Activizarea si dezvoltarea creativitatii la varsta prescolara

Educatoare:Elena
Bodea,G.P.N. DELENI
13 decembrie 2013
,,Imi plac copiii orice copil e un mic Picasso, sunt bulgari de creativitate.
Intotdeauna trebuie intretinuta partea copilareasca din noi.( Francis Ford Coppola)
Termenul de creativitate isi are originea in cuvantul latin ,,creare, care
inseamna ,,a crea, ,,a fauri. Insasi etimologia cuvantului demonstreaza ca termenul de
creativitate defineste un act dinamic, un proces care dezvolta, se desavarseste si isi
cuprinde atat originea cat si scopul. El a fost introdus in psihologie de catre G.W.Allport,
pentru a desemna o formatiune de personalitate. In opinia sa creativitatea nu poate fi
limitata doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalitatii, respective la
aptitudini, atitudini sau trasaturi temperamentale.
Psihologii sustin ca ,,a fi creativ inseamna a crea ceva mai original si adecvat
realitatii. Creativ este cel care se caracterizeaza prin originalitate, epresivitate si este
imaginative, deschizator de drumuri, inventiv, inovativ. !upa P.Popescu "eveanu,
creativitatea presunpune predispozitia generala spre nou, o anumita organizare a
proceselor psihice in sistemul de personalitate. Ea este legata de epresii si creatii
artistice, de inventii tehnologice sau descoperiri stiintifice, de comunicare interumana, de
educatie, de comportamente personale si de miscari sociale, semnificand adaptare,
imaginatie, constructie, originalitate, evolutie, li#ertate interioara, talent, distantare fata
de cotidian si #anal. Ca formatiune psihica, creativitatea se caracterizeaza printr$o
multitudine de sensuri% productivitate, eficienta, ingeniozitate, originalitate.
Eperientele realizate de$a lungul timpului au ilustrat in grafice o cur#a
descendent ape care o urmeaza creativitatea, aceasta fiind mult mai pregnanta la varstele
mici si pierzandu$si productivitatea la varsta adulta. !e aceea, cunoasterea psihologica
este a#solut necesara. Este recunoscut faptul ca dezvoltarea psihologica se realizeaza in
stadii, fiecare caracterizandu$se printr$o configuratie proprie de procese si insusiri
psihice. Trecerea de la un stadiu la altul marcheaza un salt, nu numai in cadrul diverselor
componente psihice, ci si in cadrul relatiilor dintre ele, a personalitatii in ansam#lul sau.
Profilul psihologic al varstei prescolare, conturat intre categorii principale & de
natura intelectuala, cognitiva, afectiva sau relationala & ar putea fi descris din mai multe
perspective%
!in perspective intelectuala, acest stadium a fost caracterizat de '.Piaget ca fiind
stadiul ,,preoperational, in sensul dependentei lui de reprezentari ca imagini cognitive
ale realitatii. !ezvoltarea lim#a(ului faciliteaza capacitatea de a gandi in forme sim#olice)
!imensiunea afectiva la varsta prescolara se eprima prin im#ogatirea si
diversificarea starilor affective, prin amplificarea lumii su#iective interioare, aspecte care
conduc la trezirea sentimentului de personalitate)
!imensiunea relationala se eprima prin amplificarea indepedentei
comportamentale, epresie a procesului identitatii de sine si a aparitiei sentimentului de
personalitate.
*recventarea gradinitei conduce in mod inveita#il la conturarea unui autentic
comportament interrelational. +tructura formala si informala a grupuilui de copii din
gradinita genereaza un climat psihoosocial in care fiecare copil este in acelasi timp si
,,spectator si ,,actor al tuturor intamplarilor ce au loc aici.
In sensul sau propriu, creativitatea reprezinta, deci, acea capacitate complea a
omului, acea structura caracteristica a psihicului care face posi#ila opera creatoare.
Eista, dupa A.,.Ta-lor, cinci niveluri alea creativitatii, dintre care, la varsta prescolara,
singurul nivel ce poate fi atins este acela al creativitatii epresive. Acesta se
caracterizeaza printr$o eprimare li#era si spontana a persoanei, fara ca aceasta sa fie
preocupata ca produsul activitatii sale sa ai#a un anume grad de utilitate sau valoare. ,a
aceasta varsta, creatia chiar si fara valoare pentru ,,omenire este etrem de importanta
pentru ,,devenirea umana. Adultul nu poate atinge forme superioare ale creativitatii daca
pe treptele evolutiei sale nu s$a dezvoltat potentialul creativ, nu a fost incura(at sa ai#a
manifestari indepedente si originale in raspunsuri si solutii la pro#lemele ivite in copilarie
si tinerete.
Pentru a pune in valoare potentialul creative al copiilor, educatoarea tre#uie sa
foloseasca acele metode active, participative, care pun accentual de li#ertatea asociatiilor
in care copiii devin participanti la gasirea raspunsurilor, pot avea initiative, pot pune
intre#ari, pot discuta si pot propune.gasi solutii. Acest lucru se poate realiza aproape in
fiecare tip de activitate, cu conditia ca educatoarea san u o#structioneze, san u puna
#ariere intre ea si copil/sau sa elimine raspunsul, uneori fantezist al copilului numai
pentru ca ea are in minte un anumit raspuns si insista pana ail o#tine, celelate fiind
catalogate drept gresite0.
Este #ine de stiut ca la aceasta varsta copilul isi face mai intai ,,ucenicia
deprinderii lucrului cu instrumentele si a#ia dupa aceea se afirma prin rezultatul muncii
sale. El este capa#il sa produca ceva nou si original doar in raport cu sine insusi, iar
creatia sa este marcata de o mare discrepanta intre dorinte si posi#ilitati. 1n eemplu #ine
cunoscut este faptul ca desenul unui copil care nu are deprinderi de lucru nu este nici
macar inteligi#il, insa din acele mazgalituri izvoraste o adevarat lume2
Ca factor intelectiv al creativitatii, imaginatia cunoaste la varsta prescolaritatii o
adevarat eplozie, ea fiind acum la apogeu si pentru ca gandirea se afla la un nivel de
dezvoltare ce mai are de stra#atut stadii importante. Imaginatia completeaza astfel, intr$
un anume fel, sla#iciunile gandirii si chiar daca ea se afla la apogeul manifestarii sale, nu
se afla si la apogeul calitatii sale.
3eferindu$ma strict la activitatea din gradinita, pot spune ca dintre toate treptele
de invatamant, cel primar are cea mai activa forma de manifestare a creativitatii & (ocul.
*iecare om descopera inca din copilarie ce inseamna a te (uca. 'ocul este ocupatia
preferata si cea mai captivanta pentru copii) ,,a te (uca este o confruntare placuta cu tine
insuti, cu ceilalti, cu elemente din mediul incon(urator.
'ocul, prietenul nelipsit al copiilor, reprezinta pentru perioada prescolara
principala activitate, o forma de manifestare fara #ariere geografice sau religioase, o
activitate care ii reuneste pe copii, reprezentandu$i in acelasi timp. In decursul (ocului,
copilul actioneaza asupra o#iectelor din (urul sau, cunoaste realitatea, isi satisface nevoia
de miscare, isi im#ogateste cunostintele. 4anifestandu$si dorinta de a participa la viata si
activitatea celor din (ur, el isi asuma rolul de adult, isi reprezinta activitatea si raporturile
cu ceilalti oameni. Prin aceasta activitate copilul isi satisface nevoile prezente si se
pregateste pentru viitor.
Prin caracterul, continutul si structural or, (ocurile sunt foarte numeroase si
variate. Tinand seama de sarcinile educatiei prescolarului si de influenta formative a
(ocului asupra copilariei si formarii sale ca om, pedagogia prescolara clasifica (ocurile in
mai multe tipuri%
'ocuri de creatie
'ocuri de constructie
'ocuri logice
'ocuri de miscare
'ocuri didactice
'ocuri distractive
Creativitatea este o capacitate generala a prescolarilor, fiecare dispunand de ea
intr$o mai mare sau mai mica masura. Curiozitatea, dorinta de a realize o constructie
deose#ita de a colegilor le creeaza copiilor un puternic motiv pentru a fi creativi, pentru a
adduce ceva nou in fiecare ,,opera realizata. "iciodata acelasi copil nu va realiza o
constructie identica cu una construita anterior, intotdeauna va avea elemente noi de
adaugat2
In (ocurile de constructie creativitatea copiilor este ,,la ea acasa, deoarece in
acest tip de (oc copilul se manifesta li#er, independent. Acum el se crede adult cu ,,puteri
magice, aici el isi aduce lumea, tot universul sau si il integreaza in (oc. Constructiile
copiilor au ca sursa de inspiratie realitatea, la care este adaugata fantezia lor. ,e
prile(uiesc trairi afective deose#it de puternice deoarece construind, ei se vad in lumea
construita de ei, sunt locatari de #locuri, regi, regine, doctori sau cosmonauti.
'ocul de creatie are cea mai raspandita si indragita activitate prin care copiii
prelucreaza si transporta in mod imaginar impresiile pe care le au despre realitatea
incon(uratoare, (ocul reflectand raportul dintre copil si mediul social. Copilul intrat la
gradinita trece de la contactul cu mem#rii familiei, mai ales adulti care il plaseaza in
centrul atentiei, la contactul direct cu alti copii precum si la cel cu aspectele practice ale
vietii prezentate de educatoare) ei creeaza, astfel, (ocuri precum ,,!e$a mama si de$a
tata. ,,,a magazin, ,,!e$adoctorul, etc.
In activitatea din gradinita nu numai (ocurile isi aduc aportul in dezvoltarea
armonioasa a creativitatii prescolarului, ci si activitati precum educarea lim#a(ului,
muzica, desen, modela(, activitati practice sau chiar fizice) sunt, de asemenea, demne de
amintit ser#arile unde ,,micii actori intra in rolurile ,,marilor actori.
'ocul si invatarea ofera copilului multe ocazii de a$si com#ina si recom#ina
infromatiilen de care dispun, de a construi realul din propriile imagini. Ascultand povesti,
povestiri sau #asme, copilul recunoaste mintal principalele momente ale naratiunii, le
inverseaza, le omite, le amplifica sau inventeaza altele noi dupa propriul gust. Alteori,
(ucandu$se cu creionul pe hartie, o#tine linii si figuri neo#isnuite, eersandu$si vocea
descopera accidental ritmuri si melodii care$i retin atentia, framantand o #ucata de
aluat.plastilina se trezeste in fata unor forme neo#isnuite sau asezand cu#urile unul peste
altul a(unge la interesante constructii in miniatura.
Asadar, activitatile pe care le desfasuram cu copiii, daca sunt corect planificate si
instrumentate, conduc la presmisele desfasurarii actului creator. Atentia noastra tre#uie
indreptata spre folosirea celor mai eficiente strategii care sa duca la educarea creativitatii
si epresivitatii copiilor. 5alorile creative tre#uie dezvoltate in proportii de masa de la
cea mai frageda varsta.
!ezvoltarea socioeconomica si culturala a unor tari a confirmat ideea ca
investitita cea mai renta#ila a viitorului este cea facuta in creativitate. Pentru a tine pasul
cu aceste tari, dar si cu noile cerinte impuse de societatea moderna aflata in continua
schim#are, reforma invatamantului romanesc a anga(at si inca anga(eaza schim#ari de
continut in toate componentele sale. Aceasta reforma are ca o#iectiv ma(or cresterea
calitatii procesului de invatamant, in general, precum si formarea personalitatii
indepedente, democratice si creative a copilului, in special. Pentru atingerea acestor
o#iective se impune promovarea unui invatamant formativ, centrat pe copil.elev, pe
dezvoltarea imaginatiei, creativitatii, personalitatii sale.
4etodele si tehnicile creativitatii pot fi utilizate la toate disciplinele de
invatamant, ele provocand spiritul copilului. !in punct de vedere practic, tehnicile de
creatie pot viza creativitatea individuala, dar si pe cea de grup. Cele mai fructuoase sunt,
evident, cele de grup, intrucat presupun impletirea mai multor participanti. Eplicatia o
gasim in primul rand in definitia creativitatii% ,,capacitatea de a identifica noi legaturi
intre elementele aparent fara nici o legatura intre ele. Astfel, un grup de copii, fiecare
dintre ei cu o entitate, cu particularitatile sale, va aduce elemente noi care sa permita
identificarea unor elemente noi in rezolvarea unei pro#leme, in crearea alteia noi, etc.
Caracterizate prin flei#ilitate, aceste metode constituie, deci, un instrument util in
activitatea cu copiii. 1n #un eemplu in ceea ce priveste aceste metode il reprezinta
invatarea prin cooperare, o forma de invatare ce presupune o activitate de grup,
urmarindu$se ca fiecare mem#ru al grupului sa$si im#unatateasca performantele proprii si
sa sporeasca performantele celorlalti mem#ri ai grupului. Aceasta metoda este aplica#ila
atat la lectii de recapitulare, cat si la cele de sistematizare, consolidare sau formare de
a#ilitati intelectuale si practice.
Alte eemple in ceea ce priveste metodele activ$participative ce se aeaza dai si
sporesc creativitatea ar putea fi ciorchinele, #rainstormingul, metoda 3.A.I., a ,,palariilor
ganditoare, a predictiilor, a #ulgarelui de zapada, etc. 6 clasificare a acestora o ofera
5an Gund-, impartindu$le in trei categorii%
4etode si tehnici pentru redefinirea, reforma si analiza pro#lemelor/metoda ,,!e
ce, ,,7Wsi 8, etc0
4etode si tehnici pentru evaluarea si selectarea ideilor/confruntarea selectiva, de
eemplu0
4etode si tehnici pentru implementarea ideilor adultilor
Prescolarii creativi se diferentiaza, de o#icei, de restul grupului prin diferite
comportamente specifice si daca li se permite acest lucru, isi dezvolta in mod li#er
creativitatea. Ei sunt foarte curiosi, vin cu solutii neo#isnuite, cu idei originale, au
initiativa si un spirit de o#servatie foarte #ine dezvoltat, vad coneiuni intre elemente
aparent fara vreo legatura, prin intre#ari adecvate cauta raspunsuri, alternative si
eploreaza noi posi#ilitati, manipuleaza si controleaza simultan mai multe idei, invata
rapid si usor deoarece au o memorie #una, au un voca#ular #ine dezvoltat, o imaginatie
vie si o capacitate deose#ita de a crea.
Activitatea cu cea mai mare pondere in educarea creativitatii copiilor s$ar parea ca
este activitatea artistico$plastica, in mod deose#it desenul si pictura. Aceste activitati sunt
in stransa legatura cu cele de cunoastere a mediului si de educare a lim#a(ului. Prin
organizarea unor plim#ari, ecursii, o#servari spontane se urmareste stimularea
imaginatiei copiilor, dandu$li$se posi#ilitatea sa$si aleaga in cadrul activitatilor de desen
si pictura aspecte care i$au impresionat. Pictura constituie o activitate prin care, (ucandu$
se, copiii ne dau posi#ilitatea sa constatam modul cum vad, cum inteleg ei lumea, ceea ce
i$a impresionat cel mai mult din multitudinea de aspecte ale vietii. In cadrul gradinitei
eista, deci, activitati care contri#uie la educarea creativitatii copiilor. !ezvoltarea
creativitatii impune trei directii de actiune%
Pastrarea unei pozitii neutre fata de evolutia potentialului creativ al copiilor
Intervenirea constienta si activa pentru indepartarea eventualelor #loca(e o#iective
si su#iective ale creativitatii copiilor
Preluarea, dezvoltarea si stimularea maima, in mod organizat a potentialului
creativ al fiecarui copil.
+trategia didactica folosita in aceste scopuri este o epresie a personalitatii
cadrului didactic, in ea oglindindu$se tehnica de lucru si conceptia celui care o utilizeaza.
"u este o simpla tehnica de lucru, ci este in acelasi timp ,,tehnica si arta educationala.
Cel care instruieste tre#uie sa gaseasca cea mai rationala si adecvata formula de im#inare
a metodelor, procedeelor, tehnicilor, mi(loacelor si formulelor de organizare care sa
conduca la valorificarea optima a potentialului su#iectilor instruiti. *ormative din acest
punct de vedere sunt strategiile euristice, care implica prescolarul in activitatea de
descoperire, de rezolvare de pro#leme, de investigare a realitatii. ,a fel de importante
sunt si strategiile care pun accentul pe spontaneitate, originalitate, gandire laterala,
divergenta, analogica.
Crearea unei am#iante organizate incura(eaza copiii sa eploreze, sa ai#a
initiativa si sa creeze. Educatorii tre#uie sa urmareasca dezvoltarea copilului, sa furnizeze
materialele necesare in toate centrele de activitate, sa sta#ileasca o#iective
corespunzatoare pentru fiecare copil in parte si pentru toata grupa de copii in ansam#lul
ei, sa planifice teme care sa corespunda intereselor copiilor, sa respecte personalitatea
fiecaruia, sa le mentina treaza curiozitatea si sa stimuleze invatarea prin cooperare.
Eperienta a demostrat de fiecare data ca orice copil poseda un potential creativ, iar
creativitatea este educa#ila.
+i, totusi, manifestarea creativa poate fi o#structinata de #ariere, o#stacole fie de
natura interna, ce tin de su#iect, fie de natura eterna, ce tin de mediu, antura(. Ca
urmare, liderul tre#uie sa descopere ce factori sau fenomene #locheaza manifestarea
creativitatii si sa intervina in remedierea, rezolvarea acestora.
Cercetatorii romani in domeniu, 4ihaela 3oco si Ana +toica, au adus contri#utii
de valoare in clasificarea #loca(elor creativitatii in general /4.3oco0 si ale creativitatii
tehnice /A.+toica0. In demersul de stimulare a creativitatii pot fi intalnite, astfel, #loca(e
precum%
9loca(e culturale%
Conformismul /atat la nivelul copilului, cat si la cel al cadrului didactic0
"eincrederea in fantezie si pretuirea eagerata a unor tipare logice
1rmarirea rigida a rigorii stiintifice
!orinta de a se conforma modelelor sociale
+la#a capacitate de a transforma sau modifica ideile
9loca(e metodologice
3igiditatea tiparelor, ce inchisteaza gandirea creativa
Critica permanenta
Pecetile educatiei sau traditia ca in cadrul institutionalizarii educatiei sa fie
eliminate programele creative in favoarea celor cu eficienta rapida si verificata anterior
9loca(e emotionale
Teama de a nu gresi
Gafa de accepta prima idee.solutie
!escura(area rapida
Tendinta eagerata de a$i intrece pe altii
Teama sau neincrederea fata de colegi
!ependenta ecesiva fata de opiniile altora
,ipsa competentei de a depune efort pentru a desfasura procesul de rezolvare a
unei pro#leme, de identificarea ei pana la solutionare.
Analizand mediul scolar su# aspectul incura(arii creativitatii, s$a o#servat ca
aceasta detine recordul in privinta unor practici contrariate pentru dezvoltarea creativitatii
si activismului copilului in invatare. !intre aceste practici se pot mentiona%
Transmiterea unor cunostinte ,,de$a gata
,ipsa de toleranta si de flei#ilitate fata de raspunsurile copiilor
!escura(area ideilor proprii ale copiilor
Pretuirea memoriei #rute si a reproducerii contetului
Accentul pe cantitate si nu pe calitate in furnizarea si reproducerea cunostintelor
din partea copiilor
Interese reduse din partea educatorului in stimularea creativitatii copiilor
Evitarea folosirii metodelor introductive de stimularea a creativitatii.
Aceste practici inhi#itoare tin mai ales de cadrul didactic, de conceptia sa asupra
actului didactic, de personalitatea, comportamentul si atitudinea sa fata de actul
instructiv. Aproape toti educatorii recunosc importanta creativitatii, dar si lipsa
instrumentelor sau a timpului necesar pentru stimularea ei. Incura(area creativitatii
reprezinta un proces unde educatorii tre#uie sa fie permisivi, deschisi, acceptand si dand
li#ertate copiilor. Astfel, ei ar tre#ui%
+a puna accetul pe proces, nu pe produs
+a asigure un mediu in care copiii sa eploreze si sa se (oace fara restrictii
+a$i asigure pe copii ca orisce pro#lema are cel putin o solutie, daca nu mai multe
+a incura(eze dialogul ca mod de a intretine creativitatea
+a dea copiilor timp sa se (oace, sa eperimenteze, sa faca greseli, sa incerce toate
posi#ilitatile, sa eploreze propria lor lume imaginara. Tot acest timp ii va a(uta sa devina
mai creativi in rezolvarea pro#lemelor si, pe parcurs, ar putea deveni adultii care gandesc
mai departe de aparente, caci, asa cum afirma Al.3osca ,,progresul omenirii nu este
posibil fara activitatea creatoare, teoretica sau practica, a oamenilor. Din acest motiv
este firec ca activitatea creatoare sa fie considerata forma cea mai inalta a activitatii
omenesti.
In concluzie, afirmatia lui 'ean 'ac:ues 3ousseau este cat se poate de pertinenta%
,,Copilul sa nu stie nimic pentru ca i-ai spus, ci pentru ca a inteles el insusi, sa nu invete
stiinta, ci sa o descopere.
9i#liografie%
;. Preda, 5iorica, Educatia pentru stiinta, Ed. Campania, 9uc. <===
<. 3osca, 4ihaela, Creativitatea si inteligenta emotionala, Ed. Polirom, Iasi <==>
?. Cocos, Constantin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iasi <===
>. Popescu "eveanu, Paul, @late, 4icle, Cretu, Tinca, Psihologie. Psihopedagogie,
Ed. Polirom, Iasi, ;AAB
7. +chiopu, 1rsula, Psihologia copilului, E.!.P., 9uc. ;ACD
C. 3osca, Aleandru, Psihologie generala, E.!.P., 9uc. ;AD=
D. !e#esse, 4aurice, Psihologia copilului, E.!.P., 9uc. ;AD=