Anatomia organelor genitale feminine

1. Sunt formate dintr-o pereche de glande (gonade) cu funcie dubl: endocrin (complex) i
exocrin (mai puin complex ovulaia).
. !rganele ge"taiei: trompele i uterul.
#. !rganele copulaiei: vaginul$ vulva cu anexele lor (glande i organe erectile).
!varele$ trompele i ligamentele largi - formea% anexele uterului. &oate ace"tea "unt "ituate
'n micul ba%in 'ntre: aparatul urinar terminal$ anterior (ve%ica urinar) i aparatul dige"tiv terminal$
po"terior ("igma i rectul).
!rganele genitale "e de"chid 'n partea anterioar a perineului.
Ovarele
Sunt glandele "exuale feminine$ organe perechi "ituate 'n pelvi" de o parte i de alta a uterului
'n "patele ligamentului larg i a trompei.
(e%voltate 'n regiunea lombar a embrionului$ ele vor migra 'n acea"t po%iie pe care o
ocup definitiv 'n )urul v*r"tei de 1+ ani.
,u forma de ovoid turtit i mrimea aproximativ a unui "*mbure de cai" (#--1 cm). ,"pectul
varia% cu v*r"ta fiind:
- la copil neted$ alb - "idefiu.
- la adulte cu "uprafaa neregulat cu numeroa"e cicatrici po"t ovulatorii.
- la btr*ne - "clero"$ atrofie.
,re o con"i"ten ferm put*nd fi palpat la examenul ginecologic. !varul e"te "ingurul organ
real intraperitoneal. peritoneul nu-l acoper ci "e oprete la nivelul hilului "u pe care "e in"era "ub
forma unei linii "inuoa"e (linia /arre) - form*nd aripioara po"terioar a ligamentului larg
(me%oovariumul).
!varul e"te un organ relativ mobil pentru c cele 0 ligamente de "u"inere ale "ale "unt laxe.
a. 1e%oovarium "au aripioara po"terioar a ligamentului larg prinde ovarul ca
'ntr-o cup prin in"eria "a pe ovar.
b. 2igamentul "u"pen"or al ovarului (lombo ovahan) - care e"te cel mai puternic mi)loc de
"u"pen"ie al "u format dintr-un ax con)unctiv prin care trec va"ele utero -cvanene.
c. 2igamentul tubo ovarian - de la polul "uperior al ovarului la pavilionul tubar.
d. 2igamentul utero ovarian - 'ntre cornul utehn i marginea antero - inferioar a ovarului. 3rin
el trece ramura ovarian a arterei uterine.
Trompele uterine (tube$ "alpinge)
Sunt conducte perechi ce "e de"chid prin extremitatea proximal 'n coarnele
uterine$ iar prin cea di"tal 'n cavitatea peritoneal.
&rompele reali%ea% a"tfel o comunicare a cavitii peritoneale cu mediul extern. 4n trompe "e
produce fecundaia i primele divi%iuni ale oului$ ele a"igur*nd i
tran"portul ace"tuia "pre cavitatea uterin.
&rompele au o lungime de 1+ -1 cm i o lrgime 'n funcie de poriune 'ntre
1
- 5 mm.
(in punct de vedere topografic dar cu importan clinic - trompa are patru poriuni:
- inter"tiial - "ituat 'n peretele uterin$ care "e de"chide 'n cornul uterin prin o"tiul uterin al
trompei.
- i"tmic - cu calibru redu".
- ampular - care "e lrgete progre"iv.
- pavilionul - de forma unei p*lnii fran)urate av*nd 'n centru o"tiul abdominal
al trompei. 6nul din fran)uri$ mai lung (a lui 7ichard)$ "e continu cu un pliu (ligament tubo-ovarian)
p*n la polul "uperior al ovarului.
3rimele dou poriuni ale trompei - mai 'ngu"te i mai rigide din cau%a mu"culaturii mai bogate
- nu permit o di"ten"ie prea mare$ i 'n ca%ul grefrii aici a unei "arcini extrauterine$ "e "oldea% 'n
general cu ruptura trompei i inundaie peritoneal ma"iv con"ecutiv.
8ele dou poriuni laterale mai laxe i mai eva%ate permit o de%voltare mai mare a "arcinii$
care "e va "olda cu tendina de expul%ie a ei 'n"pre cavitatea peritoneal$ expul%ie 'n"oit de o
hemoragie mai mic i mai lent (avortul tubar).
&rompa e"te alctuit din trei tunici:
- extern
- tunica medie (mu"culoa")
- tunica intern (mucoa"a)
Uterul
9"te un organ cavitar$ mu"culo"$ contracii$ ce "ervete ca receptor i hrnitor al oului tot
cur"ul "arcinii$ i apoi prin contraciile "ale expul%ea% produ"ul de concepie la termen.
9"te "ituat 'n partea mi)locie a micului ba%in: 'n "patele ve%icii urinare$ 'n faa rectului i 'ntre
trompe i ovare.
,re forma unui trunchi de con turtit 'n plan frontal$ cu ba%a 'n "u" i v*rful 'n )o". 2a )umtatea
di"tanei dintre ba% l v*rf pre%int o 'ngu"tare - i"tmul uterin-$ care-l 'mparte 'n corp i col.
1. Corpul uterin - "ituat cranial$ e"te turtit antero - po"terior i are :
- o fa anterioar.
- o fa po"terioar.
- dou margini laterale.
- un fund.
- dou unghiuri laterale (coarnele uterine)$ ce "e continu cu trompele i din care pleac
ligamentele rotunde i ligamentele utero - ovariene.
2. Colul uterin - de a"pect cilindric$ pe care in"eria vaginului 'l 'mparte 'n:
- poriunea "upravaginal.
- poriunea intravaginal$ acea"ta are v*rful prev%ut cu orificiul extern al canalului cervical -
punctiform la nulipare i tra"ver"al la multipare.
!rificiul extern 'mparte v*rful colului 'ntr-o bu% anterioar i o bu% po"terioar. 4ntruc*t linia
de in"erie a vaginului pe col e"te oblic 'n )o" i 'nainte poriune "upravaginal va fi mai lung
anterior$ iar cea intravaginal mai lung po"terior.
2
8avitatea cervico - uterin "e m"oar cu hi"terometrul i are : - 5 cm din care ; - < cm
corpul i - # cm colul.
6terul "e palpea% prin tueu vaginal "au rectal i are o con"i"ten cartilaginoa".
(irecia uterului - 'n mod normal uterul nu e"te "ituat 'n axul vaginului ci 'ntr-o po%iie de
antever"ie- flexie$ care re%ult din combinarea a dou unghiuri:
- unghiul de antever"ie - dintre axul vaginului i axul colului$ care e"te de"chi" anterior av*nd
aproximativ 1+=.
- unghiul de anteflexie - dintre axul colului i axul corpului$ la fel de"chi" anterior i av*nd tot 'n
)ur de 1+=.
,cea"t direcie a uterului face ca pre"iunea abdominal " nu-l proiecte%e 'n
axul vaginului ci pe peretele vaginal po"terior$ care la r*ndul lui e"te "pri)init pe centrul tendino" al
perineului din trigonul recto - vaginal - reali%*nd cel mai puternic mi)loc de "u"inere al uterului.
6terul e"te meninut 'n po%iia "a prin diver"e mi)loace de fixare care "e 'mpart 'n: mi)loace de
"u"pen"ie i mi)loace de "u"inere.
Configuraia intern a uterului
8avitatea uterin e"te aplati%at antero- po"terior i divi%at la nivelul i"tmului 'n:
- cavitatea corporeal: de form triunghiular$ cu pereii nete%i$ care are trei orificii: dou
laterale tubare i unul inferior - cervical.
- cavitatea cervical: fu"iform cuprin" 'ntre cele dou orificii ("uperior - i"tmic i inferior -
vaginal).
3e peretele anterior i po"terior exi"t c*te o plic longitudinal de la care pleac plici
tran"ver"ale (arborele vieii).
Vaginul
9"te un conduct mu"culo - membrano" ela"tic cu rol 'n copulaie i permite trecerea ftului 'n
timpul naterii.
,re o direcie oblic 'n )o" i 'nainte$ form*nd cu ori%ontala <+ - :+=. /orma vaginului difer
dup poriunea de"cri": extremitatea "uperioar prin in"eria pe col reali%ea% o cupol (domul
vaginal) cu cele patru funduri de "ac: anterior$ po"terior i laterale. 'n poriunea mi)locie e"te turtit
antero - po"terior iar inferior turtit tran"ver"al pentru a "e continua cu vulva.
(imen"iunile - 'n medie 5 cm$ lungimea difer foarte mult 'n funcie de v*r"t i paritate.
>aginul e"te "ituat 'n gro"imea perineului 'ntre ve%ic i uretr anterior re"pectiv rect po"terior.
/iind 'ncon)urat de e"uturi laxe e"te mobil urm*nd uterul 'n mobilitatea "a i modific*ndu-i
po%iia 'n funcie de vacuitatea ve%icii i rectului. 9xtremitatea "uperioar e"te fixat la col prin e"utul
con)unctiv pelvi"ubperitoneal i va"e iar extremitatea inferioar fixat la perineu. 3eretele po"terior
e"te culcat pe centrul tendino" al perineului - cel mai important mi)loc de "u"inere a uterului i
vaginului.
Suprafaa interioar e"te acoperit de mucoa"a vaginal care e"te ro% i foarte plicaturat$
color*ndu-"e violoceu 'n "arcin.
3
3liurile vaginale "e 'ngroa pe linia median at*t anterior c*t i po"terior form*nd c*te o
coloan vaginal anterioar i po"terioar. 8oloana anterioar "e termin inferior "ub meatul uretral
form*nd tuberculul vaginal$ iar "uperior "e bifurc form*nd cu un pliu tran"ver"al triunghiul lui 3avlic?
care core"punde triunghiului 2ientand al ve%icii.
Vulva
9"te alctuit din totalitatea formaiunilor genitale externe: formaiuni labiale. organe erectile.
ve"tibul vaginal i glandele anexe.
1. Formaiunile labiale
a. 2abiile mari - "unt dou pliuri cutanate$ alungite antero-po"terior$ ce formea% planul
"uperficial al vulvei.
/iecare labie mare are:
- o fa extern acoperit cu pr i "eparat de coap" prin anul genito femural.
- o fa intern ro%$ prev%ut cu glande ce "ecret "megma. e"te "eparat de labia mic prin
anul interlabial.
- o extremitate po"terioar ce formea% cu labia opu" comi"ura po"terioar a vulvei
(furculia).
- o extremitate anterioar care cu labia opu" formea% comi"ura vulvar anterioar
confund*ndu-"e cu muntele lui >enu".
b. 1untele lui >enu" - e"te o proeminen rotun)it "ituat 'n partea anterioar a vulvei ce "e
continu 'n )o" cu labiile mari$ iar 'n "u" cu abdomenul. 4ncep*nd cu pubertatea e"te acoperit cu pr.
c. 2abiile mici - "unt dou pliuri cutanate - "ituate medial de labiile mari. /aa lor extern e
"eparat de labia mare prin anul interlabial iar faa intern 'mpreun cu cea opu" delimitea%
intrarea 'n ve"tibulul vaginal. 9xtremitatea anterioar a lor "e divide 'n dou foie:
- anterioar - ce trece 'naintea clitori"ului i cu cea de partea opu" formea% prepuul
clitori"ului.
- po"terioar - ce "e in"era pe faa inferioar a clitori"ului i cu cea de partea opu" formea%
fr*ul clitori"ului.
9xtremitatea po"terioar "e unete cu cea de partea opu" delimit*nd fo"eta
navicular de la nivelul comi"urii po"terioare a vulvei.
2. Formaiunile erectile
Sunt formaiuni analoage cu cele ale brbatului i "unt formate dintr-un organ
median - clitori"ul i dou organe laterale @ bulbii ve"tibulului.
a. 8litori"ul - analogul corpilor cavernoi ai peni"ului$ e"te format dintr-un organ erectil$
caverno" i 'nveliurile "ale.
b. Aulbii ve"tibulului - "unt dou formaiuni erectile$ ovoide "ituate pe pereii laterali ai uretrei i
ai orificiului vaginal$ repre%int omologul corpilor "pongioi ai uretrei$ la femeie "eparai datorit
per"i"tenei fantei vulvare.
3. Vestibulul vaginal
4
9"te o depre"iune interlabial "ituat 'ntre labiile mici i 'napoia clitori"ului. 9"te "eparat de
labiile mici prin anul ve"tibular$ 'n care "e de"chid glandele Aartholin. aria ve"tibulului vaginal e"te
ocupat de:
- orificiul vaginal inferior - delimitat de himen "au ve"tigiile lui (carunculele mirtiforme).
- meatul uretral - prin care "e de"chide uretra - "ituat anterior de orificiul vaginal. 4n )urul lui "e
de"chid glandele S?ene.
4. Glandele anexe
Blandele uretrale S?ene -'n numr de dou "e de"chid pe laturile meatului uretral.
Blandele periuretrale - "ituate pe feele laterale ale uretrei$ "unt core"pondentul glandelor
pro"tatice.
Blandele ve"tibulare Aartholin - 'n numr de dou "unt "ituate de o parte i alta a 1-
po"tehore a orificiului vaginal$ av*nd o form ovidal de aproximativ 1;-5-; mm. 8analul lor excretor
merge de pe faa intern a glandei i "e de"chide 'n anul
ve"tibular (ninfo - himenal)$ 'ntre himen i labiile mici.
Bazinul moale
Aa%inul moale cuprinde totalitatea "tructurilor mu"culo-fa"ciale ce tapetea% peretele interior
al excavaiei pelvine i 'nchid inferior cavitatea pelvian.
3ereii laterali ai excavaiei pelvine "unt cptuii la interior de muchii obturatori interni i de
muchii piramidali$ la acetia adug*ndu-"e muchiul p"oa" i muchiul iliac ce traver"ea% ba%inul
mare$ fr 'n" a-i aparine.
Patologia aparatului genital feminin
3atologii a"ociate "ecretiei ovariene:
- hipogonadi"m
- tulburari men"truale
- hiper"ecretia ovariana
3atologii a"ociate uterului:
- fibrom uterin
- cancer de col uterin
- retrover"ie uterina
3atologii a"ociate organelor genitale externe:
- vulvo-vaginita
- candido%a vaginala
- herpe" genital
- infectia cu papiloma viru"
- le%iuni "ifilitice
- chlamidia%a
- gonoreea
5
- vaginita cu anaerobi
Vulvo-vaginita
Definitie inflamatia locali%ata a tegumentelor "i mucoa"ei vulvo-vaginale. Se mai nume"c "i
colpite. 6nele vulvo-vaginite "e in"ote"c de inflamatia galndelor anexe$ uretrei "i a colului
uterin.
/actorii care favori%ea%a aparitia infectiilor aparatului genital feminin includ:
-men"truatia$ intrucat "angele eliminat repre%inta un mediu propice de de%voltare pentru
numeroa"e bacterii.
-contactul "exual poate determina infectarea aparatului genital feminine atunci cand "perma
contine bacterii "au agenti patogeni.
-avorturile "i chiureta)ele
biop"ice.
-"arcina$ na"terea$ lehu%ia repre%inta momente favorabile pentru contaminarea "i producerea
infectiilor.
-expunerile prelungite la frig "i ume%eala.
-"tre"ul.
-malnutritia.
-eforturile fi%ice mari.
Vaginita e"te o infectie )oa"a "i repre%inta inflamatia locali%ata a mucoa"ei vaginale "i poate fi
cau%ata de bacterii$ ciuperci$ proto%oare.
/actorii favori%anti care pot declan"a in"talarea vulvovaginitei "unt:
-activitatea "exuala.
-tratamentul cu antibiotice.
-diabetul %aharat$ SC(,.
-di"functiile hormonale(pubertate "au menopau%a).
-nivel "ca%ut de igiena "au unele practici igienice(irigatiile vaginale frecvente).
-unele metode contraceptive.
3rincipala cau%a a aparitiei vulvovaginitelor e"te repre%entata
de infectiacu bacterii (Daemophilu" vaginali")$ proto%oare (&richomona" vaginali")
"i ciuperci (8andida albican").
Semnele "i "imptomele vulvo-vaginitei
-"curgere vaginala "au leucoree caracteri"tica fiecarui tip de agent patogen.
2eucoreea galben-ver%uie aerata cu miro" "pecific e"te determinate de&richomona"
vaginali".
Daemophilu" vaginali" produce o "curgere vaginala de culoare alb-cenu"ieaerata cu miro"
de%agreabil "i aderenta uniform de peretii vaginului.
-prurit(mancarime)inten" locali%at la nivelul organelor genitale externe in"otit
de "en%atia de ar"ura.
6
-urere locala.
-mucoa"a vaginala e"te conge"tionata.
-di"urie (dificultate la urinare).
,ce"te "imptome "i "emne "e atenuea%a "i reapar in functie de men"truatie "i "arcina.
Diagno!ti"ul #e vulvovaginita
Simptomele "i "emnele (leucoree$ prurit$ di"urie$ "en%atia de ar"ura)$ deran)ante de cele mai
multe ori$ ghidea%a pacienta catre un cabinet medical pentru un con"ult ginecologic. 3entru
"tabilirea diagno"ticului devulvovaginita "unt nece"are urmatoarele examene de laborator:
-determinarea pD-ului vaginal care in mod normal e"te acid$ iar in pre%enta vulvovaginitei e"te
ba%ic "au alcalin .
- examenul micro"copic urmat de cultura "i antibiograma.
-inve"tigatii "erice "i imunologice.
-te"tarea pe lama a "ecretiei vaginale.
&ratamentul vulvovaginitei
3entru ca tratamentul vulvovaginitei "a aiba re%ultate$ e"te imperio"nece"ar "a "e re"pecte
cateva reguli:
-tratamentul "a "e aplice ambilor parteneri.
-la femeie tratamentul "a fie local "i general.
-tratarea corecta a recidiveor.
&ratamentul vulvovaginitei e"te individuali%at in functie de agentul patogen.
A$ATO%&A '& (&)&O*O+&A (&CATU*U&
A$ATO%&A (&CATU*U&
/icatul e"te cel mai volumino" vi"cer. 9"te un organ glandular cu functii multiple "i
importante in cadrul economiei generale a organi"mului. ficatul e"te un organ metabolic
deo"ebit de important. 9l intervine in metaboli"mul
intermediar al glucidelor$ proteinelor "i lipidelor. detoxifica organi"mul$tran"formand unele
"ub"tante toxice in compu"i nenocivi pe care ii eliminE. /icatul nu prime"te numai "ange
arterial$ ca oricare organ. 2a el e"te du" prin vena porta "i "ange incErcat cu principii nutritive
din teritoriul organelor dige"tive abdominale. ,ce"te multiple activitati hepatice "olicitE
aproximativ 1F din con"umul general de oxigen al organi"mului. ,proape o treime din
debitul de intoarcere venoa"a in atriul drept provine din venele hepatice.2a ie"ire din ficat$
"angele din venele hepatice atinge 0;
+
8./icatul e"te un organ vital. di"trugerea "au extirparea
lui totala determinE moartea.
B796&,&9 SC (C19GSC6G9: /icatul e"te un organ foarte va"culari%at. e"te cel mai greu
vi"cer.8antEre"te in medie la omul viu 1++-1;++g$ e"te cu ;++-:++g$ uneori cu H++g$ mai
7
greu din cau%a "angelui pe care il contine. (imen"iunile lui medii la omul viu "unt
urmatoarele: 5cm in "en" tran"ver"al (lungimea). 5cm in "en" vertical la nivelul lobului drept
(gro"imea) "i 15 cm in "en" antero-po"terior (lErgime).(ar volumul ficatului varia%E foarte
mult:cu var"ta$cu "exul$ dupa cantitatea de "ange continut$cu perioadele dige"tiei$ cu "tErile
patologice.
862!,79: /icatul la omul viu e ro"u-brun. Cnten"itatea culorii$ varia%E in raport cu cantitatea
de "ange pe care o contine$ un ficat conge"tionat$ plin cu o cantitate mai mare de "ange$ are o
culoare mai inchi"E.
SC&6,&C9 : /icatul e"te un organ a"imetric .8ea mai mare parte a lui (aproximativ trei
pEtrimi)"e ga"e"te in )umEtatea dreaptE a abdomenului "i numai re"tul (o pEtrime) "e ga"e"te
in )umatatea "tangE. 9l rE"punde deci hipocondrului drept$ epiga"trului "i unei pErti din
hipocondrul "tang.
S&768&67, /C8,&626C: /icatul e"te invelit in cea mai mare parte de peritoneul vi"ceral
care ii formea%a tunica "eroa"E. 3eritoneul acoperE fata vi"ceralE "i ma)oritatea fetei
diafragmatice. 8ele doua fete (cea "uperioarE "i cea inferioarE) tind "E "e apropie pe
portiunea po"terioarE a fetei diafragmatice formand ligamentul coronar. 3eritoneul ficatului$
trecand de pe fantE pe organele invecinate$dE na"tere unor formatiuni peritoneale: "mentul
mic$ ligamentul falciform$ ligamentul coronar$ ligamentele triunghiulare. Cntre diafragmE "i
organele din eta)ul "uprame%ocolic-"i dintre ele in primul rand ficatul- "e formea%E douE
depre"iuni adanci ale peritoneului: rece"urile "ubfrenetice$drept "i "tang$ "eparate intre ele de
ligamentul falciform . Cn ace"te rece"uri "e pot forma abce"ele "ubfrenice.
>,S9 SC G97>C:/icatul are o dublE circulatie "anguinE: nutritivE "i functionalE. 8irculatia
nutritivE a"igurE aportul de "ange hrEnitor$ bogat in oxigen . Sangele e"te adu" de artera
hepaticE$ ramurE a trunchiului celiac. (upE ce a "ervit nutritia oxigenului$ "angele e"te condu"
prin venele hepatice in vena cavE inferioarE.
8irculatia functionalE e"te a"iguratE de vena portE. ,cea"tE venE aduce "angele incErcat cu
"ub"tantele nutritive ab"orbite la nivelul organelor dige"tive abdominale "i de la "plinE $
"ub"tante pe care celulele hepatice le depo%itea%E "au le prelucrea%E. (e la ficat$ "angele
portal e"te condu" mai departe tot prin venele hepatice. Si"temul va"cular al ficatului e"te
format din doi pediculi. 3ediculul aferent al circulatiei de aport $ e"te format de artera hepaticE
"i de vena portE. ace"tora li "e adaugE ductul hepatic$ va"ele limfatice "i nervii ficatului$
alcEtuind toate impreunE pediculul hepatic.3ediculul eferent ("uperior) al circulatiei de
intoarcere e"te format de venele hepatice.
,rtera hepaticE pleacE din trunchiul celiac "i dupE un traiect ori%ontal de-a lungul marginii
"uperioare a corpului pancrea"ului "e bifurcE in artera hepaticE proprie "i in artera
ga"troduodenalE . ,rtera hepaticE proprie urcE in pediculul hepatic $ intre foitele omentului
mic$ "i la 1-cm dede"ubtul "antului tran"ver"$ "e divide in cele doua ramuri terminale ale
"ale-dreaptE "i "tangE.
>ena porta colectea%E "i tran"portE la ficat "angele veno" de la organele dige"tive
abdominale ("tomac$ inte"tin "ubtire "i gro"$ pancrea") "i de la "plinE. 9a are particularitatea
8
de a po"eda la ambele extremitEti cate o retea capilarE: una la extremitatea perificE de
origine$ cealaltE la extremitatea perifericE centralE$ terminatE in ficat.
>enele "uprahepatice formea%aE pediculul eferent. 9le culeg "angele adu" la ficat de vena
portE "i artera hepaticE. nu in"ote"c ramurile pediculului portal$ ci trec intre ace"tea$ avand o
directie perpendicularE pe ele. Sangele drenat din lobuli prin venele centrale$ trece in venele
"ublobulare$ apoi in vene$ din ce in ce mai mari$ care in cele din urmE dau na"tere la trei vene
hepatice. 8ele trei vene "e var"E in partea "uperioarE a portiuni hepatice a venei cave
inferioare. Gervii provin din nervii vagi$ din plexul celiac "i din nervul vag para"impatic.
(U$CT&&*, (&CATU*U&
1. 9liminE pe cale biliarE pigmenIii biliari$ cole"terol$ unele metale grele "i fo"fata%a alcalinE.
. Cntervine in metaboli"mul proteinelor$ glucidelor$ lipidelor$ vitaminelor "i
"ub"tantelor minerale.
#. ,re rol in termoreglare$ "angele din venele hepatice avand temperatura cea mai ridicatE in
organi"m.
0. ,re functie antitoxicE$ captea%E particulele "trEine in inte"tin in circulatia prin celulele
Jupffer. in hepatocite "e produce con)ugarea $ oxidarea "i reducerea unor "ub"tante cu efect
nociv:
-formarea ureei din amoniac (funcIie ureoproteicE)
-reducerea$ con)ugarea "i inactivarea unor hormoni
;. Cn perioada embrionarE are functie hematopoeticE.
<. 2a adult "inteti%ea%E factorii coagulatorii "i fibrinoli%ei.
:. 8ontribuie la tran"ferul "angelui din "i"temul port in marea circulaIie "i la depo%itarea
"angelui (volumul "tagnant).
5. /unctia biligeneticE$ de formare "i excretie a bilei
B&*A
-e"te produ"ul de "ecretie a excretiei hepatice.
-nu e"te un "uc dige"tiv propriu-%i"$pentru cE nu conIine en%ime.
Singura en%imE biliarE care "e excretE prin bilE e"te fo"fata%a alcalinE (G@-0$; unitEti
Aodan"?K "au 1-51 6.C.-l la #:L8 ) "i alte componente ca:
1.SEruri biliare care "e formea%E pe "eama cole"terolului. /unctia "Erurilor biliare:
emul"ionarea grE"imilor (fractionarea lipidelor in picEturi fine). activea%E lipa%ele din inte"tin.
favori%ea%E ab"orbIia aci%ilor gra"i.
.3igmenti biliari care re%ultE din de"compunerea hemoglobinei la nivel hepatic. Se formea%a
globina "i fierul care "unt reutili%ate$ iar porfirina "e de"compune in pigmenIi biliari
#.8ole"terolul e"te o altE "ub"tantE organicE care "e ga"e"te in bilE. el e"te mentinut in
"u"pen"ie datoritE "Erurilor biliare. 8and concentratia "Erurilor biliare "cade$ cole"terolul
precipitE "i formea%E calculi biliari. 8ole"terolul total pla"matic @1#+-15+ mg-1.
PATO*O+&A (&CATU*U&
9
,fectiunile hepatice "i "pectrul manife"tarilor clinice ale ace"tora pre"upun cunoa"terea
fundamentala a "tructurii "i functiilor hepatice normale. &ulburarile fi%iopatologice "unt
"i"temati%ate in "indroamele hepatobiliare$ care de cele mai multe ori "tau la ba%a tabloului
clinic evidentiat in afectiunile ficatului.
Cn patologia ficatului ga"im urmatoarele afectiuni:
- "indromul icteric
- "indromul cole"ta%ei
- "indromul hemoragic de provenienta hepatica
- "indromul di"metabolic
- "indromul toxic
- "indromul de hiperten"iune portala
- encefalopatie hepatica
- i"uficienta hepatica fulminanata
- hepatomegalie
- "teato%a hepatica
- tuberculo%a hepatica
- "ifili"ul hepatic
- abce"ul hepatic piogen
- hepatitele
- ciro%a hepatica
- hemocromato%a idiopatica
- le%iuni va"culare ale fictului
- tumorile ficatului
- ficatul in para%ito%e
Ciroza -epati"a #e"ompen!ata mi.ta
8iro%a e"te o boala care poate fi amenintatoare de viata "i care apare atunci cand in te"utul
hepatic "e de%volta fibro%a. &e"utul fibrotic inlocuie"te te"utul hepatic "anato" "i il impiedica
"a functione%e normal. 8iro%a apare dupa multi ani de inflamare a te"utului hepatic.
3e ma"ura ce "e devolta ciro%a$ te"tul fibrotic incon)oara celulele hepatice normale$
determinand a"pectul nodular. &e"tul hepatic nodular poate bloca "au inflama ductele biliare$
ceea ce determina refluxul bilei in ficat "i in circulatia "angvina. &e"utul fibrotic poate bloca$ de
a"emenea$ circulatia "angvina din"pre inte"tine "pre ficat$ determinand cre"terea pre"iunii in
"i"temul veno" portal. ,cea"ta complicatie$ denumita hiperten"iune portala$ duce la
acumularea lichidul a"citic in cavitatea abdominala$ "angerarea va"elor largite din tractul
dige"tiv "i alte complicatii "erioa"e.
8iro%a hepatica alcoolica ,cea"ta poate aparea la barbati care con"uma cantitati cre"cute
de bauturi alcoolice %ilnic$ timp de 1+-1; ani. /emeile fac ciro%a alcoolica dupa un con"um mai
redu" de bauturi alcoolice %ilnic pentru aceea"i perioada de timp. 8el putin 1+-1;F din
10
con"umatorii cronici fac intr-un final ciro%a hepatica alcoolica. ,nual mor pe"te <.+++ de
oameni datorita ciro%ei$ cel putin 0+F avand antecedente de con"um cronic de bauturi
alcoolice.
'imptome
6nele per"oane care "ufera de ciro%a hepatica nu pre%inta "imptome pana in momentul in
care afectarea e"te "evera. Simptomele ciro%ei "i ale complicatiilor ace"teia includ:
- edemele membrelor inferioare (umflarea picioarelor) "i lichid a"citic (lichid acumulat in
abdomen)
- obo"eala
- icterul (colorarea in galben a tegumentelor "i "clerelor)
- prurit generali%at (mancarimi)
- "angerari na%ale (epi"taxi")
- palme marmorate (palme de culoarea ro"ie marmorate) - eritro%a palmara
- invinetirea la traumati"me minore
- "caderea in greutate "i "labirea mu"culaturii
- dureri abdominale
- infectii frecvente
- confu%ie.
Compli"atii
8iro%a hepatica "e in"talea%a atunci cand o cantitate con"iderabila de te"ut hepatic normal
e"te inlocuita de te"ut fibrotic. ,ce"t te"ut poate bloca circulatia "angvina de la inte"tine "pre
ficat determinand cre"terea ten"iunii venoa"e in venele care "erve"c ace"te %one ("i"temul
veno" portal). ,cea"ta complicatie e"te denumita hiperten"iune portala. Diperten"iunea
portala poate determina la randul ei o "erie de complicatii care includ:
- acumularea de lichid in cavitatea abdominala (a"cita).
- "angerarea din varicele tractului dige"tiv.
- infectia lichidului a"citic (peritonita bacteriana "pontana "au 3AS)
- encefalopatia hepatica
- "indromul hepatorenal.
- "indromul hepatopulmonar
- hidrotoraxul hepatic
/e"oman#ari
,bandonarea con"umului de alcool
8on"umul unei cantitati exce"ive de bauturi alcoolice e"te principala cau%a de
ciro%a hepatica. Cn ca%ul diagno"ticarii cu ciro%a hepatica$ e"te extrem de important
renuntarea completa la con"umul de bauturi alcoolice$ chiar daca con"umul de bauturi
alcoolice nu e"te cau%a ciro%ei hepatice. (aca nu "e renunta complet$ afectarea
hepaticaprogre"ea%a mult mai repede.
11
1odificarea dietei: "e adopta un regim hipolipidic "i hipo"odat.
1odificarea dietei poate fi nece"ara$ cum ar fi de exemplu reducerea cantitatii de "are
"i de proteine din dieta %ilnica.
(aca organi"mul retine lichide$ cea mai importanta modificare in dieta e"te reducerea cantitatii
de "odiu ingerate$ prin reducerea cantitatii de "are din dieta %ilnica. 3er"oanele cu afectare
hepatica au tendinta de a retine "odiu. ,ce"t fapt poate contribui la acumularea de lichid in
cantitatea abdominala (a"cita)$ cea mai comuna complicatie a ciro%ei.
(aca pacientul pre%inta ri"cul de a de%volta encefalopatie hepatica (alterarea functiilor
mentale) datorita afectarii hepatice avan"ate$ medicul poate recomanda limitarea temporara a
cantitatii de proteine din dieta %ilnica. &otu"i$ "unt nece"are proteine in dieta pentru a fi bine
hranit$ dar "e recomanda ca$ cele mai multe proteine din dieta "a fie a"igurate din vegetale
(preferabil fata de proteinele animale). Se recomanda$ de a"emenea$ evitarea con"umarii unor
cantitati mari de proteine la un o "ingura ma"a.
9vitarea medicamentelor daunatoare
,numite medicamente$ inclu%and acetaminofen (paracetamol) "i medicamentele
antiinflamatoare ne"teroidiene (ibuprofen$ naproxen)$ pot accelera afectarea hepatica in ca%ul
pacientilor care "ufera de ciro%a hepatica. ,ce"tea cre"c$ de a"emenea$ ri"cul de "angerare
variceala la pacientii care au varice la nivelul tractului dige"tiv. &rebuie con"ultat medicul
"peciali"t pentru alte alternative medicamentoa"e "igure.
,numite medicamente pre"cri"e pentru tratarea altor afectiuni pot fi daunatoare la pacientii
care "ufera de ciro%a hepatica. 1edicul "peciali"t ga"troenterolog$ care are in ob"ervatie
pacientii cu ciro%a hepatica$ trebuie "a fie informat a"upra tuturor medicamentelor pe care le
iau ace"ti pacienti.
Cmbunatatirea "tarii generale de "anatate
6rmarea altor pa"ii care imbunatate"c "tarea generala de "anatate "unt de a)utor "i
la ameliorarea "imptomelor ciro%ei hepatice.
,bandonarea fumatului. Cmbunatate"te "tarea generala de "anatate$ ceea ce a)uta la a fi un
bun candidat pentru tran"plantul hepatic$ in ca%ul in care va fi nece"ar.
1edicii incura)ea%a pacientii "a ia multivitamine. Gu trebuie luate produ"e care contin fier$
doar daca medicul "peciali"t le recomanda "i nu trebuie luate "uplimente de fier.
Anatomia "reierului
12
8reierul conine miliarde de celule nervoa"e$ aran)ate "ub forma unor "tructuri care
coordonea%a g*ndurile$ emoiile$ comportamentul$ micrile i "en%aiile. ! cale complicat de
legtur a "i"temului nervo" leag creierul de re"tul corpului$ a"tfel ca o cale de comunicare
poate " apar 'n c*teva "ecunde. 4n timp ce toate prile creierului lucrea% 'mpreun$
fiecare parte e"te re"pon"abil de o anumit funcie$ re"pectiv de controlul a"upra 'ntregului
organi"m$ de la frecvena btilor inimii p*n la "tarea general a organi"mului.
4ntr-un creier uman exi"t 'ntre 5; i 1++ miliarde de neuroni$ fiecare dintre ei av*nd cam
1+.+++ de conexiuni.
9l are o greutate de 10++ de g i e"te "egmentul nervo" din cutia cranian
Si"temul nervo" central "e poate imparti din punct de vedere anatomic in doua elemente:
-maduva "pinarii
-encefalul
9G89/,262 e"te alcatuit din mai multe "egmente: trunchi cerebral$ cerebel$ diencefal$$
emi"ferele cerebrale.
&runchiul cerebral e"te alcatuit din mai multe "egmente: bulb$ puntea "i me%encefalul alcauit
din penduculi cerebrali "i coliculi cvadrigemeni.
&runchiul cerebral face conexiunea 'ntre creier i mduva "pinrii. 8ontrolea% funciile vitale$
cum ar fi numrul de bti pe minut ale inimii$ pre"iunea "angvin i re"piraia. (e a"emenea$
are un rol important 'n "omn. &runchiul cerebral "e afl "ituat "ub cele dou emi"fere
cerebrale$ av*nd forma unui trunchi de con di"pu" cu ba%a mare 'n "u". 9l cuprinde "ub"tana
alb i cea cenuie 'ntreptrun"e. 3artea de trunchi cerebral "ituat 'n"pre mduva "pinarii "e
nume"te bulb rahidian.
&alamu"ul e"te locali%at la nivelul ventriculului CCC$ pe peretele lateral al ace"tuia "i are forma
unui ovoid ce pre%inta patru fete "i doi poli.
.
S&768&67,: 8reierul mare e"te format din dou emi"fere cerebrale$ "eparate printr-un an
i legate printr-o punte de "ub"tan alb$ care "e afl la ba%a anului. Suprafaa celor dou
emi"fere e"te br%dat de anuri$ care formea% cute$ numite i circumvoluiuni cerebrale.
879C9762 1C8: numit i cerebel e"te format din dou emi"fere cerebeloa"e$ acoperite cu
anuri paralele i cute. 3rivit 'n "eciune$ creierul mic are la exterior "ub"tana cenuie$ care
formea% "coara cerebeloa"$ iar la interior are "ub"tana alb. 2e%area cerebelului poate
cau%a tremurul necontrolat al unei pari a corpului- de exemplu al m*inii- care apare atunci
c*nd 'ncercai " micai m*na.
2!A62,&C, 879C97626C:
2obii "unt cel central$ occipital$ parietal i temporal.
13
2obii frontali au rolul de a "toca informaii pe termen "curt$ permi*ndu-ne a"tfel " ne g*ndim
la mai mult de o "ingur idee 'ntr-un anumit moment. ! alt "eciune din lobii frontali a)ut la
controlul micrilor voluntare$ 'n timp ce o poriune din lobul frontal "t*ng permite
tran"formarea ideilor 'n cuvinte.
2obii parietali interpretea% informaiile "en%oriale$ cum ar fi gu"tul$ temperatura$ pipitul. de
a"emenea$ a)ut la citit i la calcule matematice.
2obii occipitali proce"ea% imaginile primite de la ochi i corelea% imaginile primite cu
imagini de)a exi"tente 'n memorie.
2obii temporali traduc informaia primit prin intermediul urechilor. 3artea inferioar a lobului
temporal are un rol deo"ebit de important 'n memorie. 3rivind 'n "eciune creierul mare$ "e
ob"erv c "uprafaa emi"ferelor e"te repre%entat de "ub"tana cenuie$ numit i "coar
cerebral$ iar 'n interior "e afl "ub"tana alb. (e a"emenea 'n interiorul "ub"tanei albe "e
afl "ub"tana cenuie.
Stratul exterior e"te cortexul cerebral$ Mmateria cenuieM a creierului. 2a "uprafaa ace"tui "trat
apar cute ad*nci$ a"tfel c mai multe informaii pot fi proce"ate. 9ncefalul e"te 'mprit 'n dou
emi"fere printr-o fi"ur ad*nc. 9mi"ferele comunic 'ntre ele printr-o "tructur nervoa"
numit corp calo"$ aflat la ba%a fi"urii. (e fapt$ me"a)ele dintr-o parte a corpului "unt
proce"ate de obicei 'n cealalt parte a creierului.
3atologia a""ociate Si"temului Gervo" 8entral
- ,fa%ia Nernic?e
- Sindromul Jor"a?off
- Cctu"ul amne%ic
- (ementa
- ,bce"e cerebrale
- Cnfectii cerebrale
- ,fectiuni tumorale
- ,fectiuni congenitale
- &raumati"me craniocerebrale
- 1igrena
- 8efalee
- 9pilep"ia
- Aoala 3ar?in"on
- Sclero%a multipla
- Aoala Duntington
T/AU%AT&'%,*, C/A$&O-C,/,B/A*,
14
7epre%int le%iuni locale "au generale$ aprute prin aciunea unui agent traumatic a"upra
cutiei craniene "au a creierului.
8la"ificare:
1) 'n funcie de comunicarea cu exteriorul:
- traumati"me cranio-cerebrale 'nchi"e
- traumati"me cranio-cerebrale de"chi"e
) 'n funcie de %ona le%at:
- le%iuni ale "calpului:e"coriaii. plgi. echimo%e
- le%iuni ale cutiei craniene: fracturi
- le%iuni cerebrale: contu%ii. dilacerri. hematoame. edeme 4n ca%ul tuturor traumati"melor
craniene$ dup un interval liber (ore "au %ile)$ pot apare diver"e fenomene "ecundare:cefalee$
ameeli$ vr"turi. (ac ace"tea apar (unul "au mai multe)$ accidentatul "e va pre%enta urgent
i obligator la un "erviciu "anitar de "pecialitate (neurochirurgie)
&raumati"me cranio-cerebrale 'nchi"e
Sunt cele mai frecvente.
Comoia "ere0ral Gu e"te o le%iune organic propriu-%i" a creerului.Simptomatologie:
-pierderea "trii de cotien: apare imediat dup traumati"m$ e"te total rever"ibil i durea%
c*teva minute
-apnee
-tahicardie
-o"cilaii ale ten"iunii arteriale
3rimul a)utor:
-repau" 'n decubit dor"al$ cu capul 'ntr-o parte
-"upraveghere atent$ deoarece "e poate in"tala coma
-dac pacientul e"te agitat "e pot admini"tra "edative$ calmante.
1"uri ulterioare: nu nece"it un tratament "pecific deoarece e"te o le%iunerever"ibil$ 'n"
e"te nece"ar repau"ul fi%ic i p"ihic.
Contuzia "ere0ral
9"te o le%iune organic propriu-%i" a creerului.
8la"ificare:
4n funcie de gravitate:
- contu%ie cerebral minor
- contu%ie cerebral moderat
- contu%ie cerebral "ever
Simptomatologie:
15
-pierderea "trii de contien cu o durat de la 1- ore ('n contu%iile cerebrale minore)$ p*n
la com ('n contu%iile cerebrale grave)
-modificri ale deglutiiei ('nghiirea): e"te dificil "au chiar ab"ent
-"top cardio-re"pirator
-modificri oftalmologice: midria% (mrirea pupilelor) "au mio%(micorarea pupilelor).
pendularea globilor oculari (ni"tagmu")
-"emne neurologice$ 'n ca%urile foarte grave: cri%e de epilep"ie.rigiditate mu"cular
-vr"turi
-ameeal (verti))
-cefalee
-creterea temperaturii corporale centrale
,ccidentatul trebuie "upravegheat permanent$ deoarece a"ocierea unor "imptome poate
orienta diagno"ticul a"upra le%iunilor exi"tente: daca exi"ta
a"ocierea 'ntre ten"iune arterial normal i bradicardie e"te o compre"ie cerebral.daca
e"te repre%ent a"ocierea dintre hiperten"iune arterial$ tahicardie i polipnee e"te o le%iune
grav. dac apare i temperatur mare e"te o le%iune profund foarte grav. dac "e produce
agravarea 'n timp a "trii generale a accidentatului exi"t un hematom cerebral("e indic
eliminarea lui pe cale chirurgical). dac "tarea p"ihic "e alterea% (apar confu%ie$ afa%ie)
e"te un edem cerebral marcat
3rimul a)utor:
- re"u"citare cardio- re"piratorie (dac e"te nece"ar)
-po%iionarea accidentatului 'n decubit lateral "au ventral
-oxigenoterapie
-combaterea hipertermiei
-hidratare
-tran"port fr trepidaii
Se recomand repau" fi%ic i p"ihic: :-1; %ile 'n ca%urile uoare. -# "ptm*ni 'n ca%urile
moderate. luni 'n ca%urile grave (cele cu com).
Traumati!me "ranio-"ere0rale #e!"-i!e
8la"ificare:
4n funcie de e"uturile implicate 'n le%iune:
- plgi nepenetrante: intere"ea% numai e"uturile moi
- plgi penetrante (perforante): intere"ea% i creerul
Dila"erarea
9"te o le%iune di"tructiv$ cu lip"a "ub"tanei cerebrale$ produ" prin penetrarea unui
obiect 'n creer$ cu modificri foarte grave.
(e obicei e"te locali%at pe un "ingur "egment funcional.
Simptomatologie:
16
-pierderea "trii de contien
-"top cardio-re"pirator
-midria% (mrirea pupilelor) "au mio% (micorarea pupilelor)
-"emne neurologice: rigiditate mu"cular. cri%e epileptice
-vr"turi
-creterea temperaturii corporale centrale
-parali%ii
-tulburri de vorbire
-tulburri de vedere
3rimul a)utor:
-meninerea funciilor vitale
-pan"ament anti"eptic corect efectuat
-profilaxia infeciilor prin admini"trare de antibiotice
-mobili%are minim a accidentatului
-tran"port urgent la o unitate "anitar de "pecialitate (neurochirurgie)
(ra"turi "raniene
Simptomatologie:
- fragmente o"oa"e
-depre"ii ale calotei craniene
-pierderi de "*nge$ lichid cefalorahidian$ creer
17