Curs 7

Fazele mersului
2. Dublul sprijin
este definit asa, perioada care ocupa 1/6 din durata unui semipas.
In timpul acestei faze, membrul inferior pozitionat anterior isi aseaza piciorul pe sol, gamba
face un unghi de 10 grade cu verticala pentru ca apoi sa se verticalizeze, genunchiul se
flecteaza usor pentru ca apoi sa se extinda, iar soldul isi reduce treptat flexia. In acelasi timp
membrul inferior situat posterior trece de la 1 grade de flexie dorsala pana la !0 grade
pentru a a"unge in final la o flexie plantara de #0 grade. $enunchiul se flecteaza pana la 0
grade motiv pentru care piciorul se ridica de la sol.
3. Sprijinul unilateral
membrul inferior paraseste solul si devine pendulant, trece pe langa membrul de spri"in aflat
la verticala realizand in acest fel %momentul verticalei%.
&rticulatia gleznei se gaseste in acel moment in dreptul proiectiei centrului de greutate
extensia piciorului pe gamba se realizeaza intr'o prima faza pe principiul unei parghii de
gradul ( )*+, - , - reprezinta degetele piciorului )punctul de spri"in./ + - reprezinta
articulatia gleznei )rezistenta./ * - reprezinta insertia tendonului &hilian pe calcaneu )forta
activa..
in urmatoarea faza corpul fiind ridicat pe varful piciorului, proiectia centrului de greutate se
deplaseaza inaintea punctului de spri"in si miscarea se produce de data aceasta pe principiul
unei parghii de gradul 1 )+,* - , - spri"in - reprezentat de capetele celor metatarsiene/ +
- reprezentat de varful degetelor piciorului/ * - reprezentat de insertia tendonului &hilian pe
calcaneu.
concomitent cu toate aceste miscari ale membrului inferior de spri"in, exista sau apar si o
serie de actiuni )miscari. inportante la nivelul celuilalt membru )membrului pendulant.
astfel0 imediat sa devina pendulant )la sfarsitul perioadei de dublu spri"in., el prezinta o
miscare de extensie a soldului si de flexie a genunchiului. &mbele miscari sunt initiate de
ischiogambieri )biceps femural, semimebranos, semitendinos..
In momentul in care halucele pierde contactul cu solul, flexia genunchiului care are in acel
moment aproximativ 60 grade este franata de contractia cvadricepsului femural. In acest
moment, membrul inferior fiind mai scurt decat cel controlateral )cel care sta pe sol., el
poate deveni pendulant, nemai atingand solul, trece de momentul verticalei dupa care se
deplaseaza penduland anterior in cea mai mare masura datorita inertiei.
1a un anumit moment )care tine de lungimea pasului fiecarui individ., calcaiul intra in
contact cu solul. In acest moment intram in faza de dublu spri"in. 2reptat, in timp ce ambele
picioare ruleaza pe sol )calcai'talpa'varf. greutatea corpului se transmite de la piciorul
posterior )cel de spri"in. la cel anterior astfel incat piciorul anterior )care era pendulant.
devine de spri"in, iar piciorul posteior )care era de spri"in. devine pendulant.
&stfel, membrul anterior se pregateste pentru bloca"ul articular necesar fazei de spri"in
unilateral iar membrul posterior se pregateste pentru a deveni membru pendulant.
3ersul reprezinta cel mai sigur mod de locomotie, dar desi pare simplu la prima vedere, el
este alcatuit dintr'o serie de miscari complexe legate catenar. 4l nu este alcatuit numai din
miscarile coomplexe ale membrelor inferioare, ci este insotit si de miscarile concomitente
ale membrelor superioare. &ceste miscari a"uta la echilibrarea mersului si la eficientizarea
contractiilor musculare.
5merii si membrele superioare sunt proiectate cand inainte, cand inapoi prin torsiuni ale
coloanei vertebrale. &ceste torsiuni nu se fac la intamplare, ele sunt strict legate de miscarile
membrelor inferioare si se fac cu acelasi ritm. &ceste miscari se fac in sens opus miscarilor
membrelor inferioare. 4le nu sunt intamplatoare si daca nu s'ar efectua corpul nu s'ar putea
echilibra in timpul mersului iar contractiile musculare ale antagonistilor ar fi mult mai puternice si
mai numeroase.
+otatia se efectueaza mai ales la nivelul coloanei lombare si este cu atat mai mare cu cat
lungimea pasului este mai mare. 3iscarile de proiectie inainte a bratelor )flexie la nivelul umarului.
contribuie prin inertia pe care o imprima la deplasarea inainte a centrului de greutate. 6rin inertia
produsa in acest fel, aceasta a"uta la realizarea deplasarii inainte a soldului care apoi va fi oprita prin
contractia marelui pectoral, marelui dintat si marelui oblic.
3iscarile combinate ale membrelor superioare si ale trunchiului a"uta la balansarea corpului,
la mentinerea centrului de greutate intr'o pozitie convenabila, la contractii musculare eficiente si la
un consum mai mic de energie.