Standardele ISO 9000

Standardele din "familia ISO 9001" reprezinta o colectie de standarde care contin cerinte
referitoare la diverse procese desfasurate n cadrul organizatiei (cum ar fi procesele de:
proiectare, marketing, productie, furnizarea de servicii, desfacere, aprovizionare, tratarea
neconformitatilor etc!
O organizatie poate afirma (se poate certifica! ca are un sistem de management competitiv
(un sistem de management al calitatii! daca respecta cerintele standardului ISO 9001:"000
#espectarea cerintelor standardului ISO 9001 se realizeaza tin$nd cont de recomandarile%
cerintele celorlalte standarde din "familia ISO 9000"
&entru a ntelege de ce este familia de standarde ISO 9000 at$t de importanta astazi, este
necesar sa tecem revista istoria ei
' anii ()0 s ceputul anilor (*0, +inisterul ,paraii din +area -ritanie a avut mai multe
pro.leme legate de ec/ipamentele aprovizionate 0orind ca ec/ipamentele safie c$ mai
fia.ile, +inisterul ,paraii a introdus su. denumirea de Standardele ,paraii o serie de
proceduri de calitate (norme documentate! o.ligatorii pentru proiectantii producatoii si
furnizorii de ec/ipamente miliatare
'n1910, Standardele ,pararii au fost incluse in standardele ,2,& ,ceste standarde erau
respectate de furnizorii de ec/ipamente militate pentru tarile 3,4O
In 1919, ca urmare a necesitatii de a introduce un standard prin care si furnizorii din alte
industrii sa poata fie controlati, a aparut standardul -S )1)0 (avand ca sursa standardele
,2,&!
In 1951, datorita cererii privind confirmarea nivelului de calitatea oferit de o organizatie, la
nivel international a fost ela.orata, de catre Organizatia Internationala pentru Standardizare
(ISO!, familia de standarde ISO 9000 (avand ca sursa -S )1)0!
6a inceputul anilor (90, standardele din familia ISO 9000 au trecut printr7un proces de
revizuire, prin care s7a dorit sa se corecteze unele discrepante si erori ce au fost puse in
evidenta in cursul aplicarii sale in lumea intreaga, sa se im.unatateasca lim.a8ul
standardului si sa7l faca aplica.il si organizatiilor ce nu activeaza in domeniul productiei
#evizia familiei de standarde ISO 9000 a fost adoptata oficial in 1999 de Organizatia
Internationala pentru Standardizare (ISO!
In "000 la nivel international a aparut ultima revizie a familiei de standarde ISO 9000
,ceasta ultima forma are o cu totul alta structura, familia de standarde ISO 9000 fiind
dezvoltata din perspectiva a.ordarii procesuale a organizatiei ,stfel, familia de standarde
ISO 9000 a devenit mult mai acesi.ila organizatiilor, punandu7se accentul pe im.unatatirea
continua a calitatii, pe modalitatile de crestere a sastifactiei aduse de organizatie clientilor
sai
ISO 9001: "001 este un standard ce sta.ileste cerintele pentru un sistem de management al
calitatii, care prevede:
7 identificarea proceselor desfasurate, a modului de desfasurare si a legaturilor dintre ele
(procese de management, de asigurare a resurselor, de realizare a serviciilor si de
monitorizare!:
7 documentarea Sistemului de +anagement al ;alitatii prin +anualul ;alitatii, proceduri de
sistem, proceduri si instructiuni de lucru:
7 sta.ilirea modului de ela.orare, verificare, apro.are a documentelor si nivelele de
responsa.ilitate implicate, precum si a regulilor de difuzare si retragere a documentelor:
7 sta.ilirea regulilor de efectuare a modificarilor in documente si date:
7 sta.ilirea regulilor privind documentele e<terne:
7 cerinte referitoare la identificarea, pastrarea, protectia, retragerea si ar/ivarea
inregistrarilor calitatii, a caror mentinere demonstreaza functionarea Sistemului de
+anagement al ;alitatii
'n noua editie, acesta este standardul cerut pentru asigurarea calitatii si pentru a evalua
aptitudinea organizatiei de a ndeplini cerintele clientlui Standardul este utilizat de catre
organizatiile care doresc:
7Sa demonstreze =a.ilitatea de a furniza consecvent produse care sa satisfaca cerintele
1
clientului si cerintele reglementarilor aplica.ile>:
7Sa mareasca =satisfactia clientului prin aplicarea eficace a sistemului de management al
calitatii, dezvoltarea proceselor de m.unatatire continua, prevenirea neconformitatilor
Standardul sta.ileste cerintele unui sistem de management al calitatii ,ceste cerinte pot fi
avute n vedere pentru certificarea sau pentru scopuri contractuale ;ertificarea n .aza
acestui standard urmareste sa furnizeze ncredere n conformitatea produselor realizate cu
cerintele implicite sau specificate Standardul urmareste, n acelasi timp, sa asigure
cresterea aficacitatii sistemului de management al calitatii n ceea ce priveste satisfacerea
cerintelor clientilor
STICLA
Chimia sticlelor
Sticlele sunt un amestec de dio<id de siliciu si silicatii ai diferitelor metale Sunt
materiale necristalizate (amorfe!, cu rezistenta mecanica si duritate mare, cu coeficient de
dilatare mic 6a temperaturi mai inalte se comporta ca lic/idele su.racite cu vascozitate
mare 3u au punct de topire definit &rin incalzire se inmoaie treptat, ceea ce permite
prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare
Sticlele se o.tin, in general, prin topirea in cuptoare speciale a unui amestec format
din nisip de coart, piatra de var, car.onat de sodiu (sau de potasiu! si materialele au<iliare
&roprietatile fizice ale sticlelor sunt determinate de compozitia lor Sticla o.isnuita,
sticla de sodiu are compozitia apro<imativa *SiO"?;aO?3a"O Se intre.uintiaza la
fa.ricarea geamurilor si a am.ala8elor de sticla
Sticla de potasiu are compozitia *SiO"?;aO?@"O si este rezistenta la variatii de
temperatura Se foloseste la fa.ricarea vaselor de la.orator
;ristalul (sticla de plum.! este o sticla in care sodiul si calciul au fost inlocuiti cu
potasiu si plum. (*SiO"?&.O?@"O! si se caracaterizeaza prin proprietati de refractie .une si
densitate mare Alintul si strasul contin un procent de plum. mai mare ca si cristalul Alintul
se foloseste pentru prisme si lentile optice
&rin adaugarea unor cantitati mici de ,l"OB sau -"OB se o.tin sticle rezistente la
variatii .ruste de temperatura care se folosesc la fa.ricarea vaselor de la.orator (sticla
Cena, &ire< sau 0uran! ,u o rezistenta c/imica mare si coeficient de dilatatie mic
;
o
m
p
o
n
e
n
t
i
i
S
t
i
c
l
a

d
e

g
e
a
m
(
S
c
a
i
e
n
i
!
S
t
i
c
l
a

d
e

.
u
t
e
l
i
i
(
S
i
g
/
i
s
o
a
r
a
!
S
t
i
c
l
a

c
r
i
s
t
a
l
S
t
i
c
l
a

d
e

l
a
.
o
r
a
t
o
r
4
u
r
i
n
g
i
aS
t
i
c
l
a

d
e

l
a
.
o
r
a
t
o
r

C
e
n
a
(
D
e
r

D
l
a
s

!
S
t
i
c
l
a

d
e

l
a
.
o
r
a
t
o
r

&
i
r
e
<
S
t
i
c
l
a

6
i
n
d
e
m
a
n
S
t
i
c
l
a

o
p
t
i
c
a

S
t
i
c
l
a

o
p
t
i
c
a

f
l
i
n
t
SiO"
-"OB
E
11,)
7
E
1",9
7
E
)),)
7
E
**
7
E
1*
1*
E
51
1"
E
7
*9
E
B",10
1B,"0
E
91
7
2
-eO
;aO
+gO
-aO
&.O
FnO
6i"O
3a"O
@"O
,l"OB
Ae"OB
,s"OB
7
1,9
B,*
7
7
7
7
1),*
7
1,"0
0,"0
7
7
9,B
1,l
7
7
7
7
1),B
7
1,19
0,"
7
7
7
7
7
B0
7
7
7
19,)
7
7
7
7
5
9,)
7
7
7
7
11
B
1,)
7
7
7
0,"
7
7
7
7
7
),9
0,*
1,1
7
7
7
0,)
7
7
7
7
7
9,)
7
"
7
7
1),B
7
7
7
7
7
"0,1
7
7
7
7
7
7
7
7
9),90
7
B,)0
7
7
7
B,1)
7
1,*0
7
7
7
7
9*,90
7
7
7
*,B)
7
7
0,"0
Sticlele colorate se o.tin daca, in topitura, se adauga unii o<izi metalici (de
Ae,;o,;r,;u etc!, care formeaza silicatii colorati
In industria sticlei se utilizeaza drept coloranti un numar foarte mare de su.stante
care se incadreaza de o.icei in trei categorii: colorantii ionici, colorantii moleculari si
colorantii coloidali
;oloranGii ionici sunt in general o<izii metalici
0e e<emplu sticla rosie contine si o<id de cupru I, sticla gal.ena sulfat de cadmiu,
sticla al.astra o<id de co.alt (II!, sticla verde o<id de crom (III!, sticla violeta o<id de
mangan 4rio<idul de uraniu da o culoare gal.en7verde insotita de o frumoasa fluorescenta
verde
;olorantii moleculari sunt reprezentati de seleniu care da o culoare roz, de sulf care
da o culoare gal.ena sau gal.ena7cafenie si mai ales de sulfurile si seleniurile diferitelor
elemente Aoarte utilizat este amestecul ;dS H ;dSe care da o culoare rosie7ru.inie a carei
nuanta depinde de raportul dintre cei doi componenti
;olorantii coloidali sunt de fapt metalele care, prin tratamente termice adecvate,
sunt dispersate su. forma de solutie coloidala imprimand sticlei culori ce depind de
dimensiunile particulelor coloidale ,stfel, aurul fin dispersat in sticla da o culoare rosie7
ru.inie foarte frumoasa ,rgintul da nuante de la gal.en la cafeniu
Sticlele colorate se topesc in creuzete cu capcitati de ordinul sutelor de liri sau in
cuptoare mici in care temperatura, si mai ales caracterul mediului, se pot controla riguros
Sticlele colorate se utilizeaza in afara o.iectelor de mena8, in numeroase domenii
importante
+ari consumatori de sticla colorata sunt transporturile aeriene, navele, terestre
Semnalizarile luminoase in transporturi au o deose.ita importanta culorile utilizate deo.icei,
fiind rosul, verde, al.astru si gal.en
Sticlele colorate se utilizeaza si drept filtre penru anumite radiatii &entru prote8area
oc/ilor sudorilor sau a celor ce privesc in cuptoare incandescente se utilizeaza asa7numitele
sticle de co.alt dar si alte sticle care pot retine radicali calorici sau ultraviolete
Ailtrele colorate intra in componenta unor aparate optice sau de analiza, utilizate in
la.oratoare de fizica c/imie sau te/nica fotografica
Metalizarea superficiala a sticlei
Sunt cunoscute numeroase procedee de aplicare pe suprafata sticlei a unor particule
metalice ce7i confera propritati optice, electrice sau decorative foarte pretioase ,sta intrucat
suprafata sticlei are capacitatea de a fi<a puternic particule solide
+etalizarea superficiala a sticlei se practica de sute de ani pentru o.tinerea
oglinzilor +ult timp oglinzile s7au fa.ricat prin depunerea pe sticla a unui strat de amalgam
de staniu (alia8 de Sn si Ig! ,cest procedeu a fost parasit deoarece amalgamul nu este
sta.ilit si dega8a in permanenta vapori to<ici de mercur 0in acelasi motiv aceste oglinzi se
degradau relativ repede ,stazi oglinzile se fa.rica prin depunerea pe sticla a unui strat de
argint metalic 0epunerea se realizeaza prin reducera ionilor de argint dintr7o sare
3
comple<a amoniacala cu a8utorul unui reducator organic (de e<emplu, acid tartric! Solutia
amonicala se o.tine prin tratarea azotului de argint cu amoniac ,tentie deose.ita se da
pregatirii suprafetei sticlei pentru a se asigura o .una aderenta a argintului In acest scop
placa de sticla se lustrueste usor cu un a.raziv foarte fin Se inlatura apoi orice urma de
grasime prin tratarea sticlei cu un degresant puternic Suprafata astfel curatata se spala cu
apa si se pastreaza acoperita cu o pelicula de apa distilata pana la argintare
Jna alt procedeu de depunere pe sticla a unor pelicule metalice este depunerea in
vid &entru aceasta piesa de sticla se introduce intr7un spatiu vidat in care se evapora
metalul ce urmeaza sa fie depus Kvaporarea se face fie introducand metalul respectiv in arc
electric, fie depunandu7l pe un filament de Lolfram ce poate fi incalzit la temperatura
necesara ,stfel se poate depune practic orice metal
Sunt mai multe metode folosite scop ,mintim o metoda relativ recenta care consta in
ingrosarea suprafetei sticlei cu picaturi de metal topit 4opirea se realizeaza fie formand un
arc elesctric intre dou sarme din metalul respectiv, fie introducand o asemenea sarma intr7o
flacara o<iacetilenica ,supra punctului unde se topeste metalul se indreapta un 8et de aer
comprimat care pulverizeaza metalul topit si7l proiecteaza pe suprafata sticlei si astfel se
incrusteaza puternic in suprafata ei &iese de sticla metalizate in acest fel sunt utilizate in
constructii in scopuri decorative O sticla incolora metalizata cu ,l pare argintata iar cu
cupru7aurita
0aca pe sticl ase depune o pelicula de dio<id de staniu, aceasta are proprietati
semiconductoare &eliculele semiconductoare au multe aplicatii in la.oratoare si in
industrie Kle sunt utilizate mult pentru incalzirea electrica a o.iectelor de sticla sau a
continutului lor ,stfel, ferestrele avioanelor si in special cele din ca.ina ec/ipa8ului sunt
prote8ate pe aceasta cale impotriva givra8ului (acoperiri cu g/eata!, fenomene curente la
inaltimile de z.or ale avioanelor moderne
&entru la.oratoare, industrie sau uz casnic se fa.rica diferite vase de sticla
prevazute cu incalzitoare pe .aza de pelicule semiconducatoare depuse direct pe peretii
vasului Introducerea curentului electric se face prin intermediul unor contacte de argint
depuse pe sticla cu a8utorul unei paste pentru izolarea electrica a pastei semiconducatoare se
depune pe ea o a doua pelicula de SiO" si 4iO"
Calirea sticlei
;alirea sticlei este cunoscuta cel putin din secolul al MNIII7lea cand ,,lacrima
.atavica>, o.tinuta prin caderea unei picaturi de sticla topita in apa, starnea uimirea
tuturor O astfel de picatura de sticla racita .rusc rezista la socuri puternice, dar devine
instantaneu o pul.ere fina cand i se rupe codita su.tire ramasa dupa desprinderea din
.ucata topita
;alirea a fost aplicata industrial in 19B0 pentru o.tinerea placilor de asticla cu
rezistenta marita, numita ,,securit>
&rin calire creste rezistenta sticlei si aceasta se datoreste unor eforturi de
conpresiune in sfaturile superficiale a placii, care compenseza apoi o parte din eforturile de
tractiune ce apar su. influenta solicitarilor mecanice Naloarea tensiunilor de conpresie,
respectiv rezistenta mecanica a sticlei calite, este influentata de temperatura de la care
incepe racirea si viteza de racire
;alirea se aplica industrial pe scara larga la fa.ricarea par.rizelor si a celorlalte
geamuri pentru autove/icule
Sticla plana - cel mai raspandit produs din sticla
Oc/iurile de sticla de la ferestre au fost folosite si apreciate de oameni incepand de
acum "000 de ani Kle au devenit insa accesi.ile a.ia la sfarsitul secolului trecut ;ele mai
vec/i procedee se .azau pe turnarea sticlei intr7o rama ce delimita si dadea forma placii de
sticla Se o.tineau astfel placi groase cu suprafete nu prea netede
Imposi.ilitatea de a o.tine placi mari de sticla a dus pro.a.il la inventarea te/nicii
vitraliilor care au permis inc/iderea cu sticl a marilor ferestre ogivale In acest scop se sufla
4
sticla topita su. forma unei .asici de dimensiuni convena.ile la care se atasa o vergea de
fier in partea opusa tevii de suflare 0upa desprinderea acesteia se rotea rapid vergeaua si
sticla capata forma unui disc 0in aceste discuri sau .ucati taiate de discuri se confectionau
vitraliile
&rocedele s7au perfectionat continuu 0orinta de a o.tine oglinzi de dimensiuni mari
s7au pus l apunct procedee de laminare a sticlei Sticla o.tinuta prin laminare tre.uie slefuita
si lustruita pentru ca suprefetele sa fie netede si paralele Slefuirea se face cu o suspensie de
nisp in apa si folosind discuri grele de fonta care se rotesc 6ustruirea se face asemanator
dar cu discuri acoperite cu pasla si pul.ere fina de Ae"OB &rocedeul este folosit la Aa.rica
de geamuri de la Scaieni
0in 19)9 se produce sticla plana prin procedeul numit al ,,sticlei plutitoare>
(procedeul &ilkington!
In acest procedeu topirea si laminarea se face prin aceleasi operatii doar ca placa
de sticla laminata este condusa pe suprafata unei .ai de metal topi (Sn sau alia8e! incalzit la
temperatura ridicata Sticla moale intra in contact cu suprafata metalului topit: se netezeste
perfect suprafata superioara, incalzita cu a8utorul unei flacarei se netezeste datorita actiunii
tensiunii superficiale (,,lustruirea la foc>! &laca de sticla, avansand pe .aia de metal, se
racoreste si este trecuta apoi in cuptorul de recoacere Suprafetele apar perfect netede, fara
a fi nevoie de slefuire
Geamurile moderne
&entru a asigura in locuinte accesul luminii soarelui si confortul ma<im, sticla
tre.uie sa fie termo7si fonoizolata
&roprietatille izolante termic si fonic se realizeaza de o.icei inc/izand intre " placi
de sticla un strat de aer (ferestre du.le!
In cazul cladirilor moderne in care sticla formeaza pereti intregi se foloseste un
sortiment relativ nou de geamuri, numite comercial termopan Deamurile termopan sunt de
fapt niste panouri formate din doua sau mai multe placi de sticla prinse intre ele fie prin
sudura , fie prin lipire de rame, care inc/id intre ele straturi de aer uscat, termo7si
fonoizolant &anourile se fi<eaza direct in zidire si pot avea dimensiunile cele mai diferite, in
functie de constructie Drosimea stratului de aer tre.uie sa fie de ma<imum 9cm pentru ca
stratul de aer sa se comporte laminar ,u o mare rezistenta mecanica si calitati izolante
(fonice sau termice! corespunzatoare grosimii stratului de aer
&entru reglarea cantitatii de lumina panourile pot fi prevazute intre placile de sticla
cu 8aluzele de aluminiu ce pot fi manevrate din e<terior &entru ca interiorul sa nu fie vizi.il
de afara, intre placi se puneun strat de fi.ra de sticla (171,")mm grosime!
Deamul termoa.sor.ant are in compozitia sa o<izi care a.sor. intens radiatiile
inflarosii (AeO! ,ceste geamuri se fa.rica si la noi &ot opri pana la 50E din radiatiile
calorice7numai 90E din cele vizi.ile ,celasi efect il are sticla care are pe o fata o depunere
a unei pelicule metalice semitransparente &elicula 8oaca rolul unei oglinzi care reflecta o
mare parte din radiatiile ce cad pe geam ferind interiorul de o incalzire e<agerata 0in afara
geamul pare ca o oglinda &rin el se vede perfect in afara dar impiedica vederea interiorului
Sticla fototropica O isi sc/im.a reversi.il transparenta in functie de intensitatea si
lungimea de unda a radiatilor incidente ,stfel se regleaza automat iluminatul in timpul zilei
Sticla de siguranta este sticla care prin spargere nu da cio.uri periculoase si se
foloseste in special in mi8loacele de transport
In toata lumea se produc trei tipuri de sticla de siguranta: sticla armata, sticla
triple<, sticla calita (la noi7securit!
Sticla armata contine in grosimea ei o retea de sarma de fier cu oc/iuri patrate
/e<agonale sau alta forma, care in momentul spargerii impidica desprinderea cio.urilor si
caderea placii din rama in care este fi<ata Se foloseste la acopeirea /aleleor industriale si la
constructia peretilor laterali &lasa metalica se poate introduce intre valturile unei masini
moderne de laminare continua a sticlei, dar sunt si alte procedee
Jneori firele metalice inglo.ate in sticla sunt folosite ca rezistente electrice cu
a8utorul carora se incalzesc geamurile avioanelor pentru evitarea depunerilor de g/eata
5
Sticla triple< este format, in principiu, din doua placi de sticla lipite pe un material
transparent care, la spargere retine cio.urile si nu lasa geamul sa iasa din rama In prezent
se folosesc folii de .utafol care adera .ine pe sticla 4riple<ul are rezistenta mecanica mare,
dar este cel mai scump sortiment de sticla plana
&lacile securit, cele mai utilizate in transporturi, se o.tin prin calirea sticlei &lacile
agatate de niste dispozitive speciale (de o.icei verticale!, sunt incalzite in cuptoare electrice
pana la apro<imativ *00; 0upa cateva minute sunt scoase si racite repede cu 8eturi de aer
#ezistenta mecanica la incovoire creste de )75 ori fata de cea a sticlei necalite iar la
spargere formeaza cio.uri su. forma unor graunte cu muc/ii si colturi rotu8ite,
nepericuloase pentru calatori Jn dezavanta8 il constituie zgomotul puternic produs la
spargerea geamului securit ,cest zgomot ii poate surprinde pe soferi si le pot distrage atenti
de la trafic
Fibrele de sticla
Ai.rele si produsele din sticla, cele meia uimitoare produse o.tinute din sticla, au
intrat de mult in practica industriala, avand numeroase utilizari curente
Jna din cele mai simple metode de o.tinere a fi.relor de sticla este tragerea lor din
.ag/ete 0aca o .ag/eta mentinuta in pozitie verticala este incalzita pana la topire la
capatul inferior, se formeaza la un moment dat o picatura desticla topita &icatura tinde sa se
desprinda de .ag/eta, antrenand dupa sine un fir de sticla In cazul cand firul este infasurat
pe un tam.ur ce se roteste, tragerea firului poate continua vreme indelungata, o.tinundu7se
un fir lung Industrial se folosesc instalatii in care tragerea se face din 100 de .ag/ete care
avanseaza treptat spre zona de topire, antrenate de " valturi prin care trec Sunt si alte
procedee care folosesc principiul tragerii fierelor de sticl aprin filiera (orificii de 17"mm
diametru! prin care patrunde sticla fluida
Ai.rele de sticla au o rezistenta mecanica mare, pe care o pastreaza pana la cca
")0; 0e asemenea au o sta.ilitate c/imica .una si o greutate volumetrica mica 0e mare
utilitate sunt proprietatile izolate, termice si fonice ale fi.relor de sticla Izolatiile termice pe
.aza de vata de sticla sunt mult utilizate: la fel placile si ,,saltelele> prinse intre doua retele
de sarma Kle sunt utilizate la izolarea termica a conductelor ce transporta fluide calde sau
cele ce tre.uie ferite de ing/et, a cazanelor cu a.uri, a unor cuptoare sau a unor instalatii
din industria c/imica Ai.rele de sticla si7au gasit utilizari in izolarea termic aa navelor
cosmice si la realizarea unor sisteme de prote8are a lor impotriva incalzirii e<cesive la
reintalnirea in atmosfera Izolarea fonica gaseste in vata si tesaturile din sticla materiale
ideale care a.sor. intens sunetele, sunt uPoare, neinflama.ile
4esaturile simple din fi.re de sticla (impasliturile! impregnate cu .itum sunt folosite
pentru izolatii /idrofuge foarte dura.ile
In industria c/imica tesaturile din sticla se folosesc la confectionarea filtrelor, mult
mai rezistente ca cele clasice
O utilizare speciala, moderna, a fi.relor si tesaturilor din sticla este la fa.ricarea
sticloplasticelor7sticla (fi.ra sau tesatura! este folosita ca armatura pentru diferite o.iecte
confectionate din mase plastice +asele plastice (liantul! se aleg in functie de calitati
necesare la folosire asa de e<emplu, pentru produse rezistente la temperaturi ridicate, se
prefera rasinile fenol7formalde/idice, pentru rezistente mecanice mari se folosec rasini
epo<i7fenolice iar proprietatile electrice .une cu rasini polimetil7silo<anice
Sticloplasticele se utilizeaza pentru confectionarea unor piese in constructia de masini, a
am.arcatiunilor de mici diminsiuni, caroserii de autove/icole, vagoane, conducte,
acoperisuri usoare pentru case Se mai folosesc pentru placarea anticorosiva a peretilor in
industria c/imica, pentru izolatii termice sau fonice, pentru aparatura sportiva
Sticla optica
0e mult timp sticla este un material optic consacrat ,ceasta pentru ca sticla
cumuleaza cateva propritati fizice si te/nologice pretioase Se pot o.tine cantitati mari de
sticla perfect omogena din punct de vedere optic (transparenta, indice de refractie,
6
dispresia!: variatia compozitiei poate duce la modificari ale proprietatilor optice, rezistenta
sticlei la diferiti agenti e<terni
Sticlele optice se grupeaza in doua mari categorii care difera intre ele prin
conpozitie, dar mai ales prin valorile constantelor optice
1 Sticlele cron (croLn! care este o sticla silico7calco7sodica, ce mai contine suplimentar
diferite propritati de alti o<izi sau fluoruri (-aO, &"O), ,l"OB, 3aA, @A, 6a"OB, etc!
Sticla cron are indicii de refrectie mici si dispersii mari
" Sticlele flint care contin un procent ridicat de o<izi ai metalelor grele
(4iO",;dO,6a"OB,-i"OB! Kle au indicii de refractie ridicati si dispresii mici
Instrumentele optice moderne necesita sticle cu o mare varietate de indicii de
refractie pe cand dispresia, le este necesara doar in spectroscopie
Fibrele optice
Ai.rele din sticla si7au gasit o aplicare neasteptata in optica si se .azeazape
proprietatea acestor fi.re de a conduce lumina de7a lungul firului de sticla cu foarte putine
pierderi ;and firule este drept, lumina se transmite in linie dreapta 0aca firul este indoit,
lumina urmeaza toate ondulatiile datorita refle<iilor totale repetate care au loc la suprafata
de separare sticla7aer
In felul acesta lumina poate fi condusa la distante mari ,plicatiile au devenit
interesante numai dupa ce s7au folosit fi.re de sticla e<trem de su.tiri inmanunc/eate intr7un
fascicol de grosimea necesara si care poate fi indoit cu usurinta Se practica uneori vopsirea
acestor la e<terior cu negru, pentru a evita trecerea parazita a luminii intre fi.re ,stfel s7au
putut transmite imagini prin ca.lu din spatii sau incaperi greu accesi.ile sai in care e<ista
conditii periculoase S7a pus la punct un aparat care permite vizionarea si fotografierea unor
imagini transmise de un fascicol de fi.re de 1,")mm diametru si de circa 1m lungime
,paratul se foloseste in medicina pentru vizualizarea interiorului stomacului dupa ce
pacientul a ing/iti capatul ca.lului optic Imaginea totala, desi mica este foarte clara si
precisa K<ista posi.ilitatea ca un astfel de dispozitiv, introdus printr7o vena, sa o.serve
starea de functionare a inimii
&rintre aplicatiile fi.relor optice se numara si laserele 6aserul este un dispozitiv
care realizeaza emisia stimulata a luminii In mare, principiul emisiei stimulate a luminii
poate fi descris astfel: unii electroni din invelisul electronic al unor anumiti atomi sunt
determinati sa treaca pe un nivel energetic superior iar apoi sa revina simultan pe nivelele
initiale, emitaand diferente de energie su. forma de lumina cu o anumita lungime de
unda ,,#idicarea> electronilor pe un nivel superior se realizeaza iradiind atomii respectivi
cu lumina de o lungime de unda aleasa astfel incat sa corespunda cu diferenta de energie
dintre cele doua nivele #evenirea electronilor pe nivelele energetice inferioare, insotita de
emisia luminii este stimulata tot de iradiere cu lumina de o alta lungime de unda (ce da
electronilor impulsul initial!
In realizarea laserelor, sticla reprezinta mediul transparent in care atomii alesi in
functie de lungimea de unda a luminii ce tre.uie emisa si de particularitatile invelisului de
electroni, sa fie inglo.ati intr7o anumita concentratie
&e .aza proprietatilor ei optice, sticla se foloseste in e<ecutarea semnelor de
circulatie care stralucesc puternic cand sunt iluminate de farurile autove/icolelor, devenind
astfel vizi.ile in timpul noptii In acest scop se folosesc .ile de sticla de mici dimensiuni
,stfel se valorifica proprietatea corpurilor sferice de a reflecta practic intraga cantitate de
lumina incidenta in directia din care sunt iluminate ,ceste .ile se aplica pe placa
semaforului rutier deasupra unui polimer al. sau colorat
VARVARA SIMONA MARIA
7
CLASA a XI-a D
8