numarul picaturilor dintr-un vartej turbulent este mic) ~i
efectul dilatarii volumice a jetului poate fi neglijat, dar pot fi deduse corelatii care
sa estimeze efectul picaturilor individuale asupra energiei cinetice turbulente ~i a
vitezei ei de disipare. Modelele cu Jeturi groase sau dense tin cont de efectele
dilatarii volumice a jetului asupra mediului gazos inconjurator ~i sunt mai adecvate
fazei initiale de introducere si dezvoltare a ietului in camera de ardere. Oricare
.222)
OXt-
am
lent
Mai
tun
una
ca
cea
~
nat
39]
3)
4)
,)
dintrecele doua modele de jeturi (diluate sau dense) sunt incluse in codurile
programecomplexe tip KIVA, CONCHAS, RICE, ce pot fi utilizate, intre alte
functiede natura combustibilului ~i tipul echipamentului de injectie [5, 6, l(
Acestepachete de programe sunt special concepute pentru modelarea dinami(
fluidelordin interiorul cilindrilor motoarelor cu ardere interna, ~i includ mode
pentrucurgerea gazelor, injectia combustibilului lichid, dinamica jetului, vapor
zarea picaturilor, transferul de caldura, arderea, transportul de substante
amestecareacombustibilului cu aerul. S8re exemplu, codul KIVA folose~te 0 rete
arbitraraLagrangian-Euleriana (ALE) , care permite desfa~urarea calculelor i
conditiileunor volume de control curbe ~i cu granitele in mi~care. KIVA utilizeaz
mediereatemporala ~i masica pentru ecuatiile de conservare ~i un model dl
turbulent!la scara micro, de subretea (SGS) ( .
Ecuatiile sunt scrise in forma diferentelor finite, pentru toate celulelt
formateprin reteaua de discretizare a spatiului de lucru. Este folosit un algoritm de;
rezolvarecu valori initiale ~i conditii la limit! corespunzatoare obtinerii valorilOi
numericeale variabilelor de control ~i de interes in interiorul fiecarei celule, la
intervalediscrete de timp, ce reprezint! fTactiuni mici din durata totala a ciclului.
Procedurade rezolvare se repet! pentru un nou interval de timp ~i procesul
continuapana cand perioada de interes din ciclu este acoperit!.
Procesele curgerii nestationare ale tluidelor reactive se des~oara la scari
spatiale~itemporale care variaza de la scarile mari, asociate vitezei medii, pana la
scarilefoarte mici, ale evenimentelor ce insotesc schimbul de masa, energie,
impuls~i substante chimice prin difuzie turbulent! ~i moleculara. Din aceast!
cauza,marimea celulelor folosite in modelul de calcul trebuie sa fie suficient de
micapentru a asigura rezolutie spatiala campurilor de concentratii de substante, de
viteza~i de temperatura. Rezolutiatemporalaeste determinat! de dimensiunea
celulelor(numarullor) precum ~i de viteza locala de desfa~urare a celui mai rapid
proces.Programul este prev8.zut cu un sistem de control automat al pasului de
timp,astfel incat sa se obtina rezolutia temporala dorita (dependent! evident de
caracteristicilema~inii pe care se lucreaza programul) pentru procesele cele mai
rapidedin ciclu, amestecarea turbulenta ~i arderea.
Cerintele carora trebuie sa Ie corespunda ansamblul ma~ina-cod program
sunturmatoarele:
- unitatea centrala de calcul (procesorul sau procesoarele multiple) sa fie
foarte rapid!, astfel incat sarcinile de calcul sa poata fi impartite, algoritmii
divizati(procedurile pentru solutiile matriceale ~i buclele "do" multiple) pentru a
folosi la maximum capacit!tile multiprocesorului; aceasta reprezint! cea mai
important!cerint!;
- dimensiune mare a cuvantului (numarul de biti pe care este reprezentat!
ovariabila de interes), astfel incat erorile de rotunjire sa fie mici;
- transferul intern de informatii intre procesor, memorie ~i celelalte
perifericesa fie foarte rapid;
- mare capacitate de memorie pentru stocarea datelor din celule.
(2in englezA - Arbitrary-Lagrangian-Eulerian mesh.
(3in cnglezA - Subgrid-scale Turbulence model.
-
Codurile de programe care au fost concepute pentru investigatia prin
modelare multidimensionala a proceselor de dinamica fluidelor ~i ardere (CFD) (4
din motoarele cu ardere intema nu pot fi aplicate decat pe supercomputere (tip
CRAY sau echivalente) sau cu noi tipuri de mijloace de calcul in noua formula de
organizare a cipurilor, procesoare tip transputer (fig. 13.31), in structuri nmc-
tionale de comunicatie diverse (fig. 13.32). Principalele caracteristici comparative
ale unor calculatoare (la nivelul anului 1990), precum ~i performantele unora
dintre ele folosite la rezolvarea unui sistem algebric de 100/100 ecuatii/necunos-
cute sunt prezentate in tabelele 13.2, 13.3.
Reset
AnalizA
Eroare
Pomire dinROM
Ceas intem
VCC
GND
t.
.-..
.....
Momori. I I )
,t, Legl:lturide
a comunica\ie
FunC\iile
sistemului
Procesor
Legl:lturl:llN
Legl:lturl:l OUT
Fig. 13.31. Reprezentarea schematicli a structurii ~i arhitecturii unui Cip transputer [43].
r---
I
I
I
,
I
I
I
I
I
I
L___
I
I
---~
a b
Fig. 13.32. Reprezentarea structurilor matriciale de cuplare folosite pentru obtinerea unui transputer
mai putemic [43].
(4in englezli - Computational Fluid Dynamics Code.
Modele multidimensionale
Tabelul
Caracteristici ~i perrormante ale unor calculatoare, dupA (43J
fiC-
tive
ora
05-
Tabelul13.3
Perrormantele comparative ale unor calculatoare privind rezolvarea unor sisteme liniare
de 100/100, ecuatii/necunoscute, dupA (43J
DEC
CRI
VAX
IBM 3081,
CRAY-
CRI CDC
11/780
3083,3084
IS
CRAY X-MP CYBER
FIA
Perioadade eeas [ns]
200 26
12,5 9,5
20
Memoriamax. prineipalfl [Mbytes]
32 64 32 128
128
Memoriavirtualfl [Mbytes]
4300 2000 nu nu 320000G
Lungimeacuvantului [biti]
32 32 64 64 64
Nu1 de cine zecima1ein simpU
..,7 ..,7 ..,14-15 "'14-15 "'14-15
preclzle
Numf1ru1 de cine zecimale in dublfl ..,16 ..,16 ..,28-30
..,28-30 =28-30
precizie
.., 10-8617 Ii
Domeniul exponentului zecimal
..,18 ..,10%75 ..,1<f=2466 ..,1<f=2466
108645
Limita erorii de rotunjire pentru 0
operatie in virgulfl mobilii
2-23 2-20 2-47 2-47 2-46
- simplfl precizie
- dublfl preeizie
2-55 2-52 2-95 2-95 2-93
Viteza maximfl sealarfl (mil.operatii "'0,3 ..,3,2-3,8 (pe
..,8-12 11-16 8-12
in virgulfl mobilfl)
procesor)
Viteza maximfl vectorialfl (mil. ..,0,3 3,2-3,8 (pe
..,160
..,630 (X-MP-2) ..,200 (2 linii.
operatii in virgulfl mobilfl) procesor)
..,1260 (X-MP-4 ..,400 (4 linii:
Tipul mainii Ma$ina
Milioane de operatii
Raport ratAde
in virgulA mobilA
CRAY-IS
CRAY X-MP-l 21
0,75
Fujitsu VP-200
17
0,71
Supercomputere
Hitachi S-810121 17
0,71
CRAY-IS 12 1,0
CYBER-205
8,4 1,5
CDC CYBER 875
4,8 2,6
CDC CYBER 176
4,6 2,6
Calculatoare mainframe Amdahl 5860
3,8 3,2
IBM 3081-K 2
6,2
IBM 3081-D
1,7 7,4
Procesor matrieeal FPS-I64
1,3 9,4
IBM 4381 MG2
0,96
13
ELXISI
0,43
28
Minica1culatoare Marris H 1000
0,41
30
VAX 11/780 FPA
0,13
94
VAX 11/750 FPA
0,10
120
ApolIo DN 660 0,069
179
Ridge 32 0,068
179
Microca1culatoare Micro VAX I
0,023
529
IBM PC/AT
0,0091
1341
IBM PCIXT
0,0069
1766
612 Mode/area arderi; din motoare/e cu aprindere prin compr(mare
Codul de ca1cul K.IVA, conceput ~i realizat la Los Alamos National
Laboratory in S.U.A. este aplicabil amt pentru motorul cu apindere prin scanteie
cu incarcatura omogena, cat ~i pentru motorul diesel cu injectie directa, cu sau lara
mi~care de rotatie transversal a (swirl), cu camera de ardere simetrica sau nu in
piston. In figura 13.33 este reprezentata structura functionala a programului
destinat sa rezolve in diferente finite temporale, ecuatiile tridimensionale ale
curgerilor nestationare turbulente de tluide chimic reactive multicomponente.
Derularea programului se executa in mai multi pa~i ~i faze. Dupa citirea
datelor de intrare ~i actualizarea retelei tridimensionale de calcul ~i a conditiilor
initiale sunt determinate intervalele temporale pe baza ~nui criteriu de stabilitate
numerica. Solutia tranzitorie a ecuatiilor este evaluata tot in aceasta etapa initiala.
Procedura de calcul pe un interval de timp include urmatoarele faze:
a) se calculeazii efectele difuziei de masa, caIdura, energie, impuls ~i cinetica
chimica ~i reactii la echilibru asupra ecuatiilor generale ale modelului;
sunt neglijate efectele presiunii ~i ale convectiei;
b) reprezinta un subciclu de calcul Lagrangian ce include propagarea undelor
acustice pe baza vitezelor locale ale sunetului, cu un criteriu de stabilitate
accelerata astfel incat stabilitatea numerica sa fie pastrata in conditiile
variatiilor locale de presiune. In aceasta fazii, pasul de timp este stabilit de
procedura de calcul ~i reprezinta 0 fractiune din pasul normal de calcul.
c) este faza de refacere a zonelor, in care se evalueazii transportul convectiv
asociat cu deplasarea celulelor (care rezulta dintr-o descriere Lagrangian!
a mi~carii primei celule); variabilele dependente sunt actualizate pentru a
determina valori intermediare ale acestora in fiecare ciclu de calcul.
Dinamica jetului de combustibil injectat este ca1culata prin tehnica
particulelor discrete care include vaporizarea, coliziunea ~i coalescenta lor. Este
folosit un model de turbulentii cu 0 sacra spatiala sub retea pentru a descrie
transferu1 de energie turbulenta, iar pentru descrierea comportarii tluidului in
apropierea peretilor solizi este aplicata legea stratului limita turbulent.
Codul K.IVA a fost special conceput pentru a utiliza optim capacitatea de
vectorizare a unui mare numar de cic1uriDO, de care dispun calculatoarele CRAY
pentru a reduce la minim timpul de lucru.
Aceasta reprezinta tendinta actualii a marilor producatori de soft
specializat, ca orice dezvoltare a programelor sa nu poata fi exploatata decat cu un
anumit suport fizic (componente hard). Cu toate acestea, dezvoltarea accelerata, in
regim aproape exploziv a tehnologiei microprocesoarelor a facut posibila aparitia
unei tendinte de concurentii la adresa supercomputerelor din partea calculatoarelor
personale, care devin din ce in ce mai performante ~i pe care pot fi executate
programe tot mai complexe. Astfel, rezultate comparative excelente se obtin in
cazul aplicarii codului KJVA amt pe supercomputere cat ~i pe transputere sau
structuri.de transputere cuplate (fig. 13.34).
in
lui
ale
lor
te
)e
Modelemultidimensionale 6
CITIRE DATE DE INTRARE. CALCULUl MARIMILOR DERJV ATE
I
CREARE RETEA ~I CELULE VARlABllE
I I
CALCULUL PASULUI DE TIMP PENTRU NOUL CICLU
CALCULUL VISCOZIT ATII GAZULUI
I
CALCULUL DIFUZIEI MASICE, CALDURII. TURBUlENTEI, ENT ALPIEI
CALCULUL TENSIUNILOR VISCOASE
c:=
CUPLAREA OPTIONALA A NODURILOR
Faza A
CALCULUl ECHILIBRULUI CHIMIC
----------------------------------
CALCULUL MASEI PlcATURII. SCHIMBULUI DE IMPULS ~I ENERGIE
I
ARDEREA PicA TURllOR EVAPORATE
.
r
-
ACTUALIZAREA PRESIUNILOR ~I TEMPERATURILOR DIN CELULE I
FazaB
SUBCICLAREA ACUSTICA A ACCELERA TIlLOR. PRESIUNILOR I
-
ACTUALIZAREA VlTEZELOR PIcA TURiLOR
r
-
ACTUALIZAREA COORDONA TELOR Z PENTRU MI$CAREA PISTONULUI I
FazaC
CALCULUL NOllOR VOLUME ~I AL FLUXURILOR SUPLlMENT ARE
-
ADAUGAREA SAU ~TERGEREA DE PLANURI DEASUPRA PISTONULUI
ACTUALIZAREA TEMPERA TURilOR, PRESIUNILOR ~I EXPONENTILOR ADlABA TI
Fig.13.33.Reprezentarea schemei structurale de des~urare a codului de programe KJVA [43].
-
;,
L-
; 3
(3
c:
:0 2
c
11/
c:
.~
1/1
11/.
L-
a.
- T800-20
--- CRAY-XMP-48
o
-90 -60 PMI -30
Fig. 13.34. Reprezentarea rezultatelor
comparative ale evolutiei
presiunii din cilindru me-
diate masic obtinute prin
aplicarea codului KJVA pe
CRAY-XMP-48 sau Jnmos
T 800-20 Transputer, pentru
simularea arderii dintr-un
motor cu aprindere prin
scfutteie cu injectie direct!
[43].
Capacitatea pedictiva a modelelor multidimensionale este mult imbuna-
tatita in raport cu toate celelalte tipuri de modele. Unul dintre aspectele cele mai
delicate il reprezinta predictia asupra comportarii dinamice in regim tranzitoriu a
ansamblului motor-transmisie-utilizator. Prin aplicarea unor submodele pentru
echipamentele complexe (regulator, pompa de injectie, cutie de viteze ~.a.) aso-
ciate codului KIVA, folosind un model bizonal de ardere scris in FORTRAN ~i cu
limbajul de operare OCCAM ca purtator intr-o structura de 4 transputere s-a putu
simula comportarea in regim stabilizat ~i tranzitoriu a unui model diesel cu injectie
directa de 2,5 I [38]. Avantajul folosirii unei structuri concurentiale de transputere
este ca se pot obtine acelea~i rezultate cu mijloace mai modeste in timpi de lucru
comparabili ca in cazul folosirii supercomputerelor. 0 schema posibiHi de cuplare
a 4 transputere cu precizarea sarcinilor ce Ie revin de indeplinit in cazul unui
program de simulare complexa, cum este acela al predictiei comportarii in regim
tranzitoriu este reprezentatAin figura 13.35.
IBMPC
Server cu sarcina de
distributie incllrcare
a datelor $i afi$are a
rezultatelor
LegAIUrA 0
TRANSPUTER 0 (RMi\cini\)
Comunicatie cu serverul gazda
Regulator + pompa + incllrcari
dinarnice
MagistralA
PC-bus
LegAtura 3
LegAIUrA 2
LegalUrA3
TRANSPUTER 1
Model pentru cal_ILegAtura 0
culul arderii $i pier-
derilor prin frecare
~
LegAtura2
TRANSPUTER 2 ILe2Atura 0
Model pentru calculul
antrenllrii $i traiectoriei
jetului
Fig. 13.35. Reprezentarea schemei de organizare hard, a legi\turilor de comunicatie ~i a sarcinilor de
executat in model pentru structura de 4 cipuri transputere asociate unui calculator
personal [38].
Simularea comportarii dinamice a ansamblului motor-transmisie-utilizator
cuprindeevolutia temporala a principalilor parametri functionali ai fiecarui echi-
pament in parte (spre exemplu pentru motor, presiunea din cilindru in cicluri
succesive, emisii poluante, turatie, temperatura a gazelor arse etc.), care pot fi
analizatein interdependenta lor prin stabilirea influentelor ~i corelatiilor in scopul
perfectionarii continue. Unele rezultate obtinute prin aplicarea programului de
simularesunt reprezentate in figurile 13.36, 13.37~i 13.38.
Ciclul1-
Ciclul10 ---
Ciclul19- - ..
Ciclul28-.-
Ciclul37 -...-
Ciclul46 ........
20 40
b
60 80
a [ORA]
Fig.13.36. Comparatie intre diagramele de presiune din cicluri succesive obtinute prin simulare (a) ~j
experimental (b), in regim tranzitoriu de accelerare IiberAde la 1000 la 2000 rpm [38).
Fig.13.37.Valori estimate prin aplicarea modelului de simulare pentru emisiile de oxizi de azot (a)
~i presiunea corespunzAtoare pierderilor prin frecare (b) in regim tranzitoriu de
accelerare libera de la 1000 la 2000 rpm [38).
90, I
Ciclul 1 -
80
It,.
Clclul10 ---
80
Ciclul19 - - -
70
Ciclul28-.-
70
f',\
Ciclul 37 _u._
Ciclul 46 ........
'i:" 60
'i:'
tV
111-
a. 60
a
2
,...
2 50
'C
,\
"t:I
50
, ...
:
0
'u
c:
'\
c: 40
;; 40
'6
.!
\ .
.!e
'2
\
. 30
, 30
\\,..
'iii
e
\,
e
0.. '\ ".. a. 20
20 "
'''...
'-
10
10
-.
0
0,
-20 0 20 40 60 80
-20 0
a
a[ORA]
2000 'i:' 2
111
E
B
15OO
e 1,5
x
5
01000
e
1
-
Z
c:
'iij
'C:
a.
'E 500
'C: 0,5
w
Q)
'E
0
Q)
0
0 2 4 6 8 10
ii:
0 2 4 6 8 10
Timp[s]
b
Timp[5]
a
Fig. 13.38. Comparatie intre valorile estimate ~i obtinute experimental pentru turatie (a) ~i tempe-
ratura gazelor arse in regim tranzitoriu de accelerare liberii de la 1000 la 2000 rpm [38].
13.4. Concluzii
Spre deosebire de investigatia comparativa prin diverse tipuri de modele,
aplicata pentru studiul arderii din motoarele cu aprindere prin scanteie, in cazuJ
motoarelor cu aprindere prin comprimare, complexitatea deosebita a problemelor a
condus autorii de modele la perfectionarea modelelor numai prin raportarea la date
experimentale. Este insa evident, ca cel putin din punctul de vedere al mijloacelor
necesare, modelele zerodimensionale unizonale nu necesita acela~i volum ~i
tehnica de calcul, ca modelele multidimensionale. In general fiecare autor sau
utilizator de modele recunoa~te existenta unor diferente intre rezultatele obtinute
experimental ~i cele obtinute prin modelare, chiar ~i pentru domeniile marginite de
sarcini~ituratii investigate. .
o comparatie intre predictiile a doua modele zerodimensionale, unizonal ~i
multizonal, efectuata pentru un motor diesel cu dimensiunile fundamentale, alezaj
114 [mm] ~i cursa 140 [mm], cu raportul de comprimare ]5,5 ~i fu'nctionand la
turatia 1025 [rpm] cu coeficientul de dozaj al aerului 1,54 evidential! din punct de
vedere al vitezei de degajare a caldurii faptul ca exista diferente intre cele doua
modele numai in prima parte a arderii (fig.13.39) [14]. Diferentele intre 10% ~i
20% ce apar in aceasta perioada sunt determinate de modul de calcul al tempe-
raturii fluidului motor, intrucat temperaturile initiala ~i dupa ardere ale fiecarei
tran~e se deosebesc mult de temperatura medie conventional a caracteristicamode-
lului unizonal cu fluid motor omogen.
2200,
. Experimental
SOO
. Calculat
C Calculat
4So1
a Experimental
2000-{
------o
400
0'
_ 1800
t....3S01 cOCOCOCCD
E
cCO
300 DCOCCoO
:a1600
0
2
G)
!;I2S0
CI
. 1400
I!!
.a 200
I!!
='
Q)
I- 1200
1S0
A
100
1000
SO
800 I . . . . .
oj
.
. . . ...............
0 2 4 6 8 10 0 1 3 4 S 6
a
Timp [s]
b
Timp [sJ
Concluzii 61
Neomogenitote terml~
L.OO410 420 430DdoRA1
Fig. 13.39. Comparatie intre vitezele de degajare a ciUdurii estimate prin aplicarea a douii modele
zerodimensionale unizonal ~i multizonal, de modelare a arderii dintr-un motor cu
aprindere prin comprimare [14].
Aceasta diferenta de temperatura induce diferente in variatia energiei
internecare se transmit caracteristicii de degajare a caldurii. Pentru partea finala a
arderiicand continutul cilindrului se omogenizeaza nu se mai inregistreaza practic
diferenteintre cele doua modele. .
Dupa cuno~tiinta autorilor, modelele elaborate la noi in tara pentru studiul
arderii din motoarele cu aprindere prin comprimare nu au depa~it pana acum faza
modelelor fenomenologice ~i nici acestea nu au suportat comparatii detaliate cu
dateexperimentaleproprii. Drept urmare nu se dispune pana in prezent de un
modelcare sa fi fost analizat ~i care sa fie integrabil intr-un program cu capacitate
predictiva, de simulare completa a ciclului functional. Metoda traditionala de
dezvoltare (a motoarelor) "taie ~i probeaza", costisitoare ~i mare consumatoare de
timp, oarecum anacronica, ramane totu~i cunoscuta ~i destul de aplicata, chiar ~i in
lArHecu mare traditie in domeniul conceptiei motoarelor cu ardere interna.
Probabil insa ca ~i aceasta marginire la nivelul modelelor ciclurilor ideale
constituie una dintre cauzele, pentru care conceptia proprie nu reu~e~te sa ajunga
la ceea ce se realizeaza in momentul de fata pe plan mondial. Evolutia ~i
imbunatatirea performantelor produselor noastre nu se va putea realiza fara 0
cercetare continua ~i sustinuta, care sa imbine calculul cu experimentul. Cu toate
progreselespectaculoase pe care ~tiinta ~i tehnica Ie-au tacut in ultimul timp (mai
alesprin dezvoltareamijloacelor~i metodelorde calcul) realitateafizica ramane
incadepartata de realitatea virtuala pe care 0 creem prin modelare. Cine $tie cate
noimijloace $i tehnici experimentale de investigatie $i cat de perfectionate vor mai
fi inventate pentru ca sa ne putem apropia de ce se inmmpla cu adevarat in
cilindrul unui motor. Numai competitia $i comparatia permanenta intre calcul ~i
experimentpoate sa asigure progresul, accepmndu-se ideea, ca oricat de departe ar
fi impinse la un moment dat ~i intr-un anumit domeniu limitele cunoa~terii umane,
aceastaa fost, este ~i va ramane limitata.
<t
a:
.0
-
700
"0
I,)
=: 600
1:
;:)
SOO
'Q
'8
o 1.00
.2, 300
g,
200
III
'Q
0
100
N
2
:>
350 PMI 370

A13

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A13

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-

574 Mode/area arderii din motoare/e cu aprindere prin comprimare

S-ar putea să vă placă și