Litoralul romanesc

al Marii Negre
LIMITELE
Litoralul romanesc al Marii Negre se desfasoara de la gura bratului Chilia in nord
pana la localitatea Vama Veche in sud, pe o lungime de 244 km.
ASPECTUL TARMULUI
In zona eltei, numeroasele alu!iuni transportate de unare alaturi de faptul ca
mareele in Marea Neagra sunt foarte slabe, au dus la formarea unor delte secundare la
gurile Chiliei si bratului "f. #heorghe, sau la bara de alu!iuni din dreptul bratului "ulina, care
trbuie permanent dragatapentru a nu impiedica na!igatia.
Caracteristice in reileful acestei zone sunt grindurile flu!io$maritime %trans!ersale&,
ce au o litologie mi'ta %flu!iala si maritima&, dimensiuni mai mari, construite pe !echi linii ale
tarmului de catre curentii marini ce creeaza coordonate litorale( au dune de nisip pe ele ca
urmare a mobilitatii nisipurilor superficiale sub actiunea !antului( dintre grindurile flu!io$
maritime din zona litoralului se remarca) Letea, situat intre bratele Chilia si "ulina, are o
forma triunghiulara cu !arful spre nord( suprafata reilefului este neregulata datorita
dunelor de nisip care ating uneori inaltimi de *2 m( grindul saraturile se gaseste situat la
nord de bratul "f. #heorghe.
In dreptul bratului "f. #heorghe se afla insula "acalin, aceasta fiind printre putinele
insule care insotesc tarmul Marii Negre.
La sud de elta, inspre comple'ul +azim se afla grindul ,erisor.
In sudul eltei, pana la Capul Midia, in zona tarmului se desfasoara comple'ul lagunar
format din lagunele +azim, -meica, "inoie si #olo!ita care sunt !echi golfuri ale marii,
separate ulterior de aceasta prin cordoane de nisip si limanuri maritime) .abadag, /asaul.
0ici apar frec!ent cordoane litorale si grinduri. Lagunele mai comunica cu marea prin #ura
,ortita si La ,eriboina, de aceea apele in aceste lagune sunt salmastre. Inspre comple'ul
+azim, Masi!ul obrogei de Nord se continua cu prispa 0gighiol si ,rispa 1amangia.
Intre elta si Capul Midia tarmul este 2os si nisipos.
Intre Capul Midia si Vama Veche tarmul este inalt, abropt spre mare, formand
faleza. In umele poriuni apar si pla2e largi, care au fa!orizat dez!oltarea unor importante
statiuni turistice si balneare.
In relief se detaseaza limanurile maritime /asaul, /echirghiol, Mangalia, 0gigea,
/uzla, /abacariei, /atlageac si laguna "iutghiol, cu apa dulce, deoarece aici comunicarea cu
marea este intrerupta.

CLIMA
Litoralul se afla sub influenta Marii Negre %influente pontice&. Iernile sunt blande
%temperatura medie a lunii ianuarie este de $2oC&, iar !erile secetoase %temperatura medie a
lunii iulie) 322oC&.
Litoralul este delimitat de izoterma anulala de **oC si de izohieta de 444 mm5an.
intre !anturi, predomina cele de nord$est, adaugandu$se, ca !anturi locale, brizele
marine. Circulatia locala a maselor de aer pro!oaca in perioada calda a anului moderarea
temperaturii si crestera umezelii pe o fasie de 26$74 km departare de tarm.
Numarul zilelor senine este de *74$*84 pe an %cel mai mare din tara&, fa!orizand
helioterapia.
urata de stralucire a "oarelui totalizeaza 2744$2444 de ore pe an, realizind un
potential insemnat de energie solara.

APELE
0pele statatoare sunt reprezentate prin lagune %comple'ul +azim&, ca si prin
limanurile maritime %/asaul cu apa dulce, /echirghiol si 0gigea cu apa sarata si namoluri
curati!e, Mangalia cu ape sulfuroase, /uzla, /abacariei, /atlageac, etc.&
0pele subterane sunt localizate sub loess la adancimi mari.
VEGETATIA
In zona eltei, pe lacuri si garle se dez!olta plante cu frunze plutitoare, plante
plutitoare si fragmente de plaur %impletituri ale radacinilor si tulpinilor de stuf&, nuferi,
rogoz, stuf. ,e grinduri apar paduri formate din plop alb, plop cenusiu, plop tremurator,
ste2ar pedunculat, ste2ar brumariu, ste2ar pufos, arin. In padurile de pe grindul Letea este
bine dez!oltat stratul arbustilor %paducel, porumbar, sanger, macies, etc.& care e completat
de o bogata flora agatatoare) !ita salbatica, carpenul, !olbura urcatoare etc. ,e nisipurile
litorale apare !egetatia de litoral, reprezentata, alaturi de graminee si sararita, prin tufisuri
de salcet si catina.
FAUNA
"pecific stepei sunt razatoarele) soarecele de stepa, popandaul, harciogul, orbetele
si dintre pasari) dropia, prepelita, potarnichea, ca si pescarusii.
9auna ac!atica a Marii Negre este foarte !ariata fiind reprezentata prin midii,
stridii, cre!eti, crabi, bureti, meduze( dintre mamifere se remarca delfinii. intre pesti,
reprezentati!i sunt) scrumbiile albastre, calcanul, pisica de mare, !ulpea de mare, calutul de
mare, sta!rizii, gu!izii, hamsiile, sturionii %cega, nisetrul morunul, pastroga& si rechinii.
TURISMUL
:biecti!e) statiunile balneoclimaterice sunt de mare importanta turistica in sezonul
esti!al) Comple'ul Mangalia Nord, Mangalia, Costinesti, /echirghiol, ;forie, Constanta,
Mamaia, Na!odari( urme de cetati antice) /omis, 1istria, ;nisala( mozaicul roman de la
Constanta( canalul unare$Marea Neagra( elta unarii.