FRANTA

Republica Franceza. Stat in V Europei.

Suprafata este de 551 500 km
2
.
Populatia este de 57 20 000 loc. !10" loc.#km
2
$
%apitala este la Paris !& '1& 000 loc. ()lomeratia urbana$
*atura+
%ea mai mare tara ! ca suprafata $ din Europa ,ccidentala- cu doua fatade
maritime ! ,c. (tlantic si .area .editerana $- Franta are un relief /ariat+
.untii (lpi ! alt. ma0. .ont 1lank 2 " 310$- cu /ai adanci si relief )laciar tipic
! )4etari- lacuri- creste ascutite- /ai$- in SE- .untii Pirinei- semeti si ei- la
)ranita cu Spania ! alt. ma0. ' "0"m$ si .untii 5ura si Vos)i- mai scunzi si
mai /ec4i ! alt. sub 1 750m$ in E- bine impaduriti- carora li se adau)a re).
colinare si podisuri 2 (rdenii in *- .asi/ul (rmorican in *V- .asi/ul %entral
dominat de inaltimi /ulcanice- in partea central 2 sudica- precum si bazine si
culoare depresionare ! bazinul Parisului- al (c/itaniei- culoarul R46nului-
%ampia (lsaciei$ si campii litorale ! 7an)uedoc- Ruossillon- 8asco)ne$.
%lima este temperat 2 oceanica- cu precipitatii mai bo)ate in V si in muntii
inalti !peste 1 000 mm#an$ si mediteraneana !precipitatii 500 mm#an $ pe
litoralul sudic- unde /anturi reci- precum mistralul si tramontanul- pot
compromite recolte de citrice. Reteaua 4idro)rafica este densa- le)ata printr2
un sistem de canale !" 00 km$ si orientata spre ,c. (tlantic !Seine- 7oire-
8aronne- .oselle- R4in$ si spre .area .editerana !R46ne$. E0ista
numeroase lacuri- mai mari fiind 7eman#8ene/a !522km2- la )ranita cu
El/etia$- 1our)et si d9(nnec:. Peste ; din teritorii este acoperit de paduri
temperate !ste<ar- fa)- conifere$= in insula %orsica !muntoasa alt. ma0. 2 710m$
dominant este ma>uisul mediteranean. E0ista " P.*. in (lpi si Pirinei si
numeroase rezer/atii ce prote<eaza elemente rare din flora si fauna- inclusi/
animale aclimatizate- precum muflonul- cerbul sika !<aponez$- capra nea)ra
s.a.
Populatia+
57 20 000 loc. !1 301+27 '50 000= 1 &01+ '3 &0 000= 1 &21+ '& 210 000= 1
&0+ "5 30 000$- natalitate 1'-'?o- mortalitate ?o= pop. urbana 7" ?.
()lomeratii urbane principale !mii loc.$+ 7:on !1 22$- .arseille# .arsila !1
037$- 7ille !&50$- 1ordeau0 !35$- @oulouse !03$- *antes !"&1$- *ice !"75$-
@oulon !"'3$- 8renoble !"00$- Strasbour) !'33$- Rouen !'30$. Francezi+ '-
mil. Ami)ranti !-'? din populatia tarii$- intre care 22? portu)4ezi- 20?
al)erieni- 1"? spanioli- 1'? italieni- 3? marocani- tunisieni- iu)osla/i- turci-
sene)alezi- malieni !1&&0$. %ele mai mari densitati ale populatiei se
inre)istreaza in re). parizianB !3&0 loc.#km2- 2? din suprafata Frantei- 1&?
din populatia tarii$- in re). *ord2Pas de %alais !'20 loc.#Cm2$- .arseille2*ice
!2&0 loc.#Cm2$- 7:on2St. Etienne !230 loc.#km2$- in (lsacia !1& loc.#km2$.
Valori mult sub media pe tara se intalnesc in (u/er)ne si Franc4e2%omtD !502
70 loc.#km2$- in %4ampa)ne2(rdenne !52 loc.#km2$- in re). 7imousin !"'
loc.#km2$- in insula %orsica !'0 loc.#km2$. %ulte+ catolicism &0?-
protestantism- islamism iudaism.
Astoria+
@eritoriul Frantei populat in antic4itate de triburi celtice !)ali$- este cucerit de
%aesar !5&251 i.Er.$ si transformat in pro/incie romana. Francii popor
)ermanic stabilit in sec. 5 in 8alia- se contopesc cu )alo2romanii si dau nastere
in sec. urmatoare pop. francez. 1azele re)atului Franc sunt puse de %lo/is
!"312511$ din dinastia .ero/in)ienilor. %arol cel .are !73231"$- cel mai de
seama reprezentant al dinastiei %arollin)iene- poarta razboaie /ictorioase
impotri/a sa0onilor- a/arilor- lon)obarzilor si este incoronat imparat al
,ccidentului la Roma in anul 300. @ratatul de la Verdun !3"'$ consacra
dezmembrarea Amp. %aroli)ian- a carui parte occidentala formeaza /iitoarea
Franta. An sec. 1221"- in timpul domniilor lui Pilip ll (u)ust si Pilip lV cel
Frumos- sunt facuti primii pasi pe drumul intariri autoritatii re)ale si al
centralizarii statale. Fupa infran)erile franceze din prima parte a razboiului de
100 de ani purtat impotri/a (n)liei !1''721"5'$- a/antul national ! 5eanne
dG(rc$ permite inc4eierea /ictorioasa a indelun)atei confruntari. 7udo/ic al Hl
!1"121"3'$ reprima opozitia marilor seniori- iar domnia lui Francisc l !15152
15"7$ inau)ureaza epoca absolutismului. Raspandirea cal/inismului in prima
<umatate a sec. 1 declanseaza pustiitoarele razboaie reli)ioase !152215&3$
inc4eiate de Eenric al lV- intemeietorul dinastiei de 1ourbon !153&213'0$ prin
edictul de toleranta de la *antes !15&3$. Fomnia lui 7udo/ic al HlV !1"'2
1715$ marc4eaza apo)eul absolutismului francez !Istatul sunt euJ$- Franta
de/enind acum prima putere europeana. Frec/entele razboaie din timpul lui
7udo/ic al HlV si 7udo/ic al HV ! 17152177"$ accentueaza tensiunile sociale-
pierderea prin tratatul de la Paris !10.2.17'$ a posesiunilor din Andia si a
%anadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului
1ourbonilor. Re/olutia franceza !1".7.17&'2 cucerirea 1astiliei$ culmineaza cu
proclamarea la 22.&.17&2 a primei Republici- cu e0ecutia lui 7udo/ic al HVl
!21.1.17&'$ si cu dictatura iacobina !17&'217&"$. Razboaiele de aparare a
Republicii Franceze sunt continuate de *apoleon 1onaparte- de/enit in 130"
imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. Restaurata
in 1315- domnia 1ourbonilor este inlaturat de re/olutia din iulie 13'0- care
impune monar4ia constitutionala a lui 7udo/ic P4ilip !13'0213"3$. An urma
re/olutiei din februarie 13"3 este proclamata a ll2a Republica !13"321352$-
apoi puterea este acaparata de 7udo/ic *apoleon !nepot al lui *apoleon l $-
care se proclama sub numele de *apoleon lll imparat al Frantei !135221370$.
Anfran)erea in razboiul cu Prusia !137021371$ are ca urmare proclamarea la
".&.1370 a celei dea lll2a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei
proletare a %omunei din Paris !mart.2 mai 1371$. Pacea de la Frankfurt pe
.ain !10.5.1371$ consacra pierderea (lsaciei si 7orenei. %ucerirea (l)eriei
!13'0213"7$ este urmata in a doua <umatate a sec. 1& de constituirea celui de2
al doilea mare imp. colonial al lumii !(frica septentrionala- ecuatoriala-
occidentala- Andoc4ina- ,ceania- etc.$. Ampreuna cu Rusia si .area 1ritanie
pune bazele @ripei (liante !1&0"$ care in primul razboi mondial !1&1"21&13$
obtine /ictoria asupra 1locului Puterilor %entrale. Prin Pacea de la Versailles
!1&1&$ (lsacia si 7orena sunt retrocedate de 8ermania. Politica re/ansarda a
8ermaniei naziste are ca urmare declaratia de razboi a Frantei la '.&.1&'&-
urmata de in/adarea teritorului francez si semnarea de catre- maresalul
P.PDtain- a actului de capitulare la 22..1&"0. 8en %4arles de 8aulle lanseaza
in iunie 1&"0 la 7ondra- celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si
constituie %omitetul *ational Francez care coordoneaza rezistenta antinazista.
Febarcarea din *ormandia !..1&""$ si insurectia /ictorioasa a Parisului !1&2
25.3.1&""$ permit instalarea )u/ernului pro/izoriu prezidat de )en. Fe 8aulle.
%onstitutia din octombrie 1&" praclama cea de2a lV Republica- si transforma
imp. colonial in Kniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare
nationala din Andoc4ina !1&"521&5"$ si (l)eria !1&5"21&2$ adancesc criza
celei de2a lV2a Republici si duc la instalarea unui )u/ern in frunte cu )en. de
8aulle care proclama la ".10 1&53 cea de2a V2a Republica- cu atributii sporite
pentru seful statului.
Statul+
Republica prezidentiala- potri/it constitutiei de la .10.1&53. (cti/itatea
le)islati/a este e0ercitata de presedinte si de Parlament- compus din Senat si
(dunarea *ationala- iar cea e0ecuti/a de presedinte si de %onsiliul de
.inistri- numit de presedinte in urma ale)erilor le)islati/e. Partide politice+ 22
de formatii printre care (dunarea pentru Republica - Kniunea pentru
Femocratia Franceza - Partidul Socialist Francez- .iscarea Radicalilor de
Stan)a- Partidul Socialist Knificat - Partidul %omunist Francez- Partidul
Ecolo)ist.
Economia+
Situata in primele 5 puteri ale economiei mondiale Franta cu o puternica
industrie miniera mai ales datorita carbunilor si minereurilor de fier- Franta
apeleaza in prezent mai ales la materii prime din import. %a alternati/a la
epuizarea zacamintelor de combustibili minerali fosili- Franta si2a dez/oltat o
puternica atomoener)ie.
Andustria prelucratoare este foarte di/ersificata- fabricand aproape intrea)a
)ama a produselor din domeniu. Se remarca insa- indeosebi prin productia de
a/ioane !@oulouse- 1ordeau0- .arsilla$- autoturisme !Paris si impre<urimile$-
na/e maritime !7e EL/re- .arsille$- c4imie si petroc4imie !marile porturi$-
te0tile !7:on- 7ille$-produse alimentare !/inuri- za4ar si produse za4aroase-
lactate- etc.$. Sunt inca bine reprezentate siderur)ia !fonta si otel$- mai ales in
7orena- si metalur)ie neferoasa- in principal industria aluminiului !in .untii
(lpi- unde se poate folosi ener)ia electrica obtinuta in Eidrocentrale$.
()ricultura franceza este dez/oltata si performanta- aceasta tara fiind unul
dintre cei mai mari producatori europeni si totodata mondiali de cereale
!indeosebi )rau$ si de floarea2soarelui. An pri/inta productiei /e)etale- se
remarca insa prin cultura /itei de /ie si implicit productia de stru)uri- Franta
fiind cel mai mare e0portator mondial de /inuri. (re /inuri renumite in
intrea)a lume+ cele de 1ordeau0- 1our)o)ne- %4ampa)ne etc. Franta este al
doilea crescator european de bo/ine- pentru carne si lapte- si detine acelasi loc
pe continent la unt si branzeturi. Se cresc de asemenea o/ine si porcine.
Reteaua de cai de transport este di/ersificata si moderna- dar polarizata
indeosebi din capitala tarii. Franta a a/ut in ultimele decenii ale secolului al
HH2lea- realizari remarcabile in domeniul transportului fero/iar de mare
/iteza- asa2numitul @8V. Fispune totodata de o insemnata retea de autostrazi
si alte cai rutiere modernizate. @ransporturile pe apa atat flu/iale- cat si
maritime- sunt de asemenea bine dez/oltate. Franta are o mare retea de cai
na/i)abile interne- principalele portiri flu/iale fiind Paris !pe Sena$- Strasbour)
!pe Rin$- si 7:on !pe Ron$. Fispune totodata de o importanta flota comerciala
maritima si de unele dintre cele mai mari porturi de pe )lob+ .arsille si 7e
EL/re. (eroporturile Parisului !%4arles de 8aulle si ,rl:$ se inscriu printre
cele mai mari din lume. Franta este a treia tara ca prezenta in spatiul cosmic-
seria de rac4ete I(rianeJ fiind lansata de la o baza situata in 8u:ana. Franta
este una dintre tarile cele mai /izitate si cu cele mai mari /enituri din turism.
Antre cele mai importante atractii turistice se inscriu+ Parisul si impre<urimile-
alte orase cu monumente si muzee !intre care %4artres- Reims- 7:on$- /alea
7oarei Statiunile situate pe %oasta de (zur !%annes- Saint2@ropez- *isa etc.$-
statiuni montane si de sporturi de iarna din (lpi !%4amoni0$- insula %orsica.
Antre numeroase atractii ale Parisului se inscriu catedrala *otre FLme- muzeul
7u/ru !cel mai renumit din lume$- @urnul Eiffel- iar in impre<urimi palatul
Versailles. %omertul este foarte acti/- Franta a/and o pondere de peste 5? in
comertul mondial. E0porta o )ama lar)a de produse si importa in deosebi
4idrocarburi.