MOROMETII

de MARIN PREDA
ROMANUL OBIECTIV / REALIST
Romanul este opera epica, n proza, de mare ntindere, cu o actiune desfas
urata pe mai multe planuri si la care participa un numar mare de personaje.
Trasaturile romanului obiectiv:
si propune sa reflecte existenta obisnuita;
universul fictiv al operei literare este construit dupa principiul verosimilitat
ii;
constructia subiectului respecta ordinea cronologica;
incipitul se afla ntr-o strnsa legatura cu finalul;
incipitul prezinta cadrul actiunii, fixeaza timpul, reuneste cele mai importante
personaje din roman;
actiunea se desfasoara coerent, fara aparitia unor situatii neprevazute, evoluti
a ei putnd fi anticipata;
finalul este nchis, rezolvnd conflictele si nepermitndu-i cititorului alte interpre
tari;
personajul este reprezentativ pentru o categorie sociala sau umana, fiind deseor
i vorba de tipuri;
personajul este surprins ntr-un proces de transformare;
naratorul este omiscient, relatnd la persoana a III-a, neutru si impersoanl, fara
sa emita judecati de valoare, sa comenteze faptele sau sa explice situatiile.
MOROMETII
Romanul Morometii ia nastere n urma unui ndelung proces de elaborare.
Volumul nti cunoaste o prima elaborare n 1949, apoi este reluat n anul 1955, cnd va v
edea si lumina tiparului.
Volumul al doilea apare doar n 1967 desi fusese nceput n 1953.
Cea mai importanta tema a prozei lui Marin Preda este disparitia taran
imii traditionale. Dar, alaturi de aceasta problema,
autorul trateaza si tema istoriei, a timpului care nu mai avea rabdare, care trec
e fara a tine cont de dorinta oamenilor si care aduce
cu el schimbari radicale si neasteptate. Titlul Morometii aseaza tema familie n c
entrul romanului, nsa evolutia si criza familiei sunt
simbolice pentru transformarile din satul romnesc.
Perspectiva naratorului obiectiv se ompleteaza prin aceea a reflectori
lor: n primul volum rolul de personaj-reflector i apartine
lui Ilie Moromete, iar n al doilea volum lui Niculae. De asemenea, exista si pers
onaje-informatori, cum ar fi de exemplu Parizianu care
le povesteste celorlalti sateni de vizita lui Moromete la baieti, la Bucuresti.
Romanul este alcatuit din doua parti, corespunzatoare celor doua volum
e.
Primul volum utilizeaza tehnica decupajului si accelerarea gradata a t
impului naratiunii si poate fi considerat o monografie
a familiei taranesti si a satului romnesc din Cmpia Dunarii ntr-o perioada de framnt
ari social-istorice. Volumul este structurat n trei parti,
cu o actiune concentrata, care se desfasoara pe parcursul verii, cu trei ani nain
tea celui de-al doilea razboi mondial cnd se pare ca timpul
era foarte rabdator cu oamenii, n satul Silistea-Gumesti. Prima parte, de smbata se
ara pna duminica noaptea, contine scene care
ilustreaza monografic viata rurala: cina, taierea salcmului, ntlnirea duminicala di
n fieraria lui Iocan, hora. Partea a doua se
deruleaza pe parcursul a doua saptamni, ncepnd cu plecarea lui Achim cu oile, la Bu
curesti. Partea a treia, de la seceris pna la
sfrsitul verii, se ncheie cu fuga baietilor.
Cele trei parti confera echilibrul compozitiei. Fiecare parte ncepe cu
o prezentare de ansamblu: masa, prispa si secerisul.
Simetria compozitionala este data de legatura dintre incipit si final la nivelul
primului volum care subliniaza tema timpului.
La nceput, aparent ngaduitor, timpul era foarte rabdator cu oamenii; viata se scurg
ea aici fara conflicte mari, pentru ca n final sa
se modifice imaginea timpului, care devine necrutator si intolerant si nu mai av
ea rabdare.
n centrul primului volum se afla figura lui Ilie Moromete si problema p
aternitatii, a raporturiolor acestuia cu fiii lui,
care este nsa o deghizare a problemelor sociale generale. Familia Moromete este f
ormata din Ilie Moromete, sotia sa, Catrina, trei baieti
din prima casatorie a lui Ilie, Paraschiv, Nila si Achim, o fata a Catrinei, Tit
a, si doi copii din a doua casatorie, Ilinca si Niculae.
Relatiile familiale sunt tensionate, lucru de care va profita Guica, sora lui Mo
romete, care i instiga mpotriva familiei si i convinge sa fuga de acasa.
Scenei de nceput, cnd familia se ntoarce de la cmp, i corespunde contrapunctic scena
din final, cnd se produce ruptura n familia Moromete.
Familia Moromete se destrama ca urmare a producerii mai multor conflicte exteri
oare. Cel mai important conflict exterior este cel dintre tata si cei
trei fii ai sai din prima casatorie, Achim, Paraschiv si Nila. Ilie Moromete nu
poate sa nteleaga dorinta de mbogatire a celor trei fii, cum nu
poate sa nteleaga nici patrunderea valorilor civilizatiei urbane n lumea satului.
Baietii si dispretuiesc tatal fiindca nu stie sa transforme n
bani produsele agricole, asa cum face vecinul lor, Tudor Balosu. Acest conflict
va duce pna la urma la dezmembrarea familiei deoarece pleaca de acasa.
Oricare ar fi fost problemele materiale, Ilie Moromete gasea mijlocul sa le dep
aseasca, dar fuga baietilor l dezechilibreaza total.
Al doilea conflict exterior izbucneste ntre Moromete si Catrina, sotia
lui. Moromete vndu-se n timpul secetei un pogon din lotul sotiei,
promitndu-i, n schimb, trecerea casei pe numele ei. De teama fiilor celor mari car
e si urau mama vitrega, Moromete amna ndeplinirea promisiunii.
Din acesta cauza, femeia simte cum i se strecoara n inima nepasarea si sila de bar
bat si de copii, gasindu-si initial refugiul n biserica.
n al doilea volum acest conflict determina decizia Catrinei de a-si parasi sotul,
dupa ce afla de vizita lui la Bucuresti si de propunerea facuta
celor trei fii mai mari. Aceasta rupura va fi definitiva, Catrina refuznd sa se m
ai ntoarca acasa.
Al treilea conflict se desfasoara ntre Moromete si sora lui, Guica, car
e si-ar fi dorit ca fratele vaduv sa nu se mai casatoreasca si a doua oara.
n felul acesta, ea ar fi ramas n casa fratelui, sa se ocupe de gospodarie si de c
resterea copiilor, pentru a nu ramne singura la batrnete.
Faptul ca Moromete se recasatorise si sa si construise o casa departe de gospoda
ria ei i aprinsese ura mpotriva lui, pe care o transmite celor
trei fii mai mari.
Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative
. n prim plan se afla destinul familiei Morometii.
Ilie Moromete ncearca sa pastreze ntreg, cu pretul unui trai modest, pamntul famili
ei pentru a-l transmite apoi baietilor. Fiii cei mari nu
mpartasesc idealul tatalui deoarece ei si doresc independenta economica. Ei se sim
t nendreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor, Moromete s-a nsurat
cu alta femeie si ca are nca trei copii.ndemnati de Guica, cei trei baieti pun la
cale un plan care va amplifica problemele econimice ale familiei.
Ei intentioneaza sa plece la Bucuresti, fara stirea familiei, pentru a-si face
un rost. n acest scop, vor sa ia oile cumparate printr-un mprumut la banca
si al caror lapte constituie principala sursa de hrana a familiei si caii, indis
pensabili pentru munca la cmp. Prin vnzarea oilor si a cailor, ar obtine
un capital pentru a ncepe viata la oras. Datoria la banca nefiind achitata, planu
l celor trei baieti urmeaza a da o grea lovitura familiei.
Achim i propune tatalui sa-l lase sa plece cu oile la Bucuresti, sa la pasca la
marginea orasului si sa vnda laptele si brnza la un pret mai bun n capitala.
Moromete se lasa convins de utilitatea acestui plan, amna achitarea datoriei la
banca si vinde o parte din lotul familiei pentru a-si putea plati
impozitul pe pamnt. nsa Achim vinde oile la Bucuresti si asteapta venirea fratilor
. Dupa amnarile generate de refuzul lui Nila de a-si lasa tatal
singur n preajma secerisului, cei doi fug cu caii si cu o parte din zestrea suror
ilor. Moromete este nevoit sa vnda din nou o parte din pamnt
pentru a-si reface gospodaria, pentru a plati foncierea, rata la banca si taxele
de scolarizare ale lui Niculae.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i cara
cterul de fresca sociala: boala lui Botoghina, revolta taranului sarac Tugurlan,
dragostea dintre Polina si Birica, discutiile din fieraria lui Iocan, rolul ins
titutiilor si al autoritatilor n satul interbelic.
Cteva secvente narative sunt esentiale pentru destinul familiei Morome
te si pentru conturarea conflictelor. Scena cinei are rolul de a prezenta
familia, dar si de a sugera relatiile tensionate dintre membrii acesteia. Ilie
Moromete pare a domina o familie formata din copii proveniti din doua casatorii,
nvrajbiti din cauza averii. Asezarea n jurul mesei sugereaza evolutia ulterioara
a conflictului, destramarea familiei: Cei trei frati vitregi, Paraschiv,
Nila si Achim, stateau spre partea din afara a tindei, ca si cnd ar fi fost gata
n orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara.
De cealalta parte a mesei, lnga vatra, statea totdeauna Catrina Moromete, mama v
itrega a celor trei frati, iar lnga ea i avea pe Niculae si pe Ilinca,
copii facuti cu Moromete. Tita statea ntre cei trei si maica-sa. Era tot fata ei,
din casatoria dinti. Numai Moromete statea parca deasupra tuturor.
Locul lui era pragul celei de-a doua odai, de pe care el stapnea cu privirea la f
iecare. Toti ceilalti stateau umar lnga umar, nghesuiti, masa fiind prea mica.
Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui casatorii, desi numarul cresc
use.
O alta secventa narativa cu valoare simbolica este aceea a taierii sal
cmului. Ilie Moromete taie sacmul pentru a plati o parte din datoriile familie,
fara a vinde pamnt sau oi: Se pare ca nimeni nu ntelegea ca hotarndu-se n sfrsit ple
carea lui Achim la Bucuresti nsemna ca trebuie sa li se faca
celor trei pe plac pna la capat, sa nu se mai atinga nimeni de oi si cum altceva
n-aveau ce vinde, salcmul trebuia taiat. Mai ciudat era ca nici cei trei n cauza n
u ntelegeau; nct raspunsul lui Moromete ca a taiat salcamul sa se mire prostii nu era
o batjocura ntmplatoare la adresa fiilor. Taierea salcmului anticipeaza destramarea
familiei si a satului traditional. Pentru satenii din Silistea-Gumesti, salcmul d
in gradina Morometilor era un punct de reper, el avnd valoarea unui arbore sacru,
al unui axis mundi. Odata cu taierea acestuia, nici timpul nu mai are nici el r
abdare, astfel nct modificarile din familia Moromete si cele din plan social se su
cced rapid. Lumea traditionala asa cum si-o imagineaza personajul principal va nc
epe procesul de destramare. Ilie Moromete este un aparator al ordinii vechi pe c
are o considera a fi cea mai buna dintre toate si pentru care statul reprezinta
o supraindividualitate abstracta. Moromete analizeaza schimbarile din societate,
dar pna la un moment dat nu crede ca ele pot nlocui mentalitatea taraneasca. Este
luat prin surprindere de istorie si de trecerea timpului, dar si apara cu tarie
ideile, iluzia,
demnitatea.

Al doilea volum reflecta mai bine problema deruralizarii satului prin atragerea
lui treptata spre civilizatia urbana. Volumul este structurat
n cinci parti care prezinta viata satului ntr-o perioada de un sfert de veac, de l
a nceputul anului 1938, pna spre sfrsitul anului 1962.
Actiunea se concentreaza asupra a doua momente istorice semnificative: reforma a
grara din 1945, cu prefacerile pe care ea le aduce si transformarea socialista
a agriculturii dupa 1949, perceputa ca un fenomen abuziv. Datorita acestor schi
mbari rapide, satul intra ntr-un proces ireversibil de disolutie.
Conflictul dintre tata si fiii mai mari trece n planul al doilea. Confl
ictul principal opune mentalitatea traditionala si mentalitatea impusa,
colectivista. Opozitia dintre cele doua lumi este pusa n evidenta de relatia din
tre Ilie Moromete si fiul sau, Niculae, care devin personaje-reflectori
pentru cele doua mentalitati. Daca primul volum vorbeste despre lumea tatalui, a
l doilea volum face loc lumii fiilor. Vechea imagine a lui Ilie Moromete
este distrusa, fiind nlocita cu o alta, lipsita de glorie. Autoritatea lui n sat s
e diminueaza, iar unitatea distrusa a familiei nu se reface.
Volumul debuteaza cu o ntrebare retorica: n bine sau n rau se schimbase Moromete? Cei
lalti tarani si schimba atitudinea fasa de el, fostii prieteni
au murit sau l-au parasit, vechile dusmanii se sting. Tudor Balosu devine chiar
binevoitor fata de vecinul lui, iar Guica moare, fara ca relatiile
cu fratele ei sa se schimbe, acesta neparticipnd la nmormntarea ei. Moromete se apu
ca de negot, cstiga bani, dar l retrage pe Niculae de la scoala pe
motiv ca nu-i aduce niciun beneficiu. Toata energia tatalui se concentreaza n ncerc
area de a-i aduce acasa pe baietii fugari. De aceea cumpara pamnturile
pierdute odinioara si pleaca la Bucuresti pentru a-i convinge sa revina n sat, da
r acestia resping ncercarea de reconciliere a tatalui sau. Catrina,
aflnd de propunerea facuta fiilor, l paraseste pe Moromete si se duce sa locuiasc
a la fiica ei. Destramarea
familiei continua cu moartea lui Nila n razboi. Fetele se casatoresc, dar sotul T
itei moare ntr-un accident stupid n sat.
Paralel cu procesul de destramare a familiei, este prezentata destrama
rea satului traditional. Relatia dintre Ilie Moromete si fiul mai mic,
Niculae, este transpusa la nivel social, reprezentnd opozitia dintre un sustinat
or al clasei taranesti si un declasat al ei, conflictul dintre cei
doi simboliznd conflictul dintre doua conceptii despre taran. n acest volum observ
atia sociala primeaza, prin intermediul lui Ilie Moromete sunt analizati
noii reprezentanti ai statului: Bila, Isosica, Mantarosie, Adam Fntna, Ouabei. Sta
tul devine si mai abstract n mintea taranului care apara valorile vechi:
n primul volum statul are un reprezentant uman, Jupuitu, cu care se poate vorbi s
i care i ntelege, dar n al doilea volum acesta dispare. Reprezentantul
legii le confisca averile taranilor, nu i ntelege atunci cnd nu au bani sa plateasc
a fonciirea. Nici macar reprezentatntul lumii noi, Niculae, nu mai
ntelege mecanismele. n discutiile cu tatal sau, nu poate sa-si sustina optiunile
pentru ca nu stie daca are sau nu dreptate, este la rndul lui exclus
din sistem. Istoria si schimbarile aduse de aceasta l depasesc si pe Niculae.
ILIE MOROMETE
Ilie Moromete este personajul central al romanului. El este capul famil
iei Moromete n jurul caruia se desfasoara ntreaga
actiune a primului volum. Este reprezentantul taranimii traditionale, ale carei
valori le apara cu ndrjire.
Accentul se pune mai ales pe capacitatile intelectuale
ale personajului, datorita meditatiilor si conceptiilor sale despre viataa fost
considerat de critici taranul filozof al literaturii romne.
nca de la
nceput Moromete este prezentat n calitatea de cap de familie n care autoritatea nu i
este contestata. Aceasta autoritate este
subliniata n scena mesei n care naratorul precizeaza ca Moromete statea parca deasu
pra tuturor. Desi relatiile cu familia sunt
tensionate, Moromete doreste ce e mai bine pentru fiii lui, dar nu crede ca aces
t lucru nseamna mbogatirea. Este mndru de fiul sau mai mic, desi
nu i arata, cu care va pastra o relatie speciala pna n final. Cnd si da seama ca a f
ost nselat de Achim ncep marile framntari
interioare ale personajului. Semnificativ pentru noua stare de spirit a persona
jului este monologul de pe cmp n care si apara
dreptul la seninatate;
Este apreciat de cei din sat care i asculta tot timpul discursurile de d
uminica dimineata de la fieraria lui Iocan.
O trasatura importanta pe care o subliniaza naratorul este disimularea:
Moromete ofera un adevarat spectacol n episodul n care vrea sa-l pacaleasca pe Ju
puitu sau n episodul n care discuta cu Tudor Balosu.
Este apreciat pentru usurinta cu care, prin intermediul limbajului, iese din si
tuatii dificile. .
Credinta ntr-o lume care ar putea exista fara bani i va fi zdruncinata pna la sfrsi
tul romanului. i place sa observe lumea care
l nconjoara si astfel stie cum sa se poarte cu fiecare.
pentru taranul Moromete pamntul nu este o obsesie,
el nu doreste mult pamnt ci doar att ct sa aiba din ce trai.
Sanatatea morala nu nseamna pentru el a avea bani ci a putea trai senin, Moromete
si doreste linistea caminului si
posibilitatea de a se bucura de micile bucurii ale vietii. Drama lui ncepe n momen
tul n care observa ca familia nu
i mpartaseste idealurile. Moromete nu este un taran obisnuit. Inteligenta, ironia
si umorul l deosebesc de orice personaj
din romanele anterioare care trateaza lumea rurala. El nsusi este un simbol, far
a sa vrea, pentru schimbarile care se produc
n acest univers: pentru Moromete este mult mai important sa stea sa mediteze sau
sa discute politica dect sa munceasca.
Este un idealist aflat n contradictie cu noile schimbari ale societatii
care pna la urma l vor nvinge: desi este capabil sa pacaleasca
autoritatile nu va putea pacali si istoria.. Drama lui Moromete nu sa n pierderea
pamnturilor ci
n destramarea familiei sale, dar aceasta anunta drama taranimii n general. Destinu
l sau se va modifica treptat dupa fuga baietilor,
nu va mai lua parte la ntnirile din fieraria lui Iocan, nu va mai fi centrul univer
sului, cum l caracterizeaza niculae, relatiile c
u familia se vor degrada din ce n ce mai mult. Totusi, pna n clipa mortii si sutine
cu tarie parerile despre adevaratele valori ale
vietii si nu poate accepta ca exista o lume mai buna dect cea traditionala. n mome
ntul n care moare, i spune doctorului:
Domnule, eu totdeauna am dus o viata independenta!, afiematie care exprima idealu
l si filozofia sa.