UTILIZAREA FUNCIILOR EXCEL

Procesorul de tabele Excel include un numar mare de functii predefinite

(232), dar ofera si posibilitatea ca utilizatorul sa-si defineasca propriile
functii, potrivit cerintelor de exploatare a aplicatiilor.
Functiile Excel permit efectuarea de calcule si prelucrari diverse, de la
cele mai simple pana la cele mai complexe.
FUNCII PREDEFINITE
Functiile predefinite reprezinta formule speciale care respectand o
anume sintaxa, executa operatii si prelucrari specifice, fiind destinate
rezolvarii unor probleme si aplicatii ce contin elemente predefinite de calcul.
Unele functii predefinite sunt ecivalente formulelor! de exemplu, formula
de adunare a continutului celulelor "#, "2 si "$, adica %"#&"2&"$ este
ecivalenta cu functia %'um("#!"2("$). "lte functii (ma)oritatea cazurilor)
nu au ecivalent in randul formulelor, rezultatul scontat neputand fi obtinut
decat prin aplicarea functiilor predefinite sau putand fi obtinut pe cale
obisnuita, prin aplicarea succesiva a mai multor operatii si formule.
Folosirea functiilor predefinite este supusa unor re*uli foarte stricte, a
caror nerespectare poate conduce la un rezultat incorect sau *enerator de
eroare.
+ea mai mare parte a functiilor predefinite au trei componente!
- semnul ,e*al,% (sau semnul -plus. &, pentru compatibilitate cu #-2-
3)(
- numele functiei(
- unul sau mai multe ar*umente(
/ici un spatiu nu este admis ca separator intre cele trei componente ale
functiilor predefinite. "r*umentele se afla incise intre paranteze rotunde si
sunt separate printr-un separator zecimal. "cest separator poate fi vir*ula
sau punct si vir*ula, dupa cum a fost confi*urat initial sistemul. 0n
exemplele luate, se va lua in consideratie ca separator zecimal caracterul
,punct si vir*ula,.
Exista si functii care nu au nevoie de precizarea ar*umentului, de
exemplu!%/12(), %34UE(), %315"6(), etc.
Exemplul urmator ilustreaza diferite ar*umente care se pot intalni la o
functie predefinita!
Functie predefinita Tip argument
%'U7("2!"8) pla)a continua de celule
%'U7("2!"8("9("##!"2:) pla)a discontinua de celule
%7";(<9(3=(>$) lista de valori
%5"3E(=2(#:(#>) lista de valori data calendaristica
%0F("#%"2(,?un,(4au,) valoare lo*ica
%0/3('U7(5#!59) functie predefinita
%UPPE4(,0onescu,) sir de caractere
%4EP3(,0onescu,,3) sir si valoare numerica
%F"+3(=) valoare numerica
Excel accepta urmatoarele tipuri de ar*umente!
- o conditie: este o expresie lo*ica care foloseste unul din operatorii
lo*ici %, @, A, @A, @%, A%, /13( ), "/5( ), 14( ) pentru o adresa de celula
sau un nume de camp. +onditia ar*umentului poate fi deci o formula, un
numar, un nume de camp, un text. Functia evalueaza conditia si procedeaza
la diferite operatii in functie de faptul daca conditia este adevarata sau falsa.
- o locatie: este o adresa, un nume de camp, o formula sau functie care
*enereaza o adresa sau un nume de camp.
- un text: orice secventa de caractere inclusa intre *ilimele, adresa sau
un nume de camp ce contine o eticeta tip sir de caractere sau o formula sau
functie care returneaza o eticeta. Un sir de caractere folosit intr-o functie
trebuie pus intre *ilimele pentru a nu fi confundat cu un nume de camp.
- o valoare! un numar, adresa sau numele unei celule care contine un
numar, o formula sau functie predefinita care returneaza un numar.
3oate tipurile de ar*umente pot fi folosite impreuna intr-o functie
atunci cand sintaxa este respectata.
1 functie predefinita se poate introduce intr-o celula tastand-o ca atare
(conform sintaxei) sau prin intermediul *eneratorului de functii.
+ea mai simpla metoda o reprezinta introducerea nemi)locita a
functiilor predefinite, corespunzator sintaxei, in celula unde se va opera
calculul respectiv (metoda recomandata).
"pelarea selectorului de functii se face prin apasarea butonului % (e*al)
aflat pe bara de editare, dupa care se descide lista functiilor predefinite, se
ale*e functia dorita, dupa care se completeaza interactiv ar*umentele.

Functia poate fi aleasa din lista functiilor cele mai utilizate (7ost 4ecentlB
Used), din lista tuturor functiilor disponibile ordonate alfabetic ("ll), sau din
cate*oriile de functii specializate (Financial, 5ate C 3ime, 7at C 3ri*,
'tatistical ...)
Dn celula din care s-a apelat functia predefinita va apare sintaxa functiei
selectate si validandu-se operatia prin butonul 1E se va *enera rezultatul
respectivei functii.
5e re*ula, utilizarea asistentului de functii presupune parcur*erea a doi
pasi!
- pasul 1 semnifica ale*erea tipului de functie(
- pasul 2 presupune completarea interactiva a sintaxei functiei
respective
+ate*orii de functii predefinite
Excel poseda un set impresionant de functii predefinite, in numar de
232, *rupate pe tipuri potrivit utilitatii acestora la rezolvarea diferitelor
probleme.
"stfel, consideram suficienta in rezolvarea aplicatiilor E;+EF,
prezentarea a celor mai importante 99 de functii predefinite, *rupate pe
urmatoarele cate*orii!
#. #. functii matematice si tri*onometrice (7at C 3ri*)! permit
efectuarea de calcule matematice simple si complexe(
2. 2. functii statistice ('tatistical)! permit efectuarea unor calcule
statistice utilizand serii de valori(
3. 3. functii de informare (0nformation)! afiseaza informatii despre
celule si campuri(
$. $. functii lo*ice (Fo*ical)! determina valoarea de adevar sau de fals
- corespunzator unei conditii(
<. <. functii baza de data (5atabase)! efectueaza diferite calcule
asupra unor rubrici, intr-o baza de date, corespunzator unor criterii
definite(
=. =. functii de cautare si consultare (FooGup C 4eference)! permit
localizarea continutului unei celule(
8. 8. functii calendar sau data calendaristica (5ate C 3ime)!
manipuleaza numere care reprezinta date calendaristice sau timp(
>. >. functii text sau sir de caractere (3ext)! ofera informatii le*ate de
textul existent in celule si permit operatii cu eticete(
9. 9. functii financiare (Financial)! permit realizarea de calcule
economico-financiare predefinite.

FUNCIILE MATEMATICE I TRIGONOMETRICE

Functiile matematice si tri*onometrice (7at C 3ri*) permit efectuarea
diferitelor calcule, de la cele mai simple la cele mai complexe, pentru
rezolvarea de aplicatii ce solicita instrumente matematice si tri*onometrice
de uz curent.
Functia SUM
%'U7(lista) aduna valorile dintr-o lista precizata ca ar*ument.
Fista poate contine capuri continue sau discontinue referite prin adrese
(coordonate) sau prin nume de camp(uri).
Functia de insumare este completata - spre usurinta utilizatorului - cu
butonul "uto 'um. Functia *enerata de butonul respectiv insumeaza pe linie
sau pe coloana valori adiacente (valorile nu trebuie sa fie intrerupte in
succesiunea lor de celule vide sau de celule care sa contina texte). "uto-
insumarea opereaza astfel pe linie sau pe coloana pana acolo unde se
intalneste primul semn de discontinuitate .
Pot exista mai multe cazuri !
- se plaseaza cursorul acolo unde se doreste a se calcula suma
(eventual selectand o pla)a de celule pe linie sau o coloana unde sa se
depuna rezultatele
- calculelor) si se activeaza butonul "uto'um prin dublu-clicG(
- se selecteaza pla)a de celule de insumat, inclusiv zona unde se vor
plasa rezultatele insumarii (o linie mai )os siHsau o coloana mai la dreapta),
dupa care se activeaza butonul "uto'um prin dublu-clicG.
%P415U+3 (lista) multiplica valorile continute intr-o lista
%'U?313"F(referinta-tip(camp de re*rupat) calculeaza un rezultat ce
provine dintr-o *rupare a datelor operand diferite operatii specifice (conform
referintelor-tip) asupra unui camp de re*rupat.

Exemple de referinte-tip ar fi!
"IE4"JE 7edie
+1U/3 /umara
7"; 7aximum
70/ 7inimum
P415U+3 Produs
'U7 'uma
% 'U7P415U+3(lista) multiplica valorile situate in celulele
corespondente, aferente unor serii de campuri, iar apoi aduna rezultatele
obtinute.
% 'U70F(camp de evaluat( criteriu( camp de insumat) aduna continutul
celulelor potrivit unui criteriu dat.
% 417"/(numar(format) converteste numerele din format cifric arab
in text ce semnifica numere cu format cifric roman.
%4"/5() returneaza un numar aleator cuprins intre : si #(
%"?'(numar) returneaza valoarea absoluta dintr-un numar(
%F/(numar) calculeaza lo*aritmul natural
%F1J(numar(baza) returneaza lo*aritmul unui numar intr-o baza
specificata(
%F1J#:(numar) returneaza lo*aritmul in baza #: dintr-un numar(
%E;P(;) calculeaza baza lo*aritmului natural ridicata la puterea ;.
?aza este o constanta si are valoarea 2,8#>2>#>K.(
Functii matematice
%715(;(6) calculeaza restul impartirii ar*umentului ; la ar*. 6(
%F"+3(numar) calculeaza factorialul unui numar pozitiv(
%P12E4(numar(putere) returneaza rezultatul unui numar ridicat la
putere
%'L43(numar) calculeaza radacina patrata a ar*umentului(
%'0/(;) returneaza valoarea ar*umentului ; in radiani(
%+1'(;) calculeaza cosinusul ar*umentului ; in radiani (
%3"/(;) calculeaza tan*enta ar*umentului ; in radiani(
%"'0/(;) calculeaza arc-sinusul ar*umentului ; in radiani (similar
%"+1'(;) si %"3"/(;)(
%5EJ4EE'(un*i) converteste radianii in *rade(
%4"50"/'(un*i) converteste *rade in radiani(
%41U/5(;,numar de zecimale) rotun)este ar*umentul numeric ;
%P0() returneaza valoarea numarului P0(
%0/3(numar) afiseaza partea intrea*a a ar*umentului (a numarului
real), fara a-l rotun)i.
FUNCIILE STATISTICE
Functiile statistice ('tatistical) permit efectuarea de calcule statistice
utilizand serii de valori!
%7";(lista) returneaza cea mai mare valoare din lista. Fista poate fi
compusa din! numere, formule numerice, adrese sau nume de campuri(
%70/(lista) returneaza cea mai mica valoare din lista(
%"IE4"JE(lista) calculeaza media valorilor din lista(
%JE17E"/(lista) calculeaza media *eometrica a valorilor dintr-o
lista
%M"47E"/(lista) calculeaza media armonica a valorilor dintr-o lista(
%7E50"/(lista) calculeaza valoarea mediana dintr-o lista(
%+1U/3(lista) numara celulele ocupate dintr-o lista de campuri(

FUNCIILE DE INFORMARE
Functiile de informare (0nformation) afiseaza informatii referitoare la
celule si campuri!
%0'?F"/E(;) determina daca ; sau amplasamentul definit de
ar*umentul ; este sau nu o celula vida. Functia returneaza 34UE -valoarea
lo*ica de adevar- daca amplasamentul este o celula vida si F"F'E Nvaloarea
lo*ica de fals- in caz contrar(
%0'/U7?E4(;) verifica daca ; contine o valoare numerica. Functia
returneaza 34UE N adevarat- daca ; contine un numar, altfel returneaza
F"F'E sau fals. "r*umentul ; poate fi o valoare, o adresa, text sau o
conditie)(
%0'3E;3(;) verifica daca ; contine un sir de caractere, returnand
dupa caz 34UE sau F"F'E.
%0'/1/3E;3(;) verifica daca ; nu contine un sir de caractere,
returnand dupa caz 34UE sau F"F'E.
%0'F1J0+"F(;) verifica daca ar*umentul ; contine o valoare de tip
lo*ic returnand dupa caz 34UE sau F"F'E.
%0'E4414(;) verifica daca ar*umentul ; contine o valoare de tip
eroare, returnand dupa caz 34UE sau F"F'E.
1 parte din functiile de informare sunt exemplificate impreuna cu
functiile lo*ice.

FUNCIILE LOGICE

Functiile lo*ice (Fo*ical) determina evaluarea unor expresii si in
functie de acestea furnizeaza actiuni sau rezultate complexe, *enerand valori
de adevar sau de fals - corespunzator unor conditii (acestea pot fi evaluate si
inlantuite cu a)utorul operatorilor lo*ici "/5, 14, /13).
%0F(conditie(;(6) testeaza ar*umentul conditie si in functie de
rezultatul evaluarii lo*ice, *enereaza ar*umentul ; daca conditia este
adevarata sau ar*umentul 6 daca aceasta este falsa.
"r*umentele ; sau 6 pot fi valori, siruri de caractere (plasate intre
*ilimele), nume de campuri sau adrese de celule sau campuri care contin
aceste valori. 0n locul ar*umentelor ; sau 6 se pot imbrica alte structuri
conditionale 0F, *enerandu-se potrivit conditiilor ulterioare, ;#,6# sau
;2,62 si asa mai departe.
%"/5(evaluare lo*ica#,evaluare lo*ica2,...) returneaza valoarea lo*ica
34UE daca toate ar*umentele sunt adevarate si valoarea lo*ica F"F'E daca
unul sau mai multe ar*umente sunt false(
%14(evaluare lo*ica#,evaluarea lo*ica2,...) returneaza valoarea lo*ica
34UE daca orice ar*ument este adevarat si valoarea lo*ica F"F'E daca
toate ar*umentele sunt false(
%/13(evaluarea lo*ica) inverseaza valoarea ar*umentului, returnand
dupa caz 34UE sau F"F'E(
%34UE() returneaza valoarea lo*ica 34UE(
%F"F'E() returneaza valoarea lo*ica F"F'E(
Pentru exemplificarea functiei lo*ice 0F, furnizam urmatoarea aplicatie
pentru calculul impozitului pe salariile colaboratorilor an*a)ati cu +onventie
+ivila de Prestari 'ervicii!
"stfel, daca salariul brut este sub <::.::: lei, impozitul este de #:O
din brut, altfel, daca salariul brut este cuprins intre <::.::: lei si #.<::.:::
lei, impozitul este de <:.::: lei & 2:O din ceea ce depaseste <::.::: lei
salariu brut, daca salariul brut este cuprins intre #.<::.::: lei si 2.<::.:::
lei, impozitul este de 2<:.::: lei & 2<O din ceea ce depaseste #.<::.::: lei
salariu brut, daca salariul brut este cuprins intre 2.<::.::: lei si 3.<::.:::
lei, impozitul este de <::.::: lei & 3:O din ceea ce depaseste 2.<::.::: lei
salariu brut, daca salariul brut depaseste 3.<::.::: lei, impozitul este de
>::.::: lei & $:O din ceea ce depaseste 3.<::.::: lei salariu brut.
Dntr-un prim pas s-a construit o coloana de -Evaluare lo*ica. care
returneaza in functie de un test facut asupra salariului brut, valoarea lo*ica
de fals (F"F'E) daca salariul brut este text, blanG sau este mai mic ca zero
si returneaza valoarea lo*ica de adevar (34UE) in caz contrar.


Dntr-un al doilea pas se calculeaza impozitul pe salarii daca coloana
-Evaluare lo*ica. (s-a utilizat functia /13()) nu contine valoarea lo*ica
F"F'E.
Dn aplicatia de mai sus s-a construit o structura conditionala imbricata,
unde s-a exemplificat intr-o ramura 0F si functia lo*ica "/5.
FUNCIILE B!E "E "TE
Functiile baza de date (5atabase) returneaza actiuni - valori sau eticete
(suma(medie(maxim(minim( cauta(numara) dintr-un camp de date -
corespunzator unei baze de date, dupa o anumita rubrica, conform unui
criteriu de selectie
Functiile tip baza de date au in mod invariabil aceeasi lista de
ar*umente!
- baza d dat! reprezinta tabelul Excel sub forma unui camp de date,
de unde informatia va fi consultata sau extrasa(
- !ub!ica! semnifica atributul sau proprietatea asupra caruia opereaza
calculul facut de functia tip baza de date. 4ubrica poate fi identificata
prin numele sau sau prin numarul de ordine al acesteia in cadrul bazei
de date(
- ca"p d c!it!ii! reprezinta unul sau mai multe campuri continue in
care se pot preciza restrictiile, care se re*rupeaza in criterii de selectie
la care trebuie sa raspunda intero*area respectiva.
Principalele functii tip baza de date sunt!
%5'U7(baza de date(rubricaHnr.rubrica(camp de criterii) returneaza
suma valorilor unei rubrici aferente unei baze de date, care raspunde unui
criteriu de selectie(
%57";(baza de date(rubricaHnr.rubrica(camp de criterii) returneaza
cea mai mare valoare dintr-o rubrica aferenta unei baze de date,
corespunzator unui criteriu de selectie(
%570/(baza de date(rubricaHnr.rubrica(camp de criterii) returneaza cea
mai mica valoare dintr-o rubrica aferenta unei baze de date, corespunzator
unui criteriu de selectie(
%5"IE4"JE(baza de date(rubricaHnr.rubrica(camp de criterii)
calculeaza media valorilor unei rubrici aferente unei tabele - pentru o baza
de date, potrivit criteriului de selectie specificat%5+1U/3(baza de
date(rubricaHnr.rubrica(camp de criterii) numara celulele ocupate intr-o
tabela baza de date, conform unor criterii specificate(
%5JE3(baza de date(rubricaHnr.rubrica(camp de criterii) returneaza
continutul unei rubrici pentru o baza de date, corespunzator unui criteriu
specificat. Functia este utila pentru a re*asi o informatie unica( Exemple
edificatoare de utilizare a functiilor tip baza de date sunt ilustrate in fi*ura
urmatoare, urmand ca alte aplicatii mai complexe sa fie prezentate in detaliu
in capitolul ce trateaza bazele de date create si exploatate sub Excel.
Pornind de la un tabel definit pe coordonatele "=!M#8, considerat a fi o
baza de date care repertoriaza facuturile emise de o firma catre clientii sai, se
pot pune in evidenta cu a)utorul functiilor tip baza de date, informatii
calculate potrivit unor intero*ari specifice.
.

FUNCIILE "E C#UT$E %I CON&ULT$E
Functiile de cautare si consultare (FooGup C 4eference) permit
cautarea, identificarea si referirea continutului unor celule!
%+M11'E(index-numeric(lista de valori) returneaza in urma unei
ale*eri dintr-o lista de valori, o actiune sau o valoare, ce urmeaza a fi
activata sau executata, corespunzator unui index numeric. 0ndexul numeric
determina care valoare (de tip text, numerica sau referinta celulara) din lista
de ar*umente va fi selectata. 0ndexul este un numar cuprins intre : si 29.
%+1FU7/(referinta celulara sau camp) returneaza numarul coloanei
corespunzatoare referintei celulare sau numarul primei coloane pentru
campul specificat(
%+1FU7/'(camp) returneaza numarul de coloane aferente campului
specificat ca ar*ument(
%412(referinta celulara sau camp) returneaza numarul liniei
corespunzatoare referintei celulare sau numarul primei linii a campului
specificat ca ar*ument(
%412'(camp) returneaza numarul de linii pe care il ocupa campul
specificat ca ar*ument(
%"4E"'(referinta celulara) indica numarul de zone conti*ue dintr-un
camp. 5aca respectivul camp contine mai multe zone conti*ue, atunci
ar*umentul se mai incide intr-o paranteza suplimentara(
%IF11EUP(ceie(camp de consultare(coloana de recuperat)
returneaza continutul unei celule ce fi*ureaza intr-o coloana dintr-un tablou
de consultare verticala.
'intaxa functiei de consultare verticala admite trei ar*umente si anume!
- c#i! reprezinta valoarea dupa care are loc cautarea sau
consultarea, (adresa absolutaHrelativa sau nume de camp)(
- ca"p $sau tabl% d c&nsulta!! este campul asupra caruia opereaza
consultarea prin cautarea valorii ceii precizate anterior(
- c&l&ana d !cup!at! este numarul coloanei (numerotarea incepe
cu #) de unde va fi recuperata informatia *asita in tabelul de
consultare, corespunzator valorii ceii de cautare.
0n mod obli*atoriu tabelul de consultare va fi sortat crescator dupa
coloana care contine valorile ceii de consultare (comanda 5ata 'ort, iar in
rubrica 'ort bB se va preciza numarul sau numele coloanei dupa care se va
face sortarea)
%MF11EUP(ceie(camp de consultare(linie de recuperat) returneaza
continutul unei celule ce fi*ureaza intr-o anumita linie a unui tablou de
consultare orizontala.
"r*umentul ceie (sub forma unei referinte celulare sau nume de camp)
va fi cautat in prima linie a campului de consultare, iar daca valoarea va fi
*asita pe un numarul de linie precizat de ultimul ar*ument, valoarea
respectiva va fi returnata de functia MF11EUP.
0n mod obli*atoriu tabelul de consultare orizontala trebuie sortat dupa
valorile crescatoare ale ceii de consultare aflate in prima linie (sortare de la
stan*a la dreapta). 5aca valorile ceii nu sunt sortate, se va selecta tabelul de
consultare si se va activa comanda de sortare (de la stan*a spre dreapta)!
5ata 'ort, butonul 1ption si din rubrica 1rientation se ale*e optiunea 'ort
left to ri*t.
5aca informatia cautata in tabelul de consultare verticala sau orizontala
nu va fi *asita, se va returna cea mai apropiata valoare (pe vericala sau pe
orizontala) de ceia de consultare.
FUNCTIILE TIP DAT CALENDARISTIC I OR
Functiile tip data calendaristica si ora (5ate C 3ime) manipuleaza si
opereaza calcule cu valori numerice ce reprezinta date calendaristice sau
timp!
%/12() returneaza un numar corespunzator datei curente - cu
zecimale ce reprezinta ora(
%315"6() returneaza un numar-data corespunzator datei curente(
%5"3EI"FUE(,sir de caractere,) calculeaza numarul-data
corespunzator sirului de caractere in format data calendaristica (sirul trebuie
plasat intre *ilimele)(
%5"3E(an(luna(zi) calculeaza numarul-data pentru data calendaristica
specificata ca ar*ument(
%6E"4(numar-data) returneaza corespunzator anului, un numar
cuprins intre : (#9::) si #99 (2:99) - extra*and rezultatul dintr-un numar-
data(
%71/3M(numar-data) extra*e luna dintr-un numar-data, sub forma de
valori cuprinse intre # si #2(
%5"6(numar-data) *enereaza un numar corespunzator zilei cu valori
intre # si 3#(
%2EEE5"6(;) returneaza numarul zilei din saptamana corespunzator
ar*umentului ; care poate fi de tip numar data calendaristica sau text in
format data calendaristica(
%5"6'3=:(data debut(data sfarsit) calculeaza numarul de zile intre
doua date calendaristice considerand anul ca avand 3=: de zile(
%307E(ora(minut(secunda) calculeaza un numar-timp corespunzator
orei, minutului si secundei(
%307EI"FUE(-sir de caractere.) returneaza numarul-timp
corespunzator sirului de caractere specificat in format dataHora (intre
*ilimele)(
%M1U4(numar-timp) extra*e ora dintr-un numar-timp (:,::::::
pentru ora 2$!::!:: si 9,9999>>$2= pentru ora 23!<9!<9), sub forma unui
numar cuprins intre : si 23(
%70/U3E(numar-timp) extra*e minutul dintr-un numar-timp, sub
forma unui numar intre* cuprins intre : si <9(
%'E+1/5(numar-timp) extra*e secunda dintr-un numar-timp sub
forma unui numar intre* cuprins intre : si <9(

FUNCIILE TE'T SAU (IR DE CARACTERE
Functiile text (3ext)! permit diferite operatii cu siruri de caractere si
furnizeaza in e*ala masura informatii le*ate de textul existent in celule!
%+M"4(cod numeric "'+00) returneaza caracterul corespunzator
codului numeric "'+00 specificat ca ar*ument(
%3407(text) afiseaza sirul de caractere specificat ca ar*ument in care
toate spatiile inutile sunt anulate (cu exceptia spatiilor care separa cuvintele
textului)(
%+15E(text) returneaza codul numeric pentru primul caracter din
textul specificat ca ar*ument(
%+1/+"3E/"3E(text#(text2(K) concateneaza mai multe siruri de
caractere specificate ca ar*umente, intr-unul sin*ur(
%E;"+3(tect#(text2) verifica daca doua siruri de caractere sunt
identice. +omparand cele doua siruri, functia returneaza valoarea lo*ica
34UE daca acestea sunt identice sau valoarea lo*ica F"F'E in caz contrar(
%UPPE4(text) afiseaza cu ma)uscule textul specificat ca ar*ument(
%F12E4(text) afiseaza cu minuscule textul specificat ca ar*ument(
%705(text(/(;) afiseaza ; caractere ale textului specificat ca
ar*ument, incepand cu pozitia -/.(
%FE/(text) returneaza numarul caracterelor ce formeaza textul
specificat ca ar*ument(
%'U?'303U3E(text-sursa(/(;(text-nou) returneaza un nou sir de
caractere (text-nou) la a -/.-a pozitie a textului-sursa, dupa ce au fost
anulate ; caractere(
%4EP3(text(numar de ori) repeta afisarea textului de un numar
specificat de ori(
%P41PE4(text) determina scrierea cu ma)uscula a fiecarei prime litere
din textul specificat ca ar*ument(
)"pl d *unctii t)t
%I"FUE(text) converteste un text ce reprezinta un numar intr-o
valoare numerica (numarul ce fi*ureaza in textul tespectiv, trebuie sa
corespunda unuia din formate numerice consacrate)(
%51FF"4(numar(zecimale) converteste un numar in text, folosind un
format monetar(
%F0/5(text#(text2(/) localizeaza pozitia la care incepe textul# in
textul2 incepand cautarea cu pozitia /(
Exemplificarile functiilor de tip text sau sir de caractere se *asesc
prezentate in fi*ura #.>#.

FUNCIILE FINANCIARE
Functiile financiare (Financial) efectueaza o serie de calcule
economico-financiare furnizand prin valorile returnate informatii utile
referitoare la amortismente, la rentabilitatea investitiilor, plasamentelor,
imprumuturilor etc.
%PI(rata dobanzii(numar de perioade(marimea platii(Pvaloare
viitoare(tipulQ) returneaza valoarea actuala (present value) aferenta unei
sume investite sau depozitate la banca, prin plati periodice, in conditiile unei
rate constante a dobanzii.
Functia financiara PI calculeaza deci valoarea prezenta a unei sume
investite, adica valoarea curenta a unei serii de plati viitoare. Functia se
utilizeaza pentru a se determina daca valoarea de revenire a unei anumite
investitii este favorabila sau nu, tinand cont de costul initial al investitiei.
Functia PI (ca si alte functii financiare P73, FI) este considerata a fi
o functie-anuitate, adica opereaza cu o investitie sau un depozit la care toate
platile sunt e*ale si sunt efectuate la intervale re*ulate.
"r*umentele functiei PI au urmatoarea semnificatie!
- !ata d&banzii reprezinta procentul de dobanda perceput pentru o
anumita perioada(
- nu"a! d p!i&d reprezinta numarul total de plati periodice(
- "a!i"a platii semnifica valoarea platii facute in fiecare perioada(
- +al&a! +iit&a! reprezinta suma totala care se doreste a fi realizata
dupa ultima plata(
- tipul este un parametru care semnifica faptul ca plata se face la
inceputul perioadei (valoarea #) sau la sfarsitul perioadei (valoarea : N
implicita).
5aca sunt omise ultimele doua ar*umente, acestea vor fi considerate ca
avand valori nule.
"r*umentele rata dobanzii si numarul de perioade trebuie exprimate in
aceeasi unitate de timp Nluna sau an).
Pentru exemplificarea functiei financiare PI, furnizam urmatoarea
aplicatie in fi*ura #.>2.
1 persoana fizica doreste inceierea unei polite de asi*urare pentru o
perioada de 2: de ani cu o rata anuala a dobanzii de $:O. "si*uratul
urmeaza sa plateasca lunar o prima de asi*urare de =::.::: lei. +ostul
anuitatii perceput de asi*urator este estimat la #9.:::.::: lei. 0n fi*ura
urmatoare s-a calculat valoarea prezenta cu a)utorul functiei PI.
Fi,- 1-.2 Aplicati pnt!u *unctii *inancia!
5in calculul facut (in celula ?3$), reiese ca valoarea prezenta a
anuitatii este de #8.993.#2: lei, adica mai mica decat valoarea anuitatii
calculate de asi*urator care este de #9.:::.::: lei. 5eci aceasta investitie nu
este rentabila.
'e observa ca rata dobanzii a fost exprimata in luni (rata anuala a fost
impartita la #2), iar numarul de ani pentru care s-a contractat asi*urarea a
fost exprimat tot in luni (numarul de ani a fost inmultit cu #2).
5e asemenea se observa ca functia PI a returnat un numar ne*ativ.
Explicatia acestui rezultat este le*ata de faptul ca functia PI semnifica o
celtuiala, o iesire de bani. Pentru ca functia sa returneze un rezultat pozitiv,
ar fi trebuit ca ar*umentul -valoarea platii. sa fie introdus ca numar ne*ativ
(de exemplu N=::.:::).
%FI(rata dobanzii(numar de periodeP(marimea platii( valoarea
prezenta( tipulQ) returneaza valoarea viitoare (future value) a unei investitii
sau plasament in conditii de anuitate (plati si rate ale dobanzii constante).
"r*umentele functiei financiare FI sunt identice ce cele ale functiei PI cu
exceptia faptului ca unul din ar*umente reprezinta valoarea prezenta a
investitiei sau plasamentului.
Pentru exemplificarea functiei financiare FI, oferim urmatoarea
aplicatie! o persoana fizica doreste efectuarea unui plasament de 2<.:::.:::
lei pe o perioada de 9 luni la o banca comerciala, pentru o dobanda anuala de
<<O. Persoana fizica urmeaza a depune lunar la banca, alaturi de depozitul
initial cate #.:::.::: lei pe aceeasi perioada.
0n fi*ura #.>3 s-a calculat (in celula ?$2) valoarea viitoare a sumei
depuse la banca de respectiva persoana fizica ($>.2<9:38,8: lei).
Fi,- 1-./ Aplicati pnt!u *unctii *inancia! $F0%
%P73(rata dobanzii(numar de perioade(valoare prezentaP(valoare
viitoare(tipQ) calculeaza valoarea lunara sau anuala a platii pentru o investitie
sau un imprumut.
Pentru exemplificarea functiei P73 (paiement), presupunem un
imprumut la o banca comerciala pentru acizitionarea unui bun de folosinta
indelun*ata in valoare de 3<.:::.::: lei. 4ata dobanzii pentru creditele de
consum este de $3O pe an, iar durata imprumutului a fost stabilita la < ani.
Fi,- 1-.1 Aplicati pnt!u *unctii *inancia! $PMT%

Ialoarea lunara a platii catre banca pentru creditul acordat a fost
calculata (in celula ?$9) prin functia P73 in fi*ura #.>$!
5e asemenea s-a calculat costul total al imprumutului ca un produs
intre valoarea lunara a platii si numarul de perioade de plata in luni.
Ialoarea totala a dobanzii s-a calculat ca diferenta intre costul total al
imprumutului si suma imprumutata.
%4"3E(numar de perioade(valoarea platii(valoare prezenta) returneaza
rata dobanzii pe perioada unei anuitati, pentru un imprumut sau o investitie.
Pentru exemplificare presupunem efectuarea unui imprumut printr-un credit
de #< milioane lei pe timp de un an, cu o valoare lunara de rambursat in
suma de #.>::.::: lei.
0n fi*ura #.>< se calculeaza in celula E<>, dobanda lunara perceputa de
banca, iar in celula E<9 dobanda anuala pentru suma imprumutata.
Fi,- 1-.2 Aplicati pnt!u *unctii *inancia! $RATE%

Functiile financiare P73, 4"3E si PI prezentate anterior, permit
c&nst!ui!a tabl&u!il&! d !a"bu!sa! pnt!u i"p!u"utu!i, aplicatie
exemplificata in fi*ura #.>=.
Un intreprinzator particular solicita unei banci comerciale un imprumut
de #< milioane lei pentru acizitionarea unui utila). ?anca acorda creditul pe
o durata de = luni cu o dobanda de =:O pe an.
'olicitantul creditului isi poate intocmi in Excel un tablou de
rambursare al imprumutului, altfel spus un scadentar.
Tabl&u d !a"bu!sa! a c!ditl&!
0ntr-o prima faza, se poate calcula valoarea lunara de rambursare
(celula 5=$) cu a)utorul functiei P73.
0n a doua faza, se or*anizeaza tabloul de rambursare pe patru coloane!
- prima coloana (coloana ") contine numarul lunii pentru care se face
calculul dobanzii si restul de rambursat(
- a doua coloana (coloana ?) contine restul de rambursat, adica suma
care ramane de restituit bancii la sfarsitul lunii in curs. Pentru prima
luna restul de rambursat este e*al cu creditul, adica #< milioane, iar
lunile urmatoare se calculeaza ca diferenta intre restul de rambursat si
rata de plata(
- a treia coloana (coloana +) contine dobanda lunara calculata cu
functia 4"3E, adica suma lunara ce reprezinta dobanda calculata
asupra restului de rambursat(
- a patra coloana (coloana 5) reprezinta rata de rambursat, calculata
ca diferenta intre valoarea lunara de rambursare (celula 5=$) si
dobanda lunara.
0mprumutul este complet rambursat la inceputul celei de-a saptea
perioada, dupa ce a fost acitata a sasea rata.
5aca s-ar fi dorit rambursarea inte*rala a imprumutului in luna a $-a,
deci cand ar mai fi 3 luni de platit, suma de rambursat ar fi de >.:$8.9##,$>
lei (suma a fost calculata cu functia financiara PI).
'()* C$E$E "IG$+ELO$
Dn Excel putem crea diferite tipuri de dia*rame. 3ipul
care trebuie ales depinde de datele ce trebuie sR fie
reprezentate Si de modul Tn care vrem ca aceste sR fie
prezentate. Dn continuare voi prezenta cUteva dintre
tipurile de dia*rame Si destinaVia lor!
- ,ie -au circulara. -e
folo-e/te ace-t tip
pentru a repre0enta
rela1ia dintre p2r1ile unui 3ntreg
- Bar -au 4ara. ace-ta -e folo-e/te pentru
compararea valorilor 3ntr5un anumit moment
- Column -au coloana e-te la fel ca diagrama de
tip 4ar2. o putem folo-i pentru eviden1ierea
diferen1elor dintre elemente
- Line -au linie -e folo-e/te ace-t tip de diagram2
pentru a -u4linia tendin1ele evolu1ie /i varia1ia
lor 3n timp
- &catter -au prin puncte e-te la fel ca diagrama
liniar2 /i -e folo-e/te ace-ta pentru a -u4linia
diferen1ele dintre dou2 -eturi de valori
- rea -au 0ona e-te la fel ca diagrama liniar2. -e
folo-e/te ace-t tip de diagram2 pentru a
-u4linia amploarea varia1iei valorilor 3n timp
7a)oritatea acestor tipuri de dia*rame existR Si Tn
variante tridimensionale. Pe lUn*R faptul ca au un aspect
mai profesionist decUt dia*ramele standard,
bidimensionale, dia*ramele 3-5 sunt mai relevante pentru
diferenVele dintre seturile de date.
Dnainte de a Tncepe sR creRm dia*rame trebuie ca
utilizatorul sR se familiarizeze cu urmRtorii termeni!
- 'erii de date - unde ?arele, sectoarele de cerc,
liniile Si celelalte elemente care constituie valorile
reprezentate Tn dia*ramR, de exemplu o dia*ramR
poate fi formata dintr-o mulVime de bare
asemRnRtoare care sR reprezinte o serie de valori
pentru acelaSi articol, barele dintr-o serie au toate
acelaSi model. Dn cazul Tn care avem mai multe
modele de bare, fiecare model va reprezenta altR
serie de date
- +ate*orie - +ate*oriile reprezintR numRrul de
elemente dintr-o serie, putem avea doua serii de
date pentru compararea vUnzRrilor din douR zone
diferite Si patru cate*orii pentru compararea
acestor vUnzRri pe patru trimestre. Unele dia*rame
au o sin*urR cate*orie Tn timp ce altele au mai
multe( Tn mod normal cate*oriile corespund
coloanelor Tn care se aflR datele din dia*ramR, iar
titlurile cate*oriilor provin din capetele de coloanR
- "xa 1 laturR a dia*ramei, 1 laturR bidimensionalR
are o axR ; care este orizontalR Si o axR 6
verticalR( pe axa ; apar toate seriile Si cate*oriile
de date din dia*ramR, dacR avem mai multe
cate*orii, axa ; poate avea Si eticete care indicR
ce cate*orii reprezintR fiecare( pe axa 6 sunt
reprezentate valorile de pe bare, linii sau punctele
*raficului( Tntr-o dia*ramR tridimensionalR axa W
reprezintR planul vertical Tn timp ce axa ;
lun*imea Si axa 6 lRVimea reprezintR cele douR
laturi ale bazei dia*ramei
- Fe*enda - 5efineSte diferitele serii de date
reprezentate, de exemplu le*enda unei dia*rame
circulare va indica ce reprezintR fiecare sector de
cerc Tn parte
- Finii de reVea - 'cot Tn evidenVR scala axelor 6 sau
; pentru seriile de date( de exemplu liniile de reVea
principale pentru axa 6 pot a)uta utilizatorul sR
urmRreascR un punct pe axa ; sau pe axa 6 pentru
a afla valoarea lui exactR
Putem crea dia*rame ca parte a unei foi de calcul,
sau independent Tntr-o foaie de calcul separatR. Dn cazul Tn
care creRm o dia*ramR Tn*lobatR, ea va fi tipRritR
TmpreunR cu datele din foaia de calcul, pe cUnd o
dia*ramR independentR poate fi tipRritR separat. "mbele
tipuri de dia*rame sunt le*ate de datele din foaia de calcul
pe care le reprezintR astfel TncUt, atunci cUnd se modificR
datele, dia*rama este actualizatR automat.
?utonul +art 2izard de pe bara cu instrumente
standard permite crearea rapidR a unei dia*rame. Pentru a
folosi butonul +at 2izard se vor efectua urmRtorii paSi!
- se selecteazR datele pe care dorim sR le
reprezentRm Tn dia*ramR, Tn cazul Tn care am
introdus nume sau alte denumiri Si dorim ca
acestea sR fie incluse Tn dia*ramR vom avea *ri)a
sR le selectRm Si pe acestea
- se face clic pe butonul +art 2izard de pe bara cu
instrumente standard
- pe ecran va apRrea caseta de dialo* +art 2izard
'tep l of $, se selecteazR un tip de dia*ramR din
caseta +art 3Bpe Si un subtip din caseta +art
'ub-3Bpe Si se apasR /ext
- utilizatorul este Tntrebat dacR domeniul selectat
este corect, se poate modifica domeniul selectat
scriind un alt domeniu sau se face clic pe butonul
+ollapse 5ialo* Si se selecteazR domeniul pe care-
l dorim sR-l folosim
- Tn confi*uraVia prestabilitR, pro*ramul Excel
presupune ca diferitele serii de date se aflR pe
rUnduri, putem scimba aceasta opViune pentru
coloane, dacR este cazul, selectUnd 'eries Tn
+olumns, cUnd utilizatorul terminR se apasR /ext
- se face clic pe eticetR spre a selecta opViunile
penru dia*ramR, de exemplu se poate Ster*e
le*enda facUnd clic pe eticeta Fe*end Si
deselectUnd 'oX Fe*end. Putem adau*R eticete
pentru date( se face clic pe eticeta 5ata Fabels,
cUnd se terminR aceste modificRri se apasR pe /ext
- Tn cele din urmR utilizatorul este Tntrebat dacR
doreSte sR insereze dia*rama Tn foaia de calcul
curentR sau dacR vrea sR creeze o foaie de calcul
specialR pentru ea. Utilizatorul ale*e opViunea
doreSte Si apasR butonul Finis. Pe ecran va apRrea
dia*rama Tn forma finalR.
Pentru a modifica aspectul dia*ramei putem folosi
bara cu instrumente pentru dia*rame (+art toolbar). Dn
cazul Tn care aceasta nu este afiSatR pe ecran aceasta se
poate activa descizUnd meniul IieX Si selectUnd
3oolbars apoi +art. Dn urmRtorul tabel am prezentat
funcViile fiecRrui buton de pe bara cu instrumente pentru
dia*rame!
- +art 1b)ects - se face clic aici pentru a selecta
partea din dia*rama pe care dorim s-o modificRm
- Format 1b)ect - se face clic aici pentru a modifica
atributele de formatare ale obiectului a cRrui
denumire apare Tn caseta de text +art 1b)ects
- +art 3Bpe se face clic pe sR*eata pentru a
scimba tipul de dia*ramR
- Fe*end - se face clic pe aceasta pentru a afiSa sau
a ascunde o le*endR
- 5ata 3able - 'e face clic pe aceasta pentru a
introduce un tabel de date, sau o altR barR de
structurR care conVine datele ce stau la baza
dia*ramei
- ?B 4oX se face clic pe aceasta dacR seriile de date
sunt structurate pe rUnduri
- ?B +olumn - se face clic pe aceasta dacR seriile de
date sunt aran)ate pe coloane
- "n*le 3ext 5oXnXard - se face clic pe aceasta
pentru a Tnclina textul Tn )os
- "n*le 3ext UpXard - se face clic pe aceasta pentru
a Tnclina textul Tn sus
5ia*ramele pe care le creazR utilizatorul fac parte
din re*istrul de calcul curent. Pentru a salva o dia*ramR,
se salveazR re*istrul de calcul care o conVine.
5acR o dia*ramR este Tn*lobatR, va fi tipRrita odatR
cu foaia de calcul care o conVine. Dn cazul Tn care dorim sR
tipRrim numai dia*rama Tn*lobatR se face clic pe ea
pentru a o selecta, apoi se descide meniul File Si se
selecteazR Print( butonul de opViune 'elected +art
trebuie sR fie selectat. "poi se face clic pe 1G pentru a
tipRri dia*rama.5acR am creat dia*rama pe o foaie de
calcul independentR o putem tipRri separat.
4ezumUnd un *rafic se creazR Tn urmRtorii paSi!
)6&e -electea02 domeniul care con1ine datele ce urmea02
a fi repre0entate(
76&e define/te 0ona din foaia de calcul unde va fi
ampla-at2 diagrama8
96:n ca-eta de dialog &TE, ) d2m next pentru a accepta
domeniul /i a trece la pa-ul urm2tor(
*6&TE, 7 pre0int2 varietatea de diagrame.alegem tipul
de diagram2 /i next(
;6&TE, 95pre0int2 diver-e op1iuni de format pentru
diagramele de coloane
<6&TE, *5con1ine o imagine de previ0uali0are a
graficului 3mpreun2 cu unele op1iuni de modificare
'6&TE, ;5denumirea diagramei /i axele diagramei8d2m
Fini-= pentru terminare
>6"iagrama apare 3n foaia de calcul 3ncon?urat2 de
repere8-e poate mic/ora.m2ri.muta -au elimina
@6,entru -alvare d2m &ave.pentru tip2rire5,rint(
7.15 BAZE DE DATE N EXCEL
de-ea. foaia de calcul ia forma unei lite. care e-te o
-erie etic=etat2 de rAnduri ce con1in date -imilare
LucrAnd cu li-te. ave1i po-i4ilitatea:
&2 afi/a1i un -u4-et de rAnduri. filtrate a-tfel 3ncAt
-2 con1in2 numai datele pe care le dori1i8
Bmeniul 5ata - Filter
C
6
&2 -orta1iBordona1i6 li-ta
alfa4etic. numeric -au
cronologic -au -2 crea1i o
-ortare utili0ator8
Bmeniul 5ata N 'ort ...6
&2 in-era1i automat -u4totaluri f2r2 a mai crea
formule8
Bmeniul 5ata - 'ubtotals...6
&2 compara1i /i -2 anali0a1i datele 3ntr5un ta4el
pivot 5 un ta4el interactiv care -inteti0ea02 volume
mari de date(
Bmeniul 5ata - Pivot 3able 4eport ...6
'143"4E" 5"3EF14
)( &electa1i 0ona care va fi ordonat2( ,entru a ordona 3ntreaga
li-t2 de date -electa1i toate celulele din li-t2(
7( "e-c=ideti meniul "ata /i alege1i &ort(Da ap2rea ca-eta de
dialog &ort(
9( Utili0a1i li-ta derulant2 &ort 4E la -elec1ia primei coloane
dup2 care vre1i -2 ordona1i. dup2 ce executa1i clic pe
-cending -au "e-cending pentru a indica modalitatea de
ordonare(
*( ,entru a ordona dup2 alte coloane. repeta1i pa-ul 9 pentru
prima /i a doua li-t2 derulant2 T=en 4E(
;( Executa1i clic pe OF -au ap2-ati ta-ta Enter(
F0F34"4E" 5"3EF14
utoFilter v2 permite -2 afi/a1i rapid numai un grup -electat
de 3nregi-tr2ri ale 4a0ei dv- de date:
)( &electa1i 3ntreaga 4a02 de date. inclu-iv rAndul utili0at la
titluri(
7( "e-c=ide1i meniul "ataGFilterGutoFilter(Excel va afi/a 3n
fiecare celul2 3n partea de -u- a 4a0ei dv- de date 4utonul cu
-2geat2 al li-tei derulante(
9( Executati clic pe 4utonul li-tei derulante din ru4rica pe care
vre1i -2 o utili0a1i la filtrarea li-tei(
*( &electa1i data pe care vre1i -2 o utili0a1i pentru a reduce li-ta
dv-( La derularea li-tei pute1i utili0a ta-tele cu -2ge1i
directionale -au pute1i introduce primul caracter al numelui
datei introdu-e pentru a v2 depla-a la ea(ctiona1i ta-ta Enter
-au executa1i clic pe dat2 cu a?utorul mou-e5lui(
3"?EFE P0I13 PE/34U "/"F0W" 0/3E4"+30IY "
5"3EF14
Un Ta4el pivot e-te un ta4el interactiv care -inteti0ea02
/i anali0ea02 date dintr5o li-t2 exi-tent2(
&e utili0ea02 atunci cAnd volumul de date e-te prea
mare pentru a permite -inteti0are manual2( Ta4elul pivot
ofer2 o imagine de an-am4lu a-upra datelor. r2-pun0And
unor 3ntre42ri ca de exemplu: Hcum -e vAnd produ-ele /i cine
vinde cel mai mult din fiecare produ-IH(
Ta4elul pivot poate fi creat dintr5o li-t2 -au 4a02 de
date Excel. dintr5o 4a02 de date extern2 -au dintr5un alt
ta4el pivot(
&ta4ilirea datelor pentru un Ta4el pivot(
urmea02:
+oloanele sR fie eticetate Btitlurile coloanelor -unt
utili0ate pentru a -inteti0a datele68
Fiecare rUnd din foaia de calcul conVine o sin*urR
Tnre*istrare Bta4elul pivot 3n-umea02 datele pe
rAnduri68
5ata calendaristicR trebuie introdusR Tntr-un format
TnVeles de pro*ram B-ta4ilirea formatului corect cu
Format - +ells N 5ate ...6
5acR o coloanR conVine informaVii care se repetR, ele
trebuie introduse identic Tn fiecare Tnre*istrare. "e evitat
-pa1iile -uplimentare /i pre-curt2rile(
,entru a crea un Ta4el pivot -e utili0ea02 Expertul
Ta4el pivot BPivot 3able
2izard6 care locali0ea02 /i
aran?ea02 datele pe care
dori1i -2 le anali0a1i(
+od de lucru:
)( ,la-are celula activ2 3n li-t2
2. 5ata - Pivot table 4eport
3. Urma1i in-truc1iunile din Pivot 3able 2izard
'()< UTO+TI!$E CIUNILO$
$E,ETITIDE :N +& EJCEL
c1iunile care -e repet2 3n mod frecvent 3n +& Excel pot
fi automati0ate cu a?utorul macrocomen0ilor(
O mac!"c"man#$ e-te o -erie de comen0i /i func1ii care
-unt memorate 3ntr5un modul Di-ual Ba-ic /i care pot fi
lan-ate 3n execu1ie ori de cAte ori ave1i de executat activitatea
re-pectiv2(
1 macrocomandR se Tnre*istreazR la fel cum se
Tnre*istreazR muzicR utilizUnd un casetofon. Executarea
macrocomenzii are ca efect ,redarea, comenzilor Tnre*istrate.
:nainte de a 3nregi-tra -au de a -crie o macrocomand2.
planifica1i pa/ii /i comen0ile pe care dori1i -2 le execute
macrocomanda( "ac2 face1i o gre/eal2 atunci cAnd
3nregi-tra1i macrocomanda. corec1iile pe care le face1i vor fi
de a-emenea 3nregi-trate( "e fiecare dat2 cAnd 3nregi-tra1i o
macrocomand2. ea e-te memorat2 3ntr5un nou modul ata/at
agendei de lucru(
Dnre*istrarea unei macrocomenzi
,entru a 3nregi-tra o macrocomand2 -e procedea02
a-tfel:
l. "in meniul 3ools -e alege 5 7acro - 4ecord /eX 7acro
7( &e introduce numele macrocomen0ii B7acro name6 /i
eventual com4ina1ia de ta-te cu care ea va fi lan-at2
B'ortcut GeB68 primul caracter al numelui macro5
comen0ii tre4uie -2 fie liter2. celelalte pot fi litere. cifre
-au caractere BK6. care 3nlocuie-c caracterul -pa1iu.
nepermi-8
:n ca-eta 'tore macro Tn B+emorea02 macrocomanda6.
clic pe loca1ia 3n care dori1i -2 fie memorat2
macrocomanda: dac2 dori1i ca macrocomanda -2 fie
di-poni4il2 ori de cAte ori utili0a1i +& Excel. memora1i
macrocomanda 3n ,er-onal +acro LorM4ooM din
folderul JL&tart(
,entru a include o de-criere a macrocomen0ii
re-pective. ta-ta1i de-crierea 3n ca-eta "e-cription(
&e 3nc=ide ferea-tra cu 4utonul OF(
9( &e execut2 opera1iile care
con-tituie macrocomanda B3n ordinea dorit26
$. &e apa-2 4utonul 'top 4ecordin*(
Executarea unei macrocomenzi
O macrocomand2 poate fi lan-at2 3n execu1ie 3n mai
multe moduri:
a6 ,rin numele ei8
46 ,rin com4ina1ia de ta-te alocat28
c6 Cu a?utorul unui 4uton a-ociat(
a) Pentru a lansa o macrocomandR prin numele ei!
Z 3ools - 7acro - 7acros...
Z -electare nume macrocomand2
Z clic pe 4utonul 4un
b) Pentru a lansa o macrocomandR prin combinaVia de taste
alocatR, se tasteazR combinaVia de taste Tn contextul cerut.
c6 ,entru a lan-a o macrocomand2 cu a?utorul unui
4uton. 3ntAi tre4uie creat 4utonul(
+reare buton B3n fi/ierul 3n care -e execut2
macrocomanda6
&e reali0ea02 3n urm2torii pa/i:
#. fi/are Forms 3oolbar
2. Clic pe 4utonul ?utton
3. "e-enare 4uton 3n foaia de calcul Bprin drag ca la
orice o4iect grafic6
$. :n ferea-tra "ssi*n 7acro -e -electea02 numele
macrocomen0ii ata/ate 4utonului. apoi -e apa-2 OF(
<. "up2 3nc=iderea fere-trei. 3n foaia de calcul apare un
4uton numit generic ?utton [( Numele ace-tuia poate fi
modificat 3ntr5un text -uge-tiv cu a?utorul comen0ii Edit
text din meniul contextual al 4utonului(
+acrocomanda a-ociat2 -e lan-ea02 3n execu1ie prin clic
pe 4utonul de-enat. cAnd mou-e5ul are forma unei mAini(
Selectare buton
N CT$L O clic pe 4utonul de-enat
tergere buton
l ( &electare 4uton
7( p2-are ta-ta "elete(
+reare buton asociat unei macrocomenzi pe o barR de
instrumente Btool4ar6
#. IieX - 3oolbars - +ustomize...
7( Clic pe fila Command- /i
-electare categoria +acro-(
9( &electare Cu-tom Button /i drag
pe tool4ar 3n po0i1ia dorit2(
$. "up2 activarea op1iunii 7odifB
'election -e pot face urm2toarele ac1iuni:
&c=im4area numelui 4utonului 3n linia /ame dac2 a1i
ale- o op1iune care con1ine text: clic /i modificare text
dup2 caracterul P
&c=im4area imaginii de pe 4uton B+an*e ?utton
0ma*e6
ta/area 4utonului unei macrocomen0i B"ssi*n
7acro6: -electare nume 5 OF(
Butonul va func1iona ca orice alt 4uton de pe tool4ar.
executAnd ac1iunea 3nregi-trat2(
8.#8 7E/0UF E;+EF
Doi pre0enta cele mai folo-ite comen0i din meniul
EJCEL
MENIUL FILE
/eX5de-c=ide un nou document8
1pen5de-c=ide o foaie de lucru exi-tent28
'ave Si 'ave "s5au rolul de a -alva regi-trul de lucru8
'ave as 2eb Pa*e5are rolul de a -alva regi-trul 3n format
QT+L a-tfel 3ncAt -2 poat2 fi vi0uali0at 3ntr5o pagin2 Le48
2eb Pa*e PrevieX5permite vi0uali0area documentului -u4
formatul unei pagini Le48
Pa*e 'et Up5e-te utili0at2 pentru a modifica marginile
documentului.-uprafa1a de imprimare /i pro5priet21ile
imprim2rii8
Print Si Print PrevieX5pentru tip2rirea /i re-pectiv pentru
previ0uali0area paginii de imprimare8
'end to-reali0ea02 trimiterea regi-trului de lucru prin fax -au
e5mail8
Find properties5ne vi0uali0ea02 anumite propriet21i ale
fi/ierului(,utem vedea cAnd a fo-t creat fi5/ierul.de cine.cAnd a
fo-t modificat ultima oar2(
MENIUL EDIT
Undo5anulea02 ultima ac1iune8
4epeat5repet2 ultima ac1iune8
+opB,+ut,Paste5copia02.in-erea02 -au /terge textul -electat8
O deo-e4it2 importan12 o are comanda ,a-te &pecial.cu
a?utorul ei putem reali0a atri4uiri de valori. formule -au c=iar
poate atri4ui propriet21i celulei re-pective(
Fill5umple celula cu con1inutul curent8
5elete 'eet5are rolul de a /terge 3ntreg regi-trul de calcul8
Find5caut2 3n celulele -electate caracterele preci0ate8
4eplace53nlocuie/te con1inutul celulei -electate cu caracterele
din ferea-tra $eplace8
Edit linM-5reali0ea02 actuali0area leg2turilor 3n cadrul mai
multor regi-tre(
MENIUL %IE&
Pa*e ?reaG PrevieX5afi/ea02 marginile curente ale foii de calcul
/i ne permite modificarea lor8
IieX 3oolbars5permite afi/area -au a-cunderea 4arei de
in-trumente8
Formula ?ar5afi/ea02 -au a-cunde 4ara de formule8
:n Excel orice formul2.opera1ie matematic2 -au func1ie
tre4uie precedat2 3n 4ara de formule de -emnul egal(:n Excel
-e pot pune /i antete care -e reali0ea02 cu comanda Qeader and
Footer(
CAnd dorim -2 edit2m documente pentru alte per-oane
folo-im ac1iunea Comment- cu a?utorul c2 reia putem -crie
comentarii(pentru a a-cunde ma?oritatea alementelorde pe
ecran /i a avea o vi0uali50are mai ampl2 folo-im comanda Full
&creen(Comanda !oom ne a?ut2 -2 -ta4ilim dimen-iunea do5
cumentului ap2rut pe ecran(
MENIUL INSERT
0nsert +ells5putem in-era celule 3n foaia de calcul8
0nsert +olumns5reali0ea02 in-erarea de coloane 3n foaia de
calcul
0nsert 4oXs5in-erea02 rAnduri 3n foaia de calcul8
0nsert 2orGseet5reali0ea02 in-erarea de foi de calcul 3n
regi-trul de lucru8
+art5duce la ini1ierea procedurii C=art Li0ard cu a?utorul
c2reia putem crea un grafic -au modifi5ca unul de?a exi-tent8
0nsert Pa*e ?reaG5reali0ea02 in-erarea unei noi pagini 3n locul
3n care efectu2m acea-t2 comand28
MENIUL FORMAT
Format +ells5formatarea celulelor8
Format 4oXs,+olumns5modificarea de rAnduri /i coloane8
Format 'eet5modific2 numele unei foi de calcul8
MENIUL TOOLS
"utocorect5corectarea gre/elilor de ortografie8
'pellin*5reali0ea02 o verificare a-upra dic1ionarului8
'cenarios5crea02 /i -alvea02 -cenarii care -unt -eturi de date
utili0ate pt( vi0uali0are re0ultatelor8
7acro5crea02 programe con-tAnd 3n 3nregi-tr2ri ale ap2-2rilor
de ta-te /i ale comen0ilor de ta-te /i ale comen0ilor pentru
automati0area opera1iilor repeta4ile8
"dd 0ns5preci0ea02 -tilurile vala4ile automat cAnd lan-2m +&
Excel8
1ptions5modific2 -et2rile documentului cum ar fi
editarea.corectare gramatical2.printarea8
MENIUL DATA
5ata 'ort5aran?ea02 3n ordine cre-c2toare -au de-cre-c2toare
datele dintr5o foaie de calcul8
5ata Filter5-ta4ile1te un filtru pentru a -electa doar
3nregi-tr2rile care 3ndepline-c un anumit criteriu
5ata 'ubtotals5are ca efect de-c=iderea fere-trei &u4total care
reali0ea02 opera1ii doar a-upra cAm5purilor care au 3n comun
o anumit2 caracteri-tic2(