ANIMALE SALBATICE

Iepurele de camp sau de vizuin :este un animal

slbatic care din cauza diferenei dintre membrele anterioare i cele
posterioare, nu se poate deplasa la pas, ci numai n salturi care pot
atinge i 3 metri. Culoarea blnii variaz n funcie de loc i anotimp,
nuana general fiind cenuie-rocat.
Lungimea corpului este de 48-52 cm la care se adaug coada
de 8-9 cm. Greutatea este de 4 kg, iar n unele cazuri poate ajunge
i pn la 6 kg.
Este rspndit att la cmpie ct i la munte. Se hrnete cu
iarb, morcovi, cereale, iar iarna cu scoara copacilor. Femela nate
pui vii pe care i hrnete cu lapte. i construiete casa n pmnt
(vizuin) ntotdeauna n locuri uscate.

n Romania, ursul brun se gsete din cele mai
vechi timpuri. Cu toate c este retras n Carpai, ursul
i gsete n Romnia cel mai prielnic adpost din
Europa. Ursul brun triete de-a lungul lanului
carpatic, mai ales printre stnci, unde i poate crea
brlogul.
Animal puternic, poate parcurge chiar i 150 de
kilometri ntr-o singur zi i se bazeaz pe auz i
miros.
Are un corp de pn la 2,5 m lungime, o nlime
la greabn de pn spre 1,5 m i o greutate maxim
de 600 kg. Ursul brun poate tri pn la 30 de ani n
natur i pn la 50 de ani n captivitate.
Se hraneste cu plante,animale,dar ii place si
mierea de albine.
Lupul
Lupul este un animal care mananca cerbi, cai, soareci , gandaci
etc.
Consuma si animale bolnave si chiar pe cele moarte , de aceea
se numeste sanitarul padurii.
El seamana cu un caine mai mare, dar este mai fioros si are
ochii sticlosi.
Corpul este acoperit cu o blana cenusie este terminat cu o
coada. Gatul este foarte scurt. Capul are doua urechi cu care aude
foarte bine , un bot cu dinti( colti) puternici.
Lupoaica naste vinci-sase pui pe care ii hraneste cu lapte. Este
un animal lacom si de temut. Ataca chiar sip e om , dar se sperie de
lumina si de foc. Umbla singur sau in grup (haite), scotand sunete
specifice ( urla).
Culoarea blanei se schimba dupa anotimp.
Ciocnitoarea
Ciocnitoarea poate fi ntlnit n aproape
toate pdurile de pe glob. Locuiete singur n
cuiburi formate n scoara copacilor.Este foarte
folositoare livezilor i pdurilor, pentru c distruge
o serie de insecte dunatoare. Mai este
cunoscut i sub denumirea "doctorul
pdurilor".
Culoarea penajului este negru sau maro, cu
pete portocalii sau roii. Aceste psri se gsesc
n numeroase specii(aproximativ 200).
Cu ciocul ascuit, lung i foarte tare
sfredelete coaja copacilor, n timp ce limba
lipicioas i lung scoate insectele.
n general nu este atacat de prdtori, acetia
fiind inui la distan de ciocul su puternic.
VULPEA
Vulpea seamana cu un caine,avand corpul
acoperit ci blana bogata, de culoare roscata terminat
cu o coada lunga si stufoasa.
Botul si urechile sunt ascutite. Cele patru
picioare lungi se termina cu degete care au gheare.
Cu ajutorul lor se catara in copaci.
Se hraneste cu de toate ,chiar si cu
mere,pere, legume, dar ataca si cotetele de pasari
domestice.
Vulpea naste cinci-sase pui pe care ii
adaposteste in vizuine si ii hraneste cu lapte.