Prin intermediul proiectului Redescoper flacra petrolului, co-finanat prin Programul

Operaional Regional 2007-2013, !a Prioritar " - #e$%oltarea dura&il 'i promo%area

turismului, #omeniul (a)or de *nter%enie "+3 - Promo%area potenialului turistic 'i
crearea infrastructurii necesare, ,n scopul cre'terii atracti%itii Rom-niei ca destinaie
turistic, Primria (unicipiului (oreni 'i-a propus promo%area resurselor naturale 'i a
elementelor de folclor 'i art popular din $on, cu scopul de a o transforma ,ntr-o
destinaie turistic atracti% 'i de a cre'te %i$i&ilitatea ei, prin mi)loace de promo%are
specifice+
Prin acest proiect urmrim de$%oltarea $onei din punct de %edere turistic 'i cre'terea
gradului de %i$i&ilitate a atraciilor pentru turi'ti, prin aciuni de mar.eting specifice,
desf'urate pe durata a 2 ani /30+12+2011-20+12+20131+
2img
src345ttp677storage0+dms+mpinteracti%+ro7media780173217"11271037"2"37237sonde-
petrol+)pg4 9idt5343204 5eig5t342204 alt34:onde de petrol 4 class34noscript-
image4;27img;
(unicipiul (oreni, aflat ,n teritoriul administrati% al )udeului #-m&o%ia, datea$ de la
sf-r'itul secolului al <=*-lea 'i este cel mai %ec5i centru petrolier al rii+ *n aceast $on
a fost construit ,n anul 1>01 a treia platform petrolier din lume 'i prima din Rom-nia,
de unde s-a e!tras petrol+ ?ocalitatea a fost numit ,n sens sim&olic @urul negru al
Rom-niei 'i a fost una dintre cele mai e!ploatate $one petroliere din ar+ An decursul
anilor, $cmintele de petrol s-au mic'orat, ,ns 'i ,n acest moment mai e!ist $cminte
care sunt e!ploatate+
(oreni-ul este situat la limita central estic a )udeului, are o suprafa de 3+"18 5a, din
care >10 5a intra%ilan 'i este limitrof )udeului Pra5o%a+ Bonstituie nodul rutier al
drumurilor #C720 'i #C 710, care fac legtura ,ntre doi cureni principali de trafic,
respecti% #D72, Ploie'ti-E-rgo%i'te 'i #D1 Fucure'ti-Fra'o%, fiind scurttura ,n tran$it
pentru $ona su&carpatic, ,n lungul paralelei 8"+
An $ona (unicipiului (oreni oferta turistic generat de o&iecti%ele naturale 'i antropice
e!istente, pune la dispo$iia turi'tilor mai multe forme de turism ce pot fi practicate6
G Eurism ,n natur H plim&ri prin pdurile de foioase 'i ,n $ona amane)at a r-ului
Brico%ul #ulceI
G Eurism cultural 'i istoric H %i$itarea ruinelor istorice de la Ba$emata Demilor, Brucea
?egionarilor 'i ruinele unor tuneluri de legatur cu ora'ul Ploie'ti, sondele de petrol 'i
siturile cu $cminte de petrolI
G Eurism &alneo-climateric H turi'ti care %in ,n scop curati% 'i de tratament la :ecia de
Recuperare, (edicin fi$ic 'i Falneologie din cadrul :pitalului (unicipalI
G Eurismul de tran$it H tran$itarea localittii de turi'ti pentru a a)unge la alte o&iecti%e
turistice din :u&carpai 'i Barpai, precum 'i de oamenii de afaceri care desf'oar
acti%iti ,n $ona
Imagini de la focul uimitor,eveniment unic n lume
(unicipiul (oreni este o localitate ,ncrcat de istorie+ ici s-au petrecut
,nt-mplri e!traordinare pe care canalul #isco%erJ ar tre&ui s ,l specule$e+Pe
c-t este de mic, pe at-t este de mare farmecul acestor meleaguri care prin arc
peste timp re,n%ie momente memora&ile,imposi&il de uitat+ =or&im despre un
e%eniment care %reme de aproape 3 ani a pro%ocat delir,disperare,uimire,toate
adunate lalolalt+ #isco%erJ tre&uie s %or&easc despre acest moment al
arderii sondei de pe platoul Kuicani din pe atunci comuna (oreni+ Ftr-nii au
po%estit despre acele momente prin cu%inte simple,emoionante,cum au trit 'i
cum au stat %reme de peste L"0 de $ile cu oc5ii aintii ctre fclia gigantic+ n
perioada arderii,anotimpurile nu au existat. =e'nic a fost parc o prim%ar
'i oamenii acelor timpuri,pe $i ce trece tot mai uluii, asistau prin propria lor
e!isten la ceea ce ar putea fi denumit MOBN? OEORD care s-a ,nlat ctre
cer sute de $ile+
Presa a redat amnunte despre acel e%eniment ,ns ea s-a inspirat mai degra&
din scrierile marelui rapsod Peorge Eop-rceanu,ade%ratul autor al unor
descrieri considerate de unii 'i poate pe &un dreptate plagiat+
#ar iat ce ne scria cotidianul Rom-nia ?i&er, &ine,neles cu a)utorul pasa)elor
lui Peorge Eop-rceanu, a'a cum 'i eu cred+
Eimp de doi ani si patru luni, focul i$&ucnit pe un camp petrolifer din (oreni
a ars fara incetare+ utoritatile de a$i sunt incapa&ile sa specule$e turistic cel
mai mare incendiu petrolier din istorie+Q Rona, numita si =alea Plangerii din
cau$a numarului mare de muncitori care au pierit in lupta cu flacarile, de%enise
un loc de pelerina)+Q #esi focul s-a stins de la sine in 1031, americanii sustin ca
inginerul (Jron SinleJ a in%ins incendiul dupa o lupta demna de scenariile
5ollJ9oodiene de asta$i+Orasul Moreni a cunoscut doi ani si jumatate de
glorie internationala. #in Bapitala, de peste munti, dar si din strainatate,
)urnalisti, scriitori, fotografi, scenaristi de la TollJ9ood au luat drumul
micutului oras pentru a %edea miracolul prin care sonda petroliera 1>0 a ars
fara incetare timp de L"0 de $ile+(ulte %isuri de marire s-au inaltat o data cu
flacarile celui mai mare incendiu care a cuprins %reodata un camp petrolier+
*ngineri si specialisti de pretutindeni au cautat gloria la (oreni, cu gandul la
recompensa consistenta pusa in )oc de gu%ernul roman+
In versiunea americana a catastrofei, inginerul Myron Kinley descris in
presa occidentala ca un veritabil ruce !illis al anilor "#$ pune capat
%ocului cel Mare dupa o batalie inegala si plina de tensiune. &iarele
auto'tone, insa, sunt clare. %ocul a i(bucnit in dimineata (ilei de #) mai
*+#+ si s,a stins de la sine in septembrie *+-*. mai palpait pana la 8
noiem&rie 1031+ ?a inceputul cri$ei economice, de pe proprietatile din (oreni
se e!trageau anual "20 de mii de tone de petrol+ *n 1030 productia s-a du&lat+
*ntre ra$&oaie, de$%oltarea orasului a fost proportionala cu cea a industriei de
petrol+ O!ploatarile se faceau de pe proprietati particulare concesionate unor
firme americane si germane+ Nnii locuitori a)unsesera atat de &ogati incat isi
permiteau sa inc5irie$e o &ir)a ca sa ia masa intr-o dupa-amia$a la :inaia+
sta$i, orasul incearca sa-si recapete prosperitatea de altadata+#in pacate,
trimitandu-si tinerii la munca in Occident, si nu e!ploatand cele&ritatea
trecuta+Reci de morti in inter%entiiPe o terasa din (oreni, =asile
(oldo%eanu, etnolog, s-a aratat surprins si &ucuros sa afle ca cine%a se
interesea$a de e%enimentele petrecute cu aproape un secol in urma+ @Funicul a
muncit ca maistru in perioada Mocului cel (are+ murit cu numele de (arica
P5eorg5e, desi s-a nascut si el tot (oldo%eanu+ *ntre ra$&oaie, familiei i-a mers
rau si un %raci l-a sfatuit sa-si sc5im&e numele pentru a scapa de nenoroc+
Dumai tatal meu H care in acea %reme era plecat din oras H a ramas cu %ec5iul
nume, ma lamureste artistul+ Dorocul insa nu si-a intors fata catre (arica
P5eorg5e+ @Funicul credea ca pamantul este &lestemat+ O&isnuia sa spuna6 din
aurul asta negru traim, dar ne face %iata neagra ca si el+ *mi po%estea &unicul ca
eruptiile erau atat de puternice incat lim&ile de foc se inaltau la 1"0 de metri si
se %edeau de la o departare de 30 de .ilometri+ Mocul a fost un poligon de
incercari pentru noile te5nologii de stingere a incendiilor, dar nici una nu i-a
putut %eni de 5ac+ *mi amintesc ca, atunci cand eram copii, daca scormoneam
cu piciorul, dadeam de pamantul ars de incediu+Mlacarile se %edeau din B5itila+
Mocul a i$&ucnit cu putere si in $iarele %remii+ Po$e mari si relatari ample de la
reporteri trimisi la fata locului au ocupat paginile $iarelor in primele $ile ale
incendiului+ Pu&licatia Nni%ersul anunta, la 2L mai 1020, cu litere mari6
@#e$astrul de la (oreni H @*n regiunea (oreni s-a produs un nou mare
de$astru+ Pe un platou al comunei (oreni numit Euicani se afla instalata sonda
nr+ 1>0, proprietara societatii Romano-mericane+ ?ucrarile de sapa ale acestei
sonde a)unsesera la o adancime de 1+8>0 metri+ Morta de e!pansiune a ga$elor a
atins a$i de dimineata un ma!im de presiune+ tunci, &urg5iul a atins stratul de
titei, iar turla sondei a fost aruncata in aer la o inaltime de 300-800 de metri+
Producandu-se scantei, sonda a luat foc+ *ntensitatea flacarilor a crescut,
atingand inaltimea de 100 de metri+ Bu a)utorul pompelor, a inceput imediat un
puternic &ara) de apa si saci de nisip+ #ogoarea flacarilor fiind prea mare,
ec5ipele nu se puteau apropia de $ona mai aproape de 300 de metri+ Printr-o
intamplare fericita, acest mare de$astru nu a facut nici o %ictima omeneasca+
#upa parerea specialistilor, pagu&ele depasesc 100 de milioane de lei+ doua
$i, acelasi cotidian isi continua relatarea6 ./oloana de foc are o inaltime de
0$,1$ de metri si luminea(a intreaga regiune Moreni. 2e vede foarte bine
din 3loiesti si c'iar din /'itila4.3e -$ mai, 5devarul anunta ca .din gura
putului ies * milion si #$$ de mii de metri cubi, iar focul ajunge la *.0$$ de
metri4.Mocul s-a stins de la sine+ #upa ce e%enimentul @s-a &anali$at,
relatarile au de%enit tot mai rare+ Mocul ardea necontenit si, curand, el a disparut
de pe agenda presei+ re%enit in forta cand flacarile s-au stins+ Pe 1L
septem&rie 1031, Nni%ersul scria6 @Nriasa candela care timp de doi ani si patru
luni a ars necontenit, ingro$ind lumea si rapunand $eci de %ieti omenesti, s-a
stins a$i de dimineata+ Mocul de la (oreni s-a stins si o data cu el si multe
sperante+ Baci erau multi care-si munceau $i si noapte creierul sa descopere
modalitatea prin care aceasta gura a iadului sa fie astupata si in ca$ de reusita,
a%eau de castigat gloria si milioanele promise drept premiu+ *n aceeasi $i,
de%arul relata ca @la ora 8+30, s-a produs pra&usirea unui mal care se sla&ise
din cau$a &om&ardamentelor si a apei, astupand craterul si ina&usind complet
flacara+ @Omul care a in%ins iadul:u& acest titlu, o pu&licatie engle$a descria
modul eroic in care un inginer american a pus capat incendiului de la (oreni6
@(Jron SinleJ tre&uia sa opreasca cel mai mare foc petrolier din istorie+ Omul
din O.la5oma a stra&atut 7+000 de mile, iar in fata incendiului &u$ele sale au
murmurat6 #oamne totputernic+ (iron SinleJ s-a luptat cu flacari de-a lungul
statului Ee!as si in Balifornia si niciodata nu a dat gres+ #ar monstrul din fata
sa era diferit+ Ol este mai impresionant decat tot ceea ce s-a %a$ut pe pamant+
Eimp de 2> de luni, oameni instruiti s-au luptat cu el+ Pu%ernul a esuat+ mai
ramas o singura speranta H (Jron SinleJ din Eulsa, O.la5oma+ ?a sfarsitul
anului 1031, SinleJ a acceptat sa isi puna in aplicare planul cu doua conditii6 sa
fie platit cas5 si sa fie a)utat de doua persoane6 PraddJ B5upp si Bostica ?upa+
cestia purtau costume din a$&est, in timp ce SinleJ a optat pentru 5aine
o&isnuite inmuiate in apa+ :e intelegeau prin gesturi+ Rgomotul facut de sonda
1>0 putea fi comparat cu cel facut de 100 de locomoti%e+ (inisterul a cerut o $i
de raga$ inainte de dinamitare pentru e%acuarea $onei+ :ute de familii si-au
incarcat a%utul in carute si s-au mutat pe dealuri+Recompensa trece tlanticul+
doua $i in $ori, SinleJ a co&orat 30 de picioare in interiorul craterului+ *n
spatele sau un )et colosal de ga$ ardea al&astru+ dat drumul dinamitei intr-un
loc in care apa &altea, formand o mica mlastina+ *esind la suprafata, SinleJ
apasa detonatorul+Pamantul se cutremura cu un $gomot coplesitor+ O furtuna de
pamant si marna ca$u din cer+ poi, liniste+ *ncendiul care a ars incontinuu
timp de doi ani si )umatate a fost stins+ SinleJ si Cac.son rasera multumiti+ #ar
scurgerea de ga$ nu a putut fi oprita complet, iar flacara se reaprinse+ 1>0 parea
in%inci&ilU#imineata de 8 noiem&rie era rece si luminoasa+ Pe coline,
locuitorii se rugau in cor pentru succesul misiunii+ SinleJ a ramas in fata
detonatorului pentru o secunda+ Nn $gomot infernal se stingea incet, incet+ O
a%ersa sla&a de pamant si marna ca$u peste SinleJ+ poi, se asternu din nou
linistea+ 1>0 s-a stins+ #e data asta, pe %eci+ SinleJ s-a intors la Eulsa plin de
arsuri pe fata si cu recompensa de "0+000 de dolari in &u$unar+ENR*:(
O<ERO(Q @Bat &anet ar fi putut aduce Mocul cel (areVO%enimentul a aprins
imaginatia localnicilor, dupa cum scriu *on :toica si =asile #ragomir in
lucrarea @(oreni H un secol de petrol6 @cum nimeni nu se mai sperie+ Mocul
s-a incrustat in o&isnuintele noastre si a de%enit ca o datina stra&unaU ?a drept
%or&ind, Mocul aduce si un oarecare castigU *n toamna, o data cu racirea
%remii, somerii fara casa au inceput sa-si incropeasca coli&e+ :-a format o
ade%arata colonie, care si-a atras o denumire proprie H Mlacara+ cesti ne%oiasi
puteau sa se 5raneasca gratuit+ 6atele si gastele salbatice, atrase de lumina
puternica, se apropiau prea mult de focul nimicitor si ajungeau la pamant
gata fripte7 #ar asta e prea putin+ Panditi-%a ce c5ilipir ar fi pentru el%etieni
sa ai&a la ei acasa Mocul nostru de la (oreniV Be 5oteluri somptuoase ar fi
rasarit in prea)ma lui ca din pamant, ce ascensoare, ce funiculare, ce trenuri
electrice+ *ncaput pe mana unui consortiu strain, focul nostru ar fi a)uns sa nu il
mai recunosti, sa cre$i ca ai de-a face de un foc de %ita no&ila, de pe %remea
cruciatilor, care in %iata lui nu a cunoscut culoare de mamaliga si n-a urlat la
stele ca un caine cio&anesc care co&este a pagu&aU Be &anet ar curge pe =alea
Pra5o%ei+ #ar engle$oaiceleW Band ar face cunostinta cu cio&anii nostri, nici nu
ar %rea sa mai auda de el%etieni, napoletani si de alte focuri tocite la contactul
cu ci%ili$atiaU si fiecare engle(oaica s,ar intoarce acasa cu miros tare de
jintita in nari si o fotografie de cioban in poseta /ioban of
6omania7.Of, a', o'.4, pasa)e preluate 'i din Peorge Eop-rceanu, ade%ratul
autor al descrierilor despre Mlacra de la sonda 1>0 din Kuicani+
Ftr-nii dar 'i presa timpurilor de atunci mai spuneau c nici r-ndunelele nu au
mai plecat ,n rile calde din cau$a cldurii+Oamenii se 'tergeau la oc5i 'i se
minunau,nu le %enea s cread de ceea ce se ,nt-mpl+8imeni nu se putea
apropia de flac9ra care se n9l:a cu inc9p9:;nare c9tre cer <i vreme de
peste doi ani <i patru luni,centrul lumii s,a mutat ca niciodat9 n istorie <i
ca niciunde n alt9 parte aici,n ora<ul meu natal, Moreni.
*storia ne spune c nicieri ,n alt col al lumii a'a ce%a nu s-a mai ,nt-mplat 'i
de aceea,morenarii ar tre&ui s fie m-ndri c pe meleagurile lor,c-nd%a,la
,nceputul secolului trecut,focul cel mai mare i$&ucnit %reodat pe planet,de la
o sond,a ars numai 'i numai la (oreni+
st$i,$ona este una lini'tit 'i puini oameni din cartierul focului
gigant,Euicani din (oreni,mai %or&esc despe acea ,nt-mplare+Preocupate de
pro&leme di%erse, autoritile locale nu speculea$ deocamdat su& nicio form
atraciile unui ora' secular,unde tunelurile su&terane spate de germani ori
ca$ematele,stau mrturie pe .ilometri ,ntregi,ca o do%ad a acestui loc ,n niciun
ca$ &lestemat,cum au spus unii,ci dimpotri%,,n$estrat cu m-ndria c
unde%a,,ntr-o anumit fil a istoriei, a fost centrul ,ntregii lumi+
Orasul (oreni, nume cu re$onanta in istoria petrolului romanesc, important centru al
industriei e!tracti%e a petrolului in trecut si a$i, numit in sens sim&olic 4urul negru4 al
Romaniei, reintra in atentia turistilor de pretutindeni prin intermediul proiectului
4Redescopera flacara petrolului4, despre care puteti afla detalii la adresa6
===.redescopera,moreni.ro, proiect co-finanat prin Programul Operaional Regional
2007-2013, !a Prioritar " - 4#e$%oltarea dura&il 'i promo%area turismului4,
#omeniul (a)or de *nter%enie "+3 - 4Promo%area potenialului turistic 'i crearea
infrastructurii necesare, ,n scopul cre'terii atracti%itii Rom-niei ca destinaie turistic4+
O&iecti%ul general al acestui proiect il repre$inta promo%area resurselor naturale si a
elementelor de folclor si arta populara din $ona (oreni cu scopul de a o transforma intr-o
destinatie turistica atracti%a si de a creste %i$i&ilitatea ei, prin mi)loace de promo%are
specifice+
ciunile 'i e%enimentele organi$ate ,n cadrul acestui proiect sunt6
reali$area unui studiu cu pri%ire la alegerea celor mai &une t-rguri 'i e!po$iii, ,n
%ederea reali$rii unei promo%ri c-t mai eficienteI
participarea la L t-rguri 'i e!po$iii, cu scopul crerii %i$i&ilitii 'i promo%rii
turismului ,n $on, atragerii de turi'ti strini 'i rom-ni 'i includerea $onei ,n
circuitele turisticeI
crearea unui portal de turism /999+redescopera-moreni+ro1 care permite
accesarea de informaii c-t mai di%ersificate 'i de interes turisticI
reali$area 'i distri&uirea de materiale promoionale indoor 'i outdoorI
mar.eting online /mar.eting prin internet1I
organi$area 'i desf'urarea a doua festi%aluri direcionate ctre toate categoriile
de turi'ti+
An localitatea (oreni e!ist o %ec5e tradiie ,n e!tracia de petrol, fiind un element
repre$entati% pentru aceast $on+ An anul 1>01 a fost construit a treia platform
petrolier din lume 'i prima din Rom-nia+
(oreni-ul % %a ,nc-nta cu di%erse e%enimente de folclor 'i art popular, un festi%al al
copiilor numit Bununa Petrolului, concursul naional de motocros la care particip
sporti%i din ar 'i strintate, antrenori 'i ar&itri internaionali, festi%alul naional 4Bopii
sal%ai planeta al&astr4, precum 'i Mesti%alul Eoamnei, unde se e!pun roadele
productorilor auto5toni+ stfel, dac suntei o fire curioas 'i cutai un peisa) alternati%,
dar in acelasi timp iu&ii dansul, mu$ica oamenii creati%i 'i cu iniiati%, municipiul
(oreni % ofer o scurt cltorie ,n timp 'i ,n istoria petrolului din Rom-nia+
(oreni % ofer posi&ilitatea de a redescoperi numeroase elemente de folclor precum6
costumul popular care se remarc prin %aloare artistic, linie elegant, compo$iie
ornamental 'i cromatic, pstr-nd elemente specifice locale+
#ac preferai turismul cultural 'i istoric ,n municipiul (oreni %eti descoperi ruinele
istorice de la Ba$emata Demilor, Brucea ?egionarilor 'i ruinele unor tuneluri de legtur
cu ora'ul Ploie'ti, sondele de petrol 'i siturile cu $acminte de petrol, (onumentul
eroilor mori pentru patrie, precum 'i (onumentul eroilor din r$&oiul 101> - 101L+
(onumente de o importan istoric deose&it, Fiserica cu 5ramul ,,dormirea (aicii
#omnului4 'i ,,:f+ #imitrie4 din :tra%ropoleos - datat din anii 1L01-1L0" 'i Fiserica
,,:c5im&area la fa4 datat din anul 1L>L, sunt dou atracii turistice pentru cei ce se afl
,n cutare spiritual 'i nu numai+
= a'teptm s %i$itai $ona 'i ora'ul (oreni, locurile in care tradiia, folclorul, istoria,
petrolul, spiritualitatea 'i lini'tea pdurilor rcoroase % ,ndeamn s redescoperii flacara
petrolului - municipiul (oreni 'i % %or determina s re%enii cu dragV
Oste important s pstrm, s conser%m 'i s perpetum, tradiiile 'i resursele e!istenteV
5ttp677furcuta+&logspot+ro7searc57la&el7pasco%