1

WikiLeaks este o organizaie non- profit mass-media . Ea fost lansata pe 4

octombrie 2006 de ctre Sunshine Fondator avind ca director i redactor-ef al
WikiLeaks jurnalistul australian i radiodifuzor Julian Assange impreuna cu
partenerii sai - Kristin Hrafnsson , Joseph Farrell i Sarah Harrison . Hrafnsson
este , de asemenea, un membru al Productions Sunshine de pres , mpreun cu
Assange .Public sait-ul a fost prezentat in 2007 de catre J.Assange . Potrivit
revistei Wired , Assange sa descris pe sine ntr- o conversaie privat , "ca inima
i sufletul acestei organizaii , fondatorul su , difuzor , organizator , finanator , i
aa mai departe .
Una dintre activitatile cele mai importante a Wikileaks este de a aduce tiri i
informaii importante pentru public care sunt considerate secrete , oferind astfel
o modalitate inovatoare , sigur i anonima pentru sursele de scurgeri de
informaii , deasemenea se publica materialul surs original, n paralel cu
noutati, astfel nct cititorii i istorici deopotriv pot vedea dovezi ale adevrului.
WikiLeaks a oferit un nou model de jurnalism . Pentru c nu sunt motivai de a
face un profit , ei lucreaza n cooperare cu alte edituri i organizaii mass-media
din ntreaga lume , n loc de a urma modelul tradiional de a concura cu alte
medii.
1

ntr-o anumit msur , WikiLeaks se bazeaz pe jurnalisti voluntari a caror
identitate ramine in anonimat. Astfel organizatia infaptuieste o politica de
protejare a jurnalistilor de a nu fi inchisi la inchisoare pentru orice informatie
divulgata. . Deaceea , se vor oferi, instruciuni cu privire la modul de a trimite
materiale pe Wikileaks , prin cafenele net , puncte fierbini fr fir i chiar poste ,
astfel nct , chiar dac in Wikileaks este infiltrat de o agenie extern , sursele nu
pot fi urmrite . Deaceea sursele care sunt de interes politic sau informaii
secrete , trimiterea lor pe Wikileaks se face departe de casa i locul de munc
deoarece jurnalistii pot avea computerele spionate sau casele lor echipate cu
camere video ascunse.
Drop box , care funcioneaz on-line , a descris site-ul Wikileaks , drept " o
modalitate inovatoare , sigur i anonima pentru persoanele care doresc s
furnizeze orice informaii. Dar dac vorbim despre anul 2009, site-ul a avut peste
1.200 de voluntari. Cu timpul , site-ul a ajuns la un model mai tradiional de
publicaii ce nu va recurge la amendamente editori , nici comentarii ale

1
Wikileaks.org

2

vizitatorilor nregistrati. Primul document pe Wikileaks a fost publicat n
decembrie 2006.
Cele mai multe documente publicate inglobeaza urmatoarele teme:
- Rzboi , crime , tortur i detenie
- Guvern , comer i transparen corporativ
- Suprimarea libertii de exprimare i o pres liber
- Diplomaie , spionaj i ( contra - ) de informaii
- Ecologie , climatice, natura i tiine
- Corupia , finane , impozite , de tranzactionare
- Tehnologie de cenzur i de internet de filtrare
- Culte i alte organizaii religioase
- Abuz , violen , nclcarea
Asadar, la data de 26 iulie 2010 Administraia Statelor Unite ale Americii a
declarat c " scurgerile de fiiere media cu mii de informaii militare secrete ar
putea reprezenta o ameninare la adresa securitii naionale . Este vorba
despre documentele publicate pe site-ul Wikileaks i retiprite in ziarele
importante ale lumii : britanic The Guardian , SUA The New York Times i revista
german Der Spiegel . Ei au publicat , n special , raportatele ce contin informatii
despre moartea a civililor din Afganistan .
n plus , in documente devine evident c NATO suspecteaz Iranul i Pakistanul
au susinut n secret talibanii afgani . Mai mult de 90.000 de rapoarte publicate de
informaii i mesaje despre conflictul din Afganistan au fost ntocmite n ultimii
ase ani de operaiuni militare , n timpul in care au fost ucisi mai mult de trei
sute de mii militari britanici i mai mult de 1000 de militari din SUA . Aceast
scurgere de informaii secrete au fost , probabil, cea mai mare din istoria Statelor
Unite .
n general , documentele la care jurnaliti au avut acces ,se descrie urmatorul
tablou (in opinia jurnalitlori BBC Russian ) : Forele coaliiei pierd rzboiul din
Afganistan , armata a ucis sute de civili i c astfel de informaii ramine in secret ,

3

numrul de atacuri ale talibanilor crete i comandantii ai forelor NATO se tem
c Pakistanul i Iranul susine instabilitatea din regiune .
Mai mult dect att , n conformitate cu aceste documente, talibanii au acces la
asa numitele care pot fi transportate din loc n loc i
pot fi folosite mpotriva avioanelor . Pe 23 octombrie 2010 Site-ul a publicat
aproximativ 400.000 de documente cu privire la rzboiul din Irak .
O alt scurgere a avut loc la sfritul lunii noiembrie 2010 , cnd a fost adugat pe
sait mai mult de 250.000 de scrisori ale diplomaiilor americani . Din informatia
acumulata, a devenit cunoscut faptul c liderii din Arabia Saudit sa adresat cu
rugamintea catre SUA ca s atac Iranul din aer .
Administraia SUA a declarat c documentele sunt duntoare pentru securitatea
naional i politica extern a SUA . Astfella 6 decembrie 2010, ei au luat
hotarireac de a inchide aceast sait si de a bloca conturile la care are acces
Wikileaks si membrii ei. Cu toate acestea , muli experi i cercettori spun c
publicarea documentelor si intreaga activitate a WikiLeaks face diplomaia mai
moderna, mai deschisa pentru public , prin crearea unor aa - numita diplomaie
n timp real sau diplomaie Live. La data de 9 decembrie 2010 reteaua sociala
Facebook si Twitter au inceput blocarea acaunturilor tuturor simpatizantilor lui
Assange suspectindui ca au coordonat in atacuri hakere.
Anterior insa la data de 20 august 2010 in Elvetia a fost emis un mandate de arest
pe numele lui J. Assange invinuindu-l de hartuire sexuala si viol. Invinuirea se
bazeaza pe urmatoarele argumente:
A avut loc un act sexual cu o elvetiana fara prezervativ, in ciuda faptului ca
ea era contra.
A avut loc un act sexual cu o alta elvetiana fara prezervativ in timpul ce ea
dormea.
2
Pe 1 septembrie 2010 a fost redeschisa o Ancheta penala pe acest caz. Pe 18
noiembrie Judecatoria elvetiana a emis mandat de arest. In ziua urmatoare
avocatul lui J.Assange a dat in apel hotarirea. Pe 7 decembrie 2010 a fost
arestat in London si pe 14 decembrie a fost eliberat sub cautiune de 240.000
de franci din instanta de judecata londoneza. Au mai fost judecati insa pina
ziua de azi inca nu este nici o invinuire oficiala. La data de 19 iunie 2012,

2
Biografia lui J. Assanges

4

Assange se afla sub arest la domiciliu, si ea decizia de a se ascunde in
ambasada Ecuadorului. Politia a considerat incalcarea conditiilor de arest la
domiciliu si a declarant ca in momoentul iesirii din ambasada el va fi arestat.
Insa sa intre in cladire politia nu poate deorece ambasada are
imunitate.Ulterior ambasada Ecuadorului ia acordat azil politic insa Assange nu
poate parasi teritoriul ambasadei pentru a pleca in Ecuador. Pina la momentul
actual Assange, locuieste in ambasada de unde conduce Wikileaksul in ciuda
blocarii conturilor si a presiunilor din partea autoritatilor americane si nu
numai.
3

Eliberarea recent a mai mult de o jumtate de milion de documente
confideniale de la Departamentul de WikiLeaks US Army i de stat a adus
unele aspecte interesante n focalizare clar i a dus la acuzaii i dezbateri
aprinse ntre susintorii i detractorii WikiLeaks. Astfel sunt aduse mai multe
argumente atit contra cit si pro imoptriva WikiLeaksului.
Argumente pro:
Datorita wikileaks cunoastem adevarul despre multe abuzuri din partea
statelor si fara delegi
Editura mbuntete transparena , iar aceast transparen creeaz o
societate mai bun pentru toi oamenii.
Control mai bun duce la reducerea corupiei i democraii puternice n
toate instituiile societii , inclusiv guvernul , corporaii i alte
organizaii .
Scurgerea de informatii in principiu a schimbat cursul istoriei pentru mai
bine . Se poate schimba cursul istoriei in prezent , si ne poate duce la un
viitor mai bun .
Guvernele autoritare , institutiile opresive si corporatii corupte trebuie
s fie supuse presiunii , nu doar al diplomaiei internaionale , libertatea
de legi de informare sau chiar alegeri periodice , ci de ceva mult mai
puternic - contiinele oamenilor din interiorul lor .
Argumente contra:
Incalca securitatea a mai multor tari reprezentind un pericol
international

3
http://ru.wikipedia.org/wiki/WikiLeaks

5

Poate fi inceputul unui razboi informational
Pune in pericol jurnalistii care activeaza pentru aceasta retea
Poate induce in eroare populatia in cazul in care actul nu se bazeaza pe
fapte veridice(reale)
Poate sa puna in pericol unele operatiuni secreta prin divulgarea lor
Divulgarea informatiei poate duce la conflicte intre tari
In concluzie, WikiLeaks este susinut i triumfa pina la momentul actual
mpotriva atacurilor juridice i politice menite s reduc la tcere organizatia
de publicare , jurnalitii ei i sursele anonime . Principiile mai largi pe care se
bazeaz activitatea organizatiei sunt de aprare a libertii de exprimare i
publicare mass-media , mbuntirea i susinerea drepturilor tuturor
oamenilor pentru a crea o noua istorie . Aceste principii deriv din Declaraia
Universal a Drepturilor Omului , aceasta prevede c orice persoan are
dreptul la libertatea de opinie i de exprimare. Acest drept include libertatea
de a avea opinii fr imixtiune i de a cuta , de a primi i de a rspndi
informaii i idei prin orice mijloace si independente de frontierele de stat.


Bibliografie
http://ru.wikipedia.org/wiki/WikiLeaks
http://wikileaks.org/
http://www.techrepublic.com/blog/10-things/10-
arguments-for-and-against-wikileaks/
http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D0%B6%D1%83%D
0%BB%D0%B8%D0%B0%D0%BD_%D0%90%D1%81%D1%8
1%D0%B0%D0%BD%D0%B6