Ralucatomescu Introducereinmetafizicadivina 2000

RALUCA TOMESCU
INTRODUCERE
IN
"'"
METAFIZICA DIVINA
Editura Biblioteca
2000
Coperta: Mircea DUMITRESCU
Tehnoredactare: Elena CONSTANTINESCU
ISBN 973-98919-1-8
INTRODUCERE
Cnd am reluat planul acestei am avut sentimentul
ciudat de furt. Era un proiect vechi de trei ani care trebuia
Dar nu att vechimea ne-a surprins, ct noutatea
ideilor mai ales faptul noi ne ntre timp de el.
Se prea poate ca pentru titlul primei pentru felul n
care am enumerat problemele fundamentale ale omenirii fim
Pentru o mai vom ncerca att
titlul, ct ceea ce se vrea fiecare n ansamblul ei. O
ntrebare ar fi: "De ce am pus iubirea nainte de religie?" Pentru
Dumnezeu a creat lumea, Universul
omenirea din dragoste. Deci dragostea a precedat
cum filosofia a urmat religioase. O a doua ntrebare ar fi:
" Ce o abordare n cod binar?"
n parte a ne referim la cele trei subiecte
(iubirea, religia filosofia) luate mai nti individual pentru a le
putea defini mai bine apoi cte Cele trei valori
fundamentale nu independent una de dect n plan
metafizic, drept care am
dintre ele n celelalte Am conceput deci un joc mental cu
Spre exemplu, iubirea se n religie la fel de
bine ca n filosofie. binaritate am aplicat-o celor trei
axiome, iar era deja aplicare a avut
loc mai nti mental, n cadrul procesului de gndire a
apoi practic. De la sine se ridica un castel care ne confirma
posibilitatea acestei triple Acest lucru ni s-a confirmat
ce am citit "Arborele Gnozei
n
de Ioan Petru Culianu: "Nici un
sector al lumii al umane nu poate nu fie definit ca
un joc mental cu reguli deseori cu rezultat incert; printre
obiectele ideale sau jocurile mentale avnd ca obiect idei devine
este astfel previzibil nu numai religia, ct filosofia
sunt jocuri de perfect pe baza
Introducere in metafizica 4
principiu binar."1 Nu putem- nu ne cerem scuze pentru
eventualele contopiri de de neevitat pe parcursul primei
Aceste contopiri sunt greu de ocolit mai ales la cuplurile
"Religia n filosofie" "Filosofia n religie", unde deosebirile se fac
destul de greu. Dar cum una dintre ele a fost cauza celeilalte, este
de a noastre intelectuale.
Partea a doua propune traseze n profunzime
anumite laturi ale structurii anumite aspecte pe care n
general omul le accepte din - vezi Doamne - de
timp. n sine partea a doua are trei puncte principale care o
care i dau titlul. Din acestea mai multe coordonate
importante subtile pe care nu avem cum le nu
suntem Nimic din metafizicii nu se.
tratat n partea a doua. Am mers mai n profunzime
am ncercat a omului. Putem fi
pentru radicalism scientism, ne privim n vom
vedea fiecare are n el o mai mare sau mai din
sublimul terestru care sublimul celest.
De ce acest titlu de ce de a trata
lucrurile? Pentru am fost profund de care
apare ntre o idee-cadru a lui Eliade actualitatea
Eliade spune fiecare act al nostru are un "ce" anume sacru, care
este camuflat de profan. Omul seama de acest "camuflaj"
care pe durata Ne pare trebuie
o spunem, dar teza lui Eliade nu mai este nu pentru nu
ar mai fi la ci pentru am Nu ne mai
elementul sacru din noi n profan, ci ne sufletul n limitele
create de noi n derizoriul care a nceput de vreme ne
"mbrace". Acestea - desigur de multe - sunt
'problemele pe care le n partea a doua.
n ultima parte ne-am propus structurile
gnoseologice ale individului din trei unghiuri diferite: empiric,
teologic metafizic. Ne gndim deci la o metodologie a
metafizice bazate pe aceste trei coordonate ale intelectului uman.
5
"Metafizica nu are ca obiect propriu al dect trei idei:
Dumnezeu, libertatea nemurirea, nct al doilea concept unit
cu cel dinti trebuie la al treilea ca la o concluzie

Prin urmare, chiar discursul nostru nu are un ton prea
elaborat, partea a treia "n sine" este o
ascensiune de la empiric metafizic. Vorbind chiar despre
mijloacele empirice de pe care omul le-a
de-a lungul timpului, privirea s-a concentrat n
asupra planurilor abstracte care se ascund n spatele concretului.
parte este din punct de vedere organizatoric
mai pentru este din trei perfect
distincte: prima Empiria, cuprinde o a
omului, care din secolul nostru ajunge n
Scopul analizei este demonstrarea naturii
neglijente a individului n ceea ce sufletul Cauza
tuturor relelor este curiozitatea, ulterior
sub forma unui mecanism de atrofiere a intim ului.
a doua este exclusiv clasicilor modernilor
metafizice. Prin intermediul lor
din punct de vedere metafizic conceptul de Dumnezeu. Ultima
este cea mai pentru marile
probleme ale propune o pentru rezolvarea
eternului conflict dintre filosofie teologie. Aristotel spune n
"Metafizica":
"Filosofia se Scopul este
iar al celei practice - aplicarea."3
Nu suntem am descoperit dar avem
acesta este drumul spre el, iar aplicarea o constituie
carte.
PARTEA NTI
TRIADA: IUBIRE, RELIGIE, FILOSOFIE
O ABORDARE N COD BINAR
Triada: Iubire, religie, filosofie
CAPITOLUL I
IUBIREA
Motto:"Care ar fi iubirii ea nu ar exista?"
I
ubirea este causa prima n Univers. Prin ea, ei,
motivat de iubire, Dumnezeu a creat lumea. Iubirii trebuie
individual colectiv, trup spirit.
Ar fi o de n derizoriu ne-am referi
exclusiv la iubire ca act sexual. Aceasta este doar o continuare a
iubirii mentale, a iubirii n plan metafizic. sexualitatea ar
putea pur ntocmai ca celelalte
ale trupului, Dracul nu' s-ar mai preocupa de ea".4 Deci
dragostea atta vreme ct unui anumit
ne n n n care acel ne

Iubirea n sine este o valoare greu de definit n
n care mai toate curentele filosofice gnostice au
ncercat o de culoare pe imensul tablou al iubirii.
Iubirea n opinia suflet. Este o egalitate
n termeni pe care o vom explica pe parcurs. Sufletul - ne referim
aici la sufletul curat, animat de pace - omul n
care la acte de iubire. Sufletul, in
sa, este cauza iubirii sau, mai bine zis, este cel care
percepe iubirea din Univers, iubirea asupra
o propage. avem un trup un suflet. sufletul
nostru este cu sine cu tot ceea ce se
n este - iubire. EI face acest lucru
ca noi ne seama, suntem, ntr-o mai mare sau
mai la subtile ale sufletului. Astfel, el
devine un fel de magnet care atrage iubirea din Univers
o n jurul nostru, pe cei ce se n
preajma Majoritatea oamenilor ce pe acest
nu sunt de acest gen de lucruri pentru "nu
sunt rentabile". Gndirea de mileniu este n
definirea acumularea de valori ascunse n spatele unui cont
dintr-o Binele deci iubirea nu mai sunt gndite
dect punnd un semn de egalitate ntre ele ban. Ce este mai
este se reciproc. "Fac bine am bani". De
banul ar fi cauza a binelui.
Iubirea nu a mai n acest de mileniu dect o
valoare mai este n justa ei de
foarte Att de nct i putem pe degete pe cei
pe care i Dar nu vrem n statistici, pentru
iubirea nu presupune calcule procentaje. Ea ori e, ori nu e.
nu este greu ct este greu cum De
aceea iubirea este de cei care o o percep cu
totul altfel. Este la stadiul primitiv descris mai sus. Nu putem
nu utopia lui Platon referitoare la iubire
ntr-o devine din ce n ce mai mult o utopie. el
spune: "Oamenii nu iubesc nimic altceva dect ceea ce este bun."s
Venim cu ntrebarea: Ce poate fi mai bun dect iubirea
starea de iubire - aceasta credem noi este
binele absolut sau sentimentul de care ne duce binele
absolut. "Iubirea este un fapt frecvent un sentiment pe care
numai unele suflete pot ajunge I n un
talent specific pe care H unele care poate
de obicei unit cu celelalte talente, dar se poate produce izolat
ele."6 Iubirea este deci un fel de rara a vis. Absolut nimic nu o
poate transcende foarte se pe ei
11
propriile egoiste, propriile
pentru a ajunge la acest stadiu de iubire
Foarte - acesta este un lucru mai grav - doresc
in "starea de din tot sufletul
lor. Acei care despre stare de catharsis sunt mai
dect cei care nu Acei care doresc o sunt
mai dect cei care nu au stare. Fariseii iubirii
iubirea in sine. Tn totalitatea ei iubirea este
violent precum o de cartier - aceasta este
opera fariseilor iubirii, a celor care pot ajunge intr-un stadiu,
dar nu vor, se complac in starea lor de bine lumesc.
"Pentru Sfntul Toma dragostea ura sunt forme ale
ale apetitului. Iubirea esre a ceva mai bun in
in care este bun; ura este o o repulsie
de ca atare."7
Repulsia de duce la o intoarcere bine,
frumos, sufletul nostru. Acea repulsie de nu
dect arderea buruienilor din sufletul nostru,
lui cu lacrimile noastre, lui curat ca trupul o
grea. peste peste acele lacrimi va
veni fericirea iubirii. Peste toate acelea va veni bucuria de a ne
surprinde ne iubim in dar copacul din
casei, pentru simplul fapt vom vedea altfel. Iubirea ce vine
din suflet curat il face pe omul iubitor altfel lucrurile; el
percepe altfel care se succed cu repeziciune
afecteze cu ceva; acea iubire il face pe omul iubitor
sau sufletelor celor din jurul lui. EI are acest
avantaj iubind, se poate de pentru il
prevede il Dar il nu fugind, ci stnd
zid in lui omornd cu vorbe din suflet. Astfel
care a ajuns ntr-o asemenea stare, pe sine de
transformnd n bine, binele I cu o
mai mare intensitate.
Unul dintre marii ai omenirii, care a iubit iubirea in
Introducere n metafizica 12
sensul cel mai pur, dar a practicat finalizarea ei a fost
Don Juan. S-a spus despre Don Juan a fost un afemeiat, a
a nsngerat sufletele femeilor ce-i n
mreje. S-au spus multe despre el. ntotdeauna femeia
era victima pasiunii unui nebun, n cazul nostru Don Juan;
dintotdeauna sexului slab, cnd a fost, dar mai ales cnd nu a fost
cazul, i s-a luat "Biata femeie, prin ce a trecut!",
auzim vreo bocitoare peste de
dragoste petrecute de Don Juan iubirea
o prin fiecare iubire a sa. Nae Ionescu I
perfect: "Una dintre care se dau lui Don
Juan este el nu iubea n toate femeile pe care le-a iubit pe o
anume femeie, ci realiza pur simplu iubirea, iubea iubirea
Iubirea aceasta devenise pentru el un fel de absolut
ipostaziat, care trecea dincolo de limitele lumii. Actul continuu de
iubire al lui Don Juan este ceva analog cu actul de el se
cu iubirea
deci cum n iubire un vinovat
i se ia sute de ani. Iubirea la nivelul de
la care a ajuns Don Juan nemuritoare. Spre
deosebire de iubirea care se stinge se n
prietenie - cazul multor -, iubirea aceasta
precum un foc ce acela care i-a dat moare.
nu ar fi nu am mai citi nu am mai pomeni
atta vreme de Don Juan.
Chiar de-a lungul secolelor, iubirea a fost n
cadrul unor utopii, n cadre metafizice sau pur simplu
acest fapt nu ne duce dect spre o
concluzie: omenirea a superba gravitate a
acestui sentiment absolut a se apropie de el prin
mijloace mai mult sau mai primitive. Astfel, "n hinduism,
iubirea este la baza individualului de a se n realitatea
n platonism, ideea este de a reface
unitatea a ideii. Platon spunea nu om om
13
femeie, prototipul om este asexual, om om femeie
sunt forme de concrete, corupte, ale tipului real - ideea de
om. La baza iubirii ntotdeauna necesitatea de obiectul
pe care l cunosc, l cunosc printr-o identificare a mea cu acest
obiect."
s
Concluzia este deci doar printr-o identificare a
cu noi ne vom putea iubi mai mult n
sens absolut semenii; iubindu-i pe ei, l vom iubi pe Dumnezeu.
CAPITOLUL II
RELIGIA
Motto: "Cred, Doamne, mele!"10
cum am precizat la nceput, cele trei valori

reprezentante ale sunt strns
legate ntre ele printr-un fel de cronologie in absentia. Cauza
efectul - acestea sunt cuvintele care asupra
luate n de noi. .
Religia iubirii cum copilul mamei
sale. Religia iubire nu este o religie cum, din nou,
copilul nu se n devenirea sa.
Religia s-a din iubire. Noi ne-am din iubire Iisus
Cristos a fost trimis de printre noi pentru a
iubirea. Dar cum discipolul ntrece maestrul, tot astfel religia
a ntrecut cauza a devenirii 'sale - iubirea. mai sunt cei
care religia ca fiind strns de iubire. nu o percep
ca o - i4birea de Dumnezeu, pe de o parte, iubirea
de aproapele, pe de parte. Oamenii iubirea de
Dumnezeu att nu se sfiesc judece pe aproapele. Prin
aceasta ciobesc iubirea Dumnezeu. l
pe Dumnezeu, n mod inevitabil I pe aproapele
vrem, reciproca este perfect Putem spune
suntem ntru Cristos, suntem ne
cnd trecem pe o dar dintre noi se mplinesc cu
n religie lund n calcul dualismul iubirii?
U cum cei care se o fac la fel, misticii
din toate timpurile locurile au parcurs drum au spus n
lucruri. Omul nu trebuie doar un
Dumnezeu gndit, deoarece cnd gndirea,
Dumnezeu."
11
Deci Dumnezeu nu trebuie existe n mintea sau,
mai bine zis, nu trebuie ni-L n minte,
mintea este de gnduri bune, dar de gnduri rele. eu
I gndesc pe Dumnezeu, acest gnd va n mintea mea, n
sufletul meu eu voi fi mndru cred cu tot sufletul n
Dumnezeu. Dar gndul despre Dumnezeu a ajuns n suflet trecnd
prin vama care l-a de sa l-a
trimis n suflet plin de relele mele, dar de cele bune.
este Dumnezeu nu trebuie gndit deloc.
Credem gndirea valoarea n sine a lui
Dumnezeu. Gndirea despre Dumnezeu este precum sticla
prin care se copiii la Soare. Soarele tot att
de puternic, dar este minimalizat in mintea copiilor de ciobul de
de efectul lui. stau lucrurile cu Dumnezeu. Gndindu-
L, I in putere
numai astfel I putem Or, din
suflet, acea despre care vorbesc
Numai noi cu noi singuri ca n unei oglinzi,
numai I putem pe Dumnezeu. Biserica este o
una iar Bibliei este etapa de
15 Triada: Iubire, religie, filosofie
a lui Dumnezeu, a Sale.
Dumnezeu mai nti se simte, apoi se abia n final se
Nu avem cum mergem la avem rodul
noastre n suflet. La nici nu avem cum
pe Dumnezeu; putem doar Biserica s-a
transformat ntr-un fel de n care cei vrstnici despre
copii iar cei tineri despre divertisment etc.
nu vorbesc despre nici unul dintre aceste subiecte, oamenii
sentimentele, le vnd contra sumei de 500-1.000
lei preotului. Putem fi pentru atitudine
dar noi credem Sfintele Taine mai ales Sfnta a
Spovedaniei nu pot fi comercializate, transformate principiul
cerere - eu nu taxa, preotul nu-mi
cum tocmai cei care ne vorbesc de lucruri sfinte,
care ne pe drumul cel drept, cum tocmai cad
n derizoriu. pentru ce sume! cum banul se
n religie ca n iubire. cum religia ncepe - pentru unii -
un bun ascuns n spatele unui cont bancar. Tocmai unde
este vorba despre sufletele oamenilor!
Atitudinea nu este din spirit
de fair-play dar nu o
Accept faptul este dar asta nu
trebuie mi de ce la nu-L
putem pe Dumnezeu. Trebuie fim singuri pentru a
sentimentul de Gnosticii spun Dumnezeu
din a creat Universul omenirea. Iar noi numai prin
retragerea privizorie n I putem Citind Biblia nu
avem acces la Dumnezeul din sufletul nostru, ci la
Sa. Cu Biblia n cu n suflet, omul va deveni "burete
al Atunci se poate ntoarce n lume, ca se
cu treburi pentru de acum ncolo va
ca un automat al lui Dumnezeu".12
Se cuvine aici la o ntrebare pe care noi
ca noi ne-am pus-o: "Cum L-am pe Dumnezeu
n suflet, curat, fi trecut prin vama Ce semn avem?"
Vom acest lucru prin noi Ne vom schimba n bine, dar
ntr-un fel de bine att de radical, inct ne vor
complimenta. Simpla n Dumnezeu va Binele din
sufletul nostru dintr-un singur spic vom avea un lan intreg. Acest
bine pe care il vom se ne va obliga facem
bine facem bine astfel vom constata vorbele noastre,
care erau vorbe aruncate in vnt, acum ajung in sufletul
preopinentul.ui, mna un strada,
pe scurt, ne vom trezi n pe care nu le practicam
la vremea lui Dumnezeu. "lui Dumnezeu nu I se
pot aplica simplistele idei pe care ni le noi, oamenii, despre
dreptate, iar noastre cu Dumnezeu nu se pe
ceva contabil, n care noi fim ntotdeauna creditori beneficiari
pasivi. Dumnezeu unde nu a - deci
trebuie de la noi, ne cerurile se
cuceresc. "13
Astfel nu putem sta pasivi in lui Dumnezeu,
nu autobuzul. Nu putem judeca la modul vine - bine,
nu vine - bine. n cu Dumnezeu, noi trebuie
tindem spre Dumnezeu chiar nu primim vreun semn,
tindem mai mult, cu ct ncercarea este mai mare, fericirea
va fi mai mare va fi mai Lui
Dumnezeu nu putem dect ntr-un singur fel:
iubindu-L cu tot sufletul nostru, neintinat Din iubire
ne-a creat, cu iubire i
n acest stadiu al putem fi ca fiind habotnici.
se crede iubirea Dumnezeu
sunt semnele unui nceput de habotnicie, atunci cei care ne
sunt eretici in in care ei ne pe noi n

O confirmare a celor de noi acum sunt
cuvintele lui Nae Ionescu: "Viabilitatea unei religii se
oarecum pe gradul de al acestei religii, pe n care
religie ajunge la pe vreme
religiozitatea poate vreme n sufletul unui om,
independent de faptul este sau nu."14 Cu alte cuvinte,
suntem ntru Cristos, dar la foarte a ajuns botezul
n suflet. De aceea "Orice act religios are doi termeni: unul
subiectiv, omenesc, altul n de om, transcendent omului, care
este Divinitatea."15 Reciprocitatea aceasta nu este
de ieri, de azi, ea multora dintre
noi. "Dumnezeu din actul religios trebuie fie un Dumnezeu
personal, un Dumnezeu care existe n fiecare moment
n fiecare moment se n cu o
Dumnezeu nu deasupra lumii pe care a creat-o privind
la ceea ce se n Univers."16
Dumnezeu fie chemat, este dornic fie
chemat ajute, ndrume pe cei care I
religios, pe cei care I simt. despre care pomeneam la
nceputul acestui capitol este de ordin personal.
dintre noi cu Dumnezeu este una de o dar
venim cu cnd credem de n Casa Sa, n
adunare nu face mai om - Dumnezeu.
Dumnezeu este n fiecare dintre noi n
se pe Sine. eu I simt pe Dumnezeu, tu I pe
Dumnezeu, dar EI ntreg ca la
nceputuri. Iar n TI fiecare suflet, Divinitatea
n Sa.
Din punct de vedere mistic, Dumnezeu este ceva
necunoscut. "mistica ar fi lucrului ascuns. Mistica
nu se cu lucrurile ascunse pentru este ci pentru
este o a metafizicii, chiar metodele n
tot cu lucruri ascunse se
Dar chiar un mistic, deci un om care
ceea ce este ascuns, ajungnd la Dumnezeu creznd
Dumnezeu este ascuns, doar I ni-
L Dumnezeu ne devine necunoscut ascuns. Dar cnd
EI ni se pe Divinitatea nu este
un lucru ascuns dect n n care noi o fie astfel
eventual, astfel pentru sufletele noastre.
Dar noi nu putem impune ca Divinitatea ca
Din Ea ne impune o ca
nefiind un mister. in religie, ca in dans, nu noi, ci Dumnezeu
conduce. Sau, ca pe Descartes cu al "Cuget,
deci exist!", n religie s-ar potrivi mai bine "Cred, deci existl".
CAPITOLUL III
FILOSOFIA
F
ilosofia s-a din religie. Se cu ea n
anumite faze ale devenirii ei, dar este de
religie din punct de vedere gnoseologic. Religia se cu
sufletele, filosofia cu intelectul. deci o mai mult
dect pe care o vom explica pe parcurs.
"Filosofia este un act de un act de a filosofa
a reduce realitatea la
tale, cum este ea, bine sau filosofia
a deforma realitatea a ncerca o pui de acord cu tine
proiecta structura ta asupra ntregului
cosmos."18
filosofia referire la realitatea
dintru nceput filosofia la religie.
religia, Divinitatea realitatea a omenirii. Or,
filosofia face pe seama religiei. De altminteri, de aici s-a
filosfia din omului de a omenta cele ntmplate
acum mii de ani. nu s-au la faptele descrise
n Evanghelii, ci s-au transformat n ai n
sensul conceperii unor care mai de care mai
cu privire la omenirii. Astfel a luat gnosticismul,
care "n forma lui cea mai se poate defini ca o ncercare
de a religia ca o de .19
cum religia este copilul bun al iubirii, tot astfel filosofia
este copilul al religiei. filosofia nu face dect
pe toate fundamentale pe care le-au primii
deci rostul acestei nvrtiri ntr-un cerc vicios nu ne este
foarte clar. de la Hegel o identitate ntre religie
filosofie: "Obiectul lor este determinarea absolutului.
este numai de instrument: filosofia
determinarea religia, reprezentarea

Cu alte cuvinte, filosofia este un fel de religie pentru
oamenii nobili, "de la n timp ce religia le celor mai
simpli, oamenilor "de la sate". Nu putem atribui vreo unor
concepte, ci celor care au derivat acestor idei.
mai mare dect sublimarea religiei n raport
cu filosofia nu s-a acum. Filosofia este de
religie, fapt pe care domnul Hegel nu l-a perceput pe vremea cnd
emitea care l-au celebru. Filosofia pentru
religia pentru n religie se date care fac
religia nu ar fi existat, ne
care ar fi fost majore ale filosofiei? Absolutul
nu ar mai fi existat, deci pe marginea fapt ar mai fi
speculat "Nu
niCI nu
ci altceva: puterea de cu
care se impune problema a acestor ramuri de
activitate care este problema absolutului.
n21
Prin urmare. nici filosofia. nici religia sunt inferioare
una alteia. una ar fi nu ar mai avea rostul de
a rezolva problema absolutului. se din
religie. este de cele
o rezolve. Pentru a n normalului
ale ului. tocmai pentru a ne feri de ridicol. trebuie
cele filosofia religia. ca fiind perfect
distincte perfect egale. "Noi n general nu ne dect n
limitele desemnate de n general filosofia nu poate fie
dect n aceste ale deci religia este
tot acestor n sistemului nostru
propriu."22 Prin urmare. in de gradul nostru de
de a religiei depinde filosofiei. Reciproca
nu este n acest caz.
Filosofia pune' problema cum religia pune
problema Cele nu sunt comparabile pentru
cu instrumente diferite. dar gradul de unicitate
intensitate este presupune am ceva
pe care analizez cnd pot afirma pe
Deci lucrnd cu intelectul. este de
acestuia. n vreme ce religia. care se cu
sufletele. nu are nici o nevoie de nici o Ea
omul, nu omul religia. religia
spune: "Ai suflet - crezi in Dumnezeu. nu ai - il vei dobndi!".
Dar cum spuneam n capitolul precedent. este de fapt
a treia din a religiei -
lui Dumnezeu. Deci filosofia este de
"ntotdeauna n istoria filosofiei de cte ori un
a ncercat el a trebuit
prin a nega valoarea principiului logica
are ca fundament negarea acestui principiu al
La fel cu filosofiile care 'au negat realitatea: ai negat
realitatea, trebuie negi principiul ai
negat Or, am spune noi, ai negat ai
negat Divinitatea deci nu mai ai nici instrumentul de
- filosofia - nici obiectul supus - religia.
De aceea filosofii dintre care Nietzsche, este reprezentativ,
nu numai ca dar cobornd
ntr-un plan concret tot acest sistem, acest fragil ale
zale una de alta. Ai rupt o za, se pierde tot De aceea
se despre care "sunt:
(obiectul fie deosebit de noi independent de noi)
fie obiect posibil pentru
de ce spuneam la nceput vina
filosofia religia se pentru obiectivele filosofiei
sunt aprofundarea religiei; religia este
de noi, deci poate intra n cadre metafizice
pierde valoarea sa Cineva, vreun cititor ar putea
crede am ncurcat planul "am deja la un capitol ce
va fi printre ultimele. Acesta este pericolul cnd cele
sunt puse n Se suprapun de nct
expunerea, orict ar fi de poate crea confuzie.
n acest capitol al nu am dect definirea
filosofiei ca atare definirea ei prin prisma religiei. Nu ct de
bine am acest lucru, dar ne cu faptul am
incercat. n cele din vom la abordarea n cod binar a
dintre definite aici individual.
CAPITOLUL IV
IUBIREA N RELIGIE
Motto: va fi inima mea nu se va odihni intru
Tine"
a) Iubirea de Dumnezeu
n capitolele precedente am tratat fiecare valoare

individual am ncercat o definim n cei mai
buni termeni pe care i-am avut la ncepnd cu acest
capitol vom oglindirea dintre n celelalte

Era firesc incepem cu "iubirea n religie" pentru cum
am mai pomenit, iubirea se la originea tuturor trebuie
ei n planul religios.
Iubirea se n religie din Vechiul Testament.
Dumnezeu, denumit ntr-una dintre Iahve, i cere lui Avraam
sacrifice unicul fiu, Isaac. Dintr-o iubire pentru
Dumnezeu, Avraam este gata pe rug fiul, cnd Iahve i
apare spune se pentru aceea era doar o
de ncercare a lui. "Avraam nu putea sensul
sacrificiului lui Isaac; aparent era un infanticid Avraam
Iahve nu-i putea cere un asemenea act. Sacralitatea
lui Isaac era nu n profan, ci n negativul pur, n
25 Dumnezeu l-a pus la ncercare pe Avraam
este n stare omoare din preaplinul sale. Iubirea n
religie apare nainte de acest episod. din iubire ne-am
am crescut n ochii lui Dumnezeu. cum un pom
fructifer nu numele nu este plin cu fructe, tot astfel
ar fi n omului. Dumnezeu nu
putea Universul acesta 'pustiu, pentru ar fi
fost in Sa, Dumnezeu a creat omul. tot
din dragoste pentru om, Dumnezeu a creat tablele legilor transmise
prin Moise, pentru a-I feri pe om de sufletul de
Divinitate. poruncile, Decalogul nu sunt altceva dect un scut
dat omului pentru sufletul.
omului lui Dumnezeu a fost
dintotdeauna cu mult mai n raport cu darul lui Dumnezeu.
Omul nu a dect n reciprocitatea
ce se impune n om - Divinitate. "in actul religios,
unei ndestularea mea, nu se face numai printr-o
de la mine la termen, ci printr-o de
la termen spre mine. Pentru ca actul religios fie mplinit, pentru
ca eu am ndestularea trebuie ca la chemarea mea
Dumnezeu o chemare de la Dumnezeu
mine."26
Ca n orice de iubire reciprocitatea nu este
ct este mai obligatorie. nu att de la
Dumnezeu noi, ct de la noi Dumnezeu. iubirea
trebuie se ce am suflarea
dar nu trebuie cerem, pretindem un
pentru dragostea I iubim pe Dumnezeu pentru
noi de nu trebuie pe
"Dumnezeu conduce acest dans", deci ne
prin jubire Lui. ndatorare pe care trebuie
o de Dumnezeu este magistral n Psalmii
lui David. n psalmii apare
pentru toate ce le face Dumnezeu. Arareori Dumnezeu este rugat,
dar este de o ce ne ntoarce cu
gndulla Am ales spre exemplificare doi
dintre Psalmii lui David. Unul dintre ei este cntat la
slujbe. Este vorba exact despre acea de
reciprocitate mai sus: "Iubi-Te-voi Doamne, virtutea mea!
Domnul este mea mea meu."27
n parte scrie psalmistul: milostenia judecata
Domnul; de mila Domnului plin este ( ... ) Fie, Doamne,
mila Ta spre noi, precum am noi ntru Tine."28
Spuneam Psalmul 17 este cntat (nu n ntregime) la
slujbei. n timpul Liturghiei este pomenit Dumnezeu, este
pomenit Iisus Cristos, ne sunt citite fapte ale
Apostoli. Dar n final este din
EI, n care preotul cere ajutor, dar face acest lucru abia n
final. cum n Psalmul 32 tandemul om - Divinitate este clar pus
n .
"Unul dintre elementele fundamentale n orice religie
este groaza, un fel de teroare n
n acesteia hipersensibile, n religiei
propriu-zise."29 Simptomul de ne face nu
preceptele religioase. Pe care este n suflet
nu mai poate fi de acolo, acea care are
un efect final benefic: perpetua supraveghere pe care o
asupra asupra comportamentului nostru, autocontrolul pe
care I de tocmai dintr-o n
tenebrele sufletului, ca nu cumva facem o care ne-ar
putea costa scump. Dar iubirea de Dumnezeu este una teama
este cu totul altceva. "Iubirea de Dumnezeu nu presupune cred
n Dumnezeu; iubirea lui Dumnezeu este un act originar al
noastre religioase care poate fi concomitent cu cred
n Dumnezeu, poate urmeze lui cred n Dumnezeu, dar
poate fie anterior acestui cred n Dumnezeu."3o Deci pot
iubesc Divinitatea cred n ea, cum pot
scriu scriu prostii. am
la Dar nici unul dintre noi nu dat seama ct erau de
caraghioase, pentru ele reprezentau pentru noi nivelul nostru
intelectual de la acea vreme. stau lucrurile cu iubirea de
Dumnezeu. A iubi a crede sunt corelate, care se
cu mult mai trziu n sufletul nostru. Pot crede, dar nu
I pot iubi, de exemplu. Va mai trece vreme cnd cele
verbe vor ajunge n plan abstract pe picior de egalitate abia
atunci I vom cu sufletul pe Dumnezeu. De aceea
este afirmarea unei independent de ei.
numai atunci se drept
chiar atunci cnd impresiile noastre sunt altele."31
Afirmarea duce n mod logic la iubirea ei. Drumul
de la a crede la a iubi poate fi mai lung sau mai scurt, dar afirmarea
lor n plan egal se va petrece noi vom fi ne
acestui proces.
Problema devine mai cnd Dumnezeu este n
noi, atunci drumul la Dumnezeu este foarte simplu;
Dumnezeu este n de noi, drumul la el este foarte greu."32
Deci cnd, fie cu iubirea, fie cu Dumnezeu este n
noi, atunci suntem pe calea cea Cnd nici iubire nu
cu att mai este departe de noi drumul mntuirii,
dar nu este ajungerea la el.
b) Iubirea de aproapele
unii pe cum v-am iubit eu pe voi" (loan,13,34)
le-a spus Mntuitorul Ucenicilor. Iubirea de Iisus
Cristos este acea iubire care tindem de care nu ne
putem iubirea pentru Divinitate n
Ei. "Sunt o de care zic: Acesta este
fundamentul religiei grija de aproapele este
prima pe care trebuie o ai tu ca pui tot
atta interes pentru aproapele ct pui pentru tine
presupunnd pentru tine pui un foarte mare interes. "33
Iubirea de aproapele este n cu iubirea de
Dumnezeu. ntre cele "sentimente" este o de
l pe Dumnezeu, n mod automat l
pe aproapele Sau, ca fim mai l
l ndeajuns de mult de bine pe Dumnezeu, iubirea ce
vine ca de la Dumnezeu tine este att de mare, nct
vrei o propagi aproapelui n sens conceptual, cele
iubiri sunt complet diferite; avem, pe de o parte, iubirea de absolut,
de pe de alta, iubirea de aproapele care este om ca
mine. Sunt lucruri complet diferite, dar atta timp ct
tindem iubirea de aproapele putem spune suntem pe
drumul cel bun.
"Iubirea nu este n o ci o lege
care nu este din cadrul religioase. "34
Deci nu trebuie n pentru acele momente
n care ne surprindem mpotriva cuvintelor
Mntuitorului. iubirea de aproapele nu dragoste
pentru cei din jurul meu. Atta timp ct nu-i pe
indivizi din preajma mea se iubesc. Socotim
aici tot n cod binar, a accepta vreo cale de mijloc, un fel
de care nu este nici dar nici iubire. Antiteticul iubirii
este ura. vreme nu s4ntem de un asemenea
sentiment periculos, putem afirma iubim. iubim n
variabile, acest lucru este discutabil. Iubirea o
n unui individ. Cine spune a iubiri
perfecte a fost victima a unui plagiat, n sensul una
dintre cele iubiri era doar copie
A iubi egal pe lumea a fi Dumnezeu sau a
ncepe te crezi Dumnezel!. Dumnezeu n mod egal
pe pe bogat, pe virtuos, dar pe Fiecare
dintre noi avem parte de dragostea lui Dumnezeu, ca ea se
Si nu pot iubi pe aproapele dect n mod
eu, acest lucru
este cale pentru este singura
care realmente durerea; celelalte religii nu o ci
o nege, aceasta este absurd, pentru realitatea nu
se
iubire n
iubim conform preceptelor suntem de cei ce nu
ne suferim. Nu credem n fel se pune
problema cu cei i i
pentru alegerea dar nu putem nu anumite
aspecte. - a generaliza - ncep se
de laici din momentul n care L-au cunoscut pe
Dumnezeu. Se feresc pentru n laic originar n
plus dobndite asimilate pe parcursul Ei n
mirean un izvor de energie pe care, n loc o
cu o cu un fel de superioritate n acest
fel, ei se dovedesc pentru mai mult pacea
cu greu de altminteri, -
prin care au trecut ei - a laicului. Din acest punct de
vedere, au un comportament asocial. Pentru "asocial
nu interesez de Egoist
altceva: valorificarea pentru mine. Activitate
activitate cam lucru:
este o al rezultat este dorit de mai O
este o al rezultat este dorit numai de
mine."36
Laicul care se dezbare de toate
dobndite n
este poate tot att de curat ca Pacea
laicului este n timp ce pacea este
ntr-un mediu din care lipsesc, este firesc
atunci, iubirea este una
n cu cea a laicului.
Atta timp ct nu iubirea, ci doar o ia
n calcul, ne putem ncheia capitolul, neconsiderndu-I definitiv din
punct de vedere conceptual.
CAPITOLUL V
IUBIREA N FILOSOFIE
I
ubirea n filosofie se cu religia. Urmnd
un principiu al greu de sesizat, religia se
cu filosofia cu iubirea. Vom incerca, pe ct ne va
sta n putere, iubirea de religie pentru ca acest
capitol fie mai clar, nu abstrus.
n majoritatea lor, filosofii au tratat subiectul iubirii n paralel
cu iubirea de Divinitate. Dar cum filosofia are ca obiect de
absolutul, ei au abstrac.tizat ideea de Dumnezeu,
ducnd-o pe culmile metafizicii. Iubirea ca iubire n sine nu se
n filosofie o oarecare a ei cu iubirea de
Divinitate. Nae Ionescu n al Curs de faptul
teorii caracteristice iubirii discutate n plan metafizic.
Una ar fi iubirea ca act de iar iubirea ca act
de
Primului tip de i corespunde, n
mitul Manole, pentru din iubire pentru
Dumnezeu, din iubire pentru propria-i meserie, Manole tot
ce are mai scump; din acest punct de vedere, Manole
simultan cu sacrificiul. se amploare pe
ce Manole ideea sacrificiului. Celuilalt tip, de iubire
ca act de cu mult mai abstract, i corespunde
de a ne completa dragostea pentru n
Dumnezeu cu un act de de a
cum fiecare religie n parte are Cartea sa de noi
la Biblie pentru a a lui Dumnezeu.
"Iubirea este prin ea un fel de motor, un fel de
ndemn al o este cade n domeniul
Deci iUbirea ca este
generatoare de energie creatoare n timp. Se
impulsurile cele mai puternice pe lumea aceasta sunt cel
al iubirii - deci al - cel al urii. Despre nu putem vorbi
dect n pentru nu am cunoscut acest sentiment deci
nu-I putem aborda. Iubirea ura au un singur lucru n comun:
nebunia. impulsuri primim fie este vorba de
iubire, fie este vorba despre Important este finalul, care n
iubire este de cele mai multe ori fericit, iar n este totdeauna
tragic. Omul ntre iubire nentlnindu-le la modul
absolut Dincolo de iubire de se
serenitate care trebuie tindem. "Acest
prin a consultare ajungem ceva care n
omul a fost numit Cristos, eterna
a lui Dumnezeu. o orice
suflet dar ea se numai n n care
este n stare o potrivit propriei sale
Prin urmare, iubirea
fierbinte de a o dobndi. Deci n acest fel, iubirea
este o cale de ajungere la filosofie, mai
deranjul religiei dect n mod relativ. aceasta, pe
care noi credem o pe cu care ne mndrim in
stnga in dreapta, nu o dobndim pentru vrem noi, ci pentru
ea - in virtutea faptelor noastre - ni se cuvine sau nu. Astfel
suntem lui Dumnezeu pentru ne dreptul de
a ne bucura de sau ne Lui ne ierte
ne ajute pentru a puterea de a nu
numim pe pe nimeni al nostru, pentru unicul
al tuturor se n ceruri. Iar despre ce se n ceruri
ne Va Acela. "39 Deci gradul de pe care
noi l punem la superlativ cnd suntem mndri de noi este fals. Nu
este nimic mai fals dect ideea nQi suntem putem
oricnd cucerim cerurile. Trebuie mai nti iubim pentru a
l'ntr-o
Mistici precum Fericitul Augustin credeau prin extazul
mistic, deci prin atingerea acelei clipe n care se revela
necunoscutul, ajungeau n snul filosofiei. "Misticismul erotic al
occidentalilor dnd prioritate
afective individuale."40 Deci numai printr-o dezvoltare a
iubirii din tine ajunge la trecnd
prin faza de iubire iubirea aceea este att de
nct anumite instincte primare ale misticului.
acesta se dar se de intensitatea de
care a avut parte, se poate accede un nivel
superior de
Iubirea n filosofie a fost, cum am mai spus, cu
religia. Gnosticii respingeau iubirea chiar pe cea
ntr-un anumit sens, au fost habotnici n
dogmei ntr-un alt sens, au fost pentru "n
a se episoadele
de nemaiauzit desfru, urmndu-se logica
a maniheismului: sexualitatea este
drept o activitate prin Astfel, sexualitatea
din partea de ntuneric puternica
nrudire cu tenebrele. Repetarea unor
este arate gradul de la care a ajuns omenirea
gravitatea care o Ipoteza omenirea se trage
dintr-o pereche de oameni drept posibilitate de
a speciei incestul."
41
Prin urmare, originar este considerat cauza a
tuturor relelor din Univers de aceea el este abrogat de
majoritatea gnosticilor. Cum gnosticii au fost drept
eretici, astfel ei i-au catalogat ca fiind eretici pe cei ce
prin originar. transformarea
cuvintelor-cheie din Biblie a fost intotdeauna piatra de. ncercare
pentru cei care vor coreleze n vreun fel sau altul iubirea cu
filosofia. au pierdut meciul cu istoria, gnosticii au oglIndit cel
mai bine iubirea n filosofie, prin filosofie un fel de
sinonim al religiei, un sinonim valabil doar pentru intelectuali.
Dar oare originar fie cauza Chiar trebuie
ajungem la faza de extaz erotico-mistic pentru a accede la
Oare simpla iubire aceasta
cu care ne-am vom muri, nu ne poate ajuta
calea Suntem de voite
au locul n carte. Credem deci iubind cum
putem ct putem, vom ajunge la care ne este

nimic nu este pe lumea asta!
CAPITOLUL VI
RELIGIA N IUBIRE
TI eligia de o oglindire n iubire.
lucru se pentru fundamentul religiei
este iubirea oglindire nu era n sine iubirea
nu ar fi fost
suferim sau ne n dragoste, n ambele cazuri
ne sufletul Dumnezeu. "O a
noastre a nlesnit
acesta fundamental, nu durerea sau sunt
de pentru sau fericirea ci
atitudinea pe care o n lor personalitatea
durerea poate deveni izvor de
Introducere n metafizica
32
bucurie, ea pentru personalitate
a o "42
Prin urmare, important nu este simplul fapt al sau
al fericirii noastre, ci lor ca fapte deci
sentimente direct din suflet; suferind sau fiind nu
dect o mai apropiere de Dumnezeu. De aceea
prin ne putem mntui ca prin bucurie. De altminteri,
bucuria din este mai mare, mai
cum iubirea din este att de nct ne
transcende. Iubim mai nti cu spiritul apoi cu trupul. Este
obligatoriu pentru noi, pentru ca trecerea prin lume
fie mai iubim cu spiritul. Nu este o
sine qua non iubim cu trupul. Iubind cu spiritul, ne
n lui Dumnezeu, n timp ce iubind numai cu trupul, n
propriii ochi. cu trupul ne mndream ce
eram ne cum eram. Prin
originar n sau n spiritului nostru religios.
"Actul de iubire este unul pur spiritual, iubirea
trupului nu-i este dect continuare pentru ceea ce
este caracteristic specific actului de iubire ca atare este fuziunea
trupul este tocmai ceea ce se opune fuziunii, tocmai pentru faptul
trupul este individualizare n timp Prin urmare,
iubirea ca act spiritual transcende terestrul, ajunge
undeva ntr-o a idealului platonician, devine idee prin ea,
prin devenirea ei idee, ne noi n buni n mai buni.
Trupul este actualizarea aducerea cumva n derizoriu a actului
de iubire pur spiritual. dintr-o valoare iubirea se
n ceva tern,
Omului, chiar pentru originar, i s-a pus
Sfnta a cununiei. Astfel, iubirea
dintre doi oameni este n lui Dumnezeu de aceea
se spune nu posibilitate de n de
dar n ceruri nu este acceptat. "Imposibilitatea
unui de femeia lui, atunci cnd stau sub taina
33
cnd ei au realizat provine din
faptul doi oameni prin taina nu mai sunt
ci una alta dect fiecare dintre ele."44 Prin
urmare, puterea lui Dumnezeu se vede in sacramentul cununiei.
Dar puterea iubirii pentru o prin prisma religiei
ne trimite la poetica Pentru romnul a face
lucruri foarte bine: injure de Dumnezeu declare
dragostea sub arcada Tn acest ultim aspect,
tonul in "Nunta Zamfirei", unde scrie: altar s-o pui la
inchinat". Eminescu el in al sacrul
feminin ca termen de "Cum e Fecioara ntre
de care au avantajul
ajungem la omul de rnd, sau "icoana
mele" sau "lumina mele". ne seama, n cele
mai frumoase momente ale sub semnul Divinului din noi.
altfel de ce cade la picioarele fetei, declarndu-i
dragostea? Sunt oare sau noastre sunt att
de puternice inct ne ne seama, facem
gesturi pe care n mod normal le facem doar la
din tot ceea ce iubire
din sufletul nostru, sub semnul Divinului noi,
cu noastre, cinstim iubirea lui Dumnezeu pentru oameni,
fiind sinceri n dragostea "Ceea ce
drept eros este alienarea erosului de Este
acea degradare a eros, care imparte, desparte,
natura, deoarece
a pofta de a individ. "45 Prin
urmare, noi pe sub imperiul unei copii imperfecte a
erosului care a fost perfect cndva. Nu putem dect tindem
el, a ne face iluzia vom atinge Tot ceea ce
vine din noi este este tot o pe care fie
o fie o ne Acest fapt nu ne
dect de ai trupurilor noastre,
ai instinctelor. nu ar exista de
de a ne cu toate ei,
am fi nemuritori.
de eros este o cale moarte chiar atunci
cnd erosul din din cauza unei individuale plenitudini
de moralitate ori de religiozitate."46 Prin urmare, erosul ca
de dinainte de trebuie existe n
Aici se un paradox, pentru din moment ce
au au transformat erosul n ceva vandabil, noi nu mai
avem cum percepem n mod abstract. Poate doar ni-I
ca dar este mai greu acum ceri
de eros atta vreme ct atunci cnd erosul era interzis
el a fost abordat. Se pare filosoful citat nu a pus mna pe
Vechiul Testament, pentru acolo este scris clar Adam
Eva nu ar fi ar fi fost nemuritori; deducem erosul ne-
a muritori.
n mai trebuie amintim o
n ideologia sectei mormonilor: "n timpul sacramentului
marital, secta care admite trei feluri
de uniune: cea pentru cea pentru
uniunea pentru Deci o femeie poate fi cu doi
cu unul pentru - cu care ea - cu
pentru
Prin urmare, mormonii iubirea la rang de valoare
ce trebuie n de apoi. cum, spre
deosebire de gnostici, care refuzau carnale, mormonii
se bucure de iubire att pe ct n Ceruri.
CAPITOLUL VII
RELIGIA N FILOSOFIE
"
I
n acest capitol avem de-a face cu curente filosofice
antagonice. Un prim curent este acela care
lui Dumnezeu al doilea este cel care moartea lui
Dumnezeu. Ne vom referi pe rnd la cele sisteme filosofice
care ntreaga teorie a
"Dumnezeu este dincolo de toate celelalte ale
noastre; acolo unde nu binelui a
a lui Dumnezeu a primelor zile ale
"48
Prin urmare, Dumnezeu transcende nu att
fiind cauza a noastre, dar lui
Dumnezeu transcende Binele Dumnezeu ne pe
noi, noi ne plenar cobornd Absolutul
n bezna Dumnezeu ne in lumina sa creatoare
a ne revela misterele pe care noi, din curiozitate, suntem
le
Lucian Blaga a elaborat o teorie a misterelor
cenzurate de un Dumnezeu al filosofiei, numit Marele Anonim.
Astfel, Marele Anonim o
noastre de a ne revela misterele. Din dragoste pentru oameni,
pentru a nu-i pierde, Marele Anonim anumite date, le
astfel nct noi nu putem afla dect ceea ce ni se cuvine
prin natura "Cenzura este act
temporal prezent al Marelui Anonim. Tn efectele ei, ea
este n mod individual, structural, n toate
modurile acesteia. O absolut ar
reprezenta o primejdie pentru Marele Anonim, care ar putea fi
n sa n parte n sale."49
Pericolul este deci triplu. O omul se poate pune pe sine n
pericol cunoscnd un mister n plenitudinea lui, a 'doua,
misterul se dizolve prin lui de om, a
treia, Marele Anonim poate fi minimalizat n ochii oamenilor
prin de decriptare a misterelor. Aceasta nu
omului i este Marele Anonim
i-a rezervat individului o care substituie cu succes
Acesta este compromisul pe care Marele
Anonim l-a pentru a se oamenilor pentru a nu-
i pierde. Marele Anonim nu s-ar pierde, el fiind ntreg de
nenlocuit. Oamenii, cunoscnd absolutul, nu ar mai avea
iar aceasta ei nu mai au dreptul la drept pe care
l pierd "pe mna lor".
Dumnezeu a dat omului pedeapsa de a imita iar
omul tinde scape de calea
rezultatul final. Omul nu pedeapsa este din punct de
vedere gll'Oseologic, cu menirea sa pe acest Precum
care astfel tot omul
la ct mai facile de care
spre absolut. ar acest lucru, omul ar muri,
ar "degeaba face pentru
menirea lui s-a
"Lumea aceasta a generalului nu numai in
ea putem ne locul, pentru suntem o
n lumea lui Dumnezeu, am suntem o
nu putem aducem dect dezordine n
lumea lui Dumnezeu."so
Prin urmare, omul este, prin datul o care poate
pune n primejdie pacea Divine de aici vine acea
de Marele Anonim. Universul, cum l-a
37
conceput Dumnezeu, unul al ordinii, in care o din
curiozitatea poate provoca un haos etern. Atta
vreme ct nu ne vom pune ordine ordine la modul cel
mai propriu, cnd nu vom gndim ordinea n
termeni matematici, nu vom avea voie gndim ordinea lui
Dumnezeu dect ca pe un vis frumos. Un vis frumos din care
Dumnezeu, n Lui, a suflet cte
astfel ne-a nzestrat cu
Spuneam la nceputul acestui capitol un al doilea curent
filosofic o mai care se la
moartea lui Dumnezeu. Autorul acestei este F.
Nietzsche, care a celebru prin filosofia pe care a nchegat-
o, negnd astfel Divinitatea negndu-se astfel pe sine.
"Sintagma Dumnezeu a murit faptul
Dumnezeul Dumnezeul metafizicii occidentale, nu mai
este altceva dect o a o idee, o
Trebuie vedem n vestitor al lui Nietzsche
confirmarea in Occident prin devierea
bisericilor occidentale de Noului
Testament al primelor secole. "51
Prin urmare, nu filosoful Nietzsche bate cimpii, ci religia
s-a de Numai Nietzsche nu ia n
calcul faptul suntem de de organizarea ei.
Putem nu mergem deloc la credem cu tot sufletul
n Dumnezeu. Cum oare se poate nega o Unde era
Nietzsche cnd ardeau icoanele bisericile pictate
abundent pentru nu acceptau transpunerea lui Dumnezeu n
imagine? De ce nu a nceput Nietzsche cu
poate mai fi exersat mna fi ostoit nervii?!
"Supraomullui Nietzsche presupune nu ocuparea locului lui
Dumnezeu, ci transformarea omului n epicentru al
presupune deci o ntemeiere a ntr-o
a "52
Deci supraomul un fel de avansare n grad a
individului o vezi Doamne, Venim
spunem in final Dumnezeu a trimis pe un Om, nu un
supraom. Iisus a fost Om, de o cu ar, a spune
supraomul este de fapt om-epicentru al este ca cum il dai
deoparte pe Iisus Cristos te pui tu, om, undeva, de-a dreapta
eventual.
Temerea este nu noi am fi - asta nu ar
fi nimic -, ci Nietzsche este luat in serios. Nietzsche are
momente cnd dar in
"ct incape", deci nici ca oglindire in filosofie nu-I putem
accepta dect ca pe un fel de accident care a acest
capitol. Altminteri nu!
CAPITOLUL VIII
FILOSOFIA N IUBIRE
celor valori la care ne vom referi mai

la vale in sine atta vreme ct vom oglindi
filosofia in iubire, privind iubirea prin prisma religiei. cum nu
putem face acest lucru pentru binar valorile,
perechi-perechi, vom

"Iubirea nu este propriu-zis numai un instrument de
de care te lipsi sau pe care il cu mai
sau mai indemnare. Iubirea este o lege a
noastre, un element constitutiv al noastre. Rezultatul
iubirii este o dar exercitarea aceasta nu
este de
Prin urmare, iubirea n noi putem
prin intermediul iubirii, putem accede la anumite valori
cvasiabsolute, nu este obligatoriu o facem. Ne folosim de iubire
pentru a ne pe noi mai mult. sunt cei ce nu sunt
Mai sunt cei care nu mai fie Or,
prin intermediul iubirii este dovada unui egoism nativ
sau dobndit atta vreme ct ne numai pe noi, deci
acea acele numai n noi, le
altor persoane. iubirea pe care am
n sufletul nostru ar veni direct de acolo, ea ne-ar
transcende cu pentru a se propaga spre cei din jur.
iubirea este singurul instrument pe care I prin care
putem face bine semenilor. Prin iubire putem tot prin
iubire putem propaga de noi.
Ceea ce ne ntr-o mare este
sufletului pereche despre care Platon n
"Banchetul". EI spune omul a fost la nceput de un singur fel,
anume androginul. Acesta a fost pedepsit sufletul lui, care era o
de feminin masculin, a fost "frnt" n De atunci,
acele suflete se se iar se
se Se spune despre o care la
modul absolut - fie este vorba despre iubirea ntre oameni de
sexe diferite, fie este vorba despre iubirea ntre persoane de
sex -, sufletul pereche. Nu este o nebunie
nici o imposibilitate, cum ar putea n lume a
ideilor ce ncep fie de terestralizarea
este un fapt real rar. Persoanele ale suflete s-au
vorbesc la fel, la fel, la fel nu
Tn acest caz, nu se poate vorbi despre eros
dect n sens platonician. iubirea acelor suflete pereche este
att de mare, nct ea transcende erosul de mai bine
zis, transcende erosul uman, terestru.
II Aristofan iubirea ca pe o care ne
impinge ne ntregim in starea ii spune eros,
obligat elogiul unui zeu,
unui Eros care nu este a iubirii, ci un principiu de
vom fi din nou intregi ne vom supune
lui zeilor care ne-au pedepsit, fervoarea fericirii de a fi din
nou intregi nu ne va face necucernici."54
Deci erosul este aici ca un fel de semizeu care la un
moment dat a sufletele pereche condamnndu-Ie la
fericirii este ne cu ne
supraveghem actele noastre pentru a nu din nou n
zeilor. Cum am putea fi din nou Numai prin faptul
am aduce iubirea sufletelor noastre n planul derizoriului ar fi un
motiv. Derizoriul, contingentul nu numai sufletul nostru de
dinainte de dar pe cel pereche Este o
oarecum dar Caci cum un copil,
ce a primit cadou o care nu trebuie
fie are de ea pentru dorea foarte mult
pentru la acea vrsta el se n tot ceea ce
joc simbol al jocului, astfel noi trebuie avem de
sufletele noastre, mai ales vom fi cum
copilul este pedepsit
Prin urmare, un om nu este nici preocupat de
sufletului pereche, acest fapt i va aduce furia zeilor,
dar cu ardoare pentru a-I va fi cu ajutat
ndrumat. ndrumarea vine pe fondul unor trecute
cu bine pe fondul unei de
perechii. n plan simbolic, suntem cu
precum cei din basmele de Eroii din plecau la
cu instrumente de combatere a ispitelor pentru a
ajunge la (de cele mai multe ori, aceasta era o
Cosinzeana). Ei nu aveau nevoie de pumnale
pentru a trece de si ape. se luptau cu ajutorul
unui pieptene, unei oglinzi al altor obiecte casnice de acest gen.
Astfel suntem noi. Nu avem nevoie de pistoale, de tehnologie
pentru a putea ajunge unde sufletul nostru.
41
noi armele noastre dar le asupra
avem idee cum le putem folosi. pe
parcurs, prin intermediul acelei despre care vorbeam mai
devreme.
Dintr-un alt punct de vedere filosofic, radical deosebit de cel
platonician, iubirea este de Nietzsche drept un mijloc
pentru atingerea unui unic scop - copilul. Din acest punct de
vedere, Nietzsche a gndirea prin
principiile sale extrem de "terestre" despre ceea ce de
fapt iubirea. Pentru el, iubirea este doar sex. A fost primul filosof
care, pe drum, pe gard, a spus ceea ce avea Freud
ani Nietzsche. "Femeia nu este n stare de
prietenie. Ea nu dect iubirea. nedreptate n
iubirea femeii. Totul este o la femeie, dar are un
nume: maternitatea. Pentru femeie, este ntotdeauna un
mijloc; scopul, ntotdeauna copilul. demn de acest nume
numai lucruri: primejdia jocul. de ce el
femeia, cea mai dintre (F. Nietzsche,
Zarathustra") Prin urmare, la Nietzsche filosofia se
n iubire, de un oarecare pragmatism, n sensul
n plan concret ceea ce filosofi au ncercat
n abstract. acest tandem al jocului al
de primejdie il ndruma pe barbat femeie, iar aceasta va fi
de acel mai pasionat de joc de primejdie. un
risc n toate. n iubire, riscul este cel mai mare. iubirea
presupune devotament ncredere, or, abordarea a lui
Nietzsche aceste doua axiome ale sufletului.
Radicalismul acesta treimic - -
specifice ce s-ar cuveni unei astfel de triade, duce la
simplificarea a triadei la agrav.area problemei n sine a
iubirii. Iubire, deci nu poate avea loc
un proces nu se poate ntemeia pe nimic
Dumnezeu este cauza nimicului, prin urmare nu putem
accepta pragmatismul lui Nietzsche, confrazlce
nu ai ncredere n aproapele, nu ai ncredere n
Dumnezeu.
sau femeia se sau jocul nici nu
mai Cu Dumnezeu nu te joci nici nu propui
primejdioase. Nu putem accepta dintre un o femeie
ca pe un ieftin de genul "ce iau pe mere dau pe pere". ntre
o femeie un nu nici mijloc, nici scop, nici nici
efect. Prin urmare ajungem la concluzia ntre un o
femeie se impune de la sine, vrerea lor, o a tot
a toate, naintea actului trupesc, naintea iubirii,
actul de iubire Acesta
celor doi. Nu mai personalitatea Lui sau a Ei,
personalitatea cuplului X. Atta timp ct perechea este
ca atare n lui Dumnezeu, ea devine un tot asupra
Duhul lui Dumnezeu.
Prin urmare, iubirea are ca fundament sufletul omenesc. n
iubire nu ncape pragmatismul gospodinei care se la
Cu sufletul omenesc nu ncape tocmeala!
CAPITOLUL IX
FILOSOFIA N RELIGIE
"
I
n acest ultim capitol al primei ne vor interesa
, aspecte dominante n filosofie n filosofia religiei, n
special. Un aspect ar fi cu pornire de la
Calvin, iar al doilea - religia, cum este ea de
gnostici.
"Cea mai spre care evlavia
43
cu Dumnezeu."55
Misticismul german. ca toate curentele mistice din
lumea. nu lui Dumnezeu ca
ci lui Dumnezeu contopirea cu EI. Dar
misticul german nu vreun semn de la Creator.
nu pretinde dea Acesta o de ajutor. ci singur
scara pe care spre Dumnezeu.
"Dumnezeu l pe cel care se singur. deci
calvinistul singur mntui rea. mai precis atitudinea
mntuirii. "56
Prin urmare. protestantul singur se pentru
fericirea de care va avea parte. mai ales a
contribuit considerabil la prentmpinarea ei. Protestantul
le pe care le un fel de comercializare a
sentimentelor n religia ntr-o
atitudine dar de autocontrol continuu. de
supraveghere a propriilor fapte. Pentru protestant. munca
este calea cea mai mntuire. nu are sens pentru
el nu cumva. Astfel munca pe care
protestantul o depune este
n alte religii. credinciosul ca Dumnezeu
de In protestantism. omul pentru
aceasta este pedeapsa de Dumnezeu individului - imitarea
-. iar protestantul o cu o
crcnire. Prin mai se va apropia mai mult de
Dumnezeu. sufletul fiind mai aproape de mntuire.
AI doilea ultimul aspect se la oglindirea filosofiei n
religie. n opinia gnosticilor. cred nu este un al
doilea principiu: a fost creat bun de Dumnezeu nu a devenit
dect prin exercitarea liberului arbitru. Dumnezeu se de
Satana pentru a-I pune la ncercare pe om."57
Deci n Univers nu dect principul Binelui. fiind
un fel de apendice pe parcurs. Dar Dumnezeu se
de Satana pentru a-I pune la ncercare pe om. de unde
care sunt de la Dumnezeu care sunt ispitele
Satanei? ar fi ne scrieri, n Vechiul
Testament Dumnezeu este un care, la un moment
dat, Legea talionului, care vine transmite lui Moise
tablele legilor.
Prin urmare, Decalogul nu este dect o contrazicere pe
parcurs a lui Dumnezeu. o
Decalogul Legea talionului, atunci ne ce
fel de Dumnezeu era acela care a permis pentru o de
vreme lege? ntr-o oarecare Dumnezeu a fost
imperfect n momentul celor zece porunci. Pentru ar
fj fost perfect, ar fi instituit Decalogul de la inceput.
"Legea este drept un blestem, n vreme ce
este o binecuvntare. Legea nu era venirea lui
Iisus se impunea de n ea. Prin urmare,
a abolit legea, astfel nct botezul toate
deosebirile de sex face se toate barierele
sociale."S8
Ajungem deci la un punct nevralgic al acestui capitol.
Venirea lui Iisus a nsemnat nlocuirea unui comportament
ce atunci n Vechiul Testament cu o atitudine de
serenitate pace Prin urmare, ntJ numai rolul
botezului este important, devenim prin el cu fii ai lui
Dumnezeu, egali n drepturi, dar venirea lui Iisus
religia ca atare cu 180 de grade. Desigur, au existat de
genul celor practicate n perioada "Uneori, icoanele
erau luate drept de botez sau de
culorile icoanelor amestecndu-Ie cu Sfintele Daruri .
distribuind acest amestec ca cum Trupul
Sngele lui Dumnezeu ar fi trebuit completate cu ceva sfnt.
oficiau Sfnta Euharistie avnd o drept altar."
S9
Schimbarea in religie nu trebuie la
din in acest fel ne-am contopit cu Dumnezeu;
schimbarea trebuie la valoarea ei
de Iisus, Mntuitorului ordinea n
de dinaintea venirii lui Iisus credeau nu
credeau, dogma era dezordonat.
Iisus a venit cu Ordinea; n concepte, n fapte, n chiar
Sa, Mntuitorului a avut o ordine pe care a
oamenilor. De atunci n zilele noastre,
ordine a fost n fel chip. Dar ea n chiar
n obiceiurile noastre, pretutindeni
ordine, care ne atrage Iisus este printre
noi asupra obiectului sarificiului - n
Dumnezeu!
PARTEA A DOUA
SUFLET, L M T DERIZORIU
Suflet, derizoriu
CAPITOLUL I
SUFLETUL
cu suntem Oare
sens al cuvntului? omul are un talent
deosebit: acela de a vorbi la superlativ chiar atunci cnd nu este
cazul, dar mai ales cnd despre el.
Ce a fi "sufletist"? dau bani de
la de dau de din an n sunt bun
statornic chiar cu cei care-mi fac zi de zi? Nu!
Toate acestea sunt aspectele unui fals sufletist. Este
nu este lucru "de colo" dai de sau oferi unui
bani, dar nu acesta este sufletist. Atta timp ct folosim
mijloacele limitative derizorii pentru a face bine aproapelui, nu
suntem
Sufletistul curat, "original" este cel care face bine,
fiind, olog, ciung, orb; acest om este de sufletul lui,
trupul lui este doar o de uz comun pentru
lui menire - aceea de a face bine. Sufletul lui transcende
trupului, nevoile sale se ntr-un
agheasmatar pentru oameni ca el. Despre acel om se
poate spune are suflet. Cel care din averea lui altuia nu
es.te dect un fals sufletist; cel care din nimicul lui, din firimitura lui,
i altuia cu mult mai dect el, acela este
sufletist. Cine bine din nimic
Cerurile. cu teancurile de bani n buzunar cu aurul
pe sub haine nu faci bine nici unui om oarecare, nu mai vorbim
despre un om lui este cnd te vede
nzorzonat cu varii lucruri care te fac te bine.
Pune-te n locul lui! Ce poate spera de la tine? O za din ta?
O din inelul te pe tine, lui se
reducea la un de pine. Era el un suflet mare n felul lui,
pentru nu rvnea la lucruri derizorii. Te vede se
I-ar prinde bine o din multiplele pe care le ai
la Acest gnd l la rvnire, la a dori mai mult dect
i se cuvine.
Prin urmare, pentru a reveni pe firesc, trebuie
spunem nu ne facem bine, nu
aurul banii ne vor face mai buni ne vor
acestea ne nct nici Ceruri nu mai putem privi!
sufletul nostru este nu este palpabil, nu este ceva care
poate fi trimis la plimbare. Sufletul nostru este
chiar noi. Putem face bine ne seama. Sufletul
nostru se chiar el nu poate fi exprimat.
Kant tot ceea ce facem noi pe acest se
n limitele sau n cele ale datoriei. EI
exemplu cu Dar Kant mai pune o din
conformism pot da bani unui - atunci actul meu este din
datorie, pentru nu vine din suflet. trec peste
tuturor - lucru greu, dar nu imposibil - simt
compasiune pentru un om atunci orice
act al meu se n limitele
Prin urmare, avem deja concepte de la care putem
porni n datoria. Aceste
valori nu se Ele separat n
fiecare dintre noi numai una dintre ele. eu nu pot spune
sunt un amalgam de 50% 50% datorie pentru nu
este Sunt oameni n care sunt oameni
pe care datoria i conduce. Problema se pune n felul
aceste concepte lansate de Kant se presupune se n
51
Suflet, derizoriu
sufletele noastre ele actele noastre. atunci, ne
putem avem instrumentele, deci putem
diseca sufletul uman. Oare?!
Trebuie spunem ideea lui Kant este dar este
numai planul
care pe mine fac un anumit lucru "privesc
n are care binele
pe care eu l fac aproape o
de a face bine aproapelui mai ales pentru a-mi eu
sufletul. Deja intervine aici o de egoism care poate
transforma toate actele noastre de bine n nevoi ale sufletului
nostru.
Prin urmare, riscul de a transfera binele pe care il fac
altuia sufletului meu. nu mai simte dect concretiza rea
binelui - de pine sau banul -, dar mie imi inima. Acest
bine care face inima este ca un drog. Devii dependent
de el ajungi faci bine numai pentru a acel sentiment. n
acest sens spuneam ideea lui Kant este
este un autocontrol sever pe care sufletului
tuturor actelor pe care le Altminteri, ntr-un
egoism ascetic din care nimeni nu ne mai poate salva. Egoismul
ascetic binele pe care I fac pentru confortul meu interior.
Riscul de a "pica" in acest gen de este mare se
mai la tot pasul. nimeni nu este cu totul altceva,
dar el se
Vezi oameni pe care, ce un
zmbind. Despre ce au discutat oare nct de bine
plece att de vesel? acelui este att de
nct vine plngi pleci ndoit de durere. Ei bine, nu.
oameni care zmbesc ca o noapte de
zmbetul poate veni din suflet. Vine
oricum din suflet dar nu este o reactie este
, .
unui suflet care a in egosimul ascetic se se
cu binele care s-a intors el. o de aur
in o dar binele pe
care-I facem din tot sufletul nostru nu se intoarce in minutul imediat
noi. mai departe avem parte de o
bucurie cnd nici nu in nici un caz nu ne egoist in
mijloc de vreunul dintre noi a un bine s-a
surprins zmbind gndind: "Ce bun sunt!", ar fi necesar nu
mai bine vreme. sufletul lui este de viciul
binelui. sufletul lui, care ar trebui emane un flux de
energie in momentul n care face bine se tot
acel flux n loc se n exterior, respectiv,
n sufletul celui care face bine. De aici se nasc o serie de
probleme, pentru se o efectul este
ct de ct controlabil, dar n momentul n care 20-30 de ani acel om
a spre binele sufletului lui, el este un om bolnav.
Din "sufletul drept sufletul
platonic, sediu al pasiunilor, trebuie
din pentru a putea exista n timp nu poate
din din moment ce este att de inferior
nestatornic."6o
Prin urmare, sufletul dependent de bine este la fel de
periculos ca cel dependent de atunci problema se pune
n felul ipotetic, ce poate face omul bolnav cu sufletul?
Gndul nostru este acest om, care este suficient de instruit ca
constate este ceva n actele sale, trebuie nu mai
bine intre in Ar trebui stea
n cu sufletul n cum
doctorul o radiografie. Individul ar trebui curajul de
a constata ct este de "boala", cum ortopedul deduce- ct
este de fractura; amndoi fac lucru: privesc o
radiografie. Unul - a trupului, altul - a sufletului.
53
Suflet, derizoriu
se simte n stare mai departe, omul va
nevoia durerea lui cuiva. n general, avem
sentimentul "ne sufletul vorbim despre
necazul nostru cu primul venit. este
doar de fapt, este o alimentare a durerii. Deci omul al
suflet este fracturat nu se va duce la preot pentru
anumite concrete, palpabile, care nu-I fac prea credibil n
nu se va duce nici la duhovnic, pentru acesta
i o pace de carton care-i va fi. de citadinul de dincolo
de zidurile merge la prieteni, se de
rs. Unde n.u se va acolo va descoperi pe cineva care-I va
salva va Acela va fi un doctor de suflete.
Nu doctori de suflete atta vreme ct nu avem nevoie
de ei, dar doar atta timp ct nu au fost Este un
paradox ce trebuie explicat. Pentru noi nu nimic dect n
plan conceptual n momentul n care se nevoia
atunci conceptul prinde n continuarea
paradoxului de la nceputul acestui paragraf trebuie spunem
doctorii de suflete nu au fost nici nu vor fi
Iisus Cristos a fost Doctorul trupurilor sufletelor noastre
cum omul L-a pus pe Cruce se ntrebe este bine sau
ce face!?! Mesia exista inainte se ce a venit pe
lume a nceput iubirea, Mesia a fost negat.
nu pe vreo de bloc scris "Cabinet pentru
suflete"! Nu va fi nevoie fie scris cine
Omul se duce la doctorul de suflete, i spune cu rigoarea
unui ce a costatat asupra sufletului doctorul l
va vindeca. nu ar fi avut puterea de a se nu
ar fi fost vindecabil. ce se va fi vindecat, omul va
ntre trupul sufletul o iar ntre Dumnezeu
sufletul este o de
Introducere n metafizica
CAPITOLUL II
SUFLETUL LOGiCA
logica sunt care aparent nu pot exista.

In sine, ele sunt antinomii care, cum vom vedea,
o pereche de o armonie Mai nti, trebuie
definite pentru a cu ce n continuare. "n forma ei
cea mai disciplina logicii se cu studiul gndirii
sau, mai exact cu studiul descoperirea legilor gndirii
formulate."61 Prin urmare, logica este exclusiv de
"gndirea de gndul aplicat n gest. n
de a gndirea
"n procesul epagogic (inductiv, n.n.), plec de la anumite
fapte, de la convingeri ultime cu ajutorul acestor fapte
demonstrez alte ale mele."62
n opinia sufletul este ceva venit de la Dumnezeu.
n Vechiul Testament se spune clar Dumnezeu i-a pe
Adam Eva din lut ca ultim act al a suflat asupra lor
pentru a prinde Sufletul este o imponderabilitate cu mult
trupului, care n de ajunge
fie dominat de trup. nu ct ntinarea lui
Poate paradoxal, dar att logica, ct sufletul vin n
de la Dumnezeu. Putem fi cu
mare bucurie. Venim cu argumentul nimic din ceea ce a
Dumnezeu nu a fost nu este Nimic nu se
petrece cu de accident nu este nevoie fim doctori n
teologie pentru a ne da seama de acest lucru. Totul este "aranjat"
55
Suflet, derizoriu
de nct nu poate fi contestat. atunci
Dumnezeu n faptele Sale n mod logic. tot ceea
ce face omul toate cte se au loc conform unui tipar
logic impus de Divinitate.
Cum spuneam, sufletul este de la Dumnezeu. Ne
cu el, l n picioare sau I voia
Sufletul nostru are un Uavantaj" - trupul nostru
sufletul nu poate participa la ceva. Sufletul este
precum copilul care genele ambilor el ne-a fost dat
nzestrat cu un dram de pe care, o o vom
undeva n noi. Astfel, se acest tandem: suflet -

"Libertatea ca alegere nu se poate exersa dect n
n care se pe unor variate,
a realizare depinde numai de mine."63 Prin urmare,
n care trebuie ncadrez n acest
tandem pomenit mai sus armonia cu Dumnezeu cu
mine.
Sufletul, este de la Dumnezeu, nu este
egal cu EI. Mai precis, sufletul nu are o mobilitate n
cadrele logicii. Dumnezeu iar
sufletul, invadat de Dumnezeu, este mobilat de Prin urmare,
nu sufletul Divinitatea, ci aceasta din umple
sufletul cu tot ce este mai bun. Ca fim mai cu riscul de
a ne repeta, sufletul nostru este att de impur, nct nu se poate
pune nici pe un plan de egalitate cu logica
Sufletele noastre iar Dumnezeu - ce
vine protejeze Noi nu ne putem erija n egali sau n
superiori nici de semenii Ne-am egali n lui
Dumnezeu ne-am creat pe parcurs o lege care
include o - liberul arbitru. Liberul arbitru
pune pe mine, om, pe un plan egal cu Dumnezeu. Posibilitatea de
a-mi alege destinul voia mea ntr-un mic
Dumnezeu, lucru complet eronat.
Legea a instituit gradele. Astfel am ajuns
sclavi. Numai acceptnd ne
acceptnd legea sau
sclavia, logica ne n farisei. Prin urmare,
omul dorit ntotdeauna imite se joace de-a
"cine-i jocul s-a perpetuat s-a transformat n realitate.
n pragul de mileniu, trebuie o de la nceput,
credem n Dumnezeu, ca singurul
al nostru. Acest lucru nu-I putem face dect cu sufletul, iar cnd
vorbim despre suflet, ne referim la natura sa de concept.
Stoicii au creat un fel de sistem de a firului n
patru pe care, din l sufletului. "Inti am
materialului: orice cuvnt n lumea
un obiect care corespunde acestui cuvnt care se
oarecum acestui cuvnt: aceasta este
A doua acesteia, este cea.
cnd spun am o adunare de anumite sunete.
ntre aceste se o a treia, ceea ce numim noi
concept."64 Prin urmare, sufletul poate fi exprimat prin toate cele
trei dar doar prin chiar
cuvntul "suf/er, nu l pot n schimb, din punct
de vedere obiectiv, deci dumnezeiesc, poate fi exprimat, tot
ceea ce este obiectiv este de la Dumnezeu tot ceea ce este
subiectiv este de la om. Nu credem este necesar ne pierdem .
n de texte ale stoicilor, ct este pur obiectiv
natura armonia perechii suflet
Aparent, putem fi pentru scientismul acesta "de
cartier" pe care l Ne pot fi date exemple de oameni care s-
au care au de oameni care s-au
au constatat ratat cnd era prea
trziu. Acestea sunt exemple subiective. Nu dect cu
exemple obiective. m-am am
aici nu este vina sufletului meu sau a lui Dumnezeu. Este vina
trupului meu. m-am de nu este vina nici a
57
Suflet, derizoriu
trupului, nici a sufletului, ci a care este complet de
trup de suflet. n mintea mea a gndul o
mi pe lumea pe
din partea am o mare
Sufletul nu poate merge n cu cel care i-a dat
dect prin ardoarea n rest nu are cum, pentru lumea
este de nct dintre om
Divinitate. care de tineri au luat drumul
aceia au avut chemarea de a se ruga cu atta
ardoare nu numai pentru sufletele lor, ci mai ales pentru ale
din jurul lor. ct de sunt acei monahi care
pereche nu au nici o
care ntineze cumva! ct de sunt cei cu barba rozalie
de la vinul cel popesc! Oare ce o fi n sufletele lor?!
CAPITOLUL III
DUMNEZEU
de nu pare a avea vreo logic-

cu Divinitatea. Este o peste care
se poate trece foarte simplu nainte de a intra n fervoarea
subiectului, vom face istorie.
n raportul dintre om Dumnezeu, au existat momente n
care omul n idolatrie de zeul Au fost momente n'
care omul exagerat tocmai din Acest lucru s-a
ntmplat la la omul a. tot zis
"Doamne, exist!", care a nceput
n tot ei. De la n zilele noastre
- le vom dedica un capitol aparte - omul a n
Domnului. Nu spunem era bine ca omul considere o
propria-i dar nici n extrema chiar mult
departe de ea, cum se acum.
dintre cele elemente constitutive,
Dumnezeu om, era de nct se nevoia
omului ca se afirme mai tare termen -
Dumnezeu. De aceea perioada cea mai de umilitate
este tocmai Evul Mediu, care aducea, din acest punct de vedere,
sentimentul de a omului de Dumnezeu."
65
Prin
urmare, omul se mai mult dect obligat, se confiscat
de ideea de Dumnezeu ntr-att, nct credea trebuie
ca sa nu mai ntr-un fel,
naiv primitiv, desigur, omul l-a umanizat pe Dumnezeu cum
copiii l pe Omul creat n minte un
Dumnezeu din carne oase, mult mai bun dect
oameni. Dintr-un complex de inferioritate omul a preferat
cedeze de a suporta un fals Dumnezeu nu
este cum ni-I noi, EI este "Cel ce este", pur simplu.
"Nici nu se poate vorbi despre un concept al lui Dumnezeu,
ci numai despre o a lui Dumnezeu."
66
Prin urmare, orice de Dumnezeu
este nu poate fi la ideea de concept. Ajungem la un
punct nevralgic al acestui capitol, Dumnezeu este singura
din Univers. Omul se obiectiv, dar devine
subiectiv pe parcurs, atenuante
faptelor sale. l face mai exigent cu sine
cu el devenind un indulgent un cu ct
omul mai mult subiectivarea, cu att mai mult
natura cu care s-a
Fapt este de la o vreme incoace, omul de o
limitare a actelor sale, fie ele artistice sau literare, iar limitarea vine .
in de gradul de subiectivare al n parte. Cnd
spunem despre un om este limitat, dintre noi prin
59
Suflet, derizoriu
aceasta neinstruit. Ei bine, un om poate fie neinstruit, dar fie
un individ deschis tuturor ideilor care-i vin din exterior, sau poate
fie un profesor de filosofie mintea ct o Ambii sunt
n sensul pe care-I vom explica pe parcurs.
Limita este o o de
Dumnezeu pentru fiecare dintre noi. destinul meu este att
de oscilant nct poate fi comparat cu forma deal-vale,
atunci n mod sigur limita mea va fi ea pe destinului
meu, deci tot Se principiul popular al sacului
petecului n plan existential. om i este o
Din sufletul lui cu de la Dumnezeu -
limita poate face simt liber
acolo unde sunt constrns, poate face rd acolo unde
plng, aceasta este libertatea de Dumnezeu omului.
"Libertatea vine cu limitele care o fac cu de
dinaintea alegerii mele. Libertatea este un dat ca atare ea nu
poate constitui obiectul unei ulterioare."67 Prin urmare,
numai ce iau mental, nu numai fizic - pot
gndesc fizic coerent -, mi pot aprecia limitele mele, mi
pot evalua libertatea mea n sine. Evaluarea este o
pe care am auzit-o am ncercat o punem n
Ce libertate? Dumnezeu. A fi liber?
a crede. Prin urmare, a evalua propria libertate a-L
"din ochi" pe Dumnezeu, lucru grav, dar nu imposibil. Nu
imposibil, pentru n halul de neoameni la care am ajuns, I privim
- avem acest curaj - pe Dumnezeu n ochi, I care
spunem: "E bun, I iau" sau "Altul la rnd". Avem suflete att
de mbcsite, nct pe Dumnezeu I I
Revenind, trebuie spunem Dumnezeu pune, cu de la
sine putere, o n destinul nostru. Pentru ca noi ne putem
duce la menirea, oricare ar fi ea, pentru a nu fi
de noastre, totul pe parcurs integral,
trziu, n amurgul Omul are de a-
refuza menirea. aceasta este n de
Dumnezeu, singurul care a care i era menirea a fost Iisus
Cristos EI a realizat-o la crcnire. Dar omul,
rolul lui n este picteze
numai tablouri n gri-pal zice: "Nu-mi place griul oricum mirosul
de vopsea mi face Din comoditate nu ne
venirii noastre pe Ne este mai au
dect ne gndim de fapt, totul a fost
predeterminat.
"n menire, dintre libertate se
pentru atins are originea ntr.:o pe care individul o
resimte ca fiind propria lui libertate. Menirea este realizarea unei
teleologii superioare prin intermediul unei n timp ce destinul
se face n doar posibil al menirea se din
de necesitate al unei Prin urmare, am
cu care este menirea am face
pentru omul nu mai de vreme valabilitate acestor
principii divine. opera lui Dumnezeu n
kitsch, opera Domini trecem la alte proiecte mai
importante. Aceasta este atitudinea omului secolului XX de
menire de tot ceea ce are el de De aceea individul
modern este cu mult mai limitat n sensul acceptat de noi dect
omul din Vechiul sau Noul Testament. A crescut curiozitatea, au
crescut derizoriul, armele sale extrem de rafinate, atunci se
impune o Filosoful Plotin are dreptate cnd
pune limita n paralel cu binele nelimitate n paralel cu
le-am pe toate, am fi cu mici luciferi.
Autoarea celei mai puternice limite pe care o
atribuie lui Dumnezeu este Biserica. Ca se n
de la Dumnezeu, lucru complet fals. "Statul sau prima
putere n Europa este Biserica, cu caracterul ei
specific deja definit ca putere De la puterea
la origine ea este put.ere n acest
mod cele puteri, la fel de spirituale, care, neputndu-se
n ajung la un acord: se instaleze fiecare
61
Suflet, derizoriu
ntr-un mod al timpului. "69
Prin urmare, Biserica este modalitatea prin care ne
n mare sentimentele.
care ne jupoaie de tot ce avem mai intim n suflet, a ajuns dea
clasei politice, deducem Biserica nu
mai sunt cu sens. are tupeul de a-
aroga dreptul la eternitate. Deci se de Dumnezeu,
ncercnd Dumnezeu.
Acesta va fi o pe care o vom dezbate mai trziu.
CAPITOLUL IV
LIMITEI DOBNDITE
O
mul are parte pe lumea aceasta de feluri de
limite: o al rol l-am explicat
n capitolul precedent, o pe parcursul
este marea n care
majoritatea oamenilor au din care nu s-au mai ridicat.
Spuneam Dumnezeu ne o un fel
de pentru a ne pentru
primii ani ai de zgura n care ne Avem, pe de o parte,
limita iar pe de parte,limita Aceasta din
este greu de - ce este mai - imposibil de

Limita este un amalgam de rele pe care noi le
ca fiind bune, le-am Astfel, vorbim aici
despre despre false principii, despre sinceritatea de
carton pe care o cnd mergem la n linii mari,
aceasta este limita Ea are un element un fel
de Ualimentator", anume Biserica. Aceasta, prin ei,
impune majoritatea pe care le descoperim n noi.
invidiei, a a
mentale. cine, nu mai-marii Bisericii
prostituarea afirmndu-se altminteri
ca prunci?!
criminali sunt cei care stabilesc o ortodoxie n
planul religios sau politic, cei care disting ntre
schismatic."7o Prin urmare, exact cei care
egalitatea n lui Dumnezeu snt cei care i
pe cei buni de cei se pe ei
"Pe Dumnezeu doar l neatins; nu ndoielile il
ci Sunt secole de cnd Biserica i
puterea accesibil, ii prin teologie o moarte
enigme, o agonie inimi n care
Dumnezeu nu poate privi pierde "71
Deci am devenit de-a lungul timpului att de n
att de de
nct putem spune este mare mhnire n Ceruri!
Se cuvine o ntrebare: se poate
Poate fi ea n picioare pur simplu? Din
fericire, avem pentru toate aceste numai
sunt simple simple ipoteze oale unor fapte ce pot avea
loc sau nu.
n sine, poate fi Vrsta
este ntre 24-40 de ani. Totul depinde de de
care a beneficiat individul. Dar lund un caz ipotetic, al unui individ
instruit - tipul ideal -, el poate face acest pas n destinul
numai prin lui. O ar fi
n fiecare dintre noi a acestei limite. se
omul ntr-o seama n acea zi a purtat
ohelari invizibili, care i ca lumea din jur ntreit mai
dect este. Ochelarii aceia dispar brusc omul se
63
Suflet, derizoriu
n mijocul care nu nici pe departe cu
falsa realitate de ochelarii magici. Individul nostru
seama a fost victima unei minciuni create perpetuate de
specializate.
Omul vede n el acumulate, principiile de
carton pe care oricum nu le respecta, vede ipocrizia n el.
aici intervine un moment de mirare: Cum, eu?! Eu, care sunt
de de?! Eu, care am succese n varii ramuri de activitate?!
Eu, care sunt un geniu?!
trece peste acest moment de omul este
pentru anume de toate
relele acceptarea a ceea ce este el. Cel care nu
faza de uimire este orgolios. EI se pe sine att
de mult, nct compromisul cu sufletul lui, dar acest
compromis are latura sa sinuciderea.
"Pentru vrea n lui a fi a nu fi,
sinuciderea este expresia a orgoliului
Deci ncercare de a limitei dobndite
presupune un n de felul de a fi al omului.
este mai dar mai dureros dect minciuna. ne
doar la a durerea, murim cu nu mai putem
spera; durerea orice De aceea ne
celor care vor din cadrele limitei destructive acest
lucru onorabil.
O grea de dureros este cea a
falsului ca fiind fals. afli la baza limitei destrucijve
se unii ai Bisericii este dureros, dar nu insuportabil,
atta vreme ct pe care o n suflet transcende
n minciuni Biserica.
"Religiile au mai multe crime dect cele mai
snge roase tiranii, iar cei pe care umanitatea i-a divinizat i ntrec
cu mult pe asasinii cei mai n setea lor de snge. "73
Prin urmare, la nu mai
dect fie asimilat ca atare. Omul care trece de acest moment
este cu mult mai matur dect era nainte se
ncadreze n logica pe care o pe parcurs.
Limita nu poate fi n picioare pur simplu, atta
vreme ct nu unde anume mergem. omul
stabil ntr-un palpabil dect se ndrepte un
bine pe care nu l poate atinge i se
pare mai Disperarea necunoscutului, a pe care trebuie
o dar pe care nu o vedem ne face ne ntoarcem
din drum ca fi ncercat mergem
Un instrument necesar limitei este
iubirea. Dragostea pe care o .ne
realitatea pe care am descoperit-o de curnd
dragoste ne discernem ntre fals.
"Spre deosebire de crinii cmpului cerului, care
nu se pot abate de la pe care au omul se
poate poate aprecia poate rata poate visnd
necontenit triumfuri interzise."
74
.
n concluzie, limita poate fi
undeva n noastre. n noastre, n
gndurile noastre ne vom ntoarce pentru o
de ea. Dar gestul de a o transcende
cu mult acea de n care ne-am ntors n decorul
de carton. De aici nainte, ochii celui care a trecut de limita
vor numai calea luminii a
Suflet, derizoriu
CAPITOLUL V
DERIZORIUL
P
rin derizoriul tot ceea ce este mai
bagatelizat de natura
de acum. comparativ cu secolul trecut, omul s-a schimbat
radical n mai A n derizoriu l-a ajutat se
Este ca cum, n loc de
buruieni, noi le "le punem proptele".
lucru s-a ntmplat cu asupra derizoriului, iar
acum, cnd ne seama de amplitudinea acceptului nostru, ne
ngrozim. Atitudinea n derizoriului a luat
ca omul fi acestea vor fi riscurile; am zis "Da!"
din comoditate, pentru ne era lene spunem "Nu!".
"Ceea ce este n care un principiu
de toate zilele. Aceasta este
important o Istoria profilul spiritual al
unei epoci care nu se poate fotografia; este o chestiune de
imponderabil, pe care ea poate mai mult sugereze dect
Prin urmare, principiul care a stat la baza poporului
nostru, un popor balcanic prin a fost principiul
derizoriului. Ne-am ntre un "poate da, poate nu", am
fost "tot timpul cnd s-a pus problema a
de degradant, am preferat n starea de
n care ne acum. Opusul derizoriului este
rigoarea ordinea Or, noi, popor de am preferat
ne plngem unul pe altuia dect devenim
precum In momentele cruciale ale noastre,
tot ceea ce este important o de derizoriu pentru
acesta se n priviri, n vorbe, n gesturi. Cel mai grav
mai este acel derizoriu impregnat n atitudinea
de tot de toate. totul, inclusiv pe noi cu un
Toate actele noastre sunt formale, birocratice;
inclusiv mersul la este un act formal, picat n derizoriu,
undeva n mentalul nostru se de a merge la
Cine poate obliga pe mine fac un anumit lucru? Nimeni,
eu nu ascult de nimeni, pentru mine legea este un
fals, prin urmare eu nu ascult dect de Dumnezeu. Deci merg
la o fac din dragoste din de Creator. in nici
un caz din ascultare. merge la numai din
ascultare de Dumnezeu, ar nsemna eu numai n cadrele
materiale ale bisericii ascult de EI.
Spuneam totul este o n s.til mafiot,
a ajuns la stadiul de degradant. Un
exemplu elocvent n acest sens este este un lucru
foarte bun foarte Foarte bun pentru cei care nu o iau n
serios. este o nenorocire prin care trebuie trecem
ntotdeauna: important este nu o n serios."76 La noi,
a ajuns o de comercializare a intelectului, a materiei
nu s-a ntmplat un lucru mai ca n
ani, anume dreptului de a fi absolvent. In
orice din Balcani societatea merge pe schema a
"pile", dar la noi aceasta este un obiect de cult.
Revenind, trebuie spus orice curent, fie el bun sau
unor "maladii de destin". conform tiparelor
comportamentale elaborate de G. Liiceanu, n cazul derizoriului
bolile ar fi: "ratarea", "lenea" "bovarismul". "Ratarea este o
a Creditul pe care-I ratatul este
promisiunea."77 Comentnd aceste tipare, trebuie spunem
ratarea ar fi una dintre cele mai dramatice boli ale derizoriu lui.
Ratatul nu ncepe nici o activitate, pentru va EI este
67
Suflet, derizoriu
un ratat dinainte de a fi numit astfel. Teama de a nu il impinge
direct in Ratatul are o pentru sa - el
pierde menirea in momentul in care incepe
promisiunile din derizoriu. Deci ratarea este o
cel care de ea - rare sunt acele cazuri - nu
se se sin dect se inventeze pe
sine din nou.
Lenea este una dintre cele mai oribile ale
derizoriului. n acest domeniu, poporul nostru este specialist,
bolnav cronic. aduce cu sine cultul pentru limita
n.n.)."78 Prin urmare, perpetuarea
degradantului se face poate cel mai bine prin intermediul lenei.
se cu derizoriul in snge, el este victima derizoriu lui
n orice ar Dar derizoriul prinde acolo unde
climatul este prielnic. Putem de pe-acum, teama de a
fi la de mileniu omenirea se n
derizoriului.
Bovaricul ar fi ultima a terestru lui. Destinul lui este
dramatic, cu att mai mult cu ct bovaricul nu are "loc de intors".
"Bovaricul nu are resurse spre a se inspre locul
sale. in afara sale, bovaricul nu temeiul
obiectiv pentru a din hotarele eului a spre
altceva."
79
Prin urmare, bovaricul este un neputincios care tinde
limitei destructive, dar nu poate ncepe procesul
ndelungat greoi al Practic, bovaricul este
condamnat la situarea n derizoriu; dar spre deosebire de
care in lenea lui ca in bovaricul are parte de
o condamnare prin derizoriului.
n concluzie, derizoriul nu numai n!-l numai ne
prin simpla a lui, dar
victime. Trebuie ne gndim foarte serios printre astfel
de oameni care nu au absolut nici o 'Sunt cum sunt. Ei
trebuie se din derizoriului. Eventual noi,
cei care am ajungem la liman, trebuie le
colacul de salvare. derizoriul victime se
Discutat la mare, nu este important o sau un prieten
este victima degradantului, ct este important faptul prin acea
sau prieten degradantul, derizoriul se se
pentru se transmite ca un flagel. Sunt oameni care au o putere-
de a impune atitudini. sunt oameni care au o putere
de a imita la contopire acea atitudine. Derizoriul
n mintea n omului ncepnd cu atitudinea. in capitolul
vom oferi eventuale
CAPITOLUL VI
N DERIZORIU
n derizoriu de fiecare cnd

apelurilor terestrului, ale de fiecare
cnd, n ne n vicii
dect
Prima concretizare a Absolutului, care a n derizoriu,
a fost Biserica. Ea a fost cea care, instituind anumite canoane
a impus derizoriul n Casa Domnului.
"Mesager al noii ere, Nietzsche simte
care a dominat mai bine
de milenii pierdut valabilitatea
ncetnd mai fie de energie de creativitate.
acest lucru eliberarea omului de
ceea ce este lipsit de este neantul, iar
eliberarea devine eliberare n neant.
nso
Nimic mai corect.
Transformarea n ceva derizoriu, abordarea arborarea
69
Suflet, derizoriu
unei atitudini ce numai degradant duc la pierderea
sufletelor noastre.
in destinul nostru, n procesele de
atingere a limitei ne pot crea probleme. Drumul
apoi limitei noastre dobndite este
greu, obositor extrem de nesigur. Atta vreme ct nu ne
n stare ne de urmele terestrului, este mai bine nu
pornim pe acest drum. Graba cu care din noi pentru a ne
ne poate duce pe putem nimeri chiar
n derizoriu. Important este faptul fiecare dintre noi are un
de degradant n el. de el n momentul n care I
nici o n derizoriu prin fiecare
afirmativ pe care I cererilor trupului nostru. Vrea
alcool? i Vrea Va avea! Vrea cafea? Nici o
Minilor mele le place banul cum se
Le voi da bani cu riscul de a-i fura. cum n
derizoriu presupune o n Atta vreme ct
dar facem, suntem mai
dect nu l-am fi gndit.
Omul a resurse, a mincinoase la
toate aceste ce pornesc din a trupului
nostru. atenuante n cu
Dumnezeu. "De unde totul se rnduia acum Dumnezeu,
acum s-a ajuns se Dumnezeu om."81 Prin
urmare, omul a minimalizeze pe Dumnezeu n locul
Lui a pus Derizoriul care acum lumea. Formalismul toate
derivatele derizoriului DU fac altceva dect n
timp minimalizeze mai mult pe Dumnezeu.
este devenirea n din
- supunere n de constrngere."82 Omul a
trecut printr-un complex de inferioritate n care a transformat
iubire-supunere ntr-un fel de obligativitate. Dumnezeu este
un att, incapabil de acte de iubire
Gndind n acest fel, omul s-a aruncat n derizoriu acolo a
pentru acceptndu-L pe Du'mnezeu cum este EI - aceasta
este atitudinea ncercnd ne gratuit - aceasta
este o atitudine pe care Dumnezeu nu o place din momentul in
care o Dumnezeu ne-a din
"Fiecare se pe o in ierarhia
la se el calitatea de
individ la exasperare. Tn acest sens, Iuda este cea mai
din istoria dar nu din cea a
Tn concluzie, orice care TI pe
Dumnezeu de dragul derizoriului singur se va incuraja
cu altora de teapa lui. se vor uni sub
- aceea a degradantului. Din acest punct de vedere, este
de preferat aparenta a celor care au ajuns la liman
Ne murim singuri. Important este
pe ce drum Un factor agravant in
nglodarea omului n derizoriului este societatea:
"Societatea nu este un ci un dezastru; ce stupid miracol
putem n ea! Cnd o contempli intre furie devine
inexplicabil cum de nimeni nu a putut acest edificiu, .cum
de nu s-au acum luminate,
decente care o de pe
orice
Altfel spus, societatea este causa prima n perpetuarea
derizoriului. La de mileniu este societatea
omul sunt tot o un Nu mai personalitate
doar genii colective, sindicate partide.
Conceptul de om este ingropat undeva in spatele lozincilor
electorale ale ostentative. cum oaia nu este
ea dect cnd cnd moare, n rest ea parte din
la fel se cu omul. Individul care la
derizoriu la este un om singur, curat. .. judecat de
Omul a ajuns fie, la de mileniu, depersonalizat.
ncadrat in masei orice individ care nu atribuie
valori bune sau rele - din motive speciale -, ci se simte ca
71 Suflet, derizoriu
lumea nu este ncercat de ci, se simte
n largul cnd se cu
Deci "omul - este un individ care, rupt de grupul
de turma sa, nu poate gndi, nu mai poate omul-
a ajuns domine ntreaga lume, concluzia este
cei care nu fac parte din cei care mai la sufletele lor
la Dumnezeii lor, sau sunt extrem de
Problema se pune n felul este cel care
cu cea mai mare repeziciune derizoriului.
Cei care nu fac parte din sunt mult prea pentru a se
aduna forma o comuniune apoi refuzul
derizoriului presupune o atitudine de resemnare.
ncheiem acest capitol cu un citat care ntreaga
de acum: s-a dus
preotul, prudent, a nceput prin a-I
ntreba care sunt poruncile lui Dumnezeu. La care
a eu apucasem le dar s-a
zvonit c-or fie suspendate."86
CAPITOLUL VII
LIMANUL
O
rice nceput de drum are
. de linie. In drumul nostru de la suflet la Dumnezeu la
limita de EI, la derizoriu la n el, nu am pomenit
nici o despre Liman. Tot acest periplu, care poate fi ct se
poate de real ne dorim noi acest lucru, se De
trebuie variantele valabile, anume acest
drum trebuie se termine o cu noi, am abdicat' la
mijlocul lui sau am mai departe n
Dumnezeului nostru.
Se cuvin cteva Cum am ajuns la liman?
Ce
Vom precizare: nu vom avea
"nimic la cum am ajuns la liman. Deci nu nimic
palpabil, concret. sentimente pe care vom ncerca le
acuzndu-ne de gnduri rele ascunse. Nu vor fi dect
Astfel, vom o de nedescris de ban
de tot ceea ce timp pierdut n favoarea derizoriului. Vom
bucuria de a n scurte momente de respiro cnd vom privi
pe vom vedea Soarele vom din
mngierea mugurilor ce vestesc Vor fi momente cnd
nu ne vom n care vom fi de patetism,
egoism. Nimic din toate acestea nu vor exista n
sufletele noastre, ne-am eliberat de ele n drumul spre Liman.
Un sentiment nou puternic va lua acela de
depersonalizare mplinirea Acest
lucru acum eram totuna cu turma
aproximativ impresii de acum
nainte, comparativ cu ea, vom n solitudine. Socialul ne va
ne va deranja vom fi ca Se va o
ntre noi lumea doar putini vor
ne n schimb, vom ne mai bine
pe noi ne ne odihnim un drum att
de lung.
"Destinul nu se ci se sau nu. l
suntem autentici; nu-I suntem
negarea, falsificarea propriului nostru eu. Destinul nu n
ceea ce aveam chef facem; el se profilul
evident riguros n de a face ceea ce nu
ne convine."
S7
Prin urmare, derizoriul fac numai ceea
ce mi convine mie n limitele impuse de mine. Limanul
presupune acceptul unei necesare, chiar nu-mi face
Derizoriul este sinonim cu comoditatea; Limanul este
73
Suflet, derizoriu
sinonim cu rigoarea
ale limanului: vidul
vagul. Putem fi de pe drumul spre liman in vid
sau in vag, acestea avnd de linie.
"Tot ce se face pe dintr-o iluzie de
plenitudine in vjd, dintr-un mister al nimicului. Cnd orice incercare
pare iar spiritul probleme tot mai
vaste, se ca el nu se mai in demersul de
nici un obiect, n de obstacolul difuz al Vidului. "88 Deci
pierderea sufletului este att de mare in vastitatea incertitudinea
vagului sau a vidului, inct sufletul ajunge intr-o stare de disperare
cu sinuciderea. cu
unui om prin Nu se in pe drum sau pe
stinci. doar este Cam lucru se petrece cu
sufletul nostru. in momentul in care pentru cteva ore
ne-am pierdut sau suntem de magnetul vidului,
trebuie ne trezim la realitatea derizorie mai dect
pe acel fals Pentru pe drumul de la derizoriu
liman mai putem merge o dar nu ce se cu
noi nimerim in tenebrele vagului. Ce cnd suntem
de vid sau de vag? Absolutul al
nu suntem plngem nu mai avem lacrimi,
mergem, dar de fapt ne trm. Sunt sentimente groaznice, prin
care este bine trecem, dar nu obligatoriu necesar.
pentru o mai certitudine a limanului, este bine
mai inti vidul vagul.
la liman, ne vom afla menirea. Atunci vom
de ce drumul a fost att de greu, att de mare pentru o
fericire intreit mai mare.
un pui de ni se va strecura in suflet, un
dor de ce-am nu trebuie ne fie
numai gndul am acel drum numai pentru a ajunge in
vrful luminos. acolo vom
PARTEA A TREIA
METODOLOGIA METAFIZICE
Metodologia metafizice
SECTIUNEA NTI

ISTORIA - EMPIRIA
CAPITOLUL I
UN SECOL RECE
S
ecolul XX este pe in apropierea noului mileniu
mai mult ca oamenii se de
prezentul continuu, ncercnd transforme ntr-o eternitate
Este ca cum un om a att de mult o
nct o se prea mult la

Este interesant de remarcat care ar fi coordonatele acestui
veac.
in o de ani s-a dezvoltat s-a amplificat o
care nu numai a minimalizat mare parte din cultura'
a omenirii, dar a reorientat focalizat intelectul uman
periferiile Egoismul public, despre .el este
vorba, a ntors din drumul ascensional spiritul uman, aruncndu-I n
culturii-universale. Prin omul egoist este cel
care face totul pentru lui proprie, a se gndi la
in sine, omul egoist este un singuratic, pentru tot folosindu-se
de semenii ca de o punte de salt in bucuria sa el este
incetul cu incetul. Egoismul ca a sufletului s-a instalat
la inceputul acestui veac a fost alimentat de cele
mondiale. Pe parcurs, el a devenit o care a marcat
de indivizi. Cu ct a crescut progresul tehnologic, cu att
a gradul de spiritualizare al omului, loc egoismului.
Prin urmare, putem vorbi despre ceea ce se
inainte vreme, un om credincios,
petrecea mult timp n post, era considerat un
individ retras, acum lucrurile stau cu totul altfel. Cea care a creat
egoismul public, societatea, l-a privat pe individul luat n sine de
impunndu-i un trai n colectivitate.
de de convivi l-au pe om de intimul
spiritual, astfel nct lui a fost sufletului.
Orientarea citadin, spre aparent nu a
dect agraveze
in tot acest timp, s-a dezvoltat o de moarte.
Acest fapt a generat Omul a nceput
mare parte din energia lui pe bucurii efemere
care ideea intr-un viitor Prin
inventarea "bucuriilor" individul nu numai a creat o
industrie care a ncurajat acest gen de "terapie", dar a
se de valorile ale omenirii. Cei care dat
seama de naivitatea gestului lor s-au afundat cu mai
ardoare in el: "Acceptarea faptului este acceptarea
viciului; este acceptarea de pe pe care ni le-a
minciuna, cu ochelarii pe care ni i-a pus pe nas eroarea."
89
Prin urmare, individul, s-a considerat vinovat de
autoneglijarea sa, nu numai nu recunoscut-o, dar a persistat
!n nici o de
Au existat de la in sensul sunt popoare
care au ales calea misticismului a spirituale. Nu mai
79
departe de India; acest popor ntr-o reculegere. 'in
mod normal. ar fi trebuit mobilizeze Occidentul spre a se orienta
Se pare cei de ziua de
mine. cei care exclusiv pentru trasarea viitorului. neglijnd
n acest fel prezentul. sunt mai dect ntreaga a
Indiei.
"Amestecul culturilor se cu amestecul raselor: se
reciproc. cnd au egale. Dar
cum o este de o o
poate fi de o
toate socotelile duc spre unei de
o alta cu mult mai Ne ct este de
o accepte sub aripa ei o

putere are ea pentru a redeveni ca la nceput?
Problema poate fi altfel: ce acea
s-o asimileze pe cea Nimic pe
plan imediat. iar viitorul este nesigur. pentru poporul
puternic spiritualizat este mimeze prostia. mizeria.
pentru a fi ocolit. Pe linia aceasta au mers de la al
exemplu am pornit. au
n ceea ce-i pe romni. ei se constituie ntr-o
aparte; n primul rnd. Ia capitolul ei au fost peste
medie. Prin urmare. noi nu numai ne-am autoneglijat. dar am
alte culturi cu mult nainte de a ne fi cunoscut pe noi
ca Ce pe plan politic un diplomat?
Un om care prezinte peste hotare. Ce
are pentru noi? Un om care prezinte sale alte popoare
ntru asimilare; unei lipse elementare de la
nivel de neam. ne n culturale
nu numai ale altor popoare. n ceea ce alte
suntem ai n suntem cu
Ne este lene ne ca popor fim
de alte culturi. deci ne Occidentului
acest lucru ncarcerarea sufletului
"Diletantismul romnului nu este alexandrinism, blazare
sau agilitate, ci o o confuzie a
tehnicilor, o de pe un plan pe altul, pe altele."91 Prin
urmare, nu numai nu avem idee care este de
la care rezolvarea tuturor problemelor, dar noi copiem de
la anumite pe care le culturii
noastre. cu o naivitate ne nu se
potrivesc.
Pe plan cultural, romnii au dus efectiv o campanie de
nsingurare neglijare a sinelui. De noi nu ne-am impus cu
n lume. Dar dintre prozatorii nu l-au imitat pe
Marcel Proust?!
Din este greu acum ne
mai bine de o de ani de egoism. ce am asimilat
filosofia gen mine poate fi mai este dificil ne
gndim nu cum va fi ziua de mine, atta vreme ct
ea nu ne va afecta spiritul. ar, acesta nu poate fi lovit dect prin
neglijarea spirituale din fiecare individ. O cu ei
n picioare, omul ucide spritul se la
Acest secol rece a mai adus ceva: un soi de de
mileniul trei. s-a accentuat, devenind n ultimii ani
fie, oare, un .proces de ntoarcere
intimu! spiritual primordial? Nu credem suntem noi cei n
facem att de grave aprecieri la adresa omenirii.
Despre nceputurile spirituale vom vorbi mai
pe larg le vom analiza structurile n
CAPITOLUL II
EFEMERIDA
discursul nostru referitor la lipsa unei

private ncercnd pe ndelete sensul
etimologic al acestei sintagme. De asemenea, vom ncerca
acest subiect intorcndu-ne in timp vorbind despre
din secolele XIII-XlV.
n opinia
posibilitatea spiritului - ct mai mult cu -
reculegere ntr-un restrns
obligatoriu n solitudine. Prin urmare,
presupune un anumit grad de intimitate pentru a se realiza cu
comuniunea dintre spirit Dumnezeu. Tn acest context
este loc vorbim despre intimului. Contemporanii
il ca fiind simpla retragere n dormitorul
intimul se mparte n mari categorii:
sufletesc spiritual. n primul caz este vorba despre ntreprinderea
de private cu puternice n suflet -scrierea de
scrisori redactarea unui jurnal intim, confesiunile
private, la umbra unui castan. Intimul spiritual are
cu Dumnezeu posibilitatea programului
spiritual, a n
n unei n care privatul este pe ultimul
plan, se petrece automat o intensificare a dintre om
Divinitate, prin care Dumnezeu spiritul

In istoria omenirii au existat momente n care individul
creeze un echilibru ntre cea de
asemenea, au existat momente cnd a dominat
activitatea istoria de publice
mai mult dect att, de transformarea privatului n public.
n capitolul precedent am vorbit despre nlocuirea
privatului cu publicul ca alegere a individului, acum putem
dar ca impunere.
o psihologie a momentelor istorice
psihologiei maselor, n care rolul sugestiei este cel mai
eficace. Nimic nu poate fi gndit, totul este impus."92 Prin urmare,
au existat anumite persoane, majoritatea necunoscute, care dictau
un fel de anume. Astfel aceste persoane, lideri de
au transforme religiosul ntr-o care ba
apunea, ba in de "priza" pe care o aveau la public,
indivizii asigurau o ct mai modei lansate. in
de gradul de de pe l
lideri, ei impuneau o sau alta. Cele mai rare
momente au fost acelea de egalitate ntre cea

este dintotdeauna ceea ce a fost ascuns a
o curiozitate pentru oameni, chiar pentru cei cu un
anumit nivel de Curiozitatea, naivitate pe care
omul a transformat-o ncet-ncet n a
individului a amprenta pe modul lui de
comportament.
La nceputul erei era strict
de cea nici nu se aluzii la ea. Fiecare individ avea
un anumit ritual stabilit "din adaptat de el pe parcurs .. Nu.
nimeni cuiva ceva, nimeni nu un program
spiritual anume. in sine, momentul spiritual se n
camerei de aceasta nu exista, un
crucifix i locul. Biserica nu mai era un loc de reculegere, ct
de ntlnire cu prietenii vecinii. Mersul la se termina cu
83
o plimbare Ceea ce este important de sesizat este
faptul ceea ce se petrecea la.
rugile - acolo, "murea" n sfntul in
momentul n care din individul nu comenta nimic.
Discuta cu prietenii despre problemele de zi cu zi. "Brfa de
s-a dezvoltat ceva mai trziu mai azi. Deci
bunul a primat la nceput a creat acea punte de
a individului cu Divinitatea.
Ar fi interesant de analizat mecanismul
"in - rugacIunii -,
individului i se o pe Fecioara Maria sau
trupul lui Cristos n propriul trup, mai devreme sau mai trziu
faptul acesta devine public, deoarece marile pasiuni religioase nu
pot secrete."93 Deci, omul avea o sau
ICi se ceva, nimic nu putea secret pentru prea
vreme. Ce anume l determina pe individ
deconspirarea pornea chiar de la el. Presupunnd avea o
"vedea" un arhanghel n vis, ce-I determina pe om la
tot satul ce i s-a ntmplat? De ce nu nu acumula
pe care i-o transmitea arhanghelul? Credem la
originile lui se afla teama. O de necunoscut, pentru
n fond, ce vedea? O contururi, o Nimic
palpabil, nimic care semene cu realul, cu Prin
urmare, tot ceea ce nu avea cu terestrul genera
respect n timp. Nivelul de nu p'utea fi att de ridicat
nct omul singur mesajul unui vis
anume, astfel l mna de a-i spune cuiva. Cine i era cel
mai aproape? sau era de dialogul lor,
de uimirea ce-i cuprindea. Pentru tot nu ncepeau
prietenilor neamurilor. Secretul nu mai era de
vreme un secret. Tot satul cu lux de visul;
o vreme, tot n linii mari, se prea poate ca acesta
fi fost mecanismul Minunile nasc gelozii. Este
incredibil cum un simplu vis, este deconspirat, poate
In marea lui naivitate, cel care visa povestea
vecinului. Pentru simplul fapt nu i s-a ntmplat lui, vecinul I
gelozea ura, nu pricepea nimic din a
evenimentului.
Interesant este ce se ntmpla n n
domeniul intimului de ambele Individul mima
privatul, intimitatea cnd, de fapt, totul se petrecea n compania
rudelor prietenilor.
"Omul nu este singur -
deosebite, ca de sau tlharii - el este un
animal social."94 aceasta este opinia in
cavaleresti, nu ne faptul viata a fost
ntr-un fel de a publice, un fel de
continuare a ei. De aceea omul nu se putea ruga singur, ci numai
in prietenilor. Construirea de capele private n cadrul
castelului sau a nu a fost dect o ncercare de a de
sub supravegherea la care era supus la Aflat n
unor momente de intimitate individul a sperat
ntr-o nu-I va mai "asista" nimeni. Cum orice
secret era afla imediat, n cadrul a unei
camere de a turul Capela pierdut
sens, oamenii improviznd astfel de incinte doar de
dragul modei. Cei care refuzau se roage n cu
lor erau cel n final, capela
a devenit un fel de prelungire a n care oamenii se adunau
nu att pentru a se ruga, ct pentru a auzi brfa zilei. Acel "loc intim
la care visau cei care construit capelele s-a
transformat ntr-un fel de salon mai restrns cu un aspect mai
sobru - dat de religioase -, dar n care oamenii nu
dect la fel de public.
Nu cnd s-a produs acea scindare ntre
cei care au acceptat de societate cei
care s-au opus ei. Cert este a existat un moment n care s-au
format tabere. Prima a fost cea a lor. duceau
85
dorul n care se
impuse de societate. Ei casa, familia, comunitatea
pentru a se Succesul lor a fost minim.
"Cnd cineva casa pentru vreme, cnd
structurile de ncadrare lipsesc sau sunt respinse, se
spontan ce prelungesc, nlocuiesc, uneori mediile
private."9S Prin urmare, ca concept, era n
afara Modelul private, anume capela, era
nlocuit cu ceva adaptabil drumurilor pe care le parcurgea pelerinul.
care ntreaga comunitate era
nu este un om care singur la drum se
ntr-o lume de primejdii. Astfel au
fost create tot felul de ale tocmai
pentru ca individul nu prea vreme singur.
Confreriile, toate aceste ncartiruiau
individul care voia evadeze spre a se O cu
crearea acestor omul pierdut total ncrederea n
unei private s-a n surogatul
asigurat de confrerii.
Spuneam mai o a celor care au acceptat
traiul n cadrul att de curioase. Este vorba despre
gruparea celor oamenii care au plecat
identitatea asumat riscul cei
care au mai aventurieri, dar tot att de
creat o identitate. Este cazul acelor oameni perfect
de faptul pierd n noianul de Fiind mai
prea mult de spiritul lor, au mers n
pas cu moda, ba chiar au ncurajat-o, au mai pus ei o aici,
un sclipici colo, astfel a surogatul omului credincios.
Acesta este un fel de copie a aspirantului la o
Genul acesta de oameni a celor mai multe
sociale pentru au stea n vntului.
Ei construit capele pompoase, pictate mpodobite cu
icoane, un anturaj n mncau, dormeau,
se rugau. Tn cadrul erau ca fiind indivizi
foarte chiar ei nu era acest
lucru tocmai pentru asigura blazonul, iar lor erau
simple care le aduceau din partea

la o suprapopulare a spirituale n sensul
aglomerare sufletul ntr-o
care nu prea mult,
o Credem cei mai au fost
chiar un statut aparte, au vor avea
parte de intimitatea att de mult Dar nu
clasici erau cei mai ct pustnicii, deci acei oameni care
n mici schituri improvizate. Acolo spiritul era eliberat de
toate canoanele unei plictisite, ii lipsesc
subiectele de recurge la comercializarea lui
Dumnezeu.
n secolul XIII se petrece o mutare a intimului n cadrul
scriiturii. Oamenii acestui obicei ncep
practice cu ardoare. Mai nti simple rapoarte economice,
care totul o deschidere n colii albe de
hrtie.
"De la o la alta apar scrisori noi, cu un caracter
nou, pur privat. Treptat, lumea obiceiul scrisului:
- ca se informeze femeile - ca
dea sfaturi."96 Desigur, este vorba aici despre
nceputurile scriiturii, mai trziu au scrisorile cu caracter
secretele numai prin intermediul
scrisului; toate acestea au nceput traseze contururile intim ului
sufletesc. Scrisorile nu puteau nlocui intimitate
nu puteau un suflet att de dar l puteau
consola prin desele apoteoze nervoase scrise pe hrtie
trimise cine prieten drag. Individul care 'practica
scriitura se de anumite persoane, se
apropie de altele acest fapt se ntmpla numai prin tonul
87
scrisorilor. Unele oficiale, altele cu caracter general, dar cele mai
interesante generatoare de curiozitate au fost epistolele

Ne cum sunt povestite micile de
familie, de altminteri, timpul era ocupat de de
comunitate, dar minimum de intimitate era transcris pe hrtie
trimis unui destinatar numit "confident". Acesta este att de
discret, nct spune tot; n acest fel, intimul sufletesc o
deformare din partea cum s-a ntmplat cu
cel spiritual. Privatul din scrisori cuprinde un "ce" aparte pentru
omul sufletul chiar scrie sincer ceea ce simte.
Curiozitatea cu ct gradul de al
scrisorii este mai mare.
a aparte a scriiturii o constituie jurnalele intime pe
care att femeile, ct le le
constant. Este interesant de analizat cum intimul
sufletesc n aceste cazuri. n ceea ce intimul
spiritual, acesta este de comunitatea de
n jurnalului intim, reprezentant al intimului sufletesc, nu se
poate spune lucru. Mai mult dect o scrisoare, jurnalul
oferea individului posibilitatea - - de a
scrie despre anumite lucruri. Astfel, omul dezvolta o
n timp. n societate era amabil cu lumea,
ncercnd din pur interes material,
fiind nimeni nu-I poate ajuta pe plan sufletesc; n intimitatea
biroului altfel lucrurile. Aici se cel care
fusese obligat plece n confrerii, cel care fusese nevoit se
roage cu n capela proprie. n jurnal putea descrie
. societate teama de a fi descoperit de cineva.
Toate aceste ale intimului, fie este spiritual - vezi
capela -, fie este sufletesc - vezi scrisorile jurnalul -, nu au fost
altceva dect - pentru scurt timp - din contingentul
public. dea seama, chiar omul formal se
n jurnalul De fapt, jurnalul a luat mai nti
ca o povestire mai a continuat prin a se transforma ntr-o
a celui care scria n el. Astfel o parte a intimului
sufletesc era dedicat acestui mod de evadare. Toate povestirile din
acea vreme n mai nevoia de intimitate.
"Modurile de comportament din privatul gregar al
dovedesc ct este de greu dispui de un loc de un moment
convenabil pentru a te pe tine cu interlocutorul departe
de urechi indiscrete."97 Prin urmare, obsesia intimului, chiar
cu una sau persoane, apare n tot felul de ca
un fel de semnal de pentru cei care se n
acest stil de Eterna curiozitate se de la
la conacului. de a tot, de a totul
n cu celor din jurul lui l pe individ
neglijeze nu numai intimul spiritual, dar pe cel sufletesc,
alimentndu-se cu curiozitate. Aceasta, nu este
duce la tot felul de gelozii pe motive imaginare.
Totul decurge ascensional. Omul trebuie afle totul,
pentru altfel nu se simte bine. n de el
scenarii care se prost; astfel, el devine gelos. Gelozia duce
la crize de astenie. Ne existau "urechi
indiscrete" care pentru eventualul curios, nu
aveau cum nu existe persoane specializate n "subtilizarea"
scrisorilor a jurnalelor. Prin urmare, cum s-a dezvoltat o
"industrie" a intimului sufletesc, tot astfel a luat
echivalentul ei n curiozitate. Un ultim plan al intimului, anume al
celui spiritual, este confesiunea. Aceasta era, pentru credinciosul
care nu mai avea dreptul la o n sens al
cuvntului, o binecuvntare.
Ne ct era de discret preotul? n fond era
el tot om. Avea prieteni, iar preotul ortodox era Credem
un preot din zece a unui
era o poveste mai n mod sigur de a. o
era cu mult mai mare. "Toate procesele naturale
sunt o manifestare a n general, lumea
89 Metodologia metafizice
in mod uniform, unilateral nealterabil.
n98
Deci,
omului, fie el preot, se in sensul dezvelirii tainei
spovedaniei, atunci acest lucru chiar se va ntmpla. Sigur este
un act condamnabil, sigur preotul fie pus la zid. Dar
oare cu Oare vina este a lui sau a celui care s-a
dus la el, ntr-o comunitate
Greu de dovedit! Este cert faptul omenirea s-a dezvoltat
n sensuri: neglijarea intimului sufletesc spiritual din
lui. Nu ce anume n om
curiozitatea. Ce foame I acum fie
intr-att de curios nct fie capabil anihileze a
altui individ?!
Cu mult mai interesante ni s-au efectele, nu
cauzele. Ne oprim aici, "neglijnd
n
noi, la rndu-ne, de
curiozitate.
CAPITOLUL III
TIMPUL - O ENTITATE
"-
I
n att de de de a intregii
de timp a devenit, cu vremea,
Nu numai a cu totul alte valori, acestea fiind
de cele mai multe ori orientate spr.e dar timpul ca
entitate pierdut identitatea el a primit un corp nou,
concret, nespiritualizat de vreo valoare

mai pe larg despre ce este vorba. Vorbeam n capitolul
precedent despre de public din intimitatea individului. Cu
ct publicul privatul s-au confundat s-au mai mult,
cu att individul a pierdut acel timp dedicat sinelui. in acest capitol
nu ne vom referi la timpul concret n care omul ci vom
trata timpul ca entitate Prin urmare, cu ct individul
a sau a fost silit la minimum de intimitate, cu
att timpul spiritualizant a EI nu numai a fost
transformat n timp brut, n care omul pierdea vremea cu brfa, dar
valoarea sa de timp ndumnezeitor i-a fost
minutele, orele pe care omul le petrecea n
formau de fapt un timp compact care, cu vremea, ducea la
ndumnezeire. se pe care le-au avut unii

Timpul n sine ca are valoare numai
este tratat ca tot. Omul I desparte n diviziuni subdiviziuni,
ncercnd astfel restructureze propria-i mentalitate.
Valoarea timpului este prin urmare, cu ct un om
va petrece mai vreme n n lecturi, cu att el va
deveni mai "Ia exterior" acest lucru va fi greu
sesizabil. Or, omul a nceput sistematizeze n fel
nct n cea mai mare parte a timpului petrece muncind, ne
putem da seama ct de este valoarea sale.
nu fim Nu spunem individul ar trebui stea ntr-
o nu nimic practic.
aplicabilitatea este dar numai cnd este de
timpul petrecut n spiritualizare.
Prin urmare, feluri de timp: unul
creat de oameni. De aici de orar. timp arhetip,
acela originar, neatins de om pentru doar ca
ca idee. Omul a trecut pe timpul arhetip s-a oprit
n cadrele timpului se face chiar cel mai
bogat afirma nu mai are vreme, pentru petrecea
un orar drastic, n cadrul familia prietenii
ocupau ultimul loc. in doar copiii beneficiau
de un timp suficient de generos ntru
91
religioase etice. "Fie n camera lor sau n copiii tot
primele gesturi adaptate vrstei lor, ale

Marea a omului a fost structurarea a
timpului. De aici au survenit mari datorate
perceperii a duratei. Timpul structurat acceptat ca fiind
impus de liderul a creat disconfort ca
impunerea intimului public despre care vorbeam in capitolul
precedent, trecea greu sau n de activitatea
de timpul acordat ei.
Din toate acestea omul a perceput entitatea
timp sub trei aspecte care dar numai la nivelul
timpului Avem deci un timp subiectiv - care se scurge
foarte repede cnd facem ceva cu mare unul obiectiv -
care trece normal - un timp drastic - acesta se scurge foarte
greu, pentru o o ndeplinim nici o
Este de la sine ce individul a pierdut
cu timpul spiritualizant, tot ceea ce n
spiritului devenea - prin urmare, o valoare
vreme se distra de anturaj, subiectivitatea
punea amprenta pe timpul Vorbim aici exclusiv despre
individul pentru care serviciul divin particular devenise o
Am in capitolul precedent cum omul a
intotdeauna mijloace de retragere in intimul sefletesc spiritual.
Vorbeam acolo despre scrisori, jurnale Ar fi interesant
de analizat cum erau percepute orele n care o scria n
jurnalul intim. Ne cu care se n birou,
gndindu-se nu are dect o
Perioada aceasta era de o tocmai pentru o
dedica sufletului la incheierea
pentru doamna putea fi oricnd
Timpul alte pe care le scotea in chiar
cum ceva drag sufletului nostru ne- produce o mare
bucurie de fiecare cnd il vedem, tot astfel se intmpla cu
acea din sufletul doamnei.
Ar fi interesant mai un fapt: ce valoare aveau
orele de dinaintea scrisorii sau scrierii n jurnal. Credem
cu convingerea parte din de timp drastic
pe care tocmai am prezentat-o, pentru treceau foarte greu
totdeauna exista pericolul ca ele se deci cum
orice activitate a omului, sau se sub patronajul
timpului
"Timpul succesiunea n timp doar a
timpului nu are nici un prezent."100
. Prin urmare, obsesia orarului o de
minut, de ne rupe de prezentul sufletesc. n sine, timpul
este ca logica - o ce atrage
sufletul ntr-un vid al este n
secolele trecute timpul a trecut destul de greu, anumite
tocmai pentru a crea posibilitatea reculegerii, pentru ca omul
nu se neglijeze. n secolul care se timpul a trecut
repede trist, ca o chiar omul, spre
a nceput spre acel timp arhetip.
Din punct de vedere metafizic, timpul are cu totul alte
care nici nu pot fi npropiate celor ale timpului
timpul ca aplicabile numai n
cadrul lumii sensibile. Numai aici ele pot fi brutalizate maltratate
de inventivitatea omului. n afara lumii sensibile, n afara
noastre, ele nu dect ca idei generatoare de

de timp este necesar cu
acestei de timp. Ea este deci necesar
cu lucrurilor din afara mea ca a de
timp."101
Prin urmare, timpul n care eu scriu aceste rnduri
o determinare de timp, punerea n a
abstracte de timp o aceste rnduri. Determinarea de
timp o n de care lucrurile din jurul
93
nostru se nasc mor, crend de istorie. Timpul apare, in
lui Kant, ca o in concluzie, eu un stejar
secular, privindu-I, nu am cum nu-I asociez cu anii care au trecut
peste el. cauza stejarului o timpul.
"Timpul nu este deci dect o a
noastre."102
Prin urmare, mea ca entitate de
nu se poate petrece dect in cadrele timpului. Eu
asociez lumea mele, a faptelor mele cu
fundamentale: timpul Omul le aplicabilitate le
din cadrele metafizice in cele empirice in care
o degradare
in opinia din punct de vedere metafizic divin, timpul
este de feluri: unul original, total dumnezeiesc (sau divin), pe
care il faptelor din unul variabil,
pe care il celor din jur.
ideea. de duc la
voi acorda un timp anume mele,
mai am alte treburi Tot astfel, lucrez la un ziar,
care are o de eu sunt nevoit limitez
mele benevole dedic timpului al
deci un timp diferit in cele ale mele:
cnd fac mi pot permite mai ntrzii un sfert
de pentru nu se mare lucru. Eventual cu
treburile casnice trziu in noapte. in cadrul nu
imi pot permite pierd un pe nimicuri, nu eu
creez acel timp ci ziarul. Prin urmare, n primul caz
puteam controla timpul, in al doilea caz, ii sunt vasal. rn
in plan ziarul el
subordoneze pe cei care-I
Cnd este vorba despre menirea
de Dumnezeu, atunci timpul alte cu mult mai
puternice mai rezistente n derizoriu lui. Aici am putea fi
cum poate un om care ii este menirea? individul
se simte atras o anume activitate nu numai de ordin
intelectual, dar tehnic, l la a-I
supune, el menirea. De un simte vrea
Cei din jurul lui i spun nu este o meserie
va canalizeze celelalte una
acel va
revenim. Prin urmare, omul care se condus de
timpul divin nu-i va mai trecerea. Ce scurgerea
timpului? Aplicabilitatea lui n lumea noastre. Primul
element care reduce aceasta att de la
cifre este ceasul. Ornicul nu este altceva dect simbolul timpului
al diviziunilor acestuia. De vreme ce nu mai
cnd a trecut timpul, am fost de activitatea noi
am de timp n plan metafizic,
spiritualizndu-ne. Timpul divin l scoate pe om din contingent,
la nivel spiritual, universalitate. Mai precis, un
individ puternic orientat timpul divin va avea sentimentul
nu mai face parte din contemporaneitate marile personaje
care au creat istoria sunt la o foarte
de timpul real. Practic, ce se Timpul divin restrnge toate
barierele temporale ale istoriei, crend astfel apropierea ntre
momente istorice diferite. Astfel, cel care se simte foarte aproape
de perioada nu are de ce se EI este
puternic spiritualizat are posibilitatea de a
universalitatea. n plan metafizic timpul nu este in
minute, nici istoria nu deformare
perioadele istorice un tot universal pe care numai
individul spiritualizat il poate ntrevedea.
In plan metafizic divin, o o sunt
sub patronajul timpului mai mult sau
mai ele avnd o valoare mai important
este faptul slujba sau nu au
Aici este o Am putea fi de cine
ce ascunse, timpul divin o punte de
95
a omului cu Divinitatea. vreme se sub
timpului divin, omul emite o stare de de
confort sufletesc. tabloul este scrie,
textul ceea ce numim noi
n concluzie, o este sub patronajul
timpului divin, ea nu numai va produce dintre
Divinitate, dar va dura cu mult mai mult; n general, tot
ceea ce mult n plan concret, este compactat n plan
sufletesc. De aceea cnd mergem la un concert durata
o pe cea noi nu suntem
de acest lucru spectacolul s-a terminat prea repede.
diferite de a de aici
de "tonalitate" ale timpului divin. De n
sufletul unui om o de n cu anumite
fapte relatate n Biblie, chiar el crede n Dumnezeu, timpul
divin nu va avea tonalitate cu a unei persoane care crede

Timpul divin are anumite canoane. Acestea nu sunt impuse,
ci propuse prin intermediul evenimentelor trecute. Aceste canoane
se la posturi la religioase. Importante pentru
traseul nostru nu sunt postul efectele sale, ct canonul n sine,
timpului divin n cadrul postului.
Am n timpul divin este prin
intermediul omului. o este n decurs de
zece zile, creatorul se sub timpului divin vreme de
zece zile. EI nu prea bine starea prin care trece
este inspirat.
omului, dar mai ales n
plan metafizic a de timp, n general, de timp divin, n
special, sunt puse la ncercare cnd individul Atta
vreme ct omul zilele care au mai la
el nu a valoarea a timpului divin.
n schimb, omul se n
stare de frustrare el va toate
spiritualizante ale timpului divin.
Prefacerea omului nu se petrece numai n plan mental,
sufletesc spiritual. Ea trebuie prin trup, deci corpul
trebuie supus acestor canoane. Paradoxal, omul se chinuie mai
nti ceva, apoi acel ceva, pentru ca trupul
cel din Deci ndumnezeirea omului aflat sub
timpului divin se petrece n primul rnd n plan sufletesc,
spiritual, apoi mental - cnd omul pune - in ultimul
rnd fizic - cnd omul
n general, cnd vorbim despre un canon ne gndim la ceva
dureros, aplicat trupului. desigur, ceva. in cazul
timpului divin lucrurile stau cu totul altfel. Cu fiecare canon in parte
de la o cuminecare la alta, ne ndumnezeim cte
ascensiune este numai prin
intermediul perceperii corecte a timpului divin. Marele pericol este, .
n cadrul canonului, acela al timpului divin ntr-unul
drastic, in acel moment, canonul n plan spiritual se
iar in plan fizic nu mai nimic n momentul

Am vorbit despre timp timp
divin. Primul este variabil poate fi controlat de omului.
n cazul omul se n timpul divin prin
om, Dumnezeu opera.
Ar fi interesant de ce anume aceste genuri
de timp. timpul este o De
asemenea, in primul caz, omul are o la
crearea dezvoltarea lui. De am ntlnit un preot care de
nviere a spus unui prieten: "n seara asta fac slujba
Prin urmare, chiar el a creat cadrele unui timp gregar.
Mirarea se mai pe larg n cu timpul
divin. Ne ce anume spiritualitate acestui timp.
de a crede omului este cauza este prea mare
pentru a nu o pomeni, dar mult prea pentru a o accepta ca

97
pare nu cel siropos de
ideea unui timp indumnezeitor este singura care
valabilitate celor spuse mai sus.
Prin urmare, timpul ca entitate nu dect in
plan metafizic, iar despre ne-am exprimat deja
Cum am ajuns la o mai care nu
poate cere ajutorul metafizicii, la teosofie. Credem deci
timpul divin este cel mai frumos dar pe care l-a primit era
de la Divinitate. Timpul divin il face pe om nu mai imite miracolul
Imitarea a fost o mare pentru marii ai
veacurilor, pentru se putea transforma
intr-un capital. Astfel timpul divin nu face altceva dect
prin intermediul omului.
Am pomenit mai sus de Ea este
tocmai de ncadrarea noastre ntr-un plan
superior lumii sensibile, anume in planul timpului divin. Credem
la contingent retragerea intr-o lume proprie, care
regulile sale, poate provoca o stare
cu valori pozitive.
Lucian Blaga in "Trilogia despre o
retragere a unui om sau a unor popoare in anistorie. EI
acest lucru prin refuzul unui neam de a mai lua parte la istoria in
mers. Acest popor alege in care se poate
reculege, din punct de vedere politic nu are dect de pierdut.
are numai de se precum o
baterie, din pacea anistoriei. Credem de a spune
anistoria este, la nivel metafizic planetar, acea in care un
popor poate face cu timpul arhetip, acel refugiu
tot ceea ce din contemporaneitate ..
Prin urmare, vedem omul - la nivel individual sau de
colectivitate - are posibilitatea de a transcende propria-i de
timp de a se indrepta spre ceea ce poate spiritualiza
umple de sensibilitate un neam intreg.
Privind in ansamblu, vedem in acest capitol am atins mai
multe puncte nevralgice legate toate de de timp. Pentru
ca fi mai repede propunem un scurt
tur de orizont asupra celor prezentate. .
Deci am spus timp timp arhetip -
acesta din nu mai poate fi dect n anistorie. Am
cum a schematizat omul timpul n subiectiv, obiectiv
drastic. n fine, am prezentat de timp din unghi
metafizic divin am aflat doi timpi: unul altul divin.
Numai n cadrul acestuia din poate fi

n final, trebuie un lucru pe care l-am omis,
fiind de de-a lungul vremii, timpul a fost o
entitate Omul a pur simplu i se mai dedice,
prefernd efemere. Marea a omului a fost
ntotdeauna a crezut prea mult n propriile sale pe care le-a
luat drept perfecte. Astfel timpul divin a fost eliminat n favoarea
celui gregar.
A DOUA
ABORDAREA PRINCIPIILOR
GNOSEOLOGICE
CAPITOLUL I
CLASICII METAFIZICE
Motto: Dumnezeu nu ar fi existat, EI ar fi fost inventat."
"
de la inceputul timpurilor, omul un

exemplu, un etalon la care se raporteze prin
intermediul se corecteze. exista ceva sau
cineva mai presus de el, individul a ncercat personalizeze,
i dea apropie de sufletul
anticilor greci s-au apropiat cel mai mult de
din de un metafizic n care au
blocate. Prin urmare, ncercnd pe Dumnezeu,
gnditorii au pus bazele metafizicii, lansnd n timp
primele teorii n cu
Ceea ce ni se pare ciudat este mecanismul prin intermediul
oamenii au ajuns att de repede pe culmile
metafizicii. o a o constituie
empiria. destul de mult cnd omul se desprinde de
de pentru a lua contact cu cea de
profunzime. Credem anticii au parcurs un drum invers celui
descris de noi mai sus. ei au nceput cu metafizica, au
elaborat-o, au studiat "gamele" ei, au epuizat toate temele,
care au n empirie. Nu n ce s-a
petrecut tot acest proces, pentru metafizica n general
un studiu ndelungat pentru a fi cert este gnditorii
antici au ajuns la concluzii pe care le-am ntlnit prelucrate la
filosofii modemi.
detaliem. n primul rnd, lumea a
fost de ordinea din Este vorba nu numai despre
ordinea n care plantele animalele se mor, dar
despre aceea a obiectelor din Prin urmare, ei credeau
nu numai flora fauna, dar obiectele au un suflet al lor.
era florile, animalele oamenii
mor, obiectele care ne sunt create de om, dar
omul nu s-a creat pe sine pentru nu putea. A existat Cineva,
Primul care a creat toate acestea. Omul doar a
capacitatea de a construi. Prin urmare, nu numai obiectele din
au suflet, dar din anticilor
evenimentele au o valoare Pentru ei nu exista nimic
imprevizibil. Totul era, cum aveau modern ii, "determinat"
de o ei o raportau lui Dumnezeu.
Practic, tot ceea ce anticii credeau pe plan metafizic raportau
lor a fost au gndit n paralel cu scopul
lor, s-au mult de subiectul
De unde Protagoras spusese "omul este
tuturor lucrurilor", n plan
metafizic, Aristotel un alt element considerat ca fiind
primordial anume Unul.. .
"Principiul cognoscibilului n orice gen este Unul. Unul este
tuturor lucrurilor, deoarece din ce
101
cu ajutorul diviziunii n raport cu cantitatea sau cu forma.
Iar unul este indivizibil, pentru primul element al fel de
lucruri este indivizibil.''103
Prin urmare, actul nu numai este un efect al
Primordiale, dar acesta este cauza tuturor lucrurilor din
Univers. Aristotel nu nici un nume pentru cum
am spus la nceput, fiind de logica a
anticii au redus ideea de Dumnezeu la un principiu numeric. Este
lui Aristotel n cu indivizibilitatea
fel de lucruri; el nu este convins Unul este doar unul
singur att. Nefiind sigur pentru a nu blufa, i atribuie
principiului o familie a divizibilitate este
a existat o de asupra acestui
principiu numeric. nu nimic imaterial n Univers,
anticii dinaintea lui Aristotel au speculat pe ideea
Universului fie din fie din Foc, acestea fiind cele mai des
ntlnite principii primordiale. O cu principiului
numeric, s-a creat o confuzie n rndul gnditorilor greci, pentru
Apa sau Focul aveau o Unul nu
avea nimic. Astfel a ideea de a
Universului. Prin urmare, anticii au inventat o pseudodivinitate
i-au creat un mod de manifestare, aceasta fiind

este cauza a lucrurilor ce
sunt de nu sunt afirmate despre un subiect cum este,
de sufletul pentru Altfel spus,
principiul ntr-o materie att de nct un subiect
precum sufletului este mult prea brutal pentru ea.
Trebuie pentru poveste
cu principiul numeric, materia solicitau un talent
. pentru a fi puse n ordine formulate n plan metafizic.
Persistnd n de la nceput, grecii au ndumnezeit un
principiu valabil numai n cadrele metafizicii. Prin urmare, ei
credeau n ceva care nu era dect produsul lor. Un ultim pas
l-au speculnd in cu
este supremul lucru, se
pe sine gndirea ei este o gndire a gndiriL
n
10S
complet pentru nu
are motive de a se gndi pe sine atta vreme ct este
gndirea asupra unui lucru ct timp vrei
or, Divinitatea fiind nu are de ce se
gndindu-se pe sine. n timp, Dumnezeu nu
numai gndire, ci "Toate prin EI s-au

Prin urmare, n ncercarea de a o tuturor
lucrurilor, anticii au translatat in planul de gndire
metafizic prin aceasta au limitat conceptul de Dumnezeu. n
general, metafizica este o destul de in care
"instrumentele de lucru" trebuie pentru altfel
gnditorul se poate impotmoli in tot felul de toate cu
caracter ipotetic.
"Este imposibil ajungem prin de la
acestei lumi la conceptul de Dumnezeu la dovada
Lui prin sigure, ar trebui
in acest scop toate lumile posibile, prin urmare ar trebui
fim ca spunem ea a fost numai printr-
un Dumnezeu."106
Deducem de aici metafizica este imposibil de
o percepere in plan spiritual a lui Dumnezeu; folosind-o
ca mijloc pentru a-I pe Dumnezeu, anticii au deschis un drum,
acela al principiilor ipotetice, dar au nchis un altul - al
aplicabile. Afirmind "Unul" sau ca fiind"
sunt principiile in Univers, este de la sine inteles
. .
au pierdut orice dram de incredere in planul palpabil.
conceptului de Dumnezeu presupune o
Deci mai inti pornim de la lui Dumnezeu
pentru ca mai apoi ne Sa.
din faptul gndirea
103
este de feluri: n interior n exterior. In primul
caz avem de-a face cu o care de la efect
se pierde, se n n al doilea exemplu
avem de-a face cu o gndire care de la la efect,
analiznd pe parcurs n care cauza un efect
anume. Primului exemplu i corespunde, de
gndirea Anticii au pornit de la unitatea a
au nceput caute pe Creator. Fiind oameni care
au cultivat - statuile lor nu au ochi nici -, ei au
permanentizeze un fals concept de
Dumnezeu. Prin urmare, ei nu au dect se pe
lungul drum la care au pornit.
n plan mistic-teologic, explicarea celor feluri de
gndire altfel: n primul caz, individul asimileze o
care pe parcursul poate deveni
accidentelor conceptuale ntlnite n drum. Omul
la liman, n sensul diverse probleme ridicate
cum au anticii. n cadrul lumii deci a
noastre, aceste nu sunt dect baloane de
n al doilea caz, individul parcurge un drum ale
coordonate sunt n timp mijloc, scop. Astfel, el
pe Dumnezeu ca unic principiu activ n Univers,
deci Dumnezeu este un mijloc. Pentru a
aprofunda el se ntoarce prin I pe
Dumnezeu, n acest caz Divinitatea fiind scop.
Din punct de vedere caracterologic, n prima omul care
gndirea n interior este un tip egoist, pentru s-
a folosit de pentru a o imita el n a doua
individul care gndirea n exterior este un tip
generos, care prin se prin care Dumnezeu

n capitolele ce vom ncerca in
plan mistic-metafizic conceptul de Dumnezeu.
Introducere n metafIZica
CAPITOLUL II
KANT LEGEA
I
storia gndirii este de tot felul de sisteme
filosofice, unul mai dect altul. Actul i-
a uluit att de mult pe oameni, nct au uitat scopul final al
filosofice au nceput speculeze pe marginea
umane: ct este ea de de de de
sensuri. Sistemele lor erau percepute de contemporani ca fiind
aride, de
Orict de ar fi o societate orict de mult ar
afecta-o evenimentele istorice, ea nu va accepta ideea
un filosof care l pune pe Dumnezeu pe fundalul sistemului
O utopie este cu mult mai de dect astfel de
Prin urmare, ajungem la un punct de n lucrarea
ne la dintre filosofie teologie.
ne propunem s-o ct mai n profunzime nainte
de a merge mai departe.
Credem n orice discurs, fie are o fie
este orientat exclusiv trebuie existe un soi
de temelie pe care se ideile individului. Astfel,
acea temelie nu este sistemul n sine este uscat.
Ceea ce surprinde este faptul nici unui filosof nu-i este
"baza Ea se ntr-o de egoismul
individual. Prin urmare, omul se alege pe sine ca a
propriului discurs, el va fi catalogat de posteritate ca fiind ateu,
pentru atacnd marile probleme ale metafizicii ajungnd la
105
conceptul de Dumnezeu, el va spune: ceva nu
Omul are deci fie temelia -
atunci discursul va avea -, fie se mpotriva
din exterior. n acest din caz va fi nevoie de
o de care decripteze ntreaga De ce?
Pentru individul care din instinct, nici o
cu Divinitatea, va putea explica propria-i
pentru va fi de
n plan metafizic, lucrurile stau n felul
filosofi care L-au anulat pe Dumnezeu, vezi Nietzsche,
Schopenhauer. Sunt acei nobili ai metafizicii, lorzi ai gndirii
care au preferat se lase de Dumnezeu ntru
Sale.
Kant este primul mare gnditor al vremurilor noastre care a
elaborat un ntreg sistem metafizic are n respectul
pentru Divinitate. Parcurgnd un drum invers celui trasat de anticii
greci, Kant n ce cauza tuturor lucrurilor
o explice o
"Cauza a naturii, ntruct trebuie
pentru binele suveran, este o care prin intelect este
cauza naturii, Dumnezeu."107
Prin urmare, Kant nu numai descopere
conceptul de "bine suveran", dar i originile pe care nu
le precum grecii n vreo unitate ci tocmai in
religie. Sistemul incepe se contureze pe ce Kant
nu numai conceptul de Dumnezeu, dar modul in care
este el perceput de oameni:
pe Dumnezeu mai presus de toate pe
aproapele ca.. pe tine Dar iubirea de Dumnezeu ca
este el nu este obiect al
fiind de subtilitatea poruncii biblice, Kant pune pe
tapet imposibilitatea omului de a iubi pe cineva invizibil, care nu
in cadrele lumii noastre sensibile. Nu numai omul nu
aproapele - pentru este mult prea egoist
-, dar i-ar fi efectiv imposibil adore o entitate ce-i
este Interesant este n acest proces de explicare a
iubirii de Dumnezeu, conceptele de datorie mai
nici un rost. Prin urmare, o iubire este
ca datorie, este din nou atta
vreme ct omului nu i se aplicabilitatea iubirii de Dumnezeu
n lumea Deci ct timp individul nu face cu
el nu-L va putea iubi pe Dumnezeu.
"Numai iubirea este aceea care este n
acest nucleu al tuturor legilor. A iubi pe Dumnezeu n
acest sens a-I ndeplini bucuros poruncile; a iubi pe
face bucuros toate datoriile de el."109
Deci iubirea este modul ultim de a ajunge la
Dumnezeu. acolo, omul trebuie accepte ideea
unei Supreme a o constituie ntreg acest
Univers. Pentru ca ideea de Dumnezeu acceptarea ei de
om nu se prin tenebrele metafizicii, Kant
imperativul categoric. Filosoful este de comoditatea
omului, de lenea cu care el chiar o cu valoare
astfel propune ideea Deci chiar
din sau din datorie omului i este imposibil
pe Dumnezeu, el este obligat s-o sub
"constrngerea" imperativului categoric. "Reprezentarea unui
principiu obiectiv ntruct este prin se
formula poruncii se imperativ. Acesta
este numit imperativul
Este interesant de analizat mecanismul prin care omul
implicit i se toate
datele problemei, i se spune un Dumnezeu care a
creat Universul, el cere Pe Dumnezeu individul I poate
vedea peste tot, este nconjurat de Sa. Dar omul nu
efectul, el vrea cauza vrea ca Dl:Imnezeu
I se Mntuitorul. nici atunci nu
Divinitatea, i se Abia acum
107
contur acel Dumnezeu din Vechiul Testament. Evreii, n
drumul lor sunt la fel de
ca individul ce se n sistemul lui Kant.
Orice de se petrece sub anumite auspicii, n
de perspicacitatea elevului: omul nu vrea se ridice,
el trebuie biciuit."111 individul este spiritualizat cu ajutorul
poruncilor al "legii morale" instituite de Facem
astfel cu o a lui Kant. EI pe
urmele o un imperativ
categoric destinat oamenilor. Acest imperativ trebuie
n cadrul unei legi, cum o societate se
sa. Legea pentru sufletul
omului.
"Raportndu-se la om, legea are forma unui imperativ,
deoarece omului, ca i putem presupune o
dar ca de nevoi mobile sensibile, nu-i putem
presupune o care nu fie de nici o
care legea Deci,
omului de a transcende cadrele lumii sensibile, Dumnezeu a creat
o punte de ntre EI individ. Atta vreme ct omul
legea se supune imperativelor ei, el se n
contact permanent cu Divinitatea.
"Maxima iubirii de sine numai; legea
o mare ntre a fi a fi
Kant pune deja problema unei n raportul
Dumnezeu - Iubire. lui, mai nti trebuie
preceptele legii morale pentru ca apoi ajungem pe o
de - aceea de a-L iubi pe Dumnezeu
pe aproapele nostru. Prin urmare, legea iubirii o
de ne permite anumite
imperativele nu Kant, Dumnezeu nu poate fi
acceptat ca idee ca realizare dect prin
obligativitate. Omul este mai nti obligat pe drumul cel
drept, care i se zarea Pentru Kant,
Dumnezeu este mai nti o modalitate de a corect abia
apoi EI este luat n calcul ca factor spiritualizant. Deci pentru Kant
nu att sufletul omului ct faptele lui, care trebuie se
ncadreze n sferele cum Dumnezeu este cauza
"Binelui Suveran", tot astfel individul,
temeinic legea trebuie la rndul lui, cauza unor
fapte Prin intermediul lui, omul va
aplicabilitatea conceptului de Dumnezeu se va spiritualiza.
Desigur, acel parfum germanic al
ordinii disciplinei. Kant o n
Fiind de
naturii umane de individului de a respecta legea
cu el acela care vrea cu se
ncadreze pe deplin n legea trebuie o de fier:
"Legea este pentru unei
absolut perfecte o lege a dar pentru
finite, o lege a datoriei, a constrngerii morale a
ei prin respect pentru lege din
de datoria sa."114
Prin urmare, pentru individul presupus perfect, legea
calea pentru "omul de rnd"
este cu sub imperiul Punerea omului
sub auspiciile legii morale cu o de
Kant nu prea mult despre acel Dumnezeu iubitor din Noul
Testament. el, pentru a ajunge respecte poruncile Noului
Testament, individul trebuie fie mai nti "pus la punct" de
Divinitatea din Vechiul Testament.
Kant dintre religie n
momentul n care pune problema legii morale .. EI nu
o lase sub catargul filosofiei, ci o pune ntr-o
aceea a teologiei. Kant cea mai mare
a omului ar fi aceea de considera preceptele legii m'orale ca fiind
care ii sunt aplicate pe diverse motive. ele
sunt "legi ale libere n sine, care trebuie
109
privite ca porunci ale Supreme."115
Distingem aici o asupra Kant nu mai
revine. Este vorba despre procesul de contopire a
omului cu Divinitatea. Am scris mai sus in opinia lui Kant,
sufletul nu in pe care legea o
gnditorului, sufletul este inferior prin urmare
gndirea este mai presus de gndirea este
- deci il poate asimila pe Dumnezeu -, in schimb, este
este pasiunii. Or, Dumnezeu pentru
om echilibrului a corectitudinii sale.
deci de ce Kant pune mai presus de suflet. ideea
de contopire a individului cu legea a
.. Se poate din citatul de mai sus o teorie
comentarii in istoria gndirii Kant
Dumnezeu anumite legi, anumite care
omul trebuie ghideze Pentru omul nu vrea le
accepte, Elle impune prin porunci. n timpul perioadei de asimilare
a legilor, pentru a nu exista vreo eroare de din partea
individului, Dumnezeu i induce acestuia preceptele
n de lor. Individul comite fapte demne
de crede totul se intelectului sufletului
caritabil. Nici o nu se lui au fost
determinate de legile divine care i-au fost induse chiar de
Dumnezeu. n marea-I generozitate, Dumnezeu l pe individ
legile care sunt ale lui, nu nici
o a lor cu "exteriorul". De ce face Divinitatea acest gest?
Pentru tot ce de procesul de aprofundare a conceptului de
Dumnezeu se constituie ntr-o pedagogie de o
de EI.
Avem de-a face cu complet diferite. n primul
rnd, Kant despre porunca ca mijloc de a perpetua
dragostea lui Dumnezeu pentru oameni. n al doilea rnd, Kant
termenii de imperativ categoric lege care nu
sunt altceva dect traducerea poruncilor n plan metafizic. EI
o serie de motive exclusiv care I
pot mobiliza pe om n lui Dumnezeu. Aceste motive -cauze
terestre - trec prin filtrul pentru ca apoi ia calea
religiei.
"Frica a fost prima care a dat zeilor, dar abia
prin intermediul principiilor ei morale, a putut da
conceptului de Dumnezeu."116
Prin urmare, Kant, ntreg mecanismul privind legea
mai sus nu este dect un produs al umane
nici o cu Dumnezeu. Este ca cum prin legea
- ca produs al - omul ajunge poruncile
divine deci n Dumnezeu. Nimic mai fals.
Credem att conceptul perceperii lui Dumnezeu, ct cel al
in genere sunt traducerile din religie ale ideilor de iubire
a lui Dumnezeu respectarea poruncilor Lui. Chiar Kant

"Nimic nu mai mult pe Dumnezeu dect ceea ce
este mai de pe lume, respectul pentru porunca Lui, observarea
datoriei sfinte pe care ne-o impune legea Lui."117
Trebuie admitem pe parcursul "Criticii
practice", Kant a se prin tenebrele metafizicii. A
devenit confuz, ncurcnd planul metafizic cu cel teologic.
Conceptele sale, la inceput expuse ntr-o ordine au nimerit
mai trziu ntr-un discurs cu aspect abisal n care gndirea
religia, porunca legea au nceput schimbe ntre
ele. Constant la n sa, Kant n
maximelor de a fi fericit:
n care omul poate fixa, conform legii
morale, un scop final este fericirea."118
EI nu concepe fericirea dect ca pe un "mare bine fizic",
dar acesta este valabil numai este n cadrele
-Prin urmare, se fericirea nu poate
exista dect sub forma - n plan metafizic - legii morale
a imperativelor sale. Numai ea I face pe om "demn de a fi fericit"
111
n plan spiritual. Altminteri, totul se reduce la o bucurie
.
Oricare ar fi acestor postulate kantiene, fie sunt
sau nu n confuzie, ele au acea
despre care pomeneam mai sus. Ele simplitatea
smerenia - la exterior - intelectuale - la
interior -, pentru aplicarea poruncilor respectiv, a
legii morale.
"Simplitatea stilul naturii sublime, precum
pe cel al care este 6 a doua
Prin urmare, tot ceea ce imperativ, fie el luat n
sens metafizic, fie se despre el n sens teologic, nu
poate fi pomenit dect n cadrele deci o
a lui "Dumnezeu: simplitatea n ceea
ce comportamentul I poate duce pe individ
contopirea lui cu Divinitatea sau, cum scrie Kant:
"Cerul nstelat deasupra mea legea n mine:"120
Pomeneam la nceput despre atei gnditori care au apucat
pe o cale de egoismul individual au o
cum anticii au o pseudodivinitate.
Pentru Schopenhauer, lumea nu nu
dect atta timp ct n cadrele noastre logice.
Dar el nu numai tot ceea ce n afara lumii sensibile,
orice concept ce merita locul ntr-o lume
celei sensibile. Fiind ateu, Schopenhauer nu a
nevoia capul cu dovedirea lui Dumnezeu.
Dintr-un egoism un pragmatism exacerbat, filosoful nu
filosofia sub forma conceptelor. el
reduce totul la capacitatea omului de a gndi ntr-un fel sau altul.
Prin urmare, pentru Kant Dumnezeu era cauza tuturor
lucrurilor, la Schopenhauer totul este creat de om. Omul, ca
ca individ, este cel care totul n Univers. Individul nu are
nici o datorie, nu de pe urma nici unui imperativ. EI
ceva doar este capabil. Deci numai l
pot maturiza pe om in sensul devenirii sale spirituale. Desigur,
spiritual aici nu are nici o cu Dumnezeu;
spiritualizarea individului de acestuia de a Cu
ct vrea afle mai mult, cu att el are o mai mare. cum
in opinia lui lumea nu este dect replica acesteia -
reprezentarea, individului se va limita la nivelul
empiric propus chiar de Schopenhauer.
Pentru am pornit de la ideea de lege ca
translatare - mutare - a teologiei in ar fi interesant
lui Schopenhauer:
"Pentru Schopenhauer, moralitatea nu este o de
datorie sau de a trebui; ea nu poate fi nici n
Moralitatea n a vedea lumea corect."121
Prin urmare, omul nu trebuie nici nici
asculte de cine ce imperative. Fiecare individ
moral, n de gradul de
Deci un 011) comite o din motive de "moralitate",
el, in lui Schopenhauer, nu poate fi acuzat, a fost
capabil corect ceva pe care un altul l-ar fi perceput ca fiind
Extrapolnd, putem spune in genere, comis
sub umbrela devine o
ncheiem cu constatarea valoarea conceptului de
Dumnezeu se in mod dramatic de la un filosof la altul
de la o la alta.
CAPITOLUL III
BLAGA MARELE ANONIM
"-
I
n filosofie au existat intotdeauna nu numai de
idei, dar de atitudine. Un anume gnditor cu o
personalitate foarte este intotdeauna capabil creeze
un sistem filosofic in care se Atitudinea unei
intregi se poate de asemenea oglindi in paginile unui singur autor.
Spre exemplu, Kant: el nu face altceva dect o serie de
convingeri care o personalitate. n cazul sistemului
in Dumnezeu se aproape exclusiv prin faptele
individului. O opinie, am putea spune, cu avnd
n vedere numai a
munca este lui Dumnezeu. Deci
activitatea omului, practica, mai mult dect
Prin urmare, ajungem la explicarea dezvoltarea
problemei ridicate de Kant: perceperea lui Dumnezeu. Omenirea a
conceptul lui Dumnezeu intr-un mod aproape geografic.
Astfel, putem vorbi despre - la nivel conceptual - a trei
de Divinitate, in de trei zone geografice: un
Dumnezeu al Occidentului, unul al Orientului unul al popoarelor
balcanice. pentru o mai nu
este ntre cei trei Dumnezei, ci intre modurile de percepere
asimilare a lor de om. De la nceputul timpurilor in
ziua de azi, Divinitatea a Omul a descoperit
anumite materiale a pierdut mult din spiritualizarea de la
inceput. Astfel el L-a simplificat pe Dumnezeu cum editurile
scot periodic prelucrate "ad usum delphini". Vom ncerca
ulterior cele trei
Dumnezeul Occidentului se constituie ntr-un concept
inferior empiriei. Prin urmare, perceperea lui Dumnezeu se petrece
doar "Ia nivelul asfaltului". Conceptul a o mare extindere
mai ales pe Statelor Unite a insulelor din jur. Credem
americanii nu vor fi in stare
valoare a lui Dumnezeu. dintre Occident Dumnezeu este
una de superioritate a primei de aceasta
Occidentul a preluat conceptul de Dumnezeu l-a
subordonat propriilor interese. Din partea omului nu dect
un respect pentru Divinitate numai atunci cnd
i sunt ndeplinite. Se poate spune este vorba despre o
percepere destul de a unui concept "rulat" de-a lungul
istoriei. n acest prim caz este vorba despre o prin
subordonare.
Tot n Occident, n Europa s-a dezvoltat o
cu mult mai de vrsta dect cea
Avem de-a face cu mult comentata teorie a
respectului de Dumnezeu manifestat numai prin
profund. morale. Din de a prezenta ct mai bine att
cu legile ei, ct omului
datoriile lui, filosoful a exagerat n mod pozitiv respectiv, negativ;
tot discursul referitor la Dumnezeu la legea
Divinitatea exagerat de Este ca cum Kant ar fi
care sunt limitele lui Dumnezeu unde poate
merge omul cu De asemenea, omul este de la
valoarea sa exclusiv la cea de rob al care
trebuie biciuit nencetat de imperativele pentru a se
indrepta. n acest caz, este vorba despre' o prin
exagerare.
Conceptul de Dumnezeu, n Orientului,
de o mult mai cel al
Occidentului era orientat spre deci nu putea fi cu
115
sufletul, ci doar gndit n stil matematic, n Orient, maturitatea
umane permite dezvoltarea conceptului n sine. Vom
ncerca referindu-ne mai ales la India. Un prim
aspect pe care am vrea subliniem este cel al respectului
reciproc existent de la bun nceput ntre om Divinitate.
vreme se pe respect numai din partea omului, iar
din partea numai pe nu se poate vorbi
despre o apropiere. Atta timp ct respectul de la om spre
Dumnezeu Acesta l ntoarce n varianta iubirii Sale pentru
oameni, deja am intret ntr-o lume.
Hindusul pentru valoarea
cugetnd. Nu el la Buddha sau la Krishna.
Pentru el, au valoarea pe care o are Dumnezeu pentru
Prin urmare, prin el aduce ofranda pe care
protestantul o aducea prin Hindusul cu totul altfel
dintre el Cer. Dumnezeu se la el, atunci
omul trebuie mediteze la conceptul de Dumnezeu. Astfel, el
propriile interese n favoarea
Reciprocitatea n hindus - Divinitate duce la rapida
spiritualizare a individului la dezvoltarea unei culturi superioare
celei occidentale. Vorbim aici despre apropiere prin cugetare.
Dumnezeul Balcanilor este unul al Despre EI
vom vorbi mai pe. larg n cele ce Spuneam
occidentalul L-a subordonat pe Dumnezeu propriilor interese,
crend astfel o extrem de Europeanul a dat
unui cult al muncii ca Hindusul s-a format ca individ
meditativ, considernd acesta este nivelul ultim al perceperii
Divinului.
Balcanicul dumnezeirea prin Prin
urmare, el nu numai nu pragmatic, dar nici
meditativ - n sens de concentrat - nu este. Individul balcanic
relaxat tot ce se n jurul ca pe o de-
a gata o Divinului. EI nici nu nici nu
Divinitatea n plan Balcanicul mai nti iar
din dragostea lui pentru Dumnezeu se
respectul pentru implicit, pentru semeni. la
balcanic nu am ntlnit n nici o de
a Americanul Divinul, europeanul
occidental este "pus la punct" de un Dumnezeu iar
hindusul considernd aceasta este culmea

Prin balcanicul opera
Nu spunem actul este sinonim cu cel al
ci doar ntre ele o
aceasta, profundei deschideri pe care
individul balcanic o o dezvolte. Prin
urmare, vorbim nu despre un individ ce resemnarea
ci despre unul care prin resemnare tinde
la 'Putem spune despre acest tip de
este o apropiere prin contempla re.
Lucian Blaga a creat un astfel de Dumnezeu filosofic, mult
mai apropiat de varianta dect de cea a
legii morale. ncercnd un al tuturor
n general al umane n special , Blaga
un ntreg labirint de logice care converg
unei Supreme cu puteri nelimitate. Blaga nu
concepe dect ideea mplinirii omului prin Aceasta din
anumite mistere sub de ce nu pot fi
revelate omului. Limitarea ca proces pe care
individul este despre care
vorbeam la nceputul acestei Prin urmare, este nevoie de un
ajutor "din exterior", care echilibreze cadrele n
raport individului:
"Nelimitatul este in echilibru compensator cu
cenzuratul, adecvatul este n echilibru compensator cu
limitatul. "122
Deci nici o nu este fie i
se aplice o Cel care, n opinia gnditorului,
117
sub control ntreaga este Marele Anonim. Sub
aspect metafizic, Marele Anonim este un Dumnezeu filosofic, o
traducere a n termeni in plan el este
valabil pentru orice religie numai atta vreme ct ea
doar n cadrele Marele Anonim este
"activ", deci numai cnd individul se sub apropierii
prin contemplare.
"Din motive care de domeniul echilibrului
Marele Anonim se pe el toate misterele derivate din el de
individuale, crend ntre aceasta misterele
o de factori izolatori."123
Prin urmare, deducem nu dect mistere derivate
din Marele Anonim, deci care anumite
necunoscute este opera Marelui Anonim. Sau invers - Marele
Anonim este autorul in de individului,
el o o mai mult sau mai pentru a
pierde din pe care Marele Anonim o pune n
individului se cenzura
tocmai pentru att de ct misterele se
din planul metafizic n cel empiric. teorie care pare
destul de este de fapt translatarea n plan
metafizic a Dumnezeului biblic a acestuia. Ce sunt de
fapt misterele? Date despre pe care noi nu avem voie le
Deci Blaga, ca Kant, - desigur, ntr-o
cheie -, lui Dumnezeu n planul conceptual metafizic.
"Posibilitatea unei individuale absolut obiective
ar condamna spiritul creator la staza
Prin urmare, motivul pentru care omul trecerea sa
prin este vreme individul tinde
totul, el pierde sale pasul este
n Omul se pe acest pentru a
Numai acesta nu i se Individul este
nevoit accepte ca pe o cu hiatusuri
provocate de cenzura Referitor la
ne amintim ce spunea Kant: el considera ca
fiind canalul cel mai sigur de percepere a nici o
cu Aceasta, fiind este
care ne este poate genera
numai fapte demne de cinste. Blaga nu de
el spune aceste
nu au nici o oricare ar fi caracteristica a
umane, aceasta ar fi de cea a Marelui Anonim.
"Din faptul omul este nu se poate deduce
Marele Anonim este ca subiect cognitiv de asemenea Din
din acest fapt se poate deduce un singur lucru: Marele
Anonim ca subiect cognitiv este cu totul altceva dect
Marele Anonim ar fi atunci ar fi interzis omului de a
fi astfel. "125
Prin urmare, cadrele n care se individul sunt cu totul
deosebite de cele pe care le Marele Anonim. O
ntre om Marele Anonim ar crea, la nivel conceptual,
un haos total, apropierea ar fi mult prea mare pentru ca
individul s-o suporte ulterioare. Pentru ca astfel de
accidente fie evitate, Marele Anonim se n
unul de de omul ar ncerca
nu mai fie ar linia de dintre el
misterelor ar intra pe un teren periculos pe care "I-a
testat" doar nger al Luminii.
"Din faptul omul este subiect se poate deduce un
singur lucru cu privire la natura Marelui Anonim anume
aceasta transcende categoric cuprinderii prin
"126
cu lui Kant mai sus
Avem deci natura de limitele
.. Avem pe de parte
entitatea Marelui Anonim, care se a fi
o de ntrebarea este: cum
poate individul nzestrat cu de pe
119
Marele Anonim chiar pentru o la natura sa

Credem in plan teologic, vom
putea un noastre. Trebuie
teoria lui Blaga are o ce trebuie
EI Marelui Anonim este pentru
natura a umane. Dar se tot din
Marele Anonim, prin urmare ea este parte a
omul accede la ea, chiar de Marele Anonim,
acea linie dintre cele lumi. Cineva ar putea spune cenzura
datele problemei. Nici
pe care tot Marele Anonim o propune nu este de mare ajutor
omului, tot ce vine n plan metafizic de la Marele Anonim
trebuie doar acceptat, nu cunoscut. Tot aici Blaga spune prin
cenzura misterelor o
care, prin caracteristicile ei, i omului iluzia

n plan teologic, lucrurile stau cu totul altfel. Individul care,
fiind nzestrat cu "de se
asimilarea conceptului de Dumnezeu a Sale nu
ocolind "linia nici nu devine complexat de natura
sa Perceperea cte lui
din om, spiritualizndu-1. Prin urmare, cu ct un om crede n
Dumnezeu cu mai ardoare mai cu att el
va elimina din lestul se va n plan spiritual. Aici
se deosebirea dintre cele planuri: cel metafizic cel
teologic. n plan metafizic trebuie te cu
de prea multe drepturi la
n plan teologic, tocmai asimilarea duc la o mai
apropiere a omului de Dumnezeu. n plan metafizic
individul la nebunie, n
planul teologic al problemei un om puternic spiritualizat este
sanctificat. Aceasta de fapt victoria asupra
materiei, a lui Dumnezeu asupra Ceea ce nu
omul este faptul lupta se duce sub auspiciile Iubirii numai
aceasta o ncredere l pot elibera pe om de greutatea
Prin urmare, un la o ntrebare
rezolvare sub catarg filosofic. Ceea ce ni se pare de este
natura a Marelui Anonim.
"Marele Anonim, supunnd unei
cenzuri, n timp seama de ideea de
Grija aceasta aproape a Marelui Anonim pentru
cadrele logice chiar ale planului metafizic.
Atta vreme ct Marele Anonim de curiozitatea
cine va avea acces la ea? Cui i este ea
este un compromis de
ntre Marelui Anonim de a misterele de
pozitiv de a se crea individului un
aparat cognitiv care merite acest nume. "128
Marele Anonim este specializat n transform.area att
de a ne punem ntrebarea de ce nu
natura misterelor?! a dea omului o preocupare,
o pentru intelect, de ce nu-i pseudomistere pe
care individul le dezlege precum cuvintele
Credem Marele Anonim de la un anumit moment
dat de o incapacitate A creat a dat
misterelor, a pus bariere transcendente de aici
ncepe din Nu este vina
filosofului, meritul tocmai n curajul de a elabora
un astfel de sistem. Spuneam mai devreme metafizica
multe date intuitive, dar nu se la timp, va
n propria exemplul grecilor
al principiului numeric, constatnd acest blocaj este realizabil
numai n anumite
Discursul despre lui Dumnezeu abordat n plan
metafizic trebuie un parcurs teoretic aflat n planul
teologic. gnditorul se purtat de
cu teologicul, ntregul sistem se
121
filosoful prea mult in partea
ignornd-o pe cea demonstratia se
intr-un tratat de Prin urmare, legea echilibrului o
constituie tocmai pendularea dintr-un plan in altul.
Cititorul nu trebuie n-oi am contesta cumva
filosofia sau Chiar suntem
la vrsta la care ne cu ni se
cu "tu", mai mult dect necesar anumite
care Acest lucru nu
nici pe departe am dori
Blaga ajunge cu ntr-un punct culminant; el
Marele Anonim, din de a perpetua
anumite le in simple verigi care
un singur
"Marele Anonim in domeniul
creatural astfel nct valori pozitive in planul complex al
deci valori ideale care in cmpul devin
factori pozitivi numai prin anume degradare."129
de aici omul nu poate crea dect cu ajutorul
unor impure despre Prin urmare, nici
nu poate fi se pe date eronate. Marele
Anonim nu ar proceda intr-o asemenea individului i s-ar
lua dreptul de a mai imita s-ar transforma intr-un mic
Demiurg. in fiecare dintre noi cte un Manole care
devine victima unui Mare Anonim. fiind ea
presupune un nou inceput. in fiecare doar un mic
restul fiind eroarea de degradarea anumitor
Prin urmare, de azi a omului este
indreptarea de ieri. Dar n spatele erorii umane se de
fapt "comanda" de Marele Anonim.
"Unde sunt n joc echilibrul mai ales sporul reformele
Marele Anonim nu seama de imperativul
Este vorba aici despre o a Marelui Anonim,
n ordine are
precede morala."13o
are o de gratuitate, nu
se admite nici n plan metafizic ignorarea n
pofida statutului de demiurg. Ar fi interesant procesul
sub aspect teologic pentru a vedea
metafizica Divinitatea ntr-o entitate
a sub semnul
morale, teologia altfel lucrurile. Credem din acest punct
de vedere Dumnezeu mai nti a creat un cod moral abia ulterior
a creat lumea. Prin urmare, tot ceea ce
primordiale are ca morala. nu poate
precede morala pentru aceasta ar nsemna pe
Dumnezeu. Deducem deci Dumnezeu este totuna cu morala, iar
actul este doar materializarea naturii morale a
un aspect fundamental: Dumnezeu nu de dragul
absolut. EI l
prin spiritualizarea individului. .
cu oarecare regret din nou metafizica a
pierdut n teologiei acest lucru se nu pentru nu
am fi noi ci pentru simplul fapt
este cea a cum n calculul matematic rezultatul lui
are la' anterioare, tot astfel metafizica ar
trebui suma a filosofia teologia.
Vom trata pe larg acest proces de devenire pe care l-am
propus n rndurile de mai sus.
Metodologia metafizice .
A TREIA
METAFIZICA
CAPITOLUL I
DESPRE
pe care o n
pagini se va referi la o
n filosofia
Am n capitolele precedente cum, orict de maleabil
ar fi gnditorul, el nu poate la vechile metode de
a conceptului de Dumnezeu. Acesta este ncadrat n
unde unuia sau mai multor sisteme;
conceptul este privit din punct de vedere teologic, dar cu mai
Am remarcat, de asemenea,
chiar de marii filosofi, mari erori conceptuale
situate chiar la bariera dintre metafizic religie.
Este foarte interesant ge analizat imboldul care l-a
pe individ de-a lungul timpului de marca ntr-un fel
anume trecerea prin lume prin elaborarea unui sistem. Este de
asemenea ispititor de modul n care omul supraestimat
resursele intelectuale la limita
a reprezentat de la nceputul timpului prima
mare a individului. Urmnd un cod genetic bine
n natura individul a cercetat barierele
refuznd se limiteze la ceea ce natura i oferea sub
forma cognitive. Marea a omului a fost
totul, beneficieze de un fel de har al totale.
Giovanni Papini a o mare cnd dat seama
atta vreme ct se dominat de a nu
avea cum mare lucru, pentru se pierdea n Cu
mult naintea lui Papini, Ecclesiastul scria: "Toate acestea le-am
ncercat prin am zis: Vreau fiu dar
a departe de mine."131
Deci cu ct mai mult, cu att ne
de Individul are o n el.
Spunem acest lucru pentru el este ntotdeauna tentat
abordeze numai n sens abstract. ca proces
cognitiv, nu este cu Divinitatea, devine 6 materie
Apreciam n capitolele precedente Dumnezeu
este generatorul prin urmare, omul care are acces la
ea este obligat de norma pe
Creator. Scriam mai sus Divinitatea este echilibrului n
Univers. Ceea ce poate deranja mai ales echilibrul gnoseologic
este a omului de a parveni la nivel intelectual;
mai precis, de a acumula ct mai vreo
de a o pune n aplicare.
"Pentru a parveni nu se cere dect de a
parveni. se cere fii de o pasiune
pentru ceea ce este exterior,
Atta vreme ct individul nu este dominat de
aceasta este apl'oape dar din momentul n
care ia locul modestiei, pierde din
devenind simplu abur
"Unde este este
cel ce
125
nu trebuie ca un ndemn la
prostie ca ci la n asimilarea Se pare
omul cu ct "prinde gustul" teoretice, cu att crede
aceasta -filosofia - ii poate oferi la ce i
mintea. Iluzia n spatele unor postulate
cu caracter exclusiv filosofic este marea care l poate
pe individ de Dumnezeu.
mai pe larg procesul de instalare
a totale. Spuneam foarte oameni cu
de carte" au impresia totul. De exemplu, se spune
despre un muzician tot ce a fost compus acum".
Oare?! Credem nu o mai de
oamenilor dect pe care ne-o dorim mai la
vale.
La nivel ideatic sau ne putem imagina naintea
este cuprinsul, acesta este precedat de nceput, iar
naintea lui este a subiectului pe care l dorim discutat.
ideea n modelul de
gnditori au luat fie ca pe un ntreg,
dar mai ales n egale. De la Kant la Blaga,
a fost pe superioare sau inferioare,
uneori dar acolo, pentru "suna bine".
Pentru a explica mai bine imposibilitatea
totale, vom un joc aparent
ne trei case n care locuiesc trei familii.
Despre prima totul, n plan concret, ne n timpul liber,
vorbim la telefon, pe scurt,
Despre a doua familie pretindem totul. n naivitatea
credem ni i-am prieteni. De fapt, n acea se
petrec lucruri noi ei nu ni le moare, dar noi nu
copilul face pojar, iar ne spun abia ce se
Apar care ne uneori - pentru
suntem prea - ne nu cumva ne-a
ceva din despre acel cuplu.
Ultima familie este c'ea mai Nu-i
membrii, nu i-am nici de la nu am
n dar credem acolo
cineva. Mai n ideea n acea se
o familie despre care noi am aflat totul n contextul dat.
poveste cu are menirea de a
lansa cteva rezonabile cu privire la definirea
comprehensiunii.
Prin urmare, pe drumul dintre concret teoretic
a trei tipuri de cu in lumea
in opinia este de trei feluri:
- de noi prin tehnici de asimilare;
- cuprinde despre care se crede au fost
asimilate la nivel (cazul muzicianului care totul
despre - este dar
.
Vom dezvolta mai pe larg comparnd cele trei tipuri de
cu exemplele deja oferite.
Primul gen am spus este in acest
caz sunt incluse zilnice, care vin in din
care noi nu dect partea cea mai De altminteri,
nu ne pune la cine ce idei abstracte. Ea are mai mult
un caracter pur informativ. Discutnd n planul concret, trimitem
cititorul la exemplul cu familia in fapt, se poate afirma
tipul acesta de nu are trecut, ea numai la
prezentul continuu, iar viitorul este foarte apropiat efemer.
AI doilea gen de este cea Am
denumit-o astfel pentru noi ne credem profund
totul despre anumite lucruri. Nu este vorba aici despre o iluzie
ce se din a omului de a afla totul.
Exemplul cu n materie de poate fi plictisitor,
dar este elocvent. Individul trei nume de compozitori cu
operele lor cu tot este n mod reflex catalogat ca fiind
perfect. Cele mai audiate emisiuni de televiziune sunt cele n care
127
omul este invitat De cte ori nu
s-a ntmplat ca unul dintre numai pentru
"picase" pe subiect n timp ce un altul, poate cu mult mai merituos,
a pierdut, astfel de a ntreaga
Nu att competitorii sunt subiectul discursului
nostru, ct atitudinea pe care o realizatorii cnd
emisiunea; ei nu numai se cu de dar
"trgui" este public la nivel
intelectual, nu punctul terminus n nu fac
dect ncurajeze de a parveni gnoseologic.
Revenind, imaginare exemplul cu
familia despre care brusc nu mai nimic. n plan verbal,
se n de genul: "i-o fi "or fi
plecat pe undeva", "poate dus copiii la Totul se
pe presupuneri pe care le destul de repede ca
fiind gnoseologice.
AI treilea tip este cel al ideale.
este pentru a se pe propria-i Nimeni nu a
umblat n acest seif, dar credem am luat ceva din el.
este tocmai copia ideii platoniciene despre
care vorbeam la nceputul acestui capitol. Este ei n
planul abstract uman. Acest tip de este de
dar cum spuneam, spunem am dobndit ceva. Din acest
punct de vedere este imaginare. n acest
caz, putem exemplifica prin puerile privitoare la
Divinitate, impresia suntem
cnd de fapt nu am spus nimic. nu
poate fi dect nu poate fi nicidecum, pentru
duce la tautologii de genul "am tot". spui numai
att, ai deja n mrejele ideale. Un att de
categoric spus devine mai pentru nu ai cum
acumulezi tot. Precizarea la ce materie ai tot este
obligatorie, nici ea nu dreptul unei atitudini categorice.
Prin urmare, omul nu dect n plan concret, imediat,
palpabil n limitele bunului
devenirea. se numai n primul plan al
Ultimele una pe -
viitor - plutind printre noi ca o
ispititoare. Pentru este ea ntr-un
timp divin, ndumnezeitor. O putem numi spiritul
prin raportarea a ceva la
idee din lumea ideilor. Acest din tip de comprehensiune ni se
pare a fi un dar pe care omul nu are voie dect
trebuie acolo
unde nisipul clepsidric nu se mai petrece prin istorie anii.
Trebuie respire anistoria pe care am gustat-o noi
cndva.
Credem in final de capitol, a venit momentul definim
sintagma de Spuneam la nceput gndirea
n plan teologic filosofic poate provoca grave erori de
Pe parcursul acestei ultime ca o continuare a
primelor vom definitiva conceptul nostru de gndire
Aceasta o mpletire a celor ramuri, o a
celor universalii ntru slujirea n a lui
Dumnezeu.
CAPITOLUL II
DOGMA
L
a nceputul acestei am cum intimul a fost
transformat n public cum tot ceea ce de cadrele
era transportat comentat n public. Subiectele cu
nu numai nu erau privite cu mai mult respect, ci
sufereau distorsiuni din partea unei anumite
Deducem deci nu numai visele, ci n
general tot ceea ce de o lume a fost supus
comentariilor dar ele au fost ncartiruite n cadre noi,

Am n capitolele precedente cum tot ceea ce
peste este transferat n zona
misterului pentru ca omului i fie posibil accesul ea.
anumite pe revelate au fost acumulate de individ
reinterpretate pentru a putea fi retransmise cu mai
Ceea ce nu a putut fi decriptat a fost n perimetrul
secretului mai social dect religios. Omul nu a ncercat
totale plauzibile pentru anumite
din lui. Ceea ce putea "traduce" l comunica n timp
ce intraductibilul sub semnul unui mister care l apropia
cu mult mai mult pe om de Dumnezeu. Apropierea de Creator
nsemna intimitate, or, de ceva fugea comunitatea.
Din punct de vedere strict teologic, n Dumnezeu a
nsemnat dintotdeauna a
cristologice. elementului abstract n pildele Mntuitorului
a inhibat individul erei cu acest gen de
nu au ncercat altceva dect detalieze
ntr-un limbaj ct mai accesibil ceea ce oamenilor li se de
aceste etalate, au religia
ca pe un dar colectiv n timp personal. Sub acest din
aspect s-a dezvoltat religia cu mai n
plan colectiv, intimul era eliminat prin mersul la religia
se concentra exclusiv asupra sufletului
avea un caracter pogortor, venea de la Dumnezeu
practicat n era fie
orator, omul cere sub de
n istoria ului au fost momentele care au
dominat: ntr-o pe primul plan s-a situat religia
Acesta a fost un moment scurt repede cenzurat. A
doua a fost cea a religiei colective, care
este mai dect n secolele trecute.
Dezvoltarea religiei personale n cadrul unei
restrnse putea duce deseori la crize de Prin
urmare, trebuia ca liderii cei mai de fie
fenomenul - lucru imposibil -, fie discrediteze sau, aceasta a
fost de majoritatea
boicoteze prin acceptare. Ce nsemna acest lucru? un om
spunea nu merge la pentru se simte mult mai bine
ntr-un cadru mai restrns, i se cu o de genul:
"Bine, dar ceva nu se face".
Cum a fost religia Prin crearea unei
legi care anuleze libertatea de intimul
spiritual. Unui lider de comunitate i era destul de greu accepte
Dumnezeu n afara Bisericii. Opera cea
mai a individului orgolios a fost aceea de a reduce
de a nchide Divinitatea ntre zidurile bisericii. Omul care era
orientat mai mult religia foarte bine
Dumnezeu limite sau temporale.
Dogma a fost cea care a zdruncinat teribil nu numai religia
131
dar practicarea acesteia. "n dogma
incadrarea legii divine a doctrinei n marginile
unei legi cu caracter rigid inchistat. n general, legea
nu este una simplu de de respectat. n de
a o respecta cu omul a adaptat-o sale. Nu
aceasta ar fi marea ct dezbinarea a materii
surori care au existat n religia filosofia.
"Aparenta se in chiar snul
intocmai ca cele dintre sau
ntre Biserica-corp mistic."134
Prin urmare, ntlnim deja termeni ce vor duce la
dezbinarea n plan conceptual a Bisericii. din momentul
dogmei, au feluri de Biserici norme
religioase: ec/ezia erezia. doi termeni, au anumite
n limbajul curent, in carte noi,
pentru a ntregi mai bine ansamblul Acest lucru
vorbim despre erezie nu ne referim la "o
dogmei cum este in Cei
doi termeni sunt ca atare re de noi pentru a ne putea
ntregi Eclezia dogma deja de
Biserica-stat. Erezia tocmai teoriile misticilor, ale celor
care pledau pentru practicarea religiei personale.
n general, tot ce a venit ca manifestare din
partea omului a fost cu de Aceasta nu
numai a iubit puterea, dar a incercat
suveranitatea la nivelul individului deci se mai
presus de Dumnezeu. Prin urmare, ea a incercat
unei prea puternice, s-o domine s-o
subjuge. Pietatea a fost dintotdeauna un mod de a fugi
de religia a incercat in fel chip impiedice
intimul spiritual la "maturitate", impunnd un aspru regim
de religie
Dogma n sine nu este un lucru este cu
cu Cum nu este cea mai
pe care o are individul, religia a fost de
crendu-se un fals sistem de valori.
de la nceput a existat o lege o
acestea toate au venit de la Dumnezeu. Credem
de foarte vreme oamenii nu mai legea De
asemenea, credem ceea ce ei a fi drept ghid n
este de fapt o lege Prin urmare, dogma nu a
dect minimalizeze conceptul de Dumnezeu
subordoneze Dogma este ceea ce n limbaj
popular se Ea este oamenilor zi
de zi, uite de Divinitatea nceputurilor. Dogma nu
numai nu este un mecanism benefic, ci ea are
caracteristicile unei legi - dreptate, egoism, cruzime -,
i se o a
"Timp ndelungat, se supravegheze
obligatorie a la liturghia n
parohiile diocezei Strassbourg, un paracliser toate
casele la ceasul liturghiei pentru a fi sigur nu nimeni

Avem deci o subordonare a conceptului de Dumnezeu nu
numai la nivelul intelectului, dar la cel al Individul se
supune de crcnire ordinelor care vin de la preot.
cum falsul sistem de valori nu numai dar n timp
produce efectele scontate. de o lege
mult prea oamenii a,u adaptat-o lor de a o
respecta. lege a luat numele de mai nti a
divinul n cadre care l-a subordonat.
Omul, ca produs al dogmaticii, nu mai de Dumnezeu, ci de
cel care i-a luat locul, respectiv, liderul sau preotul
paroh.
Dogma ca mod de a tral)sformat aspectul exclusiv
ascetic al n Aceasta
reorientarea legea ncartiruirea n
ea. Ca fim mai bine, ascetica este mo.t'iahismul
133
ascendent - merge numai Dumnezeu -, n timp ce
ascetica este monahismul accidental - care
mergea Dumnezeu este de la cursul ei firesc.
"Pentru teologi, dogma este de (unanim
de sinoadele ecumenice pe temei de
care face parte din doctrina Bisericii, fie
sau nu
Prin urmare, dogmei i se un fals aspect divin, tocmai
pentru a fi n Dogma nu numai este
partea a doctrinei Bisericii, dar ea este temelia
doctrinei Bisericii ecleziale este ca atare. n
plan Bisericii ecleziale i corespunde dogma, iar Bisericii
eretice, definite de noi mai sus, i corespunde Altfel spus,
cel care o religie nu numai nu va accepta
lansate de dar el va fi invadat de cu
caracter ndumnezeitor. cum dogma
pentru Biserica tot astfel iluminarea
pentru Biserica Raportnd toate acestea definite
de noi mai sus ar nsemna ascetica ar fi de
momente revelatorii, n timp ce ascetica
activitatea o Interesant este
faptul orice dogmatic tinde anihileze o

este mpotriva unei
Ea are nevoie de o a naturii
obiectului pentru a putea afirma contrariul a ceea ce
judecata despre acest obiect."137
Vedem cum, n genere, negativ un
intelect dogmatic. Orice om care contrazice pe oricine orice idee
numai pentru impune propria teorie este caracterizat ca fiind
imposibil de suportat. n plan teologic, lucrurile stau altfel, pentru
este destul de greu schimbi anumite o
prea de timp. Teologii dogmatici au profitat de
oamenilor pentru a-i manipula n sens negativ pentru a le impune
dogma ca lege
"Scepticul este sever care pe gnditorul
dogmatic sofisticat spre o a intelectului a
.
Prin urmare, putem vorbi despre un mod de a judeca ce
gndirea Acesta este sceptic.
Numai un individ poate schimba ceva n mintea
a dogmaticului. Noi nu mergem cu
acolo unde ajunge Kant, n sensul nu credem scepticul poate
schimba ceva, dar de stopat procesul de dogmatizare cu
poate.
Singurul care poate nlocui n ntregime dogma din mintea
unui om este pozitiv. Acesta o
minimalizare a legii dogmatice n paralel cu impunerea celei divine.
Impunerea nu se face n sensul descris de Kant, ci este
de Aceasta este singura modalitate prin dogma
poate fi care poate ndrepta privirile unui om spre Ceruri.
Avem deci la nivel intelectual trei cu trei caracteristici
deosebite: negativ (maximal), sceptic (cu efect de stopare)
pozitiv (minimal). Judecnd prin prisma filosofiei cu
teologia, deci n plan teosofic, lucrurile stau cu totul altfel.
"Pentru teologi, cum sunt de a
unui presupus absolut, dogma nu poate fie dect tot
o cu fixe."139
Prin urmare, nu numai dogma nu un adversar,
dar ea se impune ca singur mijloc de a Divinitatea
Spuneam la nceput dogma cu prinde
bine, cum o perdea aspectul unei camere. Dar
cum individul se poate lipsi 'de perdea, importante sunt
ferestrele, tot astfel credinciosul trebuie se oricnd de
lui fiindu-i n Dumnezeu.
Ajungem deci ntr-un punct nevralgic al acestui capitol, pentru
ne vedem facem o ntre gnditorul
dogmatic cel revelator.
135
Credinciosul care o religie se
n plan cognitiv de cel care auspiciile bisericii
ecleziale. Primul singur pe Dumnezeu,
nici un intermediar care ncerce falsifice "imaginea"
De asemenea, prin Dumnezeu el ajunge ia contact cu
ce planul real al Divinului. Prin urmare,
el nu numai se de tuturor care TI
privesc pe Dumnezeu implicit dar de de
respect de Divinitate
Individul care se ncartiruit de regulile bisericii ecleziale
nu TI pe Dumnezeu dect la nivel conceptual, deci
acceptnd asimilnd el se de
un lucru planul real al Dogma fiind o
de scrieri filosofice aplicabilitate n plan real imediat, cel care
o TI pe Dumnezeu cel Viu -
"Dogmele au n timpului nu pentru au
fost sinteze, ci n plus mai erau dogme,
formule care nu ci numai
misterul metafizic ca mister."14o
Prin urmare, dogma nu nici o deschidere omului,
cum face religia Aceasta orice mister la nivelul
anumite secrete nedezlegate. Important
este religia la in sensul
ei in planul real palpabil. Dogma
Divinitatea, reducnd-o la filosofice
oglindire in real.
Putem vorbi despre de Dumnezeu: un
Dumnezeu definibil ca existent n plan activ, dar pasiv,
religiei. personale; un Dumnezeu exclusiv pasiv,
existent doar n concepte, n concret.
"n timp ce criticismul vrea un transcendent
neformulabil, dogmatismul un transcendent
nerationalizabil, neconstruibil, dar formulabil."141
Prin urmare, dogmatismul drumul cel
mai sigur
Avem de-a face aici cu o
a propriilor limite; a cere un transcendent
neconstruibil, dar formulabil tocmai
capacitatea de a-L pe Dumnezeu activ de a
ntortochea frazele pe marginea conceptului de Dumnezeu.
exclusiv nu poate dect spiritul
dornic de
"Somnul spiritual este totdeauna de nici
trezirea nu este totdeauna
deci dogma, ca este un fals,
iar ca este un anestezic att de puternic, nct
ntreg istoricul spiritual al unei Nimic nu poate fi
mai dect dogma; nici ncremenirea ateului, nici maratonul
spiritual al bigotului nu se cu staza la care duce
dogma.
"Cnd vorbim despre somnul spiritului, starea aceasta
ne-o nchipuim ca o stare n
care trezirea nu va nlocui mai mult dect un plan sau un
sector."143
Nu de unde a venit de reducere
la abstract a lui Dumnezeu de a teologiei, pe de
parte, de metafizic. din
dogma este un pericol pentru a
omenirii. Este important ne ferim de somnul spiritual ca de o
mare de natura ne gndim cei ce
suntem nu vom mai fi la fel in momentul
Credem la de capitol ar fi necesar un scurt
rezumat al celor discutate mai sus, pentru o mai
asimilare a
Am deci dintre public privat, preciznd
publicul a fost cel care a creat dogma ca mecanism de adaptare a
legii divine oamenilor. Am cum a
Biserica ca cea a religiei
137
personale). Tot n cadrul teologic explicativ am cum s-a
inversat sistemul de valori cine pe cine a subordonat.
dogmei a dus la crearea unei noi ascetice, anume ascetica
puternic de cea Legat de am
dintre monahismul ascendent cel accidental.
Tot n acest capitol am trei feluri de
toate n cu dogma, am spiritual de
care ascetul liber. Ca principal oponent al dogmei am
este cu ei n plan real.
n final, am pericolul efectiv pe care-I constituie
dogma, ca anihilare a spiritului unui individ sau al unei
Deducem din cele prezentate n acest capitol dogma ca
simplu principiu cognitiv este o "materie" pe care o
putem studia numai atunci cnd nu avem altceva mai bun de
n restul timpului, dogma trebuie ca simplu lest pe care,
l-am arunca, l-am distruge o cu istoria omenirii
n el.
CAPITOLUL III
CONCEPTUL DE LIBERTATE
"-
de la ntemeierea lumii, omenirea a ncercat se

se sub aspectul naturii umane.
Or, aceasta nu poate fi dect n cadrele
individuale. Istoria omenirii nu este dect un lung amplu simptom
al unei boli de individului - goana libertate.
Am la au existat diverse momente n
trecut, n care individul lacom a pornit n a
tot felul de comori. Au fost oameni care au vrut
dezgroape pe faraoni, au crezut vor aur in
in nici unul dintre cazuri nu intr-un
mod fericit. Unui om cu o ii este greu
nu aceasta este libertate. Nu zilnica contra-
cronometru, nu slujba bine ultimul tip l pot defini
pe individ ca fiind liber. Nici chiar cel care din dobnzi
bancare nu este liber; el este robul banului. in cteva
rnduri am prezentat pe scurt falsele ale pe
parcurs urmnd ideea ca atare.
Un lucru ne capacitatea omului de a consuma
o cantitate att de mare de energie pentru ceea ce se poate dovedi
ca fiind libertate. Este uimitoare individului de-a lungul
istoriei de a ucide, de a tortura, de a aplica diverse cruzimi
adversarului, numai pentru oferi o iluzie de libertate.
La de mileniu, nu credem omul percepe libertatea
mai presus de planul politic. privim n jurul nostru vedem
cte tertipuri se fac numai pentru ca un anume candidat nu altul
ne putem da seama acel om
ntreg conceptul de libertate sau cel ce au oamenii de
rnd din el. Comunismul a fost considerat, de cnd a ca
un regim politic periculos, sub care omul poate
exercita drepturile sale n ntregime. Ce-I mpiedica pe individ se
liber chiar sub acest regim? interminabile?
intreruperea curentului? Cozile de un kilometru la pine? ntr-
acestea se pot constitui in cauze ce-I pot frustra pe om de
libertatea sa. Pentru a putea explica mai bine intregul concept
sale, facem o
n cartea sa Jurnalul Fericirii", Nicolae Steinhardt
ce anume l-a determinat la Securitate
pentru a se preda. Nu cu vreme n
bunii prieteni din facultate, printre care se afla C. Noica. Era
o de vreo 20 de tineri cnd a fost ntrebat
de un securist plictisit i autorul a dat un
139
ambiguu a fost in pace. Discutnd cu el
dat seama nu se afla pe era el un student
prin urmare, locul lui era de colegii Acest
lucru insemna se priveze de libertate. Rationamentul care l-a
drept chiar n a fost
fie martor al insemna n lui
Dumnezeu a oamenilor, iar somnul i-ar fi fost zbuciumat. se
predea nsemna frustrarea de libertatea dar somnul i-
ar fi fost Steinhardt nici o noapte in
inchisoare -nu i-a fost de insomnie, pentru avea

Prin urmare, credem libertatea n general vine din suflet.
Un suflet nu poate emite dect un coeficient minim de
libertate. Deducem deci feluri de libertate, cum
este ea de oameni. Sub un prim aspect, acea
libertate sau care este prin Ea
mai mult de contextul social-politic, astfel din acest punct de
vedere putem spune de exemplu romnii nu au fost liberi
in 1989.
n o libertate total
de prima. Aceasta poate fi oriunde sub orice
regim politic. pe care o este in
Dumnezeu. Prin urmare, in plan social. acea permisivitate
de oameni ca logica In plan
teologic-mistic, orice credincios fervent poate trece la
ilogice, dar care lui ii pot genera o stare de mai mare libertate.
se gestul lui Steinhardt. EI nu putea doar sub
umbrela protectoare a sociale. ignornd-o in timp
pe cea Credem lui i-a drumul
libertatea indumnezeitoare, privndu-I - din fericire - de cea

Un lucru interesant "de remarcat este faptul cum
logica nu o poate cuprinde pe cea tot astfel
se cu libertatea: cea nu o poate pe cea
indumnezeitoare, in schimb, aceasta din poate produce toate
bucuriile celei dinti.
"Fericit deplin este cel pentru. care mntuirea a venit
iluminare din care crede in Divinitatea spijin exterior de
sus." 144
n libertatea posibilitatea
individului de a nici o exceptnd-o pe cea
n libertatea in
Dumnezeu nu poate fi n trei
perfect distincte, dar care un Tot Dumnezeu,
libertate iubire. Credem Dumnezeu libertatea prin
iubire. Nu vorbim despre iubirea nici despre cea
ci despre iubirea ca sentiment orientat in primul rnd
Dumnezeu apoi semenii n plan social,
atitudine poate fi foarte cu bigotismul sau cu
misionarismul sectar de cei care in cadrele

Spuneam mai devreme Dumnezeu este mai inti
cunoscut la nivelul conceptului apoi in plan real, contact cu
Aceasta presupune poruncile, prin urmare nu
numai natura vie opera ci imperativele Sale.
Pentru a nu ne afunda de in propriul
sistem, vom incerca detaliat. este
omul se prizonier pe ce se din punct
de vedere spiritual, el incepe descopere libertatea
ca animal social, individul se gustnd din
bucuriile Prima a sale este
chiar botezul, atunci el lumina care
spre el o poate folosi, la
atingerea spirituale, sau o poate ignora. Desigur, "de
ochii lumii" poate "saluta" in libertatea n
drum spre cea Credem in plan gnoseologic
noastre vor locul.
Scriam n capitolul precedent dogma este cea care
141
legea n cadrele celei
nu are loc dect sub de ncercare, pentru divinul
nu poate fi asimilat de n momentul n care un
om aflat n divine poruncile din interes,
el "cade" n nchisoarea dogmei. conformismul birocratic nu
are nici o cu Divinitatea. Comportamentul de
corespunde dogmaticului. Dogma este de moarte al
divine pentru instituie amputarea acesteia prin
canoane. desigur deosebiri care fac posibil drumul nostru
prin acest metafizic. Canonul, atta vreme ct face parte
dintr-o este element integrant al acesteia
trebuie respectat. Un alt aspect al acestei este interesant,
anume canonul dogmatic. De exemplu: un individ care a postit se
duce la preot se ce toate
el un canon a alegere este
complet aleatorie vine nu din partea vreunui sfnt, ci vine tot de
la un om are el sale. Respectarea acestui gen
de duce la nchiderea n pentru n momentul
n care individul dat de preot, el pune mai
presus legea de cea
Un alt tip de canon este cel revelator. Acesta este complet
diferit de cel dogmatic, pentru vine din sufletul individului
credincios. De exemplu, un om propune post negru
pentru a cutare pe care numai el o aceasta
este o revelatoare, pentru la ei acel om va
afla ntr-un mod sau altul gradul de spiritualizare la care a ajuns.
Prin urmare, dogma, ca generatoare de canoane,
este un mijloc de adormire a spiritului uman. Falsa libertate pe care
o propune pe care o n puseuri, n de starea
n care se slujitorii Bisericii, nu ne ncredere
tindem o atitudine cel de ea. n ceea ce
canonul revelator, n ciuda exemplelor oferite,
n continuare pentru el, face parte din procesul de
a individului.
"Mai nti legea obiectiv nemijlocit
n judecata dar libertatea, a cauzalitate este
numai prin lege, numai n faptul restrnge
toate prin urmare persoanei la
de legea ei
Prin urmare, libertatea este numai se sub
auspiciile legii morale. ce Kant prin aceasta
care sunt componentele ei. De asemenea, credem libertatea
ntr-o lege al motor este imperativul categoric nu
poate fi nici pe departe in imperativul nu
vine de la Dumnezeu, pare. EI vine din iar aceasta
este de oameni. O libertate numai la capacitatea
individului de a respecta legea este una
modul de gndire, ajungem la cu totul
alte din capitolele precedente filosofia
are un aspect cazon, n care Dumnezeu este un fel de
general aflat n unui de O lege
ca mijloc pentru a atinge libertatea o
pereche de lege - libertate, ambele
Imperativul este introdus de Kant pentru a-I pe om de
n Credem libertatea ca
ndumnezeitoare, nu mai este nici o de
domeniul ipoteticului.
"A vorbi de bine de ca despre obiecte ale
att libertatea, ct conceptele de bine
de Libertatea este nu provine din nimic.
n146
Prin urmare, .oamenilor de
libertatea dincolo de unei pedepse sau dincolo de
facerea unei fapte bune sunt simple ale
concept.
Conceptul de libertate este cu mult mai fin transcende tot
ceea ce pentru om binele raul. Am deja
Dumnezeu este libertate prin iubire. Perceperea poruncilor ca pe
imperative duce la obligativitate deci la un nceput de
143
lor ca pe chei ale unei duce la
eliberarea omului din spaimele dogmei la rapida lui spiritualizare.
Prin urmare, dincolo de bine de nu se dect cele trei
coordonate fundamentale: Dumnezeu, libertate iubire. Mai
presus de ele, ceva, cu face parte din
categoria elementelor sociale. n acest punct al capitolului
am dori facem o precizare: cititorul nu se lase indus n eroare
de tonul nostru cam aspru cu Noi nu vrem n
nici un caz un concept, omornd alte zece ca el nu
dorim un sistem de cine ce sclipiri
kantiene sau blagiene. Prin urmare, ne ai
divine nu ntru totul libertatea
Aceasta este de dogmatism deci
mai mult pentru "gustarea" ei n drumul
noastre.
Revenind, trebuie spunem toate aceste concepte,
traduse ca moduri de au creat un nou gen de individ, complet
deosebit. Libertatea a dat unui comportament interesant,
pentru ne permite modul n care este
Divinitatea.
n capitolul trecut am vorbit despre ascetica
prin aceasta "reorientarea legea
incartiruirea n ea". Este vremea cursul
conceptual al spunem n de perceperea
tipuri de indivizi: ascetul ndumnezeit
ascetul dogmatic. Primul este, cum se poate intui deja, adeptul
divine, n timp ce al doilea sociale.
La nivel teologic, cei doi se deosebesc fundamental. in
primului individ, Dumnezeu este singura
din Univers; n cazul ascetului ndumnezeit, se
diferit de la om la om, fiecare ca pe un ritual
de intimitate. Pentru ascetul indumnezeit, nu
are nevoie de nici o punte de salt Ceruri, n vreme ce ascetul
dogmatic se de ca de o
care-i poate propulsa ruga Dumnezeu.
Prin urmare, ntr-un caz avem o om -
Dumnezeu, n Dumnezeu este subordonat legilor
diriguitorilor lor. teorie prin
prisma deducem ascetul ndumnezeit se de o
mare libertate el practicnd religia abordnd un
pozitiv de Ascetul dogmatic este
ncarcerat n falsul sistem de valori impus de pentru el
regulile instituite de sunt mai presus de poruncile
divine, prin urmare nu un podium mental n
care n Dumnezeu abia locul trei, pe primele
fiind biserica regulile acesteia.
prelungire a conceptului de libertate n plan
teologic nu este doar Aceste atitudini chiar sunt
adoptate de oameni, dar totul se undeva n
sufletelor lor.
in plan cei doi se deosebesc la nivelul
comportamentului. Ascetul ndumnezeit o gndire
n general nu cadrele sociale birocratice.
Pentru el timpul este totdeauna de deci nu-i percepe
curgerea, canoanele pe care le sunt numai revelatorii,
astfel nct la care n final ajunge I
ndumnezeirea. Prin urmare, el atinge
fundamentale ale n schimb, ascetul
dogmatic se ca fiind robul unei din
anumite puncte de vedere. Pentru el timpul are o valoare aproape
n nici un caz iar canoanele pe care le n
afara posturilor, vin toate de la Acesta este un ascet
ncarcerat oriunde s-ar afla, pentru el libertatea nsemnnd a fi
miruit de preot, a se preotului etc. pe care o face
este pe Dumnezeu De aici,
transformarea lui ntr-un rob al robilor.
Culmea este ascetul ndumnezeit, dar cel dogmatic
se n liberi, fiecare libertatea
145
ntr-un cu totul alt fel. ar fi n ar
apere modul de gndire foarte bine. Un exemplu de ascet dogmatic
este cel al unui om cu dar credincios.
exclude prejudecata, dar este
doar Divinitatea a fost naintea
Altminteri, Divinitatea va fi de tot ceea ce se prin
lege n ceea ce-i pe cei doi ei
n fel chiar modurile de manifestare sunt
complet diferite. unul se duce la preot, iar se
direct lui Dumnezeu pentru ei tot
Ar mai fi un ultim aspect sub umbrela ar trebui privite
ideile nainte de final. Ne unde am putea ncadra un ateu,
ateismul ca fiind tot o de anume
convingerea nu zei. Credem ateul nu poate fi liber,
el se De asemenea, el nu poate percepe timpul
divin, n schimb are o cel drastic. Ateul
mai mult un sceptic care att entuziasmul
dogmaticului, ct pe cel al scepticului.
n plan caracterologic, ateul este egoist pentru
iubirea, ar trebui s-o concentreze asupra unui Dumnezeu - oricare
ar fi EI - se asupra propriei sufocndu-I. Abia
ce se pe sine, ateul este oricnd gata ofere dragoste
altcuiva. ateul nu poate oferi surplusul de iubire in mod egal
semen, ci numai ctorva. Deci dragostea sa este, ca
Prin urmare, libertatea, ca a
postulatului nostru, va fi n cazul ateu lui la
care o privesc. Despre ateu, dintr-un alt
punct de vedere, vom vorbi in capitolul
cum in final am ajuns de la definirea conceptului in sine
la extrapolarea lui in plan concret am mers cu analiza la
caracterizarea individului marcat de un anumit tip de libertate. Un
lucru ne la de capitol: ca o
a setei de libertate a individului creator de istorie.
Introducere in metafizica
CAPITOLUL IV

Motto: ceea ce te face demn de a fi fericit"
(1. Kant, "Critica pure")
care nu a fost la
ei valoare este aceea a
Dintotdeauna individul religios a incercat se
din punct de vedere spiritual, pe linia a corectitudinii
de Dumnezeu implicit, de semeni. Este interesant de
analizat procesul regresiv pe care l-a suferit omul in raportul cu
mai dect in epoca omul s-a
luat la ntrecere cu vrnd superioritatea
de mai mult ca n era
altminteri nu a luat attea forme
Spuneam la inceputul acestei primei o -
desigur, de - a a fost
curiozitatea. de a ce anume face vecina de
tulburarea intim spiritual sau sufletesc s-a
constituit ntr-un preludiu la tot ceea ce a urmat.
Biblia ne' cum Adam Eva au fost de
din pomul Binelui al Din clipa n care
au comis- ce urma le fie ei au fost de
totala Ce fel de puteau asimila gustnd
din fructele acelui copac, nu ntregul mister al
147
Universului al lor pe Nu avem de unde
nu facem dect pentru a deschide un drum
definirea conceptului de .
O a doua care a generat n mod automat a
fost emanciparea sociale ignorarea celei divine. ne
gndim numai cte lupte au avut loc pe motive politica-religioase.
au ucis sute de mii de oameni pentru eliberarea
Sfnt. Toate care aveau ca punct nevralgic
lupta pentru libertate au necate n snge. Prin urmare, tot
ceea ce capital este legat de ceea ce i-a dat
anume libertatea ntr-o societate
n care individul nu ar avea dect divine, n mod
cert, nu ar exista nici de bine de dar mai ales
n plan conceptual real, nu s-ar realiza.
Credem o care a vreme sub un regim
dictatorial, deci de libertatea
de o spiritualizare care o de .ispita Nu
facem aici panegiricul deceniilor trecute, dar nu putem nu
"democratizarea
n
duce la adormirea spiritului
ndumnezeit la sinelui din fiecare.
Tn plan general, cam acestea ar fi aspectele sub care ar
trebui privit Comentat prin prisma elementului teologic,
cu totul alte cu mult mai vaste mai
grave.
in capitolul trecut am pomenit cte ceva despre ateu ca
credincios. Spuneam n Creatorului pe
care ateul o nu-I poate dect frustra de libertatea
punem problema de ateu, lucrurile se

"Pentru a fi ateu cnd ai ceea ce se sensibilitate
se cere o putere de abdicare de la
orice n eternitate, de la persoana ta marele
curaj de lua toate cu certitudinea
nu vei avea nici un ajutor in lumea

Prin urmare, avem deja tipuri de indivizi: ateul
credinciosul. fiecare a comis de exemplu o
acesta poate fi altfel n de om. Ateul a ucis
considerndu-se acest lucru, chiar victima
nu i-a cu nimic. Neavnd nici o in care
cimenteze ateul este robul cel mai sigur al Spre
deosebire de el, credinciosul fapta
Prin urmare, el lui nu va
ulterioare in sa, dar poate lupta pentru ca
iertarea se mai devreme. n primul caz, ateul
comite o n mod deliberat, pentru el nu are explicarea
a n cazul al doilea, credinciosul,
de ntru mntuirii sale.
ntlnim deci atitudini diferite. n unui drum
drept, ateul va merge din n cu acesta este
comportamentul ideal. Marea pe care o ateul este
iar dragostea de sine se cu trecerea anilor
n blamare. Credinciosul nu se va singur nici
chiar atunci cnd va pedeapsa Avnd pe cineva
1 se raporteze se sufletul lui nu va
ajunge la acea de sine, precum ateul.
"Moralitatea n sine constituie un sistem, iar fericirea - nu,
de cazul n care ea este exact cu
moralitatea. "148 Prin urmare, fericirea poate avea
ca motiv moralitatea presupune o de sine
n care inclusiv fericirea, fie etalate cu
Vom ncerca in cele ce expunem ct mai
detaliat conceptul de explicat exclusiv din punct de vedere
teologic.
Credem poate fi la fel de
ca ca atitudine este
cum este, n schimb, diverse traumatisme
provocate de prin
numai negarea nu a
149
ngerului Astfel, n cazul omul poate
n mrejele unei fiare care-i ia
foarte mult n ceea ce religiozitatea, lucrurile stau cu
totul altfel.
multa poate fie la fel de
ca starea ei. Acest lucru se pentru ea-I
pe om cu unui Dumnezeu Prin
urmare, ntru ajunge ntr-o n care
un dumnezeu pe placul lui, inexistent n planul real.
Am explicat n capitolele precedente Dumnezeu cel real este
"adeptul" bunei a n toate. Or, pierderea de
fie se petrece n sens negativ, fie are loc n sens
pozitiv, duce tot la de echilibrul suprem al n
primul caz, individul o deposedare a sufletului de sine, n al
doilea, omul sinele "n gol", surplusul de
luat ca un tot un dumnezeu pe care individul l
cu divinitatea.
Omul poate deci prin sau prin
n plan ontologic, tipurile umane specifice ar fi: bigotul ateul
doctrinar. de riscul pe care-I expunerea acestor
cu explicarea lor n detaliu.
Bigotul este individul care a pornit de la o
n Dumnezeu, dar dintr-o aparte de
tezele dogmatice, el a devenit un fervent credincios. Numai pe
parcurs, Dumnezeu cel real a fost nlocuit cu o divinitate pe care
bigotul o la atta
vreme ct divinitatea in care crede este chiar de om.
Problema intervine n momentul n care
comportamentul omului "Ia exterior". Pentru el, porunqa
pe Dumnezeu mai presus de toate pe aproapele ca pe tine
se doar la prima a frazei. Iubirea de
aproape nu n cazul bigotului, pentru el nu pe
nimeni demn de dragostea lui, dect pe Dumnezeu. Prin urmare,
bigotul nu concepe alte obiecte ale iubirii dect
Divinitatea. ln acest fel, el nu face altceva dect limiteze att
cadrele de ale ct ale iubirii
atta vreme ct el nu I dect pe Dumnezeu, fiind n
rest un simplu accident, bigotul chiar de
Dumnezeu o conform sale. De aceea
bigotul nu mai crede ntr-o Divinitate ci ntr-
una
De ce bigotul comite un prin
Pentru I"se spune ceva este n cu el, chiar
el are o atitudine n cu
se cu falsa convingere dreptatea este de partea
lui. De aici multe alte care-i statutul n
semenilor De bigotul va un sentiment de
superioritate, el este cel care crede cu n
Dumnezeu, iar cei din jurul lui sunt doar farisei". n
calcul numai transformare ne putem 'cu
schimbarea ce se va petrece la nivelul
sale. .
Analiza exageratei nu se aici. Ea
o serie de ecouri ale comportamentului bigotului.
Acesta in de tot felul. Credem
unor punerea lor sub un con de
simbolism cvasi-religios este un din bigotism.
pe cel care nu are de a
crede nici pe aceea de a nu crede. Sub o
este singura pe care o mai poate avea un om
slab cu lumea
Prin urmare, interpretarea ureche" sau respectarea
unor ce au cu nu fac dect
pe om de Dumnezeu, de orientndu-I
spre falsul dumnezeu. Cum spuneam in capitolele precedente,
Dumnezeu conduce dansul, deci tot ceea ce vine de la EI nu este
interpretabil, ci trebuie acceptat ca atare. Or, omul nu
concepe ca un tot. Cnd individului i merge bine,
151
Dumnezeu este bun, cnd trece prin momente mai tensionate,
mai mult chiar, cumplite, cauza o constituie ceva din
in general anumite tare ce intregul
Simboluri cum ar fi pisica insomnia de alte
de acest gen nu sunt altceva dect translatarea miracolului
divin in plan terestru. fascinat de minunile
omul a incercat le imite prin crearea acestei ramuri care s-a
transformat de-a lungul timpului ntr-o a doua Tot in
referitoare la pozitive pe care le
comite individul, ne-am putea arunca o privire asupra cultului
trebuie uneori
transcende dumnezeirea:
.. in ceea ce trupurile celor cultul
al a ajuns rapid la dezgroparea, mutarea, dezmembrarea,
a mai socoti atingerea osemintelor
defunctului."
1SO
Este vorba aici despre care,
sunt atinse, transmit anumite curative. In ceea ce
practica aceasta ne de la vreun comentariu din pricina
unei pe care o avem de respectivele oseminte. Nu
putem dect efectul benefic este de fapt un
suumum care att emisia a ct
a individului in efectele benefice
ulterioare. nu putem credem singure aceste oseminte
sunt de minuni", ne gndim la un
mai profund: n Dumnezeu un om prin
intermediul lor numai cnd Lui devine
Credem deci un individ nu-i este
poate de intr-att de
va fi efectul. Pentru a ne explica: in orice
trebuie prin filtrul pentru ca
fie de bun augur. vreme Dumnezeu este libertate
prin iubire, de
automat spiritul uman. 1n concluzie, pentru un cult
prudent al
Spuneam la nceput prin are
corespondent n planul ontologic pe ateul doctrinar. Pentru a ne
face mai bine vom ncerca cadrele
n care el Spre deosebire de individul
care att ct a Tngerului pe
care I numim ateu scientist, cel doctrinar se mai mult pe
argumente teoretice. Acesta cu doar
lui Dumnezeu. Argumentele lui sunt de cele mai multe ori teoretice
se constituie ntr-un set de pe care el le-a dat
propriilor De ateul doctrinar foarte bine
Biblia cu ajutorul ei, folosind-o n contrapondere,
demonstreze lui Dumnezeu. Ateul doctrinar atinge o
culme a absurdului n momentul n care este pus n cu
minunea de exemplu botezul: se constituie ntr-o
minune prin faptul naintea ceremoniei pruncul plnge aparent
motiv, iar botezul efectiv, copilul adoarme. Un om
credincios poate remarca efectul benefic pe care-I are taina
botezului. Ateul doctrinar nu numai nu crede n taina ca atare -
din moment ce Divinitatea, dar chiar consumarea
miracolului el n Cauza acesteia att de
absurde este egoismul. Un prea-plin de de sine o
penurie de de semeni j.J astfel.
Ateul scientist Universul ca pe un amalgam de
n care factorul paranormal are un rol preponderent. Prin
urmare, ateul scientist nu crede nici in Dumnezeu, nici in ngeri,
nici in malefice. Tn schimb, tot ce de
extraterestre, de cu caracter hiperbolic, imposibil de
construit de oameni, toate aceste il
a un EI nu va crede
Dumnezeu a creat lumea al omului a fost din
lut. Cu mult mai pentru structura sa este
de Darwin.
Trebuie spunem ateul scientist are un
153
obiect al sale, chiar se constituie in diverse teorii
paranormale, cel doctrinar nu face dect un in
mod gratuit. Acest lucru se pentru ateul doctrinar il
pe Dumnezeu chiar in minunii, in vreme ce
scientistul caracterizeze minunea ca fiind o
intmplare
Ar fi interesant de analizat tot ceea ce se constituie ca
urmare a Deci starea dinaintea am definit-o ca
avnd la origine o curiozitate. am putea fi de
a-I plagia pe Kierkegaard cu al "Concept de anxietate",
sentimentul de este cel de
Aceasta individul care a se intr-
o de maturitate numai prin Credem
anumite trepte ale noastre spirituale nu pot fi trecute
dect prin acceptarea ca Prin urmare,
de la faza A la faza B un anumit drum pe care individul
trebuie cu corectitudine. Dar pentru a ajunge la
C - ca a sale spirituale - el
trebuie pentru ca in drum spre faza C
auspiciile pedepsei nu in ultimul rnd, "personal"
pe Dumnezeu cel Viu. Cnd ajunge in "halta" C, omul supus deja
pedepsei sentimentul de post-factum.
a fost predeterminat ca punte de salt, el vrea dea timpul
inapoi pentru a altfel dect prima teorie nu
traiul in avnd ca scop
Cum nimic din ceea ce facem nu este ni se pare
ideea comiterii unui o valorificare in sens
pozitiva ce se ulterior.
O care ne de vreme este
pe care o fac in general oamenii intre cu
gndul cu fapta. este aceea
cu gndul precede realizarea sa in plan real; are acest rol de
preintmpinare, el este mai grav dect fapta in sine. Prin urmare,
n opinia se produce un fel de subestimare a unei
categorii ce au in mintea
Credem cu gndul se petrece deliberat de
gndul din noi. n preajma
om un invizibil ssie omul
incepe se la o nu este
dect in parte vina lui. ascult o simfonie
viorilor asupra nu obligatoriu
voi ncepe, la rndul meu, cnt la Tot astfel stau lucrurile
cu cu gndul. Sute de mii de gnduri ne trec zilnic prin
minte aproape 90% sunt, potrivit regulilor gnduri
Acest lucru nu are nici o atta vreme ct
nu le punem in aplicare.
Prin urmare, cu gndul este n parte rodul ispitei
venite din exterior, n parte rezultatul omului in
cu unei posibile Avem deci surse o
concluzie: ispita curiozitatea care duc la fantazarea
este, n opinia cu mult mai
dect cea vreme gndul ispititor poate adesea
autocontrolului individual, realizat n plan real este n
sub controlul De aceea spunem este cu
att mai grav, cu ct subtilitatea lui este mai n cazul
gndite suntem victimele exterioare, n schimb, n
cazul al doilea, n care depinde exclusiv de
nu avem absolut nici o
n omul se duce la preot. Acesta,
supus el 'i individului un ntreg chinuitor cu
scopul de a-I purifica a-I spiritualiza. Toate bune frumoase,
acest nu este scris este dat ureche".
De exemplu pentru o un preot doar in timp ce
un altul 40 de zile de post. Un prelat
vehement cu gndul, n vreme ce pe cel care chiar a
o l n plan caracterologic,
individul are o viziune destul 'de asupra
unui "Las' genetic.
155
dintre anxietatea cea
de modul de a vedea lumea de starea de a
individului de mai trziu. Fiecare individ este att el ct
neamul omenesc, omul de mai tirziu nu se
de primul."151
Prin urmare, se pune problema
independent de primului Fuga de
nu dect lui acceptarea lui
n lume; singura modalitate de a pasiunii generate de
este transformarea lui ntr-o punte de salt spiritual. O
ar fi acceptarea transferarea ei
n straturile pozitive ale aceasta il pe om
afle toate cum le evite. O
eroare destul de des este aceea a perceperii ca pe ceva
inevitabil, ca pe o urmare a Ca cum in
Dumnezeu presupune n mod obiectiv n n opinia
omul este supus doar atta vreme ct prin ea se
produce saltul spiritual.
este la o posibilitate la cu
alte cuvinte, nu poate suprima ci se poate numai
lamenta de acesta. Singura cu n stare dezarmeze
sofismul este Numai este de
ceva, numai n ea se sinteza (de trup, suflet
spirit, n.n.) n orice
Prin urmare, vedem n sine, este un fel de
de capitulare a omului n Individului i
este cu mult mai iluzia dect
penibilul acestui moment. este
este ca al smereniei atta vreme ct nu
un duet cu un al Deci un
om a grav, dar prin sa el n
lui Dumnezeu, atunci deja se petrece o in
sufletul lui. Mai grav este omul se de pentru
a dormi mai bine noaptea. n acel moment, lui va
deveni
deci problema este destul de
n analiza ei ajungem la aspecte extrem de fine, de subtile. Tindem
credem explicate mai pe larg sau mai succint, aceste
nu vor putea fi acceptate de comportamentul actual al
individului pentru simplul fapt s-au format anumite tipare de
comportament greu de schimbat.
Drogul cel mai la ndemna omului este
acel "las' Dumnezeu" cu care conceptele
noastre nu se pot asta pentru simplul fapt noi
anumite care nu
atenuante. n final,
par nevinovate,
atenuante nu fac dect agraveze ca
sale, iar Divinitatea va cu att mai cu ct cantitatea
de
CAPITOLUL V
SUFLET
C
omprehensiunea a constituit o
a omenirii. Fiind de altminteri care a generat
o de gafe, a fost de-a lungul
timpului n fel chip.
Teologia a considerat de la bun nceput un
pericol pentru spiritul religios. Dogmatica a intervenit prOmpt a
limitat totul la cteva fundamentale. Vechii teologi nu puteau
concepe smerenia de imensa cantitate de
ce l-a ispitit pe om dintotdeauna. Poate de aceea
in general, ortodoxia, in special, au acel aer arhaic,
157
de pe care-I intlnim numai in casele vechi
"Ca in lume, a multe concesii
compromisuri,.inct istoria lui pare a fi aceea a concesiilor a
compromisurilor. "153
Prin urmare, a reprezentat un pericol. Dar
cineva trebuia asume riscul pentru Biserica-
nu se putea dezvolta in Pentru a fi
posibil tot acest al este nevoie de subordonare. n
plan cognitiv se presupune atta vreme ct mai nalt n
grad, au impresia mai multe. pentru a o
ct mai trebuie joci smerenia, iar cnd ai
ce ai vrut, mimezi Pe se merge n
ortodoxie din cte rezultate. nu se
de descriere; poate doar de faptul
au devenit un exemplu prost.
Avem deci o care, n planul teologic,
este pentru a Din punct de
vedere ontologic, lucrurile stau cu totul altfel, n sensul individul
a inventat un tipar comportamental pentru a accede la
realitatea respectiv la Proverbul "Capul plecat
sabia nu-I taie" a generat o atitudine cel anume,
individul a devenit umil, smerit la exterior, toate acestea
cu scopul de a Prin urmare, a
pe care nu i le-am fi dorit, pentru omul se
de cantitate pentru a atinge un scop
mizer.
Spuneam n capitolul "Despre trei
tipuri de n plan
ontologic, omul se numai de cea doar pentru
divertisment Curiozitatea sa
att de nu a nivelul primitiv, pentru omul
nu se dect n mod pas'ager la
ncremenit in cotidian, n contingentul injositor, individul nu mai are
puterea de a cu valoarea a el
cu minciunile pe care i le Ne
permitem facem o pentru
viitoare.
De cnd a omul a ncercat
Precum un croitor, individul a calculat
intelectuale de care este Pe
ce inalta tehnologie a invadat de cercetare,
calculele omului s-au "materie
a devenit un fel de unitate de la cntarul
Biografii lui Eminescu poetul gndea cu 10%
din capacitatea creierului Ei este un record,
avnd n vedere omul nu dect aproximativ 3-5%. La
fel s-a spus despre Einstein. De unde vor fi aflat
aceste date nu putem dar este
a trecut prin o anume cea Teologii au
transformat-o in treapta spre au
mutat datele problemei in planul Aceasta tot
ceea ce se la in genere la capacitatea creierului
de acumulare emitere de a fost redus la un principiu
matematic. altfel cum se poate vorbi despre un simplu
procentaj acordat unui poet sau unui savant? Acei oameni care
au dedicat ntreaga unor metode de
lucru primesc n schimb, ca un fel de un 10%! Este
interesant cum, de la anticii greci n secolele moderne,
chiar n sine a de la valoarea sa de principiu
numeric respectat de intelectualitatea, la acea
evaluare, a unui cntar.
n parcurge un
traseu cnd intre unui procentaj.
credem noi, misterul fundamental nu
al omenirii, cum se chinuie unii demonstreze, ci al
Aceasta baza ii este omului
159
numai ce aceasta parcurge anumite trepte ale
"Materia nu este dect partea a acestui mecanism
care are la n Dumnezeu. Prin urmare. individul care
vrea ia contact cu un anumit gen de
-. trebuie sincer curat n
Dumnezeu. ce-i va fi va trece mai inti prin
suflet. spiritualizndu-I puternic. care se va "instala" n minte,
folosindu-se de mecanismul memoriei. Prin urmare, sufletul este
cel care tot el este cel care din punct de
vedere o Spuneam in capitolul referitor la
"timp" in toate noastre trebuie existe o
ajungem deci vorbim despre izvorul acestei

"Spiritualul se dincolo de istorie. istoria nefiind dect
victoria dreptului celui mai tare."154
Prin urmare, sufletul este cel care transcende contingentul,
numai printr-o ntr-o n
care se Credem deci sufletul
nu pot fi comentate dect doar observnd
raporturile care se ntre ele. provine
din convingerea sufletul este treapta cea mai de
Dumnezeu. Captnd att de bine -
sau nu -. sufletul un ntreg sistem de coordonate menite a
prelucra Astfel, gndirea, cugetarea sunt formule
menite a traduce in termeni mai Cnd.
ce am citit o carte, spunem ne-a sentimentul
ne este transmis de suflet pentru din
carte a trecut prin suflet. a abia
aceea a fost n memorie. se face n
momentul n care. o vreme. vine vorba despre acea carte.
amintirile noastre snt reconfortante.
"Eu. intru ct gndesc. sunt un obiect al intern
numesc suflet."155
Prin urmare, tot angrenajul ntreg traseul pe
care-I parcurge este este de
nu are nimic n comun cu sau
Comprehensiunea este de un singur lucru n de
n Dumnezeu anume Aceasta
o orientare a sufletului o
sau alta. De exemplu, sufletul unui individ se
simte atras de materia n de gradul de
spiritualizare al omului, el va prelucra ntr-un timp mai
lung sau mai scurt, elevului i se va prezice un viitor de
fizician.
Prin urmare, orice este - desigur n
limitele bunului -, numai prin acceptul sufletului. De aceea se
despre oameni pentru cutare sau cutare meserie,
pentru in activitatea lor ei foarte

"n toate eu sunt totdeauna subiectul determinant
al acelei care constituie judecata. Noi nu putem
nimic in nici un mod, oricare ar fi el, despre natura sufletului care
posibilitatea lui separate."156
Kant are doar pe dreptate, individul nu poate
determina judecata dect n in care l pe
el. Sufletul nu poate fi gndit individual, ci numai in concept binar
fie de derizoriu, fie pus in paralel cu sau -
aceasta este perechea cea mai - suflet Dumnezeu.
In in ceea ce
sufletul are un puternic cuvnt de spus. ne intoarcem la Kant
ne amintim pentru el nu exista dect o teorie
referitoare la in plan real a la pe
care omul trebuie tot timpul Spuneam in
lui Kant, nu reciprocitate, ci numai acea severitate
tipic presupune respectarea unui
imperativ a era obligatorie n individului
161
Revenind, trebuie spunem n sufletului,
acesta nu prea are mare lucru n comun cu imperativul.
Nu numai sufletul este o entitate mult prea pentru a
fi unor metafizice kantiene, dar n sine porunca nici
nu se lui. nu sufletul ci Prin
urmare, sufletul nu numai nu va suporta vreo
atta vreme ct ea va contururile unui imperativ, dar nici
nu va conform ei. Deci sufletul porunca sunt
independente, care nu pot face
ntreaga
are ca urmare iar aceasta
n noi o n feluri
diferite: provine dintr-
o obligativitate de contingent. De exemplu,
mersul la un imperativ benefic n
timp de necesitatea de a mnca a omului. Sigur sufletul
nu se n cotidiene ce se petrec undeva la "nivelul
asfaltului" este normal. Mersul la sau
rufelor sunt de care nu ne putem dispensa
pentru a ne numai sufletul. Prin urmare, numai n cadrul unor
astfel de putem vorbi despre unui
imperativ.
ceea ce omul face din tot
sufletul lui. Aceasta nu presupune nici un fel de obligativitate -
nu se poate vorbi despre ca despre o -, ci este
relaxare. Astfel, o care ne interesul, un film
sau un concert, o plimbare in parc indiferent de vreme, acestea
sub pe care le facem din tot sufletul. Vom
insista mai mult asupra acestui pentru
un interes ascuns pe care dorim I Cele
feluri de nu sunt ntotdeauna distincte, n sensul
n care fie se fie se petrece o
transformare
De copiii cnd trebuie la
pentru percep ca fiind un lucru deosebit de joaca de pe
maidan. Cu vremea ei prind drag de
noi aptitudini. Putem vorbi deci despre o care din
devine Cele cnd copilul
ajunge la vrsta tot atunci se petrece scindarea
ntre cele
un alt caz. Unui copil i place pe
deci el o Tntr-o zi, are un accident
din care revine cu greu n urma cu o
de obiectul bucuriei lui. o vreme, el
este nevoit se urce pe pentru a se deplasa din locul A
B. Drumul nu impune dect un minimum de
copilul traumatizat de accident percepe ca fiind
se ntr-
una n care sufletul nu are nici un amestec. Este
interesant cum ntr-un astfel de caz nu att uitarea ia locul
ct repulsia de un
destul de subtil: bucuria pe care o copilul cnd era pe
nu este o cu la
ea este o preocupare pe care o
aducnd-o la gradul de Vedem deci
cum chiar in cazurile cele mai concrete elementul abstract se
ntr-un mod mai subtil.
De multe ori, in indumnezeite nu ne putem defini
de ce facem un anumit lucru. in urma lui,
cu un sentiment de eliberare de pe care nu-I poate
"emite" dect sufletul. o a producerii
indumnezeite pe care noi o numim libertatea de expresie a
sufletului. Aceasta nu are nici
un pic de originalitate, ea fiind de contextul zilnic, in
schimb, este rodul a
sufletului. Prin urmare, ceea ce este propulsat sub forma unui
163
imperativ, sufletul, nu l un mecanism de
respingere tocmai pentru a se De exemplu,
unui copil nu-i place matematica, va alege o cu profil
umanist. Dar va avea ghinionul un profesor de
absurd de exigent, acel copil nu numai va intra n
- va refuza orice fel de activitate la ora de
-, dar el se va afla n imposibilitatea de a mai acumula
vreo cu profil exact. Tot acest mecanism de
respingere a datelor de blocare a memoriei poate
dar sufletul se pe sine mai mult
dect o face omul.
In general, nimic din ceea ce individul n mod
obligatoriu nu Legenda Manole ne vine n
ajutorul Manole avea un termen la care
biserica trebuia Faptul o construia "presat" de timp
ca zidurile se n timpul Abia n clipa zidirii
Anei, deci a simbolului (Ana dragostea
a unei din sufletul biserica a n
concluzie, Dumnezeu nu este prin ci prin
iubire.
Considernd " Dumnezeu este prin
iubire" ca fiind un postulat metafizic divin, o vom analiza din punct
de vedere ontologic.
Vorbeam n capitolele precedente despre bigot ateu ca
fiind amndoi Bigotul, iubind un dumnezeu construit, va
o de propriu-i egoism. Pentru nu
este capabil concentreze iubirea n in
timp, sa cuprinde o de
restul fiind simple butaforii
In ceea ce-I pe ateu, sa de la un
tip la altul. De ateul scientist, despre care spuneam nu
crede nici in Dumnezeu, nici n ngerul el orientndu-se
alte ale Universului, de o
Aceasta se pentru n ceea ce-I nici
Dumnezeu nici iubirea nu se n comportamentul lui.
doar de printre scopurile sale
n Spre deosebire de acesta, ateul doctrinar va o
de cercetarea mai multor cU
caracter teologic-dogmatic. Non-acceptarea lui
Dumnezeu exclude iubirea, n unui eventual
factor malefic l .face mai bogat n dect ateul scientist.
Doctrinarul poate destul de tragic, n genul doctorului
Faustus, personajul lui Thomas Mann, pentru n
de anumite un teren mult prea alunecos.
Aplicnd postulat
concluzii:
n ascetului ndumnezeit, devine o
certitudine ce pierde caracterul de in cazul lui,
postulatul toate cele trei coordonate, prin urmare
ascetul ndumnezeit este nu numai liber, dar dotat intelectual. EI
de viitor savant, ci ca pe o
parte a procesului de
Ascetul dogmatic este genul de om despre care ne face
vorbim mai mult, pentru este plin de necunoscute.
Spuneam despre el ca pe o
ruga Dumnezeu". vreme
Dumnezeu este subordonat legilor iar libertatea este
strict la cadrele dogmatice, putem spune
sa va fi cum lui este
de tot astfel se va ntmpla cu
Aplicnd ascetului dogmatic postulatul nostru, nu
numai de Dumnezeu este dar cea de
singura care fiind iubirea.
Subordonarea l pe individ n planul
pentru poate atinge anumite scopuri; n schimb
sa nu numai este de dar
165
de o orientare contingent.
Revenind, trebuie spunem imperativul are o valoare
inhibitorie pentru suflet, pentru anumite cadre
invizibile pe care sufletul trebuie le respecte intre care se
Or, ncartiruirea sufletului orice posibilitate de a
imita Absurdul acestei este cu att mai evident cu
ct menirea omului pe este imitarea - avnd la origini
modelul - prin
un simplu mod de reprezentare poate fi numit
atunci orice a lui Dumnezeu
este doar
Prin urmare, nu orice totala
pentru acest lucru ar insemna ca Dumnezeu fie n
valoarea Sa. De aceea ceea ce ni se drept este
doar un crochiu care se pe ce individul se
Sufletul procesul de n
de pe care le primim de native pe
care le avem ntru folosirea acelor
provine din izvoare
fundamentale ale primul este capacitatea de a
t
primi
al doilea este capacitatea de a un obiect cu
ajutorul acestor "158
Deci, aud o imi place pentru
muzicalitatea ei, nu-mi dect las condus de suflet
spre acestei limbi. Sufletul este capabil de o pluralitate
de astfel iubesc un sport anume, dar mi-ar
limba sufletul va avea capacitatea de a emite
atingerii scopurilor. Prin urmare,
vreme sufletul se n cu Divinitatea,
'este pentru oricine un lucru posibil.
n capitolul viitor vom vedea in ce fel
Divinitatea modul de exprimare a sufletului.
CAPITOLUL VI
DUMNEZEU SUFLET
S
Puneam n capitolul precedent sufletului i se pot
asocia trei Dumnezeu, derizoriul
Tn carte am ncercat deja perechi pe care
le-am analizat n a doua a treia parte. Consiqernd-o ca fiind
dezvoltarea teoriei noastre, am ultima pereche la cnd
cititorul va fi fost pentru asimilarea ei.
Pentru a o explica cum se cuvine, trebuie ne
ntoarcem la teza de Lucian Blaga. Filosoful
un Dumnezeu al Marele Anonim,
care cheia tuturor misterelor. Tn curiozitatea sa, individul
vrea totul, fiecare de
intimitatea sa proprie. Pentru se constituie ntr-o
dar Marele Anonim o
misterelor pe care le fie cercetate de
oameni. EI nu numai integritatea dar
individului care nu vreunei
n calea
de orgoliul luciferic,
asimileze, anuleze misterul, substituindu-i
cognitive care nu mai nici un mister; de orgoliul
luciferic, tinde misterul
convertindu-I n non-mister. "159
Prin urmare, este de de ce Marele Anonim ia
attea de Este interesant de analizat
167
progresul individului. Spuneam la nceputul acestei
intimul spiritual a fost primul care a suferit din pricina
Dar acel stadiu era primitiv n cu cel
n care am ajuns cu analiza acum. Acest lucru se pentru
omul a epuizat de vreme tot ceea ce era de cunoscut n
ceea ce-i privea ce a distrus misterele care-i
intimitatea, el s-a ndreptat
unor mistere superioare care-i puteau satisface curiozitatea
Modul de a asimila al omului este pentru
el o comercializeze,
distrugnd n "acest fel caracterul de mister al bazei
Felul n care individul poate fi
comparat cu cel n care un copil o carte. ea este
n la loc de frunte, pentru este Copilul o ia, o
i place att de mult povestea, nct nu mai pune cartea
la loc, ci numai le, pentru sine Cel care
vine mprumute el carte este victima nu a
unei glume proaste, ci a egoismului de care este natura
cnd vine vorba despre copilul care a
furat paginile le ca pe o el ncepe
ntreaga colegilor de Fidelitatea cu
care povestirii este el
demontnd nlocuindu-I cu unul propriu, care
nu are nici un farmec.
Cam lucru se cu individul avid de
numai aici totul se pentru obiectul
de cunoscut este mai important. ar fi am putea
spune pe ce ar acumula baza omul ar
ncerca o schimbe, o distorsioneze ar prezenta-o
ca cum ar fi a lui. Credem pe ce valoarea
a cu att se cenzura
Marelui Anonim. De asell)enea, cu ct
suntem mai mai de misterele Universului,
cu att ne vom ciocni de o mai
Introducere in metafIZica 168
In schimb, setea de se
comiterea de la nivelul
comprehensiunii, atunci cu se vor schimba n
favoarea
Avem deja o care poate schimba
raporturile individului cu Dumnezeu anume
echilibrul. Antonimul este n cu
ct de nendemnatici suntem' cnd devenim
Cnd timpul ne dar noi ne putem fi
punctuali, dar in atingerea unui obiectiv.
cu acel postulat antic lui Protagoras
care spune "omul este tuturor lucrurilor". Nu putem fi de
acord cu el atta vreme ct autocontrolul individului este precar, iar
curiozitatea lui un permanent pericol pentru
Credem cu convingerea Dumnezeu este
tuturor lucrurilor de aceea ii este greu sau imposibil omului fie
echili/Jrat; pentru aceasta presupune o cel
a conceptului de Dumnezeu. n acest sens, trebuie
spunem am remarcat o n comprehensiunea
a generate de Ea. n ce
mare a oamenilor: pentru unii dintre noi
Dumnezeu este redus exclusiv la locul oficial de atunci
cnd avem necazuri. Numai n momentele grele mergem la
aproape nu ii lui Dumnezeu.
ne liberi Limitarea conceptului de
Dumnezeu in de cursul destinului nostru duce la o
amputare a noastre, cum formalismul
din timpul clipelor de reculegere este arma nimicitoare a spiritului
uman. in oamenilor, conceptul de Dumnezeu in
. general de o
Acest lucru n clipele dificile ale omul devine
mult mai religos, dar se de
spiritualizare a sa pentru a trece de n
acest caz sa nu este dect
169
"Numesc o de acest fel,
dar care ca fundament folosirii reale a mijloacelor pentru
anumite
Credem folosirea lui Dumnezeu drept instrument pentru
dobndirea unor favoruri sau ndeplinirea unor deci
mijlocirea lui Dumnezeu, este un mai mare dect
Prin urmare, individul este capabil att de o
ct de o minimalizare a sale n Dumnezeu. O
destul de de oameni este ca n clipele fericite ale
noastre percepem pe Dumnezeu ca pe un estival,
n vreme ce n fazele sau chiar triste ca
pe un fel de profesor exigent separare -
desigur, dintr-un for subiectiv - se poate instala
manifesta n plan real mai ales n momentele de ale
omului. Pentru ca cititorul mai bine unde vrem
ajungem cu vom face o
ne un elev de liceu care nu dect
elementare din materia A. Profesorul care i este repartizat la
este exigent aparent elevului i place foarte
mult materia A, incapacitatea lui de profesorul dincolo
de planul didactic l vreun progres demn de luat
n Teama va cu lipsa auto-
supravegherii permanente, l blufeze. Elevului i se
pare profesorul nu-i mai nici o ba chiar o
atitudine ntr-un moment de iluminare, elevul
la coordoneze cele
teama autocontrolul, aducndu-Ie la un numitor comun -
Din acea zi, el nu va mai fi inhibat de
a profesorului, iar supriza va veni la celor patru
ani de studiu cnd elevul, de-acum pe va putea
promova foarte bine.
n plan ontologic, se exact lucru cu
individul religios. Lui i este mai nti de Dumnezeu.
att nu dect de Divinitate. n schimb,
autocontrolul permanent combinat cu teama duc la o
de cea prin ani ntregi de studiu. Este
vorba aici despre metafizica Aceasta este numai n
de gradul de spiritualizare de al omului.
"Virtuosul este un om cu frica lui Dumnezeu fie
de EI, deoarece a se opune Lui poruncilor Lui este un caz
care pe el nu il n fiecare de acest fel
pe care nu o el l pe Dumnezeu
ca "161
Prin urmare, metafizica presupune nu numai o
abordare a religoase, dar mai ales
autocontrolul de fiecare Perceperea lui Dumnezeu ca
este de fapt un stadiu primitiv, de prim contact al
omului cu Divinitatea. este complet
pentru un om curat la suflet ar purta n el n teama
supravegherea tocmai pentru a nu poruncile divine.
chiar ar avea un moment de individul ar
pedeapsa i se cuvine, prin urmare, L-ar percepe pe Dumnezeu
ca fiind drept n Sa.
Vorbeam la nceput despre mistere. Credem entitatea
suflet un mister nedefinibil, dar existent n sine
demonstrabil n mod obiectiv, sau
libertatea de expresie a sufletului sunt care dar nu
pot defini sufletul. Este ca cum lua de
spune la ce dar nu putea-o defini. n capitolul
precedent spuneam omul poate aproape orice
(invocam limitele bunului este impulsionat de suflet.
Credem Dumnezeu, precum Marele Anonim filosofic, este
tuturor sufletelor. Prin urmare, Dumnezeu i
omului impulsul de a cadrele invizibile
ale cenzurii.
individul echilibrul comportamental n
toate sale, indiferent ce i s-ar ntmpla, sa
n Dumnezeu este el va atinge acel stadiu n care
171
metafizica ii va fi
o care trebuie fie
cauza lumii nu numai ca
prin fecunditatea ei, ci ca prin libertate."162
Prin urmare, n Divinitatea este
ca o entitate cu o gndire o activitate Iubirea
a principiului exprimarea crezului
divin in cadrele ca o de
- toate acestea metafizica
de Dumnezeu cu tot ceea ce ea
calea Teoria este
cu cea pentru nu concepem un
intermediar ntre sufletul omului Dumnezeu. Preotul se
de mireni prin simplul fapt el este ndrituit ierte
pe care laicii nu au cum le
pe purificarea prin
universal autoritatea Bibliei, Reforma pune
credinciosul n cu Dumnezeu, al cuvnt este
inclus n Biblie, pe care trebuie o citim s-o zilnic."163
n vreme ce protestantismul pune mare accent pe
perceperea ca atare, nici o a
Sale, noi totul numai din punct de vedere metafizic divin.
n acest plan, concepem sufletul ca fiind de feluri, n
de pe care o individul sale. deci
suflet ndumnezeit suflet uscat.
Spuneam pentru a ca pentru a fi liber, omul
trebuie se spiritualizeze foarte puternic. Aceasta o
n comportamentul mentalitatea sa, iar la interior o
reorientare a sufletului. Prin urmare, perceperea lui
Dumnezeu ca fiind unitatea
sufletul asimilarea a Prima
pe care omul trebuie o este ntelegerea nu
este intr-o' deci preocuparea a
individului este ca dumnezeirea
baza ar fi n decursul unei individul
pierde de a mai
Sufletul uscat omului care neglijat intimul
spiritual; n acest caz, sufletul de o reorientare
n sine, individul de la zero. Pe ce
se el drumul alegnd dumnezeirea sau
la nivel ontologic este Omul cu
un suflet ndumnezeit se mai ales n sens umanist. n
schimb, cel cu sufletul uscat, deci individul care fie nu a primit
fie aceasta a fost de este
un tip materialist. n general, ateii sau oamenii cu o
a doua categorie. Tiparul clar pentru
primul caz este acela al ascetului indumnezeit. Vedem deci
acesta, atitudinii sale, libertate, iar
sufletul este iluminat.
"Numai atunci cnd el convingerea sa este
lui Dumnezeu, efectele acelei trezesc in Oei ideea
sublim ului acestei el n sine sublimul
convingerii conforme cu ei astfel se deasupra
fricii. "164
Prin urmare, momentul ndumnezeirii este unul pogortor,
poate ne
vom folosi de o realitate de mii de ani pentru a ne
face
au ncercat entitatea
Sfntul Duh. Ei au ajuns la concluzia Sfntul Duh este o
manifestare a lui Dumnezeu dar
Spuneam n calendarul bisericesc este o
sub numele de "Pogorrea Sfntului Duh".
Stim Apostoli, vreme au ucenicit pe Iisus
Cristos, au printre altele smereniei al bunei
Din Biblie se numai Sfntul Apostol Pavel era
un om n sens al cuvntului, fiind oameni
simpli. timpul petrecut cu Iisus Cristos mai ales
173
Acestuia au reorientat sufletele Apostolilor n sens
ascendent, ei pe Dumnezeu prin
Mntuitorului. Putem spune Apostoli au cunoscut
metafizica prin aceasta perceperea
a vreme, nu s-a
manifestat n plan real pentru ntreaga cantitate
trebuia n memorie. Pogorrea Sfntului Duh a
nsemnat de fapt posibilitatea ca cei 12 Apostoli n
plan real metafizica iar a nsemnat aplicarea
divine.
Din punct de vedere ontologic, Pogorrea Sfntului Duh
oportunitatea de a deveni dintr-un om simplu un
prin ndumnezeirea sufletului. Credem n
dintre noi a existat un moment n care Sfntul Duh ne-a iluminat
ntru schimbarea destinului nostru. Prin urmare, numai prin
prin iubire poate fi cunoscut Dumnezeu, ca unitate
prin EI, aceasta a putut fi
tot prin voia lui Dumnezeu. Credem cu certitudine
Divinitatea ii pe cei care cred n ea cu puterea
A refuza a-I nega pe
Dumnezeu.
i este fie A
vrea negi ceva le ncurci pe toate suprimi
conceptul de individ, neam nemurire."165
Prin urmare, a refuza cantitatea de spiritual n
destinul propriu este un individual, dar repercutat la
nivel de omenire. in Divinitatea i-a ndumnezeit
pe Apostoli pentru dovedi cu mai putere
credem un scop secundar a fost acela de a
institui pentru Acest lucru cei
de Dumnezeu au realizat cte ceva extrem de important
pe care . l-au predat Aceasta nu este dect o
modalitate n plus de a perpetua prin intermediul indivizilor

Putem spune final posibilitatea unei
la nivel comportamental n ceea ce sufletul
uscat. Deci un individ materialist declarat ateu poate sufere o
transformare la nivelul spiritului astfel nct
ntr-o oarecare de timp un om credincios.
Descoperirea ca a unei permanente face cu mult
mai mare bucuria individului mult mai este reorientarea
a sufletului
Propunem un scurt rezumat al acestui capitol pentru a fi siguri
vom fi fost
Ideea de sub forma unui postulat este:
dumnezeirii n mod automat
Plecnd de la teorie, am formulat
dintre sufletul ndumnezeit cel uscat am explicat modul n care
apropierea de Dumnezeu este am precizat
este rezultatul fricii cu autocontrolul.
la care ajunge omul puternic spiritualizat se
Pornind de la am
analizat rolul sufletului n asimilarea ne-am ocupat de
momentul ndumnezeirii. Iluminarea sau ndumnezeirea am
ca pe transfuzia de pe care o
Dumnezeu omului.
n capitolul ultim vom stadiile
la nivel mental rezultatele acestei in plan
spiritual.
CAPITOLUL VII
CAZURI - EXCEPTIE

un sentiment straniu la final de carte tocmai

stare vrem s-o n
pagini.
Am considerat ntotdeauna este o
posibilitate pentru orice individ, fie el ateu sau
declarndu-se doar un curios n materie de religie.
oameni care au pornit de la acest punct nu au atins ulterior un
stadiu vecin cu filosofi care dintr-o mndrie
nu au putut n paginile scrise
n Dumnezeu! Tindem credem tocmai
spiritualizare att de adnc n
tenebrele sufletului a fost cea care a dat unor sisteme
filosofice de mare valoare. Nu putem nu l-au
transformat pe Dumnezeu n Marele Anonim sau ntr-un imperativ,
chiar Dumnezeu a fost perceput ca Unul, ca principiu
numeric, acei filosofi L-au cu dar L-au camuflat n
spatele unor postulate. De ce au recurs la astfel de stratageme nu
putem cu doar aceasta era modalitatea
n care Divinitatea se autodefinise pentru ei.
. n fond, n cadrul procesului de perpetuare a
Divinitatea poate face desigur sub o de
diverse concepte sau axiome. este urma pe care o
postulatul pe care l impune ca continuare a n
credem Marele Anonim, dar imperativul
categoric divin al lui Kant; nu departe de aceste concepte se
principiul numeric al anticilor multe alte gnoseologice
ale din alte religii.
am considerat-o "firul
al acestei Tocmai de aceea am pornit de la analiza modului
de percepere a Dumnezeirii n alte culturi constatnd
unitatea ca o
mare pentru individ; n schimb, am cum schimbarea
registrului trecerea de la curiozitate la de
se constituie ntr-un proces anevoios de
Au exista filosofi care ne-au bulversat prin etalarea
lor n materie de teologie. nu am ne
cum au ajuns la acele concluzii att de ce
pus amprenta asupra modului lor de judecare.
n carte ne-am pe predecesorii
cu respectul cuvenit, a-i menaja, n
rnduri ne vom asuma riscul unui drept la pe
care teologii nu au avut curajul acum ofere.
Rudolf Steiner. Un gnditor de la inceputul acestui secol
care a destul de lume cu sale
cam n timpul liber, Steiner
miracolul cristologic punndu-I de sub aura
paranormalului. Arbornd deci atitudine de scientist, el
ncepe tot felul de pe marginea originii
Mntuitorului a Sale. Credem
Steiner a fost un om indumnezeit, dar joc de iluminare
a transformat-o in paranormal, deci in comercial. Altminteri nu
putea spune de fapt n Iisus Cristos au existat suflete,
dintre care unul"uman", iar altul "divin".
Steiner cristologia ca pe un fel de recipient in
care pui sare piper iese o teorie care va lumea. n
lui Steiner, Iisus Cristos a fost un om normal, al
destin a fost ntrerupt pentru un moment de intrarea in a
sufletului doi, cel divin. Din acea Cristos a
177
devenit Mntuitorul, iar sufletul a fost de
puterea a celui de-al doilea. la extrem, teoria
cam Dumnezeu s-a folosit de Iisus Cristos ca de un vas n
care a trimis un suflet divin.
"Individualitatea lui Cristos vine din Soare nu a cobort pe
dect n momentul botezului n apa lordanului."166
Prin urmare, acel spirit pogort brusc a stat vreme de 30 de
ani n culisele cnd a fost trimis transforme lumea.
Programat matematic, acel suflet trebuia doar trei ani,
care se din nou n culise.
"Ceea ce individualitatea lui Iisus este faptul
este in lumea numai trei ani. "167
Avem deci de-a face cu o minimalizare a conceptului de
Fiul Domnului, de vreme ce acest gnditor i contrazice chiar pe
Apostoli. Steiner n fantasmagoric n prezentarea
teoriei sale despre Iisus rencarnat. EI nu concepe ca
Mntuitorului fi fost iar invierea de asemenea.
el Iisus a fost Buddha. ce s-a
spiritualizat sub identitatea lui Buddha, a murit, sufletul lui a
revenit pe purtnd aura Mntuitorului. Steiner
nu numai miracolul dar pentru a
doua natura a lui Cristos. Mai mult dect att, autorul
Iisus s-a mai rencarnat de cteva ori se ridice
la ceruri. Tn opinia gnditorului, Mntuitorul a chiar n vremea
ba l-a intruchipat pe Christian Rosenkreutz. Nu
putem spunem nu ne-am gndit la problema
pentru am cu sfruntare. Dar mergem cu
unde a ajuns Steiner nici prin cap nu ne-a trecut.
Problema Unicului n lume este atta vreme ct acesta
este privit prin prisma Unicul este
in Divinitatea, ntreaga teorie aberantul.
"in Cristos inviat trebuie vedem un fel de paternitate
un Adam spiritual care n sufletele oamenilor
acea i face la
eul lor total, la ceea ce eul n mod juSt."168
Prin urm.are, n gnditorului, Dumnezeu nu
singurul care rol dublu de fiind Iisus.
Asocierea cu Adam care n sufletele oamenilor este deja
o filosofie n cheie Nu credem poate exista
o percepere att de a elementului divin. Coeficientul de
eroare nu este att de mare, nct loc unor de genul
celor expuse mai sus. divinului este n
carte am prezentat Nu suntem de
Divinitatea ar se astfel de inep.te
un program de anulare a autorului.
este Steiner s-a comportat deplorabil, el
traduceri n simbolistica
lui cu aceea a unui elev ce o
ncercnd i sensurile este din ce n ce mai
Mai problematic este faptul elevului i sunt
permise erori de n cazul lui Steiner altfel stau lucrurile.
Credem "meserie" de "analist" al trebuie
cu foarte mare Un prim motiv este acela al
unor posibile gafe care nu sunt scuza bile sub nici o Un al
doilea motiv este analizarea de a metafizicii
divine numai n de aceasta individul poate mai
departe. n Steiner a fost un tip
ndumnezeit, care a pierdut sale, devenind
cu timpul bigot.
Prin urmare, Steiner nu n scrierile sale
perceperea Dumnezeului ci,
propria Divinitatea din paginile sale,
miracolul cristologic confundarea acestuia cu "Adam spiritual" nu
pot fi dect rodul unuI bigot. Spuneam bigotul este un tip
egoist, lucru care se n atitudinea lui Steiner. a
considera naturii umane un simplu angrenaj' de
n care omenescul se cu divinul, este
expresia unei lipse totale de iubire de oameni.
179
Cu Steiner se mai un lucru destul de bizar: el
divinul real in omenesc deci n obiect al
in timp ce un Dumnezeu face incetul cu
incetul. Gnditorul divinitatea pe teorii paranormale
imposibil de verificat deci cu att mai credibile pentru
cititorii
Steiner pierdut n sens bigotic,
Schopenhauer a pierdut-o in sens ateic. deci ct de
greu este pentru labile echilibrul corect
pentru a percepe cum se cuvine Divinitatea.
In cazul lui Schopenhauer avem de-a face cu un fel de joc
de-a Schopenhauer a beneficiat in
de o fapt ce i-a afectat in mod negativ
Fin mnuitor al condeiului, el cteva idei-pilot n
cu Divinitatea, pentru ca apoi se declare ateu; extrem
de egoist, el ca fiind singurul motor al
Prin urmare, Dumnezeu nu omul este cel
care peste toate cu ct individul este mai inteligent,
cu att sa este mai mare, iar devine din
ce in ce mai
In acest capitol am prezentat numai din multele
eronate ale conceptului de Dumnezeu. Aceste cazuri-
regula
este vreme o Erori de
precum cele prezentate mai sus, pot fi posibile numai
omul procesul de sau se
dominat de
Trebuie aceste abateri de la drumul drept
nu puterea conceptului de Dumnezeu. Erorile ca idei
in sine nici o Dumnezeu att teoretic, ct
ca oglindire n real.
NCHEIERE
carte cu un sentiment de Este
acea mhnire pe care o cu cnd ne de
cineva drag cu care am petrecut mult timp am
multe ale sufletului. Avem acel sentiment de
eliberare pe care o o de vreme.
matematic, sistematic, cartea propune se
anulnd toate ale genului. ea se impune
acceptnd gndire folosindu-se de ea; nu
suntem am epuizat ntreaga energie dar
avem de a fi adus din planul strict
teologic n cel metafizic mai apoi n cel metafizic divin. "n ciuda
exemplelor a expunerii destul "de detaliate, nu credem
tiparele comportamentale vor suferi vreo schimbare ntr-
un viitor apropiat. suntem perfect de faptul
vom intra ntr-un conflict doctrinar cu Bisericii
ortodoxe care ne vor martiriza verbal, desigur, pentru
de a le fi punctat
Nu vrem ne deja cu ideea am elaborat un
sistem metafizic, dar ne-ar credem am pus
temelia metafizicii divine.
n final, trebuie spunem nu pretindem suntem
originali. Dar n n care nu a mai scris nimeni postulatele
din carte, ne unui drum
pe care ne vom raportnd
totul la ceea ce am elaborat acum.
181
Note, partea nti
P. Culianu, Arborele Gnozei, pag. 380, Editura
Nemira 1998
2 Kant, Critica pure, pag 296, Editura IRI 1998
3 Aristotel, Metafizica, pag. 72, Editura IRI, 1999
4 Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii, pag. 200, Editura
Dacia, Cluj Napoca, 1994
5 Platon, Banchetul, pag. 130, Editura Humanitas, 1995
6 Jose Ortega y Gasset, Studii despre iubire, pag. 146
7 Idem, pag. 10
8 Nae Ionescu, Curs de filosofia religiei, pag. 75, Editura
Eminescu 1998
9 Nae Ionescu, Curs de pag. 127, Editura
Humanitas 1995
10 N. Steinhardt, Jurnalul Fericirii, pag. 11, Editura Dacia, Cluj
Napoca, 1994
11 Jose Ortega y Gasset, Studii despre iubire, pag. 50
12 Idem, pag. 50
13 N. Steinhardt, Jurnalul Fericirii, pag. 38, Editura Dacia, Cluj
Napoca, 1994
Eminescu 1998
15 Idem, pag. 39
16 Ibidem, pag. 57
Humanitas 1995
18 Idem, pag. 14
19 Ibidem, pag. 23
20 Christos Yannaras, Heidegger Areopagitul, pag. 34,
Editura Anastasia 1996
Humanitas 1995
Eminescu 1998
23 Nae IoneScu, Curs de pag. 95, Editura
Humanitas 1995
24 Ibidem, pag. 210
25 Mircea Eliade, Jurnal, voI. 2, pag. 36, Editura Humanitas
1993
Eminescu 1998
27 Psalmi, Ps. 17, al lui David
28 Ibidem, Ps. 32, al lui David
Eminescu 1998
30 Idem, pag. 143
31 Nae lo.nescu, Curs de pag.43, Editura
Humanitas, 1995
Eminescu 1998
33 Idem, pag. 25
34 Ibidem, pag. 114
Humanitas, 1995
Eminescu 1998
Humanitas 1995
38 Sfntul Augustin, Despre pag. 139-140
39 Ibidem, pag. 155
40 Cristos Yannaras, Heidegger Areopagitul, pag. 24,
41 P. Culianu, Arborele Gnozei, pag. 247, Editura Nemira 1998
42 Nae Ionescu, rasei albe, pag. 198
183
Humanitas 1995
44 Idem, pag. 175
46 Idem, pag. 127
47 W. Stern, Psihologia amorului contemporan
48 N. Steinhardt, Jurnalul Fericirii, pag. 293, Editura Dacia,
Cluj Napoca, 1994
49 Lucian Blaga, Trilogia pag. 453
Humanitas 1995
52 Idem, pag. 52
Humanitas 1995
54 Platon, Banchetul, Studiu introductiv de Petru pag.
42
55 Max Webber, Etica spiritul capitalismului,
pag. 123, Editura Humanitas 1993
56 Ibidem, pag. 125
58 Idem, pag. 221-222
59 Leonid Uspensky, Teologia icoanei, pag. 67, Editura
Anastasia 1994
Note, partea a doua
61 Nae Ionescu, Curs de istoria logicii, pag. 82, Editura
Humanitas 1993
62 Ibidem, pag. 138
63 Gabriel Liiceanu, Despre pag. 29, Editura Humanitas
1994
Humanitas 1993
65 Idem, pag. 62
66 Idem, pag. 149
1994
68 Idem, pag. 73
69 J. O. Y Gasset, Revolta maselor, pag. 150, Editura
Humanitas 1994
70 Emil Cioran, Tratat de descompunere, pag. 8, Editura
Humanitas 1992
71 Idem, pag. 198
1994
73 Emil Cioran, Tratat de descompunere, pag. 118; Editura
Humanitas 1992
1994
Humanitas 1993
76 Idem, pag. 159
1994
78 Idem, pag. 80
79 Idem, pag. 85
Humanitas 1993
82 Gabriel Liiceanu, Despre pag. 110, Editura
Humanitas 1994
Humanitas 1992
185
84 Idem, pag. 247
85 J. O. y Gasset, Revolta maselor, pag. 45, Editura
Humanitas 1994
86 Idem, pag. 156
87 Idem, pag. 126
Humanitas 1992
Note, partea a treia - I
89 Eugen Ionescu, n cu lumea, pag. 60, Editura
Humanitas 1992
90 Idem, pag. 51
91 Idem, pag. 93
92 Idem, pag. 11
93 Georges Duby, Philippe Aries, Istoria private, val. 5,
pag. 288, Editura Meridiane, 1995
94 G. DUby, P. Aries, Istoria private, voi III, pag. 195,
Editura Meridiane, 1995
95 Idem, val III, pag. 205
96 Idem, val III, pag. 300
97 Idem, voi IV, pag. 29
98 Christopher Janaway, Schopenhauer, pag. 48-50, Editura
Humanitas 1998
99 G. Duby, P. Aries, Istoria private, voi III, pag. 353,
100 S. Kierkegaard, Conceptul de anxietate, pag. 127
101 Kant, Critica pure, pag. 228, Editura IRI 1998
102 Idem, pag. 83
103 Aristotel, Etica pag. 370
104 Idem, pag. 186
105 Aristotel, Etica pag. 487
106 Kant, Critica practice, pag. 229, Editura
Bucuresti 1972
Note, partea a III-a - a-II-a
Bucuresti 1972
108 Jdem, pag. 172, Editura Bucuresti 1972
109 Jdem, pag. 172
Bucuresti 1972
111 N. S. Lazarev, Karma
Bucuresti 1972
113 Idem, pag. 125
114 Jdem, pag. 171
115 Idem, pag. 125
116 Kant, Critica de pag. 344, Editura
1981
Bucuresti 1972
1981
119 Idem, pag. 169
Bucuresti 1972
121 C. Janaway, Schopenhauer, pag. 104, Editura Humanitas
1998
122 Lucian Blaga, Trilogia pag. 530, Editura
Humanitas 1993 Editura Minerva 1983
123 Jdem, pag. 450
124 Jdem, pag. 483
125 Jdem, pag. 500
126 Idem, pag. 501
187
127 Idem, pag. 522
128 Idem, pag. 522
129 Idem, pag. 541
130 Idem, pag. 544
Note, partea a III-a - a-III-a
131 Ecclesiastul, 7, 23
132 Eugen Ionescu, cu lumea, voi 2, pag. 9
133 Ecclesiastul, 1, 18
134 G. Duby, Ph. Aries, Istoria private, voi 5, pag. 89,
135 Idem, pag. 97
138 Idem, pag. 553
140 Idem, pag. 215
141 Idem, pag. 272
142 Idem, pag. 67
143 Idem, pag. 68
144 Eugen Ionescu, cu lumea, pag. 13
Bucuresti 1972
146 S. Kierkegaard, Conceptul de anxietate, pag. 155, Editura
Amarcort, 1998
150 Peter Brown, Cultul pag. 16, Editura Amarcort,
1996
151 S. Kierkegaard, Conceptul de anxietate, pag. 94, Editura
Amarcort, 1998
152 Idem, pag. 158
153 Eugen Ionescu, cu lumea, voI. 2, pag. 238
154 Idem, pag. 238
156 Idem, pag. 304
1981
Bucuresti 1972
1981
163 G. Duby, Philippe Aries, Istoria private, pag. 126,
1981
165 S. Kierkegaard, Con.ceptul de anxietate, pag. 147, Editura
Amarcort, 1998
166 Rudolf Steiner, ezoteric, pag. 31, Editura
Univers Enciclopedic 1998
167 Idem, pag. 138
168 Idem, pag. 138
189
BIBLIOGRAFIE
Aristotel - Metafizica
- Etica
Sfintul Augustin - "Despre
Lucian Blaga - "Trilogia
Peter Brown - "Cultul
Emil Cioran - "Tratat de descompunere"
1. P. Culianu - "Arborele Gnozei"
G. Duby, Ph. Aries - "Istoria private"
Mircea Eliade - " Jurnal", voLI
Jose Ortega y Gasset - "Studii despre iubire"
- "Revolta maselor"
Eugen Ionescu - cu lumea"
Nae Ionescu - "Curs de filosofia religiei"
- "Curs de
- "Curs de istoria logicii"
C. Janaway - "Schopenhauer"
1. Kant - "Critica pure"
- "Critica practice"
- "Critica de judecare"
S. Kierkegaard - "Conceptul de anxietate"
Platon - "Banchetul"
- "Despre suflet"
T. Ribot - "Logica sentimentelor"
D. - Sfntului Grigorie
Palama"
R. Steiner - ezoteric"
N. Steinhardt - "Jurnalul Fericirii"
W. Stern - "Psihologia amorului contemporan"
P. Tutea - Radu Preda - "Jurnal cu Petre
Leonid Uspensky - "Teologia icoanei"
Cristos Yannaras - "Heidegger Areopagitul"
Max Webber - "Etica spiritul capitalismului"
CUPRINS
Introducere ................................ 3
Partea nti - Triada: iubire, religie, filosofie
Capitolul 1, Iubirea ....................... 9
Capitolul II, Religia ..................... 13
Capitolul III, Filosofia .................... 18
Capitolul IV, Iubirea n religie .............. 22
Capitolul V, Iubirea n filosofie ............. 28
Capitolul VI, Religia n iubire .............. 31
Capitolul VII, Religia n filosofie ............ 35
Capitolul VIII, Filosofia n iubire ............ 38
Capitolul IX, Filosofia n religie ........... .42
Partea a doua - Suflet, derizoriu
Capitolul 1, Sufletul .................... .49
Capitolul II, Sufletul logica .............. 54
Capitolul III, Dumnezeu ........... 57
Capitolul IV, limitei dobndite ..... 61
Capitolul V, Derizoriul ................... 65
Capitolul VI, n derizoriu .......... 68
Capitolul VII, Limanul ................... 71
Partea a treia - Metodologia metafizice
nti - Istoria - Empiria
Capitolul 1, Un secol rece ................ 77
Capitolul II, Efemerida ................... 81
Capitolul III, Timpul - o entitate ...... 89
a doua - Abordarea principiilor gnoseologice
Capitolul f, Clasicii metafizice ..... 99
Capitolul II, Kant legea .......... 104
Capitolul III, Blaga Marele Anonim ....... 113
a treia - Metafizica
Capitolul 1, Despre ............ 123
Capitolul II, Dogma .................... 129
Capitolul III, Conceptul de libertate ........ 137
Capitolul IV, ................... 146
Capitolul V, suflet .......... 156
Capitolul VI, Dumnezeu suflet .......... 166
Capitolul VII, Cazuri - ........... 175
ncheiere ............................ 180
Note ............................... 181
Bibliografie .......................... 189

Ralucatomescu Introducereinmetafizicadivina 2000

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ralucatomescu Introducereinmetafizicadivina 2000

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RALUCA TOMESCU

cum am precizat la nceput, cele trei valori

n capitolele precedente am tratat fiecare valoare

celor valori la care ne vom referi mai

logica sunt care aparent nu pot exista.

de nu pare a avea vreo logic-

n derizoriu de fiecare cnd

discursul nostru referitor la lipsa unei

de la inceputul timpurilor, omul un

de la ntemeierea lumii, omenirea a ncercat se

un sentiment straniu la final de carte tocmai

S-ar putea să vă placă și