Sunteți pe pagina 1din 3

Lucrurile pe care le-am dorit eu, nu le-am putut obtine niciodata cerndu-le sau l

uptndu-ma pentru ele. Cum poti sa lupti pentru tandrete? Sau pentru duiosie? Cel
mult poti sa le astepti.
Sunt drumuri ce ne cauta demult.
Si-ajung la noi cnd noi suntem plecati
n cautarea lor pe alte drumuri.
Nu s-a zis ca adevarul unui om este ceea ce el ascunde?
Dragostea seamana att de bine cu lipsa ei nct uneori se confunda.
n singuratate e nevoie de o dragoste sporita pentru a supravietui.
Sunt liber pentru ca nu ma tem sa iubesc ceea ce va muri.
Viata ne-a fost data pentru a o trai, nu pentru a o gndi.
Singuratatea, afla de la mine, n-o umple lumea, ci o singura fiinta. Una care te
poate ridica sau nimici.
Greseala oamenilor a fost ca niciodata nu s-au priceput sa se uite langa ei. Li
s-a parut ca daca fericirea exista, ea trebuie sa fie inaccesibila sau, oricum,
foarte greu de atins. Dincolo de orizontul lor.
Dragostea nu este doar un zmbet, nu este doar o floare, dragostea este un suflet
ranit si apoi vindecat de altul.
Trebuia poate sa fim nti vinovati pentru a nvata sa iubim. Trebuia sa gresim pentru
a cunoaste sfrsitul greselii.
Iubirea trebuie nvatata, ncercata si experimentata. Prima atingere nu reprezinta n
iciodata expresia ei desavrsita.
Lasitate nseamna nu numai sa eviti sau sa fugi, tot lasitate e si daca nu-ti pasa
.
Sa ma tem oare de dragoste mai mult dect de moarte?
Atinge steaua de neatins si nu-i uita pe cei ce au crezut in tine!
Exista, poate, o clipa n viata fiecaruia cnd vede limpede ca nu negatia este rostu
l lui.
Nu exista, poate, ceva mai trist dect un om care vrea sa fie vesel cu orice pret.
Marea noastra problema nu e sa fim fericiti, ci sa fim mai putin singuri.
La ce mai foloseste o ntelepciune care nu ngaduie macar un dram de fericire?
Lumea are prostul obicei sa nu te lase sa uiti exact ceea ce ai vrea sa uiti.
E un lucru destul de cunoscut ca timizii sunt uneori mai curajosi dect curajosii.
Ei au ndrazneli de care un om normal nu e n stare. Dupa cum nehotartii sunt capabi
li de pasiuni nebunesti.
Marea loveste digul pe care n seara aceea
n-am avut curajul sa mergem pna la capat. Piatra uda
luneca si, la un pas de noi, era rupta. Daca eram neatenti,
ne puteam prabusi n apa ce fierbea dedesubt.
Dar am fost atenti. Ca totdeauna. Att de atenti,
nct ntr-o zi vom renunta sa mai patrundem pe dig.
Ne vom multumi sa ne-aducem aminte de el,
apoi ne vom aduce aminte mai rar
si l vom uita n cele din urma,
vom uita ca-ntr-o seara eram poate hotarti sa mergem la capat.
Acum chiar daca as merge pe dig,
nu mai pot s-o fac dect singur. Pot aluneca
sau pot nainta curajos. E totuna.
Si-as vrea sa uit n ce zi ma aflu, n ce an si unde,
sa ascult marea lovindu-se ntruna de dig, sa ma ntreb
cine sunt, ce vrsta am si ce caut aici.
Si de ce m-am oprit n fata acestui dig,
ca si cum l-as cunoaste?
Daca iubesti un om perfect, n-ai niciun merit ca-l iubesti.
Noptile, cnd mi amintesc iarasi de noi,
totdeauna pe ntuneric si amenintati totdeauna,
mbratisati sub ghilotina mereu,
totdeauna obsedati de timp si de noapte,
haituiti de umbre n care ne recunoastem pe noi,
totdeauna ca n prima noapte a lumii
si totdeauna vorbind despre sfrsitul iubirii,
totdeauna amintindu-ne de mari si de soare
si totdeauna pe acest nisip negru al noptii
fara sa stim daca mine vom mai fi mpreuna,
totdeauna asteptnd cutitul ghilotinei sa cada,
totdeauna despartirile,
totdeauna dragostea amenintata de altii
si de noi nsine,
totdeauna sub acest soare negru
care ne lumineaza, cnd se ating, minile,
totdeauna nfricosati ca minile noastre
vor ajunge la capatul dragostei noastre
si totdeauna visnd sa ne iubim fara sa stim
daca suntem primii oameni pe lume sau ultimii,
daca lumea ncepe cu noi sau sfrseste.
Totdeauna dragostea n umbra ca nteleptii lui Rembrandt,
ea care n-are nevoie de ntelepciune, ci de speranta
si totusi daca vom muri vreodata dragostea noastra,
va muri nu din pricina noptii
ci din pricina ca noi nsine am amenintat-o prea mult.
Nu exista dect doua drumuri: ori renunti sa stii, ori renunti sa fii fericit.
Pustiul m-a facut sa nteleg ca nu sunt destul de puternic pentru a nu iubi pe nim
eni.
Prietenul meu, Sofocle, zicea ca numai traita n nestiinta viata este placuta. Dar
daca am apucat sa stim cte ceva?
Masurarea vietii omului nu este n functie de timp, ci de buna ei folosire. Doar o
viata traita pentru altii este o viata care merita traita.
Adevarul e ca m-am straduit mereu sa nu recunosc ceva: sunt un om trist. Am pref
erat sa confund dragostea de viata ( reala, dar egoista ) cu natura mea intima.
O pasiune n-are nevoie de motivari. Ea nu cere neaparat sa fie nteleasa si explic
abila. Dimpotriva, ncepe acolo unde nu mai e nimic de explicat, sfrsind abia cnd si
mte din nou nevoia de lamuriri.
Azi, stiu ca n lumina exista si umbre si ca fericirea e uneori dureroasa.
Infidelitatea e comoda. Oricine o poate practica. E infinit mai simplu sa te lep
ezi, sa renunti dect sa pastrezi, sa continui.
Fetito, trenul a sosit, a tras la peron. ncotro doresti sa mearga? Spre care dinr
e visurile tale? Si cine doresti sa fie pasageri?