STUDIUL VECHIULUI TESTAMNET

SEMESTRUL 2
CURSURI
ORIGINEA MO ZAICA A PENTATEUHULUI
Biserica, care a preluat canonul V.T. de la sinagoga iudaica l-a tinut in mare cinste si la aparat
ca pe un tezaur sfant al credintei.
Pentateuhul constituie pilonul central si de baza al canonului V.T
Pe el si in jurul lui s-a cladit totul, de aceea daca ar cadea Pentateuhul, intraga ideologie si
invatatura a V.T. si a N.T. cade odata cu el.
In Pentateuh gasim principalele invataturi sau baze dogmatice si morale atat a legii mozaice
cat si a crestinismului
- !"N"T#I$!%& ' credinta intr-un singur (umnezeu
- )*#+TI"NI$!%& ' crearea lumii de catre (umnezeu
- +NT*"P",#N#-+ BIB&I)+- crearea omului
- )+(#*#+ P*"T"P+*INTI&"*
&a fel din Pentateuh pana la +pocalipsa ideea centrala ce leaga unitatea cartilor biblice este
ideea mesianica sau hristocentrismul.
Negand autenticitatea sau paternitatea Pentateuhului se destrama intregul edificiu al religiei
mozaice precum si a celei crestine.
)restinismul sta sau cade odata cu Pentateuhul, de aceea este foarte important stabilirea
autenticitatii sau paternitatii Pentateuhului.
In sprijinul acestei probleme aducem doua categorii de argumente
1.) ARGUMENTE INTERNE cu privire l !ri"i#e $!%ic Pe#&&eu'ului
+cestea le e.tragem din insasi cartile Pentateuhului.
.)&ecturand cu atentie cele cinci carti ale Pentateuhului reiese ca acestea au fost
scrise dupa iesirea poporului Israel din robia egipteana si inainte de intrarea in )anaan.
,eneza relateaza lucrurile mai sumar ceea ce denota ca autorul n-a fost martor al
evenimentelor prezentate.
%ltimele / carti 0 #., &v,Nr, (e1 denota faptul ca autorul a fost prezent in mijlocul
evenimentelor, ca le-a trait pe viu, le-a e.perimentat, de aceea si-a permis sa le detalieze.
(.)$ub aspect geografic autorului 2i este foarte bine cunoscut #giptul si localitatile
egiptene in care au locuit israelienii 0 ,osen, Piton, *amses, $ucot1 precum si locurile pe
care poporul le-a strabatut in timpul celor /3 de ani de calatorie .In schimb sant
necunoscute si se relateaza sumar despre localitatile si orasele de dincolo de Iordan care
urmau sa fie cucerite dupa moartea lui !oise .
c.)&egile promulgate indeosebi pe $inai si pe tot parcursul calatoriei spre Tara $fanta,
nu sant relatate inr-o ordine sistematica , ci in legatura cu evenimentele in timpul carora au
fost promulgate.(aca acestea ar fi fost scrise mai tarziu, ele ar fi fost puse itr-o legatura
logica si sistematica.
).)(in ultimile carti ale Pentateuhului reiese cu claritate ca in timp se scriau aceste documente
evreii se aflau in stare de calatorie, de migrare, ei nu aveau locuinte stabile, traiau in corturi,
conditiile de trai cu care se confruntau erau ca ale unor migratori.
Tot din aceste carti rezulta ca aceste conditii de calatorie erau adesea vitrege, ceea ce
2i facea sa regrete conditiile avute in #gipt.Tot de aici rezulta ca poporul locuia in corturi
iar cenusa care rezulta in urma jertfelor trebuia scoasa afara din tabara si depozitata intr-u
loc curat.
e.)(in Pentateuh, si indeosebi din (euteronom reiese ca atunci cand !oise se
adreseaza poporului in repetate randuri se refera la conditiile de migratori si ca de acestea
vor scapa doar atunci cand vor ajunge in pamantul fagaduintei sau cum metaforic este
numita ,,Tara unde curge lapte si miere.
+sadar din toate acestea rezulta clar ca Pentateuhul s-a scris in timpul dintre iesirea din
#gipt si intrarea in )anaan , iar in aceasta perioada n-a putut fi o alta personalitate care sa fi
infaptuit o lucrarea atat de vasta si responsabila decat numai !oise.
Nu este e.clus ca !oise sa se fi folosit in alcatuirea Pentateuhului si de unele izvoare scrise
sau orale anterioare epocii in care a trait, la care a avut acces pe cand era la curtea faraonului in
calitate de fiu adoptive al ficei acestuia.
(e asemenea nu este e.clusa nici interventia de mai tarziu a unor copisti sau redactori care
sa fi operat sau actualizat unele denumiri de localitati sau persoane, dar aceasta nu inseamna ca
Pentateuhul nu este opera lui !oise.
#ste posibil ca ultimul capitol din (euteronom in care se relateaza despre moartea lui !oise
sa fi fost adaugat de un redactor, mai tarziu care prin acest gest a urmarit sa puna capat activitatii
lui !oise.
2.)ARGUMENTE E*TERNE cu privire l u&e#&ici&&e $!%ic Pe#&&eu'ului
.) IOSUA cre +!,& )e,e$#& )e Du$#e%eu c ,-l i#l!cui,c pe M!i,e ,i ,
prei c!#)ucere p!p!rului I,rel. cu !c%i !cuprii &eri&!riului Trii S+i#&e cu#!,&e
)e/ le"e lui M!i,e ,i ! pu#e i# plicre0 ,, Fi tare si foarte curajos ca sa pazesti si sa
implinesti toata legea pe care ti-a incredintat-o Moise robul Meu; sa nu te abati nici la
dreapta , nici la stanga ca sa pricepi toate cate ai de facut. Sa nu se pogoare cartea legii
acesteia de pe buzele tale , ci calauzestete de ea ziua si noaptea ca sa plinesti intocmai tot
ce este scris in ea ; atunci vei fi cu izbanda in caile tale si vei pasi cu spor 0 Ios 4, 5-6 1
(.) I#&r#) pe &eri&!riul p$#&ului +")ui#&ei IOSUA pu#e i# plicre
)i,p!%i&iile le"ii lui M!i,e ,, Atunci osua a inaltat jertfelnic !omnului !umnezeului lui
srael pe muntele "bal. #um poruncise Moise sluga !omnului, fiilor lui srael , si de care
este scris in legea lui Moise;jertfelnicul era din pietre intregi, asupra caroara nimeni nu a
ridicat unealta de fier si au adus pee le ardere de tot !omnului si au facut jertfe de
impacare.0 Ios 6, 73-74 1
c.) Mrele re"e Dvi) c#) ,e pre"&e,&e , pre)e ,&+e& +iului ,u S!l!$!# pe
cre il l, ur$,. 1i &r"e &e#&i0 ,, Sa pazesti legamantul !omnului !umnezeului tau ,
umbland in caile $ui si pazind poruncile $ui , precum sant scrise in lege lui Moise, pentru
ca sa-ti fie bine-cunoscut tot ce vei face , oiunde si ori incotro te vei indrepta.0 III *g 8, 7 1
).1 Re"ele AMASIA re#u#& ,-I uci) pe c!pii uci",il!r &&lui ,u pe#&ru c
lucrul ce,& il !pre,&e le"e lui M!i,e0 ,, !ar pe copii ucigasilor nu i-a ucis, devreme ce
in cartea legii lui Moise, prin care porunceste !omnul , este scris % && parintii nu trebuie sa
fie pedepsiti cu moarte pentru copii , nici copii nu trebuie sa fie pedepsiti cu moarte pentru
parinti , ci fiecare pentru vina sa trebuie sa fie pedepsit cu moarte '((. 0 IV *g 4/, 9
e.1 I# &i$pul r!(iei ((il!#ie#e iu)eil!r pr!+e&ul D#iel le $i#&e,&e cel!r )i#
e2il. c &!&e ce,&e le-u ,up!r&& i#&ruc& ei ,-u (&u& )e le le"e lui Du$#e%eu ,i
ve#i& ,upr l!r (le,&e$ul cel ,cri, i# le"e lui M!i,e r!(ul lui Du$#e%eu +& )e cre
u pc&ui&0
,, Si tot sraelul a calcat legea Ta si s-a departat, ca sa nu mai auda glasul
Tau.)arsatu-s-a peste noi blestemul si juramantul scris in legea lui Moise, slujitorul lui
!umnezeu , caci am pacatuit impotriva Ta. 0 (n :, 44 1
+.) I# II Prlip!$e# u#)e ,e v!r(e,&e )e,pre /er&+ele )e l &e$plul D!$#ului .
,e ,pu#e c pre!&ul IEHOIADA )u, r)eri )e &!& precu$ e,&e ,cri, i# le"e lui
M!i,e. 0 II Par 87, 46 1
".) Dup i#&!rcere )i# e2il ci&i$ i# cr&e lui E%)r c $rele r'iereu IOSUA
,i +iul lui . ,i +r&ii lui . pre!&ii. ,i pri#&ul Z!r!((el u %i)i& l&rul D!$#ului
Du$#e%eu c , )uc pe el r)eri )e &!& , precu$ e,&e ,cri, i# le"e lui M!i,e. !$ul
lui Du$#e%eu0 ,, Si s-a sculat *S+A, fiul lui o,adac , si fratii lui , preotii si -orobabel fiul
lui Salatiel , si fratii lui si au facut jertfelnic !umnezeului lui srael, ca sa aduca pe el
arderi de tot , cum se scrie in legea lui Moise omul lui !umnezeu.0 #z 7,8 1
'.) M#&ui&!rul i# )i,pu& cu S)uc'eii le"& )e prc&ic )iv!r&ului. ce,&i il
i#v!c pe M!i,e cre le- )& )rep&ul (r(&il!r , )e cr&e )e )e,pr&ire +e$eil!r )e
cre v!r , )iv!r&e%e 3 M& 14.5) . L ce,& M#&ui&!rul le ,pu#e c M!i,e +cu&
lucrul ce,& )i# prici# i#vr&!,rii i#i$i l!r.
i.) De ,e$e#e i# )i,pu& cu +ri,eii ,i cr&urrii le &r"e $ereu &e#&i ,i le
+ce &ri$i&ere l le"e lui M!i,e ,i l pr!r!cii.
E20 In pilda bogatului nemilostiv si a saracului &azar, #& pune pe seama
patriarhului +vraam urmatoarele cuvinte cand bogatul isi face mea-culpa si insista sa li se
duca un mesaj fratilor sai de pe pamant .;; atunci +vraam ii spune ca fratii lui ii au pe !oise
si pe proroci<<.0 &c 49,8: 1.
/.) C#) iu)eii cu& ,-L uci) pe Hri,&!, . El le &r"e &e#&i %ic#)u-le0 ,, Sa
nu socotiti ca "u va voi invinui la Tatal, deoarece este cine sa va invinuiasca si anume
Moise in care voi a-ti nadajduit .!a l-ati crede pe Moise , M-ati crede sip e Mine fiindca el
a scris despre Mine. 3In =, /=-/5 1
6.) L +el Pe#&&eu'ul precu$ ,i &r)ucere Sep&u"i#& . cu c&ev ,ec!le i#i#&e
)e Hri,&!, u i# ve)ere +p&ul c Pe#&&eu'ul e,&e !per lui M!i,e.
l.) I!,i+ 7lviu, i# !per , .. De vi& M!i,i,88 3 De,pre vi& lui M!i,e ) v!r(e9&e
)e,pre :Cele ce M!i,e #e- l;,& ,cri, )i# 1#v;<;&ur 9i )e,c!perire )u$#e%ei,c;=
precu$ 9i 7il!#. cre ,u,<i#e c; M!i,e ,cri, )i# revel<i )ivi#;. c'ir 9i pr&e
re+eri&!re l $!r&e.
/.) De,pre !ri"i#e $!%ic; Pe#&&eu'ului u +!,& c!#vi#,e &!&e pr&i)ele
reli"i!,e le iu)eil!r0 ,)uc'eii. +ri,eii. e,e#ie#ii. &erpeu<ii. iu)eii. ple,&i#ie#ii 9i
ele#i9&ii. Acee,i c!#vi#"ere ! veu &!&i evreii )i# )i,p!r .
Prin urmare at>t c?r@ile Vechiului Testament, c>t Ai cele ale Noului Testament,
!>ntuitorul, Bristos, $fin@ii +postoli, tradi@ia iudaic? Ai cea creAtin?, Ai autori str?ini de neamul
iudaic m?rturisesc 2n unanimitate c? !oise este autorul Pentateuhului.
CRITICA NEGATIVA A PENTATEUHULUI
Nimeni in antichitate nu a contestat originea mozaica a Pentateuhului .
%nii gnosticii 0 Ptolomeu, )elsus 1, din motive dogmatice , iar mai tarziu Iulian +postatul din
motive rationaliste au negat autenticitatea Pentateuhului pentru a o stirbi de orice autoritate in fata
crestinilor.
+titudinea lor a ramas izolata si fara consecinte. " astfele de atitudine a avut-o si un rabin
iudeu pe nume Isac Ben Iason prin sec 8 d.Br.
"data cu aparitia protestantismului , primul care a incercat sa aiba o atitudine aparte, in sensul
ca !oise n-ar fi fost autorul Pentateuhului in adevaratul sens al cuvantului si ca acesta a colectat
doar mai multe scrieri din vremea sa pe care le-a comasat in volumul Pentateuhului a fost
francezul *I)B+*( $I!"N in sec 45 dar nu indrazneste sa pubice decat sub pseudonCm.
)el care reia aceasta idee de la *ichard $imon este un alt francez, medical Dean +struc care
sustine ca la alcatuirea Pentateuhului a stat la baza cel putin doua documente %nul care il numeste
pe (umnezeu Iahve si altul care il numeste pe (umnezeu #lohim. Pe langa aceste doua izvoare
!oise ar msi fi consultat si alte izvoare secundare care stau de fapt la originea Pentateuhului.
ACEASTA IPOTEZA SE NUMESTE IPOTEZA DOCUMENTELOR
+cestea sant primele ipoteze care deschid calea criticii negative asupra paternitatii
Pentateuhului, continuand cu incercarea de a discredita autoritatea inspiratiei si canonicitatea
intregii scripturi.
Pe urmele lui +struc a pasit si teologul german, Dohann ,ottfried #ichhorn 0t 46851 care
sustine ca atat la redactarea si la compunerea Eacerii cat si a intregului Pentateuh s-au folosit mai
multe documnete .
" alta ipoteza este asa numita ,, teorie a fragmentelor . initiate de catre germanul Dohan Vater
la sfarsitul sec 4:.
$ustinatorul acestei ipoteze credea ca Pentateuhul este o colectie de mai multe scrieri si
fragmente , unele apartinand chiar timpului antemozaic , altele timpului mozaic sau unele timpului
post mozaic si ca toate aceste fragmente au fost legate intre ele de catre un singur autor necuoscut
care a trait pe la inceputul perioadei regalitatii.
Pe baza IP"T#-#I (")%!N#T#&"* initiata de +struc a aparut o alta teorie a carui
reprezentant principal a fost neamtul Beinrich #Fald numita IP"T#-+ INT*#,I*II .
Potrivit lui #Fald a e.istat o scriere fundamental dar care mai tarziu a fost complectata de mai
multe persoane, in mai multe timpuri . +ceasta coplectare sa facut pan ape vremea lui $aul si a lui
$amuel.
)e mai noua si cea mai incitanta ipoteza a fost lansata de de prof german de la ,"TIN,#N ,
Iulius Gellhausen carea sustinea ca la baza Pentateuhului stau / documente
1.) (ocumentul iahvistic 0 I 1 care ar fi fost plasmuit prin sec 6 i.dBr in *egatul de
$ud a lui I%(+ .+cest document are mai mult un character istoric cuprinzand relatari
despre crearea lumii , organizarea ei in 9 zile sau 9 etape, si apoi relatarile cu privire la
viata patriarhilor 0 +vraam, Isaac, Iacov 1 . Pe (umnezeu acest document il numeste
Iahve fara ai contura prHcis imaginea sa .
2.) +l doilea document este cel elohistic 0 E 1 .+cesta ar fi fost alcatuit in *egatul de
Nord cu apro.imativ 8 secole dupa cel iahvistic .+cest document il numeste pe
(umnezeu #lohim. In comparative cu primul are mai mult un caracter mitologic decat
istoric . +ici prezenta lui (umnezeu se face tot mai mult simtita in viata oamenilor pe
cand in cel iahvistic (umnezeu aproape ca nu e.ista .+cest (umnezeu nu poate fi
unul deoarece nuantele politeiste sub care este prezentat sant evidente.
IAHVE > #u sant cele ce sant , cel ce este , cauza a tot ce e.ista in univers
ELOHIM3 pl ) l ," EL > inseamna putere , forta , respect , in sens religios
forta suprema , absolutul.In Pentateuh nu apare cu forma de sg ci cu forma de
pl #&"BI! care inseamna pterea absoluta, totalitatea puterilor pe care le
detine (umnezeu.
Prin urmare cei doi termini IAHVE ,i ELOHIM se complecteaza reciproc.
?.) +l treilea document este intitulat (euteronomul 0 D 1 .+cesta ar fi fost alcatuit pe
vremea regelui I"$I+ din Ierusalim in sec 5 i.dBr. +cest document a fost alcatuit de preoti, prin el
incercandu-se o unificare a triburilor lui Israel pentru a putea face fata invaziilor pagane tot mai
frecvente . +ceasta unificare se putea face numai daca si din punct de vedere religios evreii
posedau o astfel de unitate, prin urmare acestia au devenit o singura unitate numai declarand
monoteismul .+sadar acest monotheism a fost inventat de catre autorii documentului (euteronom.
@.) %ltimul document este cunoscut sub numele de )odul Preotesc 0 P 1 . +cesta a fost
alcatuit de catre preoti in timpul e.ilului babilonian . Prin aceasta s-a incercat ferirea evreilor de a
cadea in idolatrie si implicit o deznationalizare a lor .
+ceste documente principaleau fost unite treptat si apoi contopita intr-o singura opera
in jurul anului /33 i.dBr asa nascandu-se Pentateuhul de azi sustine Gellhausen.
ATITUDINEA CRITICII NEGATIVE DE MAI TARZIU PANA IN
ZILELE NOASTRE
Pe baza ipotezelor e.puse si apoi dezvoltate si coplectate cu altele s-a conturat )*ITI)+
N#,+TIV+ a Pentateuhului si a intregii Biblii. (esigur ca lovitura puternica s-a data supra
Pentateuhului deoarece acesta sta la baza intregii revelatii special si chiar a crestinismului .
Intersel major a fost de a submina Pentateuhul dupa care in lant se vor destrama toate bazele
crestinismului si iudaismului.
)onform acestor ipoteze Pentateuhul este rezultatul unei evolutii religioase atat in ceea ce
priveste adevarurile religioase dogmatice cat si priveste adevarurile religioase morale precum si
cele culturale 0 de la cult 1 .
+ceasta evolutie se poate constata pe intreg Pentateuhul.
(ocumentul #lohistic introduce elemente transcendente in cel Iahvistic , dupa care sant
prezentate drepturile evreilor asupra )anonului consfintite prin acele dese teofanii
TEO7ANIE ' aratarea lui (umnezeu
)onform ipotezei lui Gellhausen stramosii poporului evreu a fi fost politeisti , numai mai
tarziu pentru a putea face fata incursiunilor straine au plasmuit idea monoteismului si a unitatii
nationale .
+cest monotheism a fost ultima faza de evolutie religioasa la care a ajuns poporul evreu.
+sadar sub influenta lui !oise , politeismul a fost transformat in monoteism si monolatrie.
Eaptul acesta se datoreaza lui !oise atunci cand pe !untele $inai , el il investeste pe Iahve cu
puteri monarhice absolute.
(e asemenea teoria luiGellhausen si in general critica negative aduce urmatoarele obiectii
pentru a submina istoricitatea , unitatea si continuitatea Pentateuhului .
.) )ritica negative pretinde ca (euteronomul s-a scris mult mai tarziu dar inainte de
)odul $acerdotal , aceasta constatanduse din legile cu privire la preoti , leviti si la locul cultului
divin .)onform acestui document zeciuielile se dau cu scopul ca s? se fac? din ele ospe@ele
str?inilor, orfanilor Ai v?duvelor.
"sp?@ul 2l face cel ce d? zeciuieli, iar locul osp?@ului 2l arat? (omnul 0(t 4/, 88-8:1.
)onform Deu&er!#!$ului levi@ii nIau locuin@e proprii 0(t 48,4:J 4/, 85J 49,44 etc1
in timp ce conform C!)ului Pre!&e,c li se dau cet?@i spre locuire 0Nm 7=,4-61. Deu&er!#!$ul
nu face deosebire 2ntre levi@i Ai preo@i 0(t 43, 61, cum face C!)ul Pre!&e,c 0Nm 7, 731, deci
Deu&er!#!$ul nu cunoaAte grade ierarhice.
(.) )odul Preotesc are dispozi@ii culturale variate, am?nun@ite, cu ritual bogat, fapt
care nu se g?seAte nici 2n documentul I+BVI$TI) nici in cel #&"BI$TI) sau in (#%T#*"N"!.
+ceast? evolu@ie se poate constata din dispozi@iile referitoare la locul cultului divin, la sacrificii, la
preo@ime Ai la s?rb?tori. +cest document nu vorbeste nimic despre temple si nici despre cort.
In ceea ce priveste sacrificiul documentul Iahvistic sic el #lohistic cunosc doar un
singur fel de jertfa . +rderea de tot 0 holocaustul 1 care era insotit de ospete fara un ritual special.
c.) (ispozitiile cu referire la preoti si la drepturile acestora dateaza de mult mai tarziu
ele nefiind cunoscute in documentul Iahvistic sau cel #lohistic.
Inainte de )odul Preotesc nu s-a facut deosebire intre preoti si laici , cel dintai care
face aceasta deosebire este profetul I#-#)BI#& 0 /9, :-74 1.
In vechime evreii aveau trei sarbatori P+$TI&# , )IN-#)I!#+ , si )"*T%*I&#
care aveau un caracter agricol
P+$TI&# ' aducerea primelor roade de parga.
)IN-#)I!#+ ' terminarea secerisului
)"*T%*I&# ' incheierea recoltarii tuturor roadelor pamantului
(oar mai tarziu documentul (euteronom face legatura intre aceste sarbatori si
evenimentele istorice .
P+$TI&# - iesirea din #gipt
)IN-#)I!#+ ' darea legii de pe $inai
)"*T%*I&# ' calatoria prin pustie.
Prin urmare caracterul agricol dispare fiind inlocuit cu caracterul national-religios.
).) Eundamentul pe care se 2ntemeiaz? deosebirea documentelor Iahvistic Ai Klohistic
este numirea diferit? a lui (umnezeu. incat Dean +struc, din faptul acesta trage concluzia ca
fiecare are alt autor pentru c? unul Ai acelaAi autor nu 2l poate numi pe (umnezeu o dat? cu un
nume, alt? dat? cu altul. +ceast? constatare st? la baza tuturor ipotezelor moderne despre originea
Pentateuhului .
e.) Pluralitatea documentelor si totodata a autorilor reiese si din unele defecte de
continuitate in istorisirile prezentate precum si din contradictiile care apar intre anumite te.te din
Pentateuh.
EX. Facerea /0 - p1,ania lui uda cu nora sa Tamara - e 2ntru totul str1in1 de
conte3t, neav4nd nici o legatura cu cele premerg1toare% osif 2n familia lui acob si nici cu cele
urm1toare% osif 2n casa lui 5utifar.
+.) +dversarii autenticit?@ii mozaice a Pentateuhului se mai refer? la unele dificult?@i
de ordin istoric, geografic Ai arheologic, care arat? c? sIa scris t>rziu, dup? timpul lui !oise, deci
nu poate fi opera lui !oise.
In Eacere se spune L6i Avram a str1b1tut ,ara de-a lungul ei p4n1 la locul numit
Si7em, p4n1 2a stejarul Mamvri. 5e-atunci tr1iau 2n ,ara aceea #anaaneenii89Ec 48,91. (eci 2n
timpul scrierii Pentateuhului nu mai locuieAte aici nici un canaanean, ceea ce pentru timpul lui
!oise este anacronic.
+poi
LIat?-i Ai pe regii care au domnit 2n #dom 2nainte ca vreun rege s? domneasc? 2n
IsraelMI0Ec 79,741, care presupune c? 2n timpul scrierii c?r@ii, evreii tr?iesc 2n regim monarhic,
av>nd st?p>nitori regi.
)riticii invoca si alte e.presii
,, dincolo de ordan ' pentru indicarea tinuturilor estice nu o putea spune numai o
persoana care locuieste deja in P+&#$TIN+
#.presia :c4nd erau fiii lui srael 2n pustie8 presupune timp trecut, nu timp mozaic.
COMAATERE CRITICII NEGATIVE A
PENTATEUHULUI
&a baza teoriei lui Gellhausen si a celorlalte sta ipoteza evolutionismului
Interpretarea evolutionista se aplica mai intai la originea monoteismului mosaic .+cest
monoteism cf criticilor este faza superioara de evolutie religioasa la care a ajuns poporul evreu in
mod treptat .
)ercetand si analizand obiectiv continutul Pentateuhului se poate constata ca Gellhausen si
toate celelalte ipoteze nu pornesc de la realitatile de fapt, ei inventeaza teorii fictive , niciodata si
nici unde ei nu indica anume inceputul sau sfarsitul in Pentateuh a documentelor presupuse . (e
altfel nici nu pot face acest lucru deoarece nu se gasesc nicaieri paragrafe din care sa rezulte ca
(umnezeu nu e.ista sau ca n-ar fi un singur (umnezei ci mai multi.
(e la Eacere si pana la (euteronom monoteismul este o realitate de netagaduit .
.1 monoteismul este present in mod clar si evident de la inceputul si pana la
sfarsitul Pentateuhului . Nu intalnim nici o fraza sau o aluzie la politeism sau cu privire la
evolutia acestuia spre monoteism dimpotriva din momentul in care poporul Israel apare pe
scena istoriei , inclusive stramosii acestuia 0 +vraam, Isac, Iacov 1 aveau o credinta
monoteista.(e aceea a afirma contarariul inseamna a ignora datele istorice si biblice.
Intr-adevar se poate vorbi de o evolutie religioasa la evrei incepand cu patrairhii
si continuand cu perioada mozaica, dar aceasta evolutie nu are in vedere religia in temelia ei
care este monoteista in structura ei , ci cultul sau forma e.terioara de manifestare e.terioara
a credintei care raman evenimente monoteiste chiar daca ia diferite forme I societatea
iudaica.
Prin urmare a considera Pentateuhul ca o fictiune sic a o inselaciune grosolana,
unica in istorie care a sedus un intreg neam si prin crestinism mai multe neamuri este o
ipoteza inadmisibila si fara temei.
Pentateuhul oricat ar incerca critica negative , nu poate fi surghiunit , trecut in
domeniul fictiunii deoarece inlaturand acest document, anihilam istoria unui popor ,
credinta lui si toate cele legate de el.
Prin e.tensie inseamna ca intreaga istorie a umnitatii este o simpla fictiune.
(.) )omparand cele / documente presupuse de Gellhausen acestea nu sant
concludente pentru dovedirea evolutiei religioase..
1.) Nu se poate dovedi ca (euteronomul s-a format pe timpul regelui
Iosua deoarece in cartea 8 *g 86, 6 scrie ca pe timpul acestuia arhiereul
Bilchia, cu ocazia unei restaur?ri a templului, a g?sit )artea legii pe care a
citit-o in fata regelui , iar regale a dispus sa fie citita in fata poporului .(eci
cartea nu s-a alcatuit atunci ci doar actualizata, repusa in atentia regeui si a
supusilor lui.
2.) Nici pretinsul )od $acerdotal nu poate fi conceput ca ar fi aparut
dupa celelalte documente intrucat toate impreuna fac referire la aplicarea
legilor sinaitice.Nu poate fi acceptata obiectia ca inainte de Iezechiel nu s-ar
fi facut diferente intre preoti si laici sic a preotia ar fi aparut mai tarziu ,
intrucat la inaugurarea templului lui $olomon se face referire e.pres la
darurile de jertfa , la prezenta fiilor lui +*"N ca preoti legitimi de a aduce
jertfe si la intrarea arhiereului in $fanta $fintelor .
?.) Nici pe baza numirilor deosebite ale lui (umnezeu nu se poate face
constatarea c? la baza Pentateuhului stau documente deosebite.
In primul rand nu gasim fragmente de sine statatoare care sa
foloseasca doar numele de I+BV# sau numai numele de #&"BI!.
+poi pe langa aceste nume mai intalnim si alte numiri ale lui
(umnezeu Baelohim, #l, Bael, #l #lion, #l *oi, #l Nadai, #l "lam Ai
+donai.
Nu se poate face o separare stricta a partilor iahviste si elohiste .In
general in ,eneza si in #.od sant 7/ pericope , dintre care numai = sant pur
iahviste si 9 pur elohiste .6 pericope intrebuinteaza amestecat atat Iahve cat
si #lohim. +ltele combina pe Iahve cu celelalte denumiri
+stazi nu se poate face o constatare cu certitudine unde anume a fost
folosit in documentul primordial denumirea de Iahve sau #lohim, intrucat in
traducerea $eptuagintei gasim schimbari de nume
#. in originalul gasim ebraic e.presia Iahve care in $eptuaginta
este tradus cu (umnezeu.
Prin urmare tarducatorii insisi nu au tinut cont de cele doua numiri
dar in general au tradus I+BV# ' (omnul
#&"BI! ' (umnezeu
(eosebirea de numiri are alt? e.plicare. )hiar 2n timpurile vechi,
unii scriitori bisericeAti au sesizat aceste numiri diverse Ai au 2ncercat s? le
e.plice. Tertulian, de e.emplu, crede c? #lohim e.prim? 2ns?Ai natura
divin?, iar Iahve o 2nsuAire divin? puterea.
Eericitul +ugustin e de p?rere c? #lohim 2l e.prim? pe+totputernicul
Ai +totf?c?torul (umnezeu, iar Iahve-#lohim 0sau Iahve1 e.prima
(ivinitatea, 2ntruc>t este $t?p>nul, )?ruia omul trebuie s? I se supun?.
Interpre@ii Ai comentatorii mai noi sunt de p?rere c? cele dou? numiri ale lui
(umnezeu nu sunt sinonime, ci-& arat? pe (umnezeu sub raporturi diverse.
+ceasta pentru c?, 2n general, se observ? c? atunci c>nd este vorba de
(umnezeu ca si )reatorul Ai $t?p>nul universului, este numit #lohim,iar
c>nd e vorba de (umnezeu 2n raport cu omul, este numit Iahve. (umnezeu.
)omparand te.tul $eptuagintei cu te.tul ebraic de azi constatam ca
traducatorii in 83 de locuri au citit #lohim unde azi in te.tul ebraic apare
Iahve.
)onstatand acestea, pretinsele documente iahviste si elohiste se
anuleaza.
@.) Nici pretinsele defecte de ordin istoric de continuitate si unitate
istorica nu isi au relevanta. )itind si analizand cu atentie Pentateuhul
constatam unitatea , continuitatea si integritatea acestora.
# posibil ca in unele locuri vreun copist de mai tarziu sau vreo
interventie a unor traducatori sa fi intercalate anumite e.plicatii sau referiri
tocmai pentru a marca si a identifica mai usor unele locuri au unele
evenimente de catre cititori.+ceste simple disfunctionalitati sau interventii
formale nu au gravitatea nici puterea de a nega paternitatea operelor
mozaice.
CONCLUZII0
Isagogia ortodo.a si in general romano-catolica sustin autoritatea si originea mozaica a
Pentateuhului.
$e poate admite insa ca in decursul veacurilor datorita deselor transcrieri, traduceri sau a
altor factori interni sau e.terni in te.tul original s-au putut introduce unele modificari.
+ceste modificari insa nu au afectat integritatea dogmatica si de fond a Pentateuhului
care a ramas acelasi cu originalul.
(e fapt incepand cu sec 83 si pana azi, impotriva lui Gellhausen si a teoriei sale s-au
ridicat multi dintre protestanti si chiar rationalisti , unii chiar o resping in totalitate, in general insa
aceaste ipoteze ale criticii negative sant abandonate in teologia actuala chiar si cea protestanta.
COSMOGONIA SI GEOGONIA AIALICA
&umea cosmosului sau a universului are un inceput si probabail ea va avea si un sfarsit, lumea nu este din
eternitate ci are un inceput, numai (umnezeu este vesnic fara inceput si fara sfarsit.
&umea a aparut in timp nu in afara timpului, doar (umenzeu este in afara timpului si spatiului, #l este infinit .
Timpul si spatiul sant sant insusiri ale materiei sau dimensiuni ale acesteia ele sant strans legate de materie si
au luat fiinta odata cu lumea.
Inainte de a fi lumea creata nu a fost nici timp nici spatiu fiindca (umnezeu este in afara lor .
(umnezeu cand a creat lumea a creat si timpul si spatiul dar #l nu depinde de ele , #l este mai presus decat
ele.
"mul insa face parte din lume si este incadrat in limitele timpului si a spatiului de aceea este mai greu sa-&
inteleaga pe (umnezeu , creatorul absolut , infinit si vesnic pentru ca ceea ce este finit este incapabil sa inteleaga
infinitul.
+sadar lumea are un inceput, ea nu a inceput haotic , nu este un rezultatal hazardului , al haosului sau a
intamplari ca este opera lui (umnezeu
(umnezeu nu a creat lumea dintr-o materie pree.istenta .Inainte de e.istent lumii, e.ista numai (umnezeu si
nimic in afara de #l.
)reatia nu este o emanatie divina si nu sta in raport cu creatorul asa cum sta cauza si efectul, adica lumea nu
e.ista din necessitate.
(umnezeu a adus lumea in e.istenta nu din necessitate ci din iubire .+sadar lumea este opera iubirii divine
care a voit sa aduc si altceva in e.istenta in afara de sine .
(umnezeu a creat lumea din nimic . (umnezeu a zis si s-a facut , a voit si s-a infaptuit 0 Ps 78,9-: 1
&umea s-au universal in general este e.presia intelepciunii divine asa cum glasuieste psalmistul,, )erurile
spun slava lui (umnezeu si facerea mainilor lui o vesteste taria O0 Ps 46,4 1
Iar in alt loc ,,)at s-au marit lucrurile Tale (oamne, toate cu intelepciune le-ai facut P%mplut-u-sa pamantul
de zidirea Ta.Q0 437, 8= 1.
&umea a fost facuta cu un scop iar scopul cetral al acesteia este omul.
)apitolele din cartile ,enezei care subliniaza actul creatiei nu reprezinta un folclor demodat ci sant relatari cu
privire la aparitia universului si a vietii .
Intamplarile acelor zile sant miraculoase pentru ca ele nu au avut loc conform legilor firii ce guverneaza
lumea.
)rearea lumii s-a efectuat intr-o succesiune temporala . &umea , universal este o randuiala a creatiei
armonioasa, sistematica nu haotica ceea ce denota intelepciune creatorului.
)rearea succesiva, progresiva , nu inseamna evolutie , creationismul nu accepta evolutionismul.
In acest sens $f Ioan ,ura de +ur atrage atentia celor din timpul sau care nu credeau in $criptura, ca pentru
noi piatra cea mai tare sta in a cunoaste cuvintele ,,(umnezeu a facut la inceput cerurile si pamantulQ. )e pote fi
socotit mai ticalos decat a gandi ca toate cele ce au e.istat la inceput s-au facut de la sine si gandind in astfel sa
lipsesti creatia de purtarea de grija a lui (%!N#-#%.
MPamantulM initial 0universul vizibil1, descris ca MadancM intunecat si ca MapeM in care lucra (uhul $fant, a fost
organizat in sase MzileM 0etape1. +ceste etape indica o miscare, o dezvoltare a cosmosului, cum se afirma si in
evolutionism, insa nu o dinamica intamplatoare 0supusa hazardului1 ci o - miscare conforma planului elaborat de
(umnezeu mai inainte de a fi lumea si controlata permanent de #l, fara ca aceasta sa insemne insa o deturnare
MsupranaturalaM a cosmosului care se misca prin fire teocentric.
$fantul Ioan (amaschin, interpretand MpamantulM initial prin problematica MprincipiilorM din filosofia greaca,
precizeaza ca acestea sunt create si nu pree.istente, in timp ce toate fapturile sunt aduse la e.istenta prin diversele
sinteze ale MprincipiilorM Mpe unele, cum sunt cerul, pamantul, aerul, focul si apa, nu le-a facut dintr-o materie
pree.istenta J pe altele, cum sunt vietuitoarele, plantele, semintele, le-a facut din cele create de #l. +cestea s-au
facut, la porunca )reatorului, din pamant, apa, aer si focM cf $fantul Vasile cel

Ziu. I 37cere. 1. ?-B).

(umnezeu a creat lumina, separand-o de intunericul initial 0MnoapteM1, numind-o MziuaM. )ei doi termeni nu au
sensul comun e.perientei noastre. !oise intelege prin lumina-ziua inceputul organizarii cosmosului vizibil,
e.istenta concreta a lumii, plina de armonie si frumusete, iar prin intunericul-noapteMpamantul nevazut si netocmitM.
$epararea lor nu trebuie inteleasa dualist, ca fiind doua principii paralele, ci ca depasirea intunericului neorganizat
prin lumina structurarii. )u toate acestea, faptul ca si intunericul a primit un nume 0MnoapteM1 sugereaza un risc
latent al e.istentei create ea poate oricand sa se dezarticuleze, sa recada in intunericul amorf daca transgreseaza
planul divin 0of. Psalmul, 437, 73.-741. %n fizician ar putea recunoaste in aceasta dualitate microcosmosul
0MnoapteaM1 si macrocos-mosul 0MziuaM1 J de altfel, una dintre dilemele cosmologilor contemporani e si aceea a
modului cum MhaosulM subatomic se manifesta ca o surprinzatoare MordineM la nivel macro 0in termenii $fantului
+tanasie, cum MacosmiaM devine McosmosM1, unii postuland mai mult sau mai putin curajos un Mprincipiu ordonatorM.
M+pele pline de viataM peste care se purta (uhul lui (umnezeu sunt acum activate prin porunca divina. # inceputul
universului vizibil, o uriasa e.plozie de lumina, de energie, asa cum e descris astazi de scenariile cosmologice ale
oamenilor de stiinta 0teoria MBig BangM-ului1. $fantul Vasile cel !are, care descrie in imagini uimitor de actuale
propagarea luminii 0cf. op. cit., II, 51, insista asupra faptului ca $criptura numeste aceasta etapa a cosmogenezei
Mziua unaM 0singura zi1 si nu Mziua intaiM Mziua intai a fost numita MunaM pentru a arata unicitatea veaculuiM#ste
MziuaM propriu-zisa, e.istenta creata in sine. (in ea si in ea s-au dezvoltat celelalte, fapt pentru care toate sunt
lumina.

Ziu II- 37cere. 1. C-D).

(umnezeu a creat MtariaM, prin care a despartit apele si pe care a numit-o McerM. Potrivit cosmologiei grecestiR
majoritatea $fintilor Parinti au interpretat MtariaM ca fiind un mediu stabil, chiar stanca, o bolta pe care sunt fi.ate
stelele, sau unuP din MprincipiiM 0pamant, aer, apa, foc1. Pentru ca (umnezeu a numit aceasta faptura McerM, $fantul
+tanasie si $fantul Vasile o vad ca un al cincilea MprincipiuM, dandu-i o conotatie dinamica nu e un mediu sta- bil,
o bariera fizica, ci o putere prin care se manifesta insasi Mcovarsitoarea putere a lui (umnezeuM Mpricina care face
ca pamantul, care este mai greu decat apa, sa stea suspendat in mijlocul universului - afirma $fantul Vasile -, tot
aceea, negresit, face ca si acea enorma cantitate de apa 0...1 sa ramana imobila in jurul pamantuluiM 0op. cit.,III, = J
cf. I, 6-:1. &a randul sau, $fantul +tanasie vorbeste despre &ogosul )reator, Puterea si intelepciunea Tatalui, care a
Matarnat pamantul nesprijinit pe nimic altceva decat pe voia &uiM 0)uvant impotriva elinilor /3 J cf. $fantul Ioan
(amaschin, op. cit., II, 431. Interpretarile de mai sus ne permit sa intelegem prin MtarieM forta gravitationala, cea
prin care toate se organizeaza si isi regleaza ritmurile potrivit cu ratiunea lor de a fi J de fapt, gravitatia si celelalte
forte modelatoare sunt e.presiile active ale rationalitatii creatiei, prin intermediul carora (umnezeu se implica in
viata si miscarea creatiei $ale. )eea ce insa n-au sesizat e.egetii din vechime e ca MpamantulM zilei a II-a nu mai e
Mpamantul nevazut si netocmitM, ci planeta noastra. In cele din urma, ziua a II-a infatiseaza un moment al geologiei
planetei pamantul era invaluit intr-un balon de gaz care, pe masura ce miscarea s-a regularizat, a cunoscut un
proces de stratificare, astfel incat elementele mai grele s-au condensat in oceanul primordial care acoperea in
intregime suprafata Terrei, elementele mai usoare formand diversele cercuri ale atmosferei. $tiinta contemporana
evidentiaza astfel adevarul netrecator al $cripturii.

Ziu III- 37cere. 1. 4-1?).

Perspectiva biblica se fi.eaza definitiv asupra Terrei. (umnezeu scoate la iveala uscatul pe masura ce se formeaza
oceanele si marile, pentru ca apoi sa creeze viata vegetala J plantele primesc puterea de a se inmulti. Eiecare zi este
premisa pentru cele care urmeaza, !oise nemaiamintind de cele anterioare, dar presupunandu-le. +sa cum nu mai
vorbeste de McerulM nevazut, fara ca aceasta sa insemne ca nu mai e.ista, tot astfel nu aminteste nici de MtarieM, insa
actiunea acesteia este evidenta si acum. !iscarea gravitationala determina incheierea procesului de stratificare a
atmosferei si imbogatirea acesteia cu apele aflate in evaporare - sub actiunea soarelui, inca neprezentat -, dar si
trezirea inimii de foc a planetei 0cf. Iov, 86, =1 convulsiile tectonice producand aparitia uscatului. !ateria an-
organica a planetei, imprimata rational, se reconfigureaza acum prin sinergia vointei lui (umnezeu, Izvorul vietii, si
a puterilor firii create, producand viata vegetala, premisa pentru sustinerea unor organisme mai comple.e, Mcaci
fiecare dintre fapturi isi implineste rolul sau in creatieM 0$fantul Vasile cel !are, op. cit., V, /1. Parintii au grija sa
noteze ca plantele sunt consubstantiale pamantului din care au MrasaritM, dar si ca (umnezeu, prin )uvantul creator,
Ma desteptat pamantul pentru facerea de roduriM 0$fantul Ioan ,ura de +ur, op. cit., VIII, 71. Intuirea acestei
alchimii dumnezeiesti a transfigurarii mineralului in biologic il umple de uimire pe $fantul Ioan ,ura de +ur
M)um- s-a facut din pamant carnea SM, se intreaba el 0op. cit., II, /1, iar $fantului Vasile varietatea plantelor ii
prilejuieste adanci reflectii despre comportamentul uman. In fine, aduse la e.istenta printr-unul si acelasi )uvant
creator, toate plantele iau o singura ratiune a e.istentei 0cf. $fantul Ioan ,ura de +ur, op. cit., VII, 71.

Ziu IV- 37cere. 1. 1@-14).

(umnezeu a poruncit sa fie luminatori pe bolta cereasca, pentru a darui lumina pamantului si pentru randuirea
anotimpurilor. $fantul Ioan (amaschin observa ca (umnezeu Ma pus in acesti luminatori lumina cea dintai creata,
dar nu pentru ca nu avea alta lumina, ci pentru a nu ramane inactiva acea lumina. )aci luminatorul nu este insasi
lumina, ci cel care contine luminaM 0op. cit., II, 51. +firmatia este pentru un fizician cel putin interesanta, prin
legatura pe care $fantul Ioan o face intre marea e.plozie initiala si viata la fel de e.ploziva a astrilor. +ceeasi
conceptie apare cu trei secole inainte, dar la nivel microfizic, in gandirea $fantului Vasile Mfocul, cand este in
corpuri, sta cuibarit acolo fara sa vatame, dar cand este chemat afara le mistuie pe cele pe care mai inainte le pazea
nevatamateM 0op. cit., I, 51. )u toate acestea, ziua a IV-a este piatra de poticnire pentru orice om de stiinta, pentru ca
ea plaseaza stelele si inclusiv pe cea mai apropiata de noi, soarele, dupa dezvaluirea celor doua faze din geologia
Terrei si mai ales dupa crearea vietii. # singura inadvertenta a referatului biblic. Pentru ochiul credintei insa, acesta
e un detaliu marunt. $fantul Ioan ,ura de +ur contempla frumusetea simetrica a pamantului si a cerului Mdupa
cum pamantul s-a impodobit cu cele ce-au iesit din el, tot asa si cerul acesta vazut a fost facut de (umnezeu mai
stralucitor si mai frumos, impodobit fiind cu fel de fel de stele 0cu Mflorile stelelorM, spune $fantul Vasile, op. cit.,
VII, 41 si cu crearea celor doi luminatori mari, soarele si lunaM 0op. cit., VI, 71. +ceasta perspectiva se acopera
perfect cu e.perienta cotidiana in care nu pamantul, ci soarele si intreg cerul se rotesc in jurul acestuia 0cf. Dean
TovalevsUC, Taina originilor, +nastasia, 4::9, p. 4=-491.
Probabil si tinand seama de te.tul din Iov, 76, 5, unde Mstelele diminetiiM preced intaririi pamantului pe Mtemeliile
saleM, $fintii Parinti sunt totusi constienti ca ziua a IV-a nu e situata cronologic, si rezolva aparenta nepotrivire prin
evidentierea scopului pe care !oise, inspirat de acelasi (uh al creatiei, l-a urmarit. )u un popor neavansat
spiritual, orice afirmatie despre e.istenta prealabila a soarelui devenea un motiv suficient de puternic pentru
zeificarea acestuia J aceeasi terapie se cuvenea aplicata si traditiilor politeiste, caci paganii, spune $fantul Ioan ,ura
de +ur, Mminunandu-se de soare si admirandu-l, n-au reusit sa patrunda lucrurile si nu &-au laudat pe )reatorul lui,
ci s-au oprit la aceasta stihie 0element cosmic, n.n.1 si au indumnezeit-oM 0au identificat-o cu (umnezeu1. +cesta
e motivul pentru care $criptura Mne invata ca soarele a fost creat dupa trei zile, dupa ce au rasarit toate semintele din
pamant, dupa ce pamantul si-a primit podoaba, pentru ca nimeni din cei de mai tarziu sa nu poata spune ca fara
lucrarea soarelui n-ar fi ajuns la desavarsire cele de pe pamant. (e aceea iti arata inainte de crearea soarelui
pamantul acoperit cu toate, ca sa nu atribui soarelui desavarsirea roadelor, ci )reatorului universului, )are spusese
dintru inceput M$a rasara pamantul iarba verde PM 0op. cit., VI, / J cf. $fantul Vasile cel !are, op. cit., VI, 81.
In acelasi timp, Parintii intuiesc relatia dintre viata plantelor si functia luminatoare a astrilor. $fantul Vasile constata
ca soarele Mare atata caldura, incat nici nu arde peste masura pamantul, dar nici, din lipsa de caldura, nu-l ingheata si
nu-l lasa fara rodM J chiar fazele lunii Mcontribuie nu putin la starea corpurilor vietatilor si a vegetalelor care rasar
din pamant. )a altfel e starea corpurilor cand se micsoreaza luna, si altfel cand cresteM 0op. cit., VI, 43 J cf. $fantul
Ioan ,ura de +ur, op. cit., VI, /1. +ceste precizari deschid, de altfel, posibilitatea unei interpretari convenabile
omului zilelor noastre, pentru ca, data fiind perspectiva functionala a relatarii biblice, era firesc sa nu se aminteasca
de astri decat in momentul in care isi puteau implini sensul de MluminatoriM, adica odata cu plantele, care traiesc si
se dezvolta prin fotosin-teza 0nu intamplator, termenul utilizat e MluminatoriM, nu MastriM1. In )artea Iov 076, 51 se
vorbeste despre o simfonie a ingerilor lui (umnezeu si a Mstelelor diminetiiM, care ar putea sa fie inteleasa foarte
bine ca dezvaluire a rostului astrilor o data cu aparitia vietii pe care au fost chemati sa o slujeasca J conte.tul ne
permite imaginarea nedumeririi ingerilor in fata unei imensitati cosmice lipsite de viata, dar si entuziasmul lor
do.ologic la facerea vietii.
Pentru un scrupul cronologic, locul MzileiM a IV-a e intre primele doua MzileM.

Ziu V- 37cere. 1. 2E-2?).

(umnezeu a poruncit, iar apele si vazduhul s-au populat cu vietuitoare care au primit binecuvantarea de a se
inmulti. &ucrarea dumnezeiasca are doua directii prima, activarea stihiilor spre zamislirea viului, iar a doua,
puterea data vietii de a se dezvolta. In ambele cazuri e vorba de afirmarea implicita a sinergiei lui (umnezeu si a
firii create Mapa a fost silita sa slujeasca poruncii )reatorului. Nespusa si marea putere a lui (umnezeu - noteaza
$fantul Vasile - a aratat vii, lucratoare si miscatoare tot felul de vietuitoare ale apelor J si e cu neputinta sa numeri
speciile lor. "data cu porunca, apele au primit si capacitatea de a nasteM 0op. cit., VII, 4 J cf. $fantul Ioan ,ura de
+ur, op. cit., VII, 71. Impulsionarea apei spre viata 0sau originea vietii in apa1 e astazi o teza centrala a biologiei J
surprinzatoare este si asemanarea dintre Msupa organicaM a oceanelor, de care vorbesc oamenii de stiinta, si e.presia
$fantului Vasile Mdin apa baltilor si a mlastinilor ies, ca dintr-o apa fiarta, broastele, musculitele si tantariiM,
repetand mereu ceea ce (umnezeu a facut de la inceput. !ai mult, dupa ce vorbeste de o MinrudireM, de o
conformitate intre ape si vietatile acvatice, in sensul unei adaptari programate a acestora din urma la mediul fluid al
apelor, sfantul arata ca (umnezeu Ma dat ca si pasarile sa se nasca din apeM, de unde o Moarecare inrudire intre
zburatoare si inotatoare 0op. cit., VIII, 81.
(incolo de simetria fata de ziua a III-a, alaturarea vietatilor acvatice si a celor aeriene indica o unitate fundamentala
a vietii. # o inrudire rationala a speciilor, data in porunca unica prin care au fost chemate la e.istenta. In acelasi
timp, dincolo de concesia facuta de Parintele (umitru $taniloae evolutionismului darFinist 0Mo anumita evolutie a
animalelor se poate e.plica prin implicarea potentiala a unor specii noi in cele vechiM J in P.$.B., vol. 63, n. 79:, p.
8:/1, trebuie sa remarcam ca toate speciile sunt de fapt variatii la o tema data, verigi logice in arborele vietii si nu
neaparat verigi ontologice, astazi foarte multi biologi renuntand la transformismul darFinian si vorbind de o
evolutie in interiorul speciilor sau de faptul ca detaliile anatomice asemanatoare nu presupun si o inrudire
filogenetica 0cf. *ichard &eaUeC, "riginea omului, Bumanitas, p. 871.
Noua biologie ne permite sa intelegem, mai bine afirmatia $fantului !a.im !arturisitorul ca desi ratiunile
fapturilor, informatiile divine pe care se structureaza acestea, sunt imuabile, fiintele cunosc o miscare comple.a,
sistolica si diastolica, pana se identifica deplin cu ratiunile lor 0cf. +mbigua, 55 si 4641.
$criptura si biologia converg in descrierea dinamicii vietii, a dezvoltarii ei treptate, care e data in chiar Mparticiparea
activaM a creatieiJ 0ci $fantul Vasile cel !are, op. cit., VII, 41 Macum este parga fiecarui fel de vietuitoare din apa,
care, ca si semintele din natura, primesc porunca de a se arataM 0ibidem, 81.

Ziu VI- 37cere. 1. 2@-2. 1).

M(umnezeu, )are i-a dat porunca, i-a daruit pamantului si puterea de a scoate din el vietuitoareM, spune $fantul
Vasile 0op. cit., VIII, 41, fiinte cu Msuflet viuM, si in cele din urma omul J la sfarsitul operei $ale creatoare,
(umnezeu a evaluat ansamblul creatiei, vazand ca Mtoate erau foarte buneRfrumoaseM. Eacerea vietatilor terestre e o
noua dezvaluire a rationalitatii lumii, si nu doar prin faptul ca toate au rost 0cf. $fantul Ioan ,ura de +ur, op. cit.,
VII, =1, ci intrucat toate trimit spre omJ vorbind de aducerea la e.istenta a animalelor salbatice si a celor domestice
sau, mai precis, numindu-le astfel pe cele din urma, $criptura sugereaza ca, prin ratiunea lor de a fi, aveau sa-i
slujeasca mai aproape omului. (aca omul le-a imblanzit mai usor e pentru ca acesta era sensul lor.
+cest rost, aceasta rationalitate a vietuitoarelor terestre presupune o solidaritate ontologica a lor cu pamantul. #le au
un MsufletM 0potrivit poruncii divine M$a scoata pamantul suflet viu PM1, insa unul diferit de cel uman, a carui
caracteristica definitorie este mintea care se e.prima in limbaj logic. $ufletul vietuitoarelor neumane are o Mlegatura
cu sangele, sangele cu carnea, carnea cu pamantulM sau, cum remarca $fantul Vasile, Mpamantul e sufletul
animalelorM 0op. cit., VIII, 4 si IV, 71.
)reat el insusi ca Msuflet viuM 0cf. Eacerea, 8, 51, omul e la randul sau solidar cu pamantul, cu faptura intreaga, cum
ii reaminteste )reatorul dupa cadere, adica dupa esecul de a realiza o e.istenta intr-adevar duhovniceasca 0cf.
Eacerea, 7, 4:1. +ducerea lui la e.istenta prilejuieste manifestarea tainica a $fintei Treimi, insa aceasta nu inseamna
ca celelalte fapturi au fost create altfel. Toate au fost create de Tatal prin Eiul in (uhul $fant, insa faptul s-a aratat o
data cu omul, ca semn al constiintei personale a acestuia, preocupata de taina originii. $fantul Vasile cel !are
e.prima foarte direct aceste aspecte Matata vreme cat nu se aratase omul, omul care avea sa fie instruit, predica
teologiei era ascunsa in adanc, dar acum, la facerea omului, credinta se descopera si dogma adevarului se arata clarM
0op. cit., IV, 9 J cf. I, 91. Precizarea $fantului Vasile a fost - independent - reluata de Pierre Teilhard de )hardin
Mpentru a anima #volutia in cursul stadiilor ei inferioare, polul constient al lumii 0Mpunctul "megaM, identificat in
cele din urma cu (umnezeu, n.n.1 nu putea actiona, si e firesc asa, decat invaluindu-se in Biologie, adica in forma
impersonala. insa fata de faptura ganditoare care am devenit prin umanizare ii este acum posibil sa iradieze ca de la
)entru la centri, in mod personalM 0op. cit., p. 8:7-8:/1.
$fintii Parinti evidentiaza superioritatea omului prin descrierea planului creator divin, care culmineaza in om, si a
verticalitatii biologice si spirituale a acestuia. +stfel, pentru $fantul Ioan ,ura de +ur, lumea este un Mpalat
imparatescM in care a fost asezat omul spre a stapani 0cf. op. cit., VII, 9 si VIII, 81, stapanire data in MchipulM
dumnezeiesc prin care omul a fost cinstit 0cf. Ibidem, VIII, 7 si IV, 8-71. &a randul sau, $fantul Vasile arata ca in
vreme ce patrupedele privesc spre pamant, omul are ochii atintiti spre cer 0cf. op. cit., IV, 81. Parte a intregului si
sinteza in mic a lumii 0microcosmos1, de aceeasi fire cu toate cele create, omul e insa chemat sa le unifice pe toate
in urcusul sau spre (umnezeu el Mare, in chip natural, prin insusirea partilor sale de a fi in relatie cu toate
e.tremitatile, puterea de unire, prin mijlocirile intre toate e.tremitatile. Prin aceasta putere completandu-se modul
crearii 0...1 celor impartite 0referite la diversitatea creatiei1, omul avea sa faca aratata prin sine marea taina a tintei
dumnezeiesti unirea armonioasa a e.tremitatilor din fapturi intre ele, unire ce inainteaza in sus si pe rand de la cele
imediate la cele mai indepartate, si de la cele mai de jos la cele mai inalte, sfarsindu-se in (umnezeuM 0$fantul
!a.im !arturisitorul, +mbigua, 439 J cf. 439a1. )u el culmineaza opera creatoare si in ei se reunesc McerulM si
MpamantulM 0cf. $fantul Ioan (amaschin, op. cit., II, 441, in structura sa comple.a, suflet si trup, caci, spune $fantul
!a.im, e o simetrie si o convergenta perfecta intre om si cosmos Mcosmosul intreg, constand din cele vazute si
nevazute, este om, iar omul, constand din suflet si trup, este cosmosM 0!Cstagogia, VII, trad. de prot. stavr. dr.
(umitru $taniloae, in M*evista teologicaM, nr. 9-6, $ibiu 4:7/, p. 779 J cf. +mbigua, 471. " data cu omul si in el,
toate s-au aratat a fi MbuneRfrumoase foarteM.
(ubla abordare a omului, ca parte si sinteza a lumii, pe de o parte, si ca superior prin constiinta lumii, pe
de alta, propune antropologia ortodo.a ca foarte actuala, in conditiile in care antropologia stiintifica
contemporana oscileaza intre cele doua teme 0cf. *ichard &eaUeC, op. cit., p. 458-4571.
"rtodo.ia in ce priveste versiunea din Eacerea, 8, /-:, in care omul precede ca arhetip toate vietuitoarele, trebuie
afirmat ca, departe de a insemna o contradictie fata de versiunea din primul capitol, e vorba de o noua perspectiva
asupra a ceea ce deja s-a aratat ca toate cele vii si creatia intreaga au fost aduse la e.istenta pentru om si ca toate se
intalnesc si se implinesc in el. (in perspectiva biblica, antropologia este cosmologica si cosmologia in mod necesar
antropologica. In Bristos, aceasta indestructibila relatie dintre om si lume este reafirmata si intensificata. Eaptul e
de mare actualitate in conditiile in care fizicienii vorbesc de o dinamica antropica a universului.

Ziu VII- 37cere. 2. 2-?)

$criptura noteaza ca dupa ce (umnezeu a savarsit opera creatoare, MIn ziua a saptea $-a odihnit de toate lucrurile
$ale pe care le-a facut si le-a randuitM. Traditia Bisericii marturiseste ca aceasta zi, al carei sfarsit Eacerea nu-l
aminteste, tine de la asezarea primilor oameni in paradis si pana la a doua venire a !antuitorului. M"dihnaM
0termenul ebraic sabat insemnand Ma sta pe cevaM sau Ma ramane undevaM1 lui (umnezeu nu e, de aceea, incetarea
lucrarii divine, ci un, alt mod al prezentei active a lui (umnezeu in univers 0cf. Ioan, =, 451. (umnezeu nici nu $-a
retras din creatie, in sens dualist ori deist, in care transcendenta divina e interpretata ca absenta din cosmos, nici nu
$-a confundat cu ea, in sens panteist, ci $e manifesta prin energiile $ale necreate ca Pantocrator sau Proniator al ei.
Pe marginea te.tului biblic, $fantul +tanasie noteaza ca Mintelepciunea lui (umnezeu 0&ogosul )reator si
Proniator, n.n.1, purtand universul ca pe o lira si impreunandu-le pe cele din aer cu cele de pe pamant si pe cele din
cer cu cele din aer, si unind intregurile cu partile si conducandu-le pe toate cu porunca si cu voia $a, alcatuieste o
singura lume si o unica randuiala frumoasa si armonioasa a eiM 0)uvant impotriva elinilor, V&II1.
In spiritul problematicii biblice, $fintii Parinti arata ca sabatizarea sau odihna lui (umnezeu in creatie nu are alt
sens decat acela de a pregati odihna creatiei in (umnezeu.
In centrul zilei a VII-a se manifesta deja taina zilei a VIII-a, inaugurata prin aratarea &ogosului )reator in trup, dar
care se va manifesta plenar la a doua si slavita &ui aratare. In &iturghie, Biserica lui Bristos traieste anticipativ taina
zilei a VIII-a, fapt evident in chiar binecuvantarea initiala, dar se roaga Tatalui ca imparatia sa vina cu putere 0Mvie
imparatia Ta PM1. Eara a fi amintita in te.tul Eacerii, problematica MzileiM a VIII-a se afla in perfecta continuitate cu
referatul biblic si descrie ultima etapa a universului in imagini la fel de simbolice.
ANTROPOGENEZA AIALICA
#lementele de baza ale antropogenezei biblice sau crestine ni le ofera prin e.celenta prima carte a Bbliei ,
adica ,eneza.+ici gasim e.puse in mod concentrate pe langa cosmogonia si geogonia biblica , principalele
elemente ale antropogenezei.
ANTROPOGENEZA > S&re pri$!r)il !$uli
CADEREA IN PACAT SI URMARILE ACESTEIA
Prin urmare aici gasim raspunsul cu privire la originea omului in ansamblul creatiei.
*eferatul biblic al genezei ne prezinta creerea omului ca fiinta distincta si speciala fata de celelalte fapturi
sau forme ale e.istentei, create inainte.
Prima distinctie a omului fata de celelalte forme ale e.istentei consta in faptul ca numai crearea omului este
prezentata ca un rod al hotararii speciale din partea lui (umnezeusau sau cu alte cuvinte a unei deliberari treimice.
,, Si a zis !umnezeu% Sa facem om dupa c7ipul si asemanarea noastra0 Ec 8,89 1
+cest sfat dumnezeiesc inseamna un act liber si gandit .(umnezeu creaza prin cugetare ,iar cugeatarea
devine lucrare zice $f Ioan (amaschinul.
Totodata consfatuirea treimica evidentiaza distinsa consideratie , pe care (umnezeu o acorda omului .
)reatia speciala a omului consta in faptul ca el a fost facut printr-un act special de marire a lui (umnezeu
asa cu se e.prima si cartea lui I"V ,, mainile tale m-au facut si m-au zidit;..ov <=,0; 5s <<0,>/
Pe toate le-a facut (umnezeu cu cuvantul pentru ca pe toate le-a socotit (umnezeu secundare zice Teofil al
+ntiohiei , numai facerea omului, opera vesnica o socoteste vrednica de mainile $ale.
(e asemenea $f Isac $irul spune ca omul n-a fost creat printr-o porunca dumnezeiasca adresata pamantului
ca in cazul celorlalte vietuitoare , ci insusi (umnezeu l-a facut din tarana cu mainile sale adica prin cuvantul si
duhul $au .+ceasta inseamna ca (umnezeu il consider ape om cea mai apropiata fiinta de #l.
(in acestea rezulta suprematia omului si prin origine si prin natura.
(in punct de vedere sfiintial toate celelalte creature se afla sub limita omului , intre om si restul creatiei
e.ista o demarcatie clara.
(in mana )reatorului toate au iesit bune, se e.prima referatul facerii , dar calificativul foarte bune se refera
numai dup ace creatia a fost inzestrata cu cea mai nobila fiinta care a iesit din mana lui (umnezeu , adica omul.
(e aceea psalmistul impresionat de maretia si pozitia deosbita pe care o ocupa omul in randul creatiei se
intreaba si e.clama in acelasi timp
,, #e este omul ca-Ti amintesti de el ?Sau fiul omului ca-l cercetezi pe el.Micsoratu-l-ai pe dansul cu putin
fata de ingeri , cu marire si cu cinste l-ai incununat pe el.5usu-l-ai pe dansul peste lucrul mainilor Tale , toate le-ai
supus sub picioarele lui0Ps 6, /-91 .
Psalmul 6 este psalm anthropologic prin e.celenta.
,, Te voi lauda, ca sant faptura asa de minunata .Minunate sant lucrurile Tale si sufletul meu le cunoaste
foarte0 Ps 476,4/1.
"mul a fost creat la urma ca o incununare a creatiei si anume
- In primul rand pentru ca in fiinta sa se concentreaza atat elementele lumii material cat si cele
ale lumii spiritual, de aceea omul mi este numit si microcosmos.
- In al doilea rand pentru ca omul , fiinta cea mai aleasa sau regale creatiei putea fi instalata ca
stapan sau domn numai dup ace toate celelalte erau pregatite.
- !aretia si suprematia omului in cadrul creatiei consta in faptul ca acesta a fost creat dupa
chipul si asemanarea lui (umnezeu.
- "mul mai este numit si microtheos, adica un dumnezeu in miniature.
Prin suflarea $a (umnezeu a imprimat in om viata dupa chipul vietii $ale .
)hipul nu se poate obtine in confomitate cu originalul decat in stransa legatura cu el.
)hipul lui (umnezeu in om consta in partea spiritual , in sufletul sau , cu toate ca nu poate fi e.clus nici
trupul deoarece fiinta umana a fost facuta in totalitatea sa dupa chipul lui (umnezeu.
)BIP%& este un dat a lui (umnezeu.INT#&I,#NT+ , $#NTI!#NT $I V"INT+
Toate acestea trei sant ingemante sub aureola )%N"$TINT#I
+$#!+N+*#+ este un deziderat , adica ceea ce trebuie indeplinit de fiecare prin efort propriu si in
colaborare cu voia lui (umnezeu.
"mul se bucura de un statut privilegiat si prin responsabilitatea si menirea lui .
+sadar omul este o fiinta de o valoare inestimabila .(in punct de vedere biologic caracteristicile lui sant
irepetabile.Nici la gemni ele nu corespund .
(aca din punct de vedere somatic fiecare om este unicat si din punct de vedere psihic fiecare om isi are
unicitatea lui inconfundabila .
%n lucru foarte important pe care il reliefeaza referatul biblic este cel cu referire la originea divina sau
crearea omulu de catre (umnezeu , prin urmare tot neamul omenesc are acelasi parinte si noi toti purtam amprenta
fraternitatii.
Prin urmare unitatea de origine si fraternitatea umana este pe deplin garantata de referatul biblic.
(ocumentele scrise si traditia tuturor popoarelor au pastrat si au transmis constiinta unicitatii si
fraternitatii umane.
)ercetarile antropologice , etnologice si filologice evidentiaza unitatea de origine a neamului omenesc.
Eilologia comparata reliefeaza e.istent unei limbi mame originale sau commune.
(eosebirile dintre oameni , prin urmare sant accidentale , datoriat climei si conditiilor de viata in care au
trait separat de milenii.
Intre rasele umane nu e.ista diferente anatomice.
%nitatea esentiala a genului uman o confirma incrucisarea productive a tuturor oamneilor.
(e aemenea mentalitatea umana este identica in structura ei fundamental.
)u toate ca ipoteza evolutiei a fost ridicata la rang de inalta stiinta , facandu-se voga o buna perioada de
timp, ia incepe sa-si arate inconsistenta , sa-si dovedeasca fragilitatea si puerilitatea fiind tot mai contestata de
lumea savantilor.
(upa marile mistificari si scandaluri ale antropologiei evolutioniste legate de pretinsa descoperire a omului
de NebrasUa, a lui Pitecantropus erectus de DaFa, a omului de Beidelberg, si a omului de Neaderthal aceasta ipoteza
incearca sa-si adune puterile sis a-si reface imaginea..
+ntropologia este nevoita sa recunoasca ca are multe problem nerzolvate.
#volutionismul prezinta multe inadvertente.
#ste imposibila transformarea unei specii.
"mul nu este descendentul unor stramosi animalici ci a fost creau in mod unic dupa chipul lui (umnezeu
+sadar pastram chipul lui (umnezeu in noi si avem datoria sa-l pastram cu sfintenie
$antem purtatori de chip dumnzeiesc si trebuie sa devenim prin straduinta si effort dupa asemanarea lui
(umnezeu.
COMAATERA EVOLUTIONISMULUI
(r.Beinrich .!.!orris ' )reationismul stiintific, $!*, "radea 4::8
- Bazele biblice ale stiintei modern, $!*, Ilinois 4::7
Ieromonah $erafim *ose ' )arte facerii, )reerea lumii, )reerea omului
Ion Vladuca si Eilimon ,herasim ' "rtodo.ia si eroarea evolutionista
+lfred Basler ' +ceasta stranie materie
Naomi 0 Pseud1 ' (e ce stramosul nostrum nu este maimuta.
"ana Iftimie ' Introducere in antievolutionismul stiintific
Doe Ghite si Nicols )omminellis ' (emisia lui (arFin
Pr Borca Vasile ' +ntropogenezaW., ". !!, nr 9 R 8334
Ioan *duca ' !ic dictionarC
E*EGEZA LA CARTEA GENEZEI
PARTEA I.
$e incheie cu Turnul Babel unde (-zeu , amesteca limbile.
PARTEA II.
Incepe cu chemarea lui +vraam tata a mai multor popoare
E*EGEZA LA CARTEA E*ODULUI
@E )e cpi&!le
CAP.1
+suprirea fiilor lui Israel
.
.
.
.
.