I.Generalitati Nevralgia trigeminala esentiala este cunoscuta sub diverse denumiri nevralgia trigememinala idiopatica, ticul dureros al fetei, nevralgia epileptiforma, prosopalgia, nevralgia trigeminala primara etc. Etio-patogenie. De regula criza dureroasa este declansata prin exercitarea de catre un stimul slab a unei zone restranse cutanata, gingivala sau mucoasa- mereu aceeasi si care se numeste zona dolorigena sau trigger zone. Localizarea durerii tine strict de teritoriul unei ramuri trigeminale. Dar legat de aceasta problema trebuie facuta precizarea ca dupa invechirea bolii si mai ales in urma tratamentelor, localizarea durerii nu mai este la fel de riguroasa ca la inceput. Iradierea durerii pare a surveni numai dupa o relative vechime a bolii, la debutul ei durerea fiind situate intr-o zona limitata. Ulterior insa, iradierea completeaza tabloul clinic, dar ea se produce doar in teritoriul aceleasi ramuri, astfel - Durerea localizata pe teritoriul ramurii I oftalmice spre vertex sau spre orbita; - Durerea localizata pe ramura a II-a maxilara poate iradia spre arcada dentara superioara, spre hemibuza superioara, spre narina homolaterala, spre comisura sau spre pleoapa inferioara; - Durerea localizata pe ramura a II-a la nivelul nervului alveolar inferior sau al celui mentonier iradieaza spre aracada dentara inferioara, spre hemibuza inferioara, spre menton, spre comisura labial sau spre ureche.
II. Importanta in stomatologie Durerea dento- paradontala Reprezinta cea mai frecventa durere din teritoriul oro-maxilo-facial. Durerea parodontala este de tip somaticprofund, pardodontiul fiind bogat in proprioceptori, si se aseamana cu durerea provenita de la muschi, articulatii si oase. Ea poate fi localizata cu destula precizie, anamneza, inspectia, palparea si percutia fiind de folos in diagnostic. Spre deosebire de durerea de origine pulpara dentara, durerea parodontala nu este influentata de stimuli termici. Durerea odontogena poate fi mai greu localizata, pulpa dentara continand mai putini receptori ce transmit durerea spre nucleul trigeminal. Caracteristica principal este iradierea, initial la dintii vecini, urmand intreaga hemiarcada , regiunea geniana sau temporal si se poate asocial cu fenomene vegetative(lacrimare sau congestive nazala). Caracterul durerii este descris de bolnavi ca un fulger, ca o descarcare electrica, ca o lovitura de cutit. In multe cazuri punctul de plecare al fulguratiei poate fi de la nivelul unui dinte, fapt care determina pacientii sa solicite, cu insistent, efectuarea unor extractii fara discernamant. Extractiile nu rezolva insa durerea, iar bolnavul solicita in continuare alte extractii, pana cand in mod inutil ajunge la edentatie. In faza de edentat durerea ramane in continuare localizata intr-o zona gingivala a crestei alveolare superioare sau inferioare , iar in final bolnavul se convinge de inutilitatea extractiilor pe care le-a solicitat. Terorizati de frica reinstalarii crizei, pacientii evita orice miscare sau atingere oro- maxilo-faciala precum spalatul fetei, spalatul dintilor, chiar si alimentatia, slabind si ajungand astfel intr-o conditie fizica precara. Tratamentul consta in rezolvarea problemelor odontogene. III.Concluzii In concluzie nevralgia de trigemen reprezina o stare clinica dramatic, in care simptomul de debut si dominant este durerea, de o violenta si de o intensitate iesite din comun in care pacientul ar ajunge in stadiul in care ar cere ajutorul unu stomatolog sa-i extraga toti dintii crezand ca durerea ar disparea.
IV. Bibliografie 1. Burlibasa C: Chirurgie orala si maxilofaciala, Editura medicala, Bucuresti, 2009 2. Bucur A. : Compediu de chirurgie oro maxilo faciala, Vol. II, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009