Pe aceasta palma de Tara Moldovei, precum cele patru vinturi
dezlantuite, se rostogoleau in lung si lat calarimi crispate la chip, stropsind linistea din suflete, luind in copite icoana frumosului... Si omul stergandu-si obrazul scuipat, cioplea indaratnic ascunse lacase - in padurile si stincele pripoase de pe Raut si Nistru inca din veacul al X-lea se adaposteau, fugind de urgia hoardelor pagine , monahi si sihastri cete de tarani. !stfel aparut-au o sama de schituri rupestre, precum cel de la "utuceni,sau cel de la #orodiste, sau cel de la Saharna... ntrari tainuite, ferestre mici scobite, chilii strimte, naosuri fara frumuseti de prisos... nsa, si in aceasta sgircenie a pietrei mina mesterului a simtit potrivirea umbrei si luminii, muchiei si ovalului, asprimii si blindetei.storia arhitecturii religioase din Moldova intruneste mai mult de sase secole $X%-XX&. !sadar, daca s-ar face o analogie cu starea lucrurilor inregistrata in "ulgaria, Serbia si in special cu Tara Romanesca, state care au parcurs in istorie o cale asemanatoare, s-ar constata ca arhitectura Moldovei a cunoscut mai multe procesede inviorare. n ce priveste arhitectura ecleziastica din Moldova sec. X%-X%, ea defineste o periodaa independenta a arhitecturii si constructiilor de cult, fapt ce demonstreaza ca sec. X% a unit particularitatile arhitecturii medievale din principatul Moldovei cu tipuri si stiluri noi, elaborate in sec. XX si care prezinta o perioada specila in arhitectura. 'a si in alte state europene, manastirile din Moldova medievala au fost consolidate printr-o incinta solida din piatra. "isericile Moldovei din sec.X%-X% prezinta monumente originale si apartin scolii Moldovenesti de arhitectura. !rhitectura din Moldova poate fi comparata cu cea a tarilor balcanice, arhitectura carora a avut o influienta puternica asupra arhitecturii altor tari, demonstind caracterele asemanatoare si principiile apropiate formarii lor. 'aracteristica principala a arhitecturii Moldovei din sec. X%-X% consta in cone(iunile ei cu traditiile artei decorative moldovenesti, cunoscute inca din sec.X. Manastirile din Moldova se caracterizeaza, de regula, printr-o asezare arhitecturala planimetrica inchisa, de tip concentric. 'onceptia dispunerii ierarhice a edificiilor in comple( a fost frecventa nu numai referat.clopotel.ro in moldova, ci si in "ulgaria, Rusia, precum si in toate tarile europene din epoca medievala. )nul din cele mai vechi asezeminte monastice din Tara Moldovei este Manastirea !dormirii Maicii *omnului de la 'apriana. )rzita pe vremea lui !le(andru cel "un, manastirea a fost innoita pe la +,-. de catre Stefan cel Mare. /a zidirea ei au pus mina si mesterii lui Petru Rares. Prin +0,+ manastirea a fost savirsita de Stefan Rares si !le(andru /apusneanu, carele printr-un hrisov din ++ aprilie +001 au daruit manastirii +2 sate. 3 asezare monastica veche este si Manastirea 'urci. Se crede ca a fost intemeata de Stefan cel Mare, dar fiind pustiita in nenumarate dati, a renascut abea in veacul al X%-lea. n podoabele bisericilor si caselor de piatra manastiresti ca si in zidirea tuturor bisericilor, inaltate pe intinsul Moldovei, predomina motivele de izvod baroc si motivele de neoclasic. !ceasta impletire de motive din vremuri si izvoade diferite dainuie in asezarea de hram al manastirilor #inca, #ir4auca, 5irbovet, *obru4a, 6apca...*oar biserica manastirii Rudi, este deosebita, fiind inaltata dupa vechile izvoade din Tara Moldovei. nscrisa de minune in palma unei vai adinci si albind pe urzeala verde neprihanita a padurii, acest lacas este un model de rara potrivire de masuri si linii cu povirnisul si natura in care i s-a dat locul. n Muntenia si Moldova au fost zidite multe cetati si ansambluri arhitecturale manastiresti. !porul mesterilor autohtoni in crearea formelor de artanationala se e(prima prin introducerea traditiilor si a inovatiilor originale in arhitectura si arta. 'omparind arhitectura din Moldova cu cea din tarile balcanice si din "izant pot fi relevate particularitatile si principiile lor de formare. n timp ce arhitectura bizantina se folosea indeosebi planul centric, in cea a Moldovei se prefera planul longitudional, acceptinduse conceptia miscarii in spatiu. Trei abside ale altarului respectau trei puncte cardinale $nord, sud, est&. Spatiul longitudional al corabiei bisericii moldovenesti se transforma treptat intr-un spatiu centric al altarului. n +--,, conform tratatului de pace de la 'uciuc-'ainargi, Rusia devine protectoarea Moldovei. 7ondarea ma4oritatii bisericilor si manastirilordin a doua 4umatate a sec. X% se datoreste si unei stabilizari relative a situtiei interne. /a +-8. dominatia e(clusiva a mperiului 3toman asupra Moldovei incepe sa fie din ce in ce mai sabotata de controlul insistent al Rusiei. Totusi, devastarile permanente si incendiile au fost oprite, atestindu-se realizari remarcabile si o ascensiune a arhitecturii monumentale si a celei referat.clopotel.ro civile, fapt ce a servit ca premisa pentru fundarea si zidirea bisericilor si manastirilor din lemn si piatra, mai cu seama in ultma treime a sec. X%. n epoca la care ne referim, manastirile se bucurau de o mare autoritate si de o mare sustinere din partea populatiei. Ma4oritatea comple(elor monastice$9#arbovat:, 9#ar4auca:, 9'urchi:, 9Tabara:, 9Saharna:, 9'alaraseuca:, 9Rudi:, 9*obru4a:, 9Suruceni:, 9'ondrita: etc.& fusesera zidite anume in aceasta perioada. n "asarabia, ca si in "ulgaria si Serbia, mmanastirile continuau sa reprezinte centre de cultura, instruire, studiere a religiei si pastrare a limbii materne. 7iind plasate pe locuri pitoresti, pe coline inalte, in inima codrilor, pe malurile umbroase ale riurilor sau riuletelor, linga izvoarele cristaline sau in locurile greu accesibile dusmanilor, manastirile serveau si drept adapost in cazul navalirilor straine. *e obicei, manastirile erau impre4muite cu garduri nu prea inalte din piatra. 'onstructia lor incepea prin construirea chiliilor, in a caror apropiere se inalta biserica, mai tirziu ane(indu-i-se constructiile au(iliare. n sec. X% manastirile din basarabia isi pierd calitatea de fortificatii si ansambluri memoriale, pastrindu-si doar menirea lor religioasa si culturala. n sec. XX arhitectura ecleziasticapastreaza elementele arhitecturii traditionale moldovenesti, bisericile noi inscriindu-se in sirul monumentelor construite in stil clasicist, care, totusi, 9parasea sccena: europeana. /a sfirsitul sec. XX-inc.sec. XX arhitectura manastirlilor este dominata de electism, revine la stilurile istorice sau la arhitectura national-romantica cu elemente decorative. !stfel, dupa o durata de persistenta a arhitecturii traditionale autohtone, arhitectura manastirilor din "asarabia trece la implementarea de noi stiluri si tipuri, inscriindu-se in conte(tul arhitecturii europene, dar cu o anumita intirziere.
referat.clopotel.ro Stilul arhitecturilor din Basarabia Pentru Romani, "izantul pezinta antichitatea, legatura cu marea traditie clasica greco-romana si solidaritaea, ca geneza arhitecturala, cu civilizatiile occidentala. n aceasta ordine de idei, studiul artei si al arhitecturii bizantine are o importanta deosebita. !rta bizantina a influientat arhitectura ecleziastica din multe state, in special cea din tarile balcanice, din Moldova, !rmenia, 5eorgia, Rusia, )craina, etc. n sfirsitul monumentelor arhitecturale bi;antine pot fi incluse biserici si manastiri din "asarabia $9"iserica !dormirii: din 'auseni, 9"iserica !dormirii, din comple(ul monastic de la 'apriana: etc.&. n principatul Moldovei, arta bizantina a patruns prin filiera 5reaca, prin calugarii de pe muntele sfint !thos, cu care se stabilisera legaturi inca de pe timpul domniei lui Stefan cel Mare. nca din sec.X, dupa fundarea manastirii 9/avra: $1<=&, muntele !thos devine centrul crestinismului ortodo( si al artei religioase bizantine. n pictura, stilul bizantin fusese pre;entat prin diverse mozaicuri, fresce, icoane, miniaturi-figuri ascetice de tinuta rigida, culori vii si fond aurit, prin lipsa perspectivei si a volumului imaginar. >lementele specifice a stilului bizantin intilnim in picturile 9"isericii !dormirii: din 'auseni. n perioada dominatiei cruciate $+2.,-+2<+& mesterii referat.clopotel.ro bizantini au desfasurat o ampla activitate in tarile balcanice. Traditiile arhitecturii bizantine au a4uns sa influienteze constructiile de cult din stinga si din dreapta Prutului. )n merit deosebit in propagarea culturii ecleziastice bizantine i-a revenit calugarului 5rigore Timblac $+=<,- +,+8& care, in timpul domniei lui !le(andru cel "un, a e(ercitat functia de sol al Moldovei la 'onstantinopol $+,.+&. 5rigore Timblac a reinoit relatiile dintre biserica moldoveneasca si patriarhia 'onstantinopolului. Sau pastrat si azi monumente ecleziasticecare poarta amprenta culturii si artei bizantine sau a altor culturi. !sadar, monumentele arhitecturale din Moldova intrunesc caractere si principii asemanatoare cu cele bizantin, imbina motivele arhitecturii bizantine cu trei abside, e(puse in plan de tip cruciform central, cu elemnte gotice in decorul fundatiei? nise-firide, cu motive de arc vertical. %izavi de alte zone din >uropa centrala sau occidentala, Moldova medievala constituia o arena de permanente actiuni militare. *in aceste considerente, comple(ele monastice din Moldova medievala $9Moldovita:, 9Sucevita:, 9Putna:, 9'apriana:, etc.& indeplinesc si funtia defensiva, pastrindu-si si alte functii. n arhitectura lor se observa elemente constructive balcano-bizantine? plan patrulater regulat cu turnuri de colt rectangulare@ ansamblu trainic consolidat@ ziduri masive cu substructie de lemn@ santuri de aparare si poduri basculante. 'a si in alte state balcanice, manastirile Moldovei erau amplasate in locuri pitoresti, greu accesibile, departe de civilizatie. 3riginalitatea arhitecturii Moldovei o constituiau traditiile autohtone ale artei decorative vechi. !rhitectura bizantina a influientat puternic compozitia bisericii Moldovenesti. 7acind o paralela intre biserica moldoveneasca cu trei abside si biserica monotipica bizantina putem stabili elementele lor specifice. !stfel, arhetipul bizantin are absidele aproape egale, in timp absidele de nord si de sud ale bisericilor moldovenesti sunt mai mici decit absida estica@ arhitectura ecleziastica bizantina foloseste planul de tip cruciform centric, cea Moldoveneasca ofera primatul structurii planimetrice cruciforme longitudionale. storia artei din "asarabia nu poate fi studiata fara cunoasterea artei bizantine. Spiritul bizantin e prezent in e(presiile sale plastice. *atorita influientei stilului balcano- bizantin arhitectura ecleziastica din "asarabia a atins perfectiunea propriilor structuri planimetrice si de volum. !cest fapt a conditionat armonia si frumusetea bisericilor din tinut. Stilul bizantin a avut rezonante in arhitectura ecleziastica din Moldova si in perioada referat.clopotel.ro tardiva. >ste evident ca traditiile si motivele arhitecturii bizantine provin din traditiile clasice, suprapuse peste structura religioasa crestina. *eci, arhitectura Moldovei imprumuta de la cea bizantina structura planimetrica a bisericilor si, mai cu seama, planul cruciform cu trei abside, incununate cu una sau cinci cupole.
Manastirea rupestra Tipova >ste situata pe malul drept al Nistrului, linga satul Tipova, 4udetul 'hisinau. Manastirea este zidita pe virful unei stinci abrupte, deschizind o priveliste fermecatoare a luncii fluviului nistru. Pe poteci inguste , pline de taine si vra4e, urcind printre stinci abrupte, a4unge la intrarea in manastirea care e situata la marea inaltime. >a a fost fondata la inc. sec. X%, unele documente istorice atestind-o mai devrema sec. X-X%. *espre manastirea-cetate de la 9Tipova: sau referat.clopotel.ro creat citeva legende. Se spune ca anume aici marii domnitori Stefan cel Mare s-ar fi cununat cu sotia sa Maria %oichita. 3 alta legenda relateaza ca in zona acestei manastiri si-a sfirsit viata poietul din mitologia greaca 3rfeu si ca mormintul lui s-ar afla intr-o nisa de la poalele cascadei, putimd fi recunoscut dupa o lespede cu - gauri. Se mai spune ca in +-0< domnitorul Radu Racovita ar fi donat mosiilor schitului manastirii 9*obrivat: din 4udetul %aslui. Manastirea rupestra 9Tipova: e perfect armonizata cu natura din 4ur. >ste sapata in rocile calcaroase. Primele incaperi ale scitului au fost construite mai la nord de actuala manastire, intr-o stinca, pe deasupra unui mal abrupt.'u lumea incon4uratoare scitul era unit cu o carare foarte ingusta, marginita pe de-o parte de prapastie, ceea ce le a4uta pe calugari sa se apere de atacurile dusmanilor. n vremurile mai apropiate calugarii s-au mutat mai spre virful muntelui.Partea noua a manastirii se deosebeste de cea veche prin forme geometrice bine pronuntate. n biserica se afla un iconostas si cinci rinduri de icoane din a doua 4umatate a secolului al X%-lea si inceputul secolului al XX-lea. Mesterii populari anonimi tineau cont de relieful localitatii, straduindu-se sa transforme colosul de piatra intr-o compozitie arhitecturala subordonata unei conceptii artistice. ntr-adevar, locul situarii manastirii rupeste este foarte pitoresc, oferind o e(ceptionala si incomparabila panorama. Manastirea include trei niveluri, numarind mai multe incaperi inclusiv doua biserici. Prima se zice ca a fost construita in sec. XAX%, a doua mai recent, in sec. X%A X%, clopotnita, chiliile, trapeza, camarile, si alte incaperi gospodarestiAin sec. XX. 'ele peste 2. de incaperi sint unite intre ele prin scari si galerii interioare, de trecere si legatura. mpresionaza mai ales biserica 9!dormirii Maicii *omnului:, care e destul de spatioasa, fiind de tip bazivical si avind peretii tencuiti, calota semisferica boltita imitind cerul. Manastirea a fost inchisa in +1,1 si redeschisa in +11,. n prezent, functioneaza.
referat.clopotel.ro Manastirea rupestra Saharna Nucleul istoric al manastirii il constituie un vechi schit rupestru intemeiat in +--<. n anul +--- cu 2.. de metri mai 4os a fost intemeiata manastirea sf.Treime.'omple(ul monastic era amplasat pe doua terase centrul compozitional il alcatuiau cladirile din lemn al bisericii de vara si bisericii de iarna, casa staretului, chiliile si trapeza.n prima 4umatate a secolului al XX-lea, constructiile de lemn au fost inlocuite cu cladiri de piatra. ntre +8+8-+82+ pe terasa superioara a fost construita biserica de vara sf. Treime cu o clopotnita in partea de vest. ar in +8=< a fost ridicata biserica de iarna !dormirea Maicii *omnului. Pretutindeni te insoteste o abundenta navalnica de fermecatoare peisa4ele, de corul e(celent al unei adevarate 9guri de rai:. *e la stinca 5rimidon, locul cel mai inalt al traseului ce uneste orasul Rezina cu manastirea, drumul coteste brusc la dreapta si a4uge la poalele comple(ului manastiresc Saharna. !ceata este hramul 9Sf. Treime:. !nsamblul este situat intre trei vai inguste si este incon4urat de piscuri stincoase si abrupte. )nele documente fac trimiteri la +---, an ce corespunde reinoirii bisericii de catre schilnicul "artolomeu. n +80-, manastirea a fost din nou reparata si reamena4ata, iar in anul +1.. a fost e(tinsa si i s-a adaugat un iconostas din lemn deosebit de original. Manastirea rupestra este construita din doua incaperi, din chilii, edificiul bisericii si spatii au(iliare. !re dimensiunile de +-B0 m. Terasa larga uneste toate elementele ei si formeaza o compozitiealungita, multia(ial-simetrica in ansamblu si asimetrica in elementele componente. Planul bisericii 9"una %estire :are forma uni patrulater cu lungimea de 0,= m si latimea de ,,+m. naltimea este de 2,0m. Peretii si plafonul manastirii sint intr-o stare buna. Planificarea ei structurala se caracterizeaza printr-o interdependenta complicata a spatiilor ce trec unul in altul si creeaza anfilada incaperilor, marirea lor treptata si e(tinderea e(teriorului fatadei. n prezent manastirea functioneza.
referat.clopotel.ro Manastirile rupestre Butuceni si Pestera Prima aparitie oficiala a informatiei despre manastirea data apare in +<+2, in documentul cu rugamintea calugarilor fata de domnitorul Stefan %oda, de a li se preda paminturi linga satul 5olaesti. Manastirea nu e mare, doar pentru +.-+2 calugari. /a inceput avea intrarea dinspre Raut, se ridicau trepte sapate in piatra. *e-a lungul peretilor se intind chiliile. /a stinga de chilii se afla biserica manastirii. ncaperile ei sunt spatioase si pline de lumina, care patrunde prin ferestre mari dreptunghiulare, si sunt reflectate de peretii si podurile albe imprimind incaperii un aspect de sarbatoare. Prestolul, dintr-un monolit, cioplit grosolan si crucile sculptate pe pereti, sunt unica impodobire a interierului. !nume acest laconizm al formelor arhitectonice creaza o impresie de curatenie a gindurilor si a intentiilor oamenilor care au trait aici, indreptindu-si toate aspiratiile in cer. Se incadreaza in sirul celor < comple(e de pesteri descoperita in zona "utucenilor, din care, dupa cum au stabilit arhitectii %. 5rosu si '. %asilachi, sau format mai tirziu doua manastiri. Prima a fost manastirea 9"utuceni:, biserica careia a fost construita in anul +<-0 de pircalabul de 3rhei, "osie. n peretele ei de nord sunt sapate trei deschizaturi care duceau spre o terasa astazi ruinata. %isarion Puiu, in +1+1, mentiona ca manastirea "utuceni avea livezi , vii si mora. !rhitectura manastirii e cunoscuta printr-o sobrietate notorie si o autentica severitate. n coridorul propriu-zis al manastirii se poate a4unge strabatind o galerie. "iserica consta dintr-un pronaos de forma neregulata, cu o suprafata de =,< mC, naosul avind dimensiunile de <B, m. !ltarul e situat in continuarea naosului. n spatele altarului se afla diaconicon. n peretele sudic al altarului a fost sapata prosconidia. n ea se pastra cartile bisericesti si alte vestigii. S-a pastrat masa altarului, sapaturile in pereti indicind locul icoaneleor. /a mi4locul incintei era situat iconostasul. "iserica manastirii poseda o clopotnita de plan patrulater, doua niveluri, decorata cu deschizaturi orientate in , parti. 'lopotnita se ridica deasupra stincii si e pastrata e(celent pina in zilele noastre. Stilul ei arhitectural se apropie de cel clasicist. Manastirea avea +2 chilii. )na din ele, cu dimensiuni mai mari, se presupune ca fusese a egumenului. Spatiul lor era de un ascetism e(acebat. Pe vremuri manastirea e(ercitase functia de bastion si de referat.clopotel.ro refugiu. n urma unei prabusiri la inceputul secolului al X%-lea, toate accesele in manastire au fost surpate si calugarii au fost nevoiti sa paraseasca locul adaptat. n anul +82. locuitorii satului "utuceni au sapat in stinca un tunel de douazeci de metri.ntrarea cea noua a fost impodobita cu un portal. n anul +81. a fost ridicata o clopotnita mica. /a un Dm departare e(ista un comple( mai vechi, cu doar citeva incaperi sapate tot in piatra-manastirea 9Pestera:. )sile sint blocate cu caramida. 'ea mai mare pestera este rezervata bisericii propriu-zise, acesta din urma semanind cu biserica de la comple(ul 9"utuceni: si fiind tot uninavala. ! doua manastire Pestera are spatiile bazilicale interconectate si comple(e. >le creaza o anfilada a incaperilor situate pe a(a longitudinala. 3data cu cele doua comple(e a fost inchisa si manastirea. n prezent manastirea "utuceni functioneaza. Manastirea Rudi >ste situata in 4udetul Soroca, plasata pe pe locul unde riul "ulboaca se varsa in apele Nistrului. Se ascunde printre codrii seculari de pe stincile abrupte ale Nistrului, mai fiind si incon4urata de o incinta din piatra. "iserica manastirii a fost construita de *uca %oda, in +---, pe mosia fratilor !ndronache si Teodor Rudi, cu mi4loacele lor si ale negustorului *onciul din Movilau. >a a fost finisata pe timpul domniei lui 5rigore !le(andru 5hica, +828. *ata fondarii este confirmata de inscriptiile ce s-au pastrat pe zidul bisericii. Si pentru ca pe acest loc se afla un izvor, apa caruia facea minuni, anume aici a fost zidita manastirea 9Rudi: a fost inchis in +8,<, printr-o decizie a autoritatilor ierarhiale si a fost subordonat parohiei din satul Rudii de 6os. /ocasul a fost inchis pe motiv ca mosia familiei Rudi a fost cumparate de boierul Mihail "ogos@ care a ruinat si distrus si avutul manastirii. Manastirea isi reea activitatea peste -0 de ani, la 2, octombrie +12+. !u fost construite 8 chilii pentru frati, o bucatarie, depozite, un beci, un bloc de piatra cu trei balcoane, o scoala pentru dascali care in +1,. a fost transferata la "alti. n +1,8 manastirea a fost din nou inchisa. n incinta ei a fost organizata o scoala de tip sanatorial pentru copii. n +112 manastirea se redeschide. 'ele doua biserici de pe teritoriul manastirii si-au reluat activitatea. )na din ele, biserica de vara 9Sf.Treime: constituie centrul compozitional al manastirii. 'ladirea bisericii, asemeni unei flori sculpate, are absidele in forma de petale rotungite, iar turla binereliefata are forma unui referat.clopotel.ro pistil. Privit din apropiere, edificiul capata o monumentalitate lucida, absidele semicilindrice se transforma in trei turnuri impunatoare, ce se unesc parca pentru a ridica pe umerii lor tamburul cu acoperis in forma de satra. Monumentul se caracterizeaza prin forme compacte. Pertii bisericii 9Sf. Treime: sunt ornamentati cu arcuri situate in doua, iar uneori in trei registre. Ritmul arcurilor pare a fi vioi si variabil. Pitorescul formelor caracterizeaza si arhitectura din interiorul bisericii. Pe teritoriul manastirii, alaturi de biserica 9Sf. Treime: se mai afla corpul cu 2 eta4e si cu un turn al fostei scoli pentru dascali, construita in anul +1=< de renumitul arhitect si profesor universitar %.!. %oitehovschi, $originar din Soroca&, si citiva mesteri iscusiti din %alcinet. 'ladirea se inscrie reusit in ansamblul general al manastirii, fiind proiectata in acelasi stil vechi moldovenesc cu influiente romantice. >ste construita din piatra bruta neprelucrata, incununata cu o turla poliedrica. "iserica 9Sf.Treime: este renumita prin picturile si frescele sale, amplasate in nise si e(ecutate, la opinia noastra, de pictori italieni. /ungimea bisericii este de +8,.m, latimea-+2,.m, coieficientul proportiilorA+,0. naltimea turlei, impreuna cu crucea e de 2.m. "iserica de iarna e mai mica si se inalta pe un turn in stil rural autohton. Manastirea Rudi se caracterizeaza printr-un stil vechi moldovenesc bine pronuntat. )si si ferestre cu ancadramente semicirculare pot fi intilnite si la biserica 9Sf. *umitru: din 3rhei, constuita de domnitorul %asile /upu, precum si la paraclisul din cetatea #otin. Profilurile ancadramentelor sunt proprii formelor arhitecturale anterioare si poarta amprenta stilului renascentist si a celui gotic. 3rientarea bisericii 9Sf. Treime: dupa altar este estetica cu o deviere de 2.E spre nord. Manastiea 9Rudi: este situata pe locul de infratire a branistilor 'alaraseuca, !rionesti si Rudi, unde se imbina de minune monumentele naturii cu rarele specii silvice, introduse de4a in Cartea Rosie. Manastirea Hincul > situata in 4udetul )ngheni, in codrii seculari. storia fundarii manastirii e intretesuta intr-o frumoasa legenda, rtansmisa din generatie in generatie, in care se spune ca odata, in prea4ma iernii, o tinara fecioara, parasind cuibul parintesc, s-a ratacit prin padure. referat.clopotel.ro Primavara, la topitul zapezilor, a fost gasita de niste ciobani, care voisera s-o scoata din vizuina si s-o duca acasa. 'opila ar fi declarat ca v-a iesi din ascunzatoare doar in clipa in care v-a auzi dangat de clopote. !uzind despre dorinta copilei lor, parintii au hotarit sa zideasca in apropiere un schit. /egenda nu este, insa, prea departe de realitate. Se spune ca marele stolnic Mihail #incul, renumit mosier, dupa dorinta a unei fiice a sale, a intemeiat in +<-8 schitul, care ii poarta numele, fiica calugarindu-se cu numele Parascheva. n acest scop ea a daruit schitului mosia Secareni, cu cele +.,. ha de pamint. nsa din cauza navalirilor tptarilor maicile au fost nevoite sa plece in alta parte lasind pe la mi4locul sec. X% schitul in parasire. !tunci urmasii familiei #incu au rugat pe ieromonahul %arlaam din manastirea %arzaresti sa vina sa ocupe schitul si sa aiba gri4a de el. 'u dinsul au venit citiva calugari care impodobira impr4muirile schitului cu gradini, livezi si vii, repara chiliile si, astfel, manastirea 9#incul: deveni locuita de calugari. n +8.8 manastirea era de4a stapinitoare deplina a intregii mosteniri primite de la familia #incu. n +8=<, in timpul egumenului *osoftei, sschitul se transforma in manastire. n locul bisericii de lemn, construite in +<-8, el zideste in +8=0 una din piatraAcu hramul 9'uvioasa Parascheva:, ridicind corpuri de chilii pentru calugari, aducind apa in manastire si facind o serie de ameliorari. Manastirea are doua biserici de piatra? --biserica de vara, ridicata de egumenul *osoftei in +8=0, cu clopotnita si cu hramul 9'uvioasa Paraschiva: -- biserica de iarna, cu hramul 9!dormirea Maicii *omnului:, zidita in +8,+, linga ea aflindu-se trapeza, hotelul, apartamentul egumenului si 1 chilii. Pe fatada ei se observa 28 coloane din piatra. n incinta manastirii mai sunt construite incaperi-chilii cu +2 sectii, ocupate de frati. Mai e(ista < case separateAchlii pentru calugari. Manastirea avea o bibleoteca bogata, un hambar, o crama, un atelier de timplarie, o fierarie, alte ane(e gospodaresti. n +88, pe linga manastire a fost creata o scoala cu orfelinat pentru +. copi, ateliere pentru tesutul covoarelor si broderie artistica. n +1,. manastirea se afla in plina inflorire. n anul +10< ea a fost inchisa, aici organizindu-se o casa sanatoriala. > regretabil ca bibleoteca ce pastra carti rare si valoroase, hrisoave vechi, documente ce confirmau romanitatea teritoriului a fost distrusa. n anul +11. manastirea a fost redeschisa. referat.clopotel.ro Manastirea Harbovat sau Garbovat >ste situata, pe valea riului chel, in 4udetul )ngheni. *in partea dinspre est este incon4urata de livezi si vii minunate. /a nord se invecineaza cu satul #irbovat. Spre est si spre sud e stra4uita de pitoreasca vale a riului chelAun loc deschis, fermecator. Manastirea a fost intemeiata in +-=. de catre boierul 'onstantin 'artuz. )nii specialisti considera, insa, ca a fost intemeiata in sec.X% de niste calugari fugari, veniti din Podolia. Pina in +8+2 manastirea a fost de trei ori incendiata si distrusa de catre turcii si tatarii navalitori din "ugeac. ! fost nimicita intreaga arhiva a manastirii. n manastire e(ista o biserica de zid, cu hramul 9!dormirea Maicii *omnului:, construita in +8+< de fostul sef al 4andarmeriei din 'hisinau, Stefan /upul, si de sotia acestuia >lena, nascuta "raiescu. n acesta biserica se afla vestita icoana facatoare de minuni a Maicii *omnului de la #arbovat, daruita in +-1. de sotia colonelului rus Nicolae !lbaduiev, omorit de un cal naravas chiar la poarta manastirii. coana a fost imbracata in argint, aurita si impodobita cu pietre scumpe din contul a mai multor donatori din or. 'hisinau. !nual, in lunile de toamna si de iarna icoana era adusa la 'hisinau, la biserica 'asei !rhierale. Primavara, in ziua de 2= aprilie, se readucea la manastire, raminind acolo intreaga vara. n manastire se mai pastrau unele documente domnesti, privitoare la posesiunile paminturilor manastirii, cel mai vechi fiind semnat de oan *uca %oievod la +<-+. *in arhivele manastirii aflam ca prima biserica a fost fondata de calugari fugiti din Podolia de la manastirea 9"ersad: ca urmare a persecutiilor uniatilor. Manastirea se numeste 95arbovat:, fiindca conducatorul grupului de calugari oanichie era garbov si batrin. )na din vechile edificii ale manastirii este biserica 9!dormirii Maicii *omnului:, construita in +8+< de Stefan /upu, sotia >lena si de arhimadritul Serafim. Mai tirziu a fost construita si biserica de iarna. Fidita din piatra, aceasta avea hramul 9Sf. *uh:, in apropierea ei aflindu-se o clopotnita cu < clopote. /a manastire functiona o scoala primara, o biblioteca, o scoala de calugari si de dascali, o tipografie. n aceasta manastire a fost scrisa 9Scrisoarea moldo-slava din #arbovat:. !ici se editau si unele lucrari religioase. !stfel, manastirea a 4ucat un rol de iluminare a populatiei si rol de centru cultural-spiritual. Manastirea se inalta intr-un loc pe care *umnezeu, intre toate, l-a impartasit cu harurile frumusetei. 5arbovatul are nu numai livezi, ci si vii intinseG referat.clopotel.ro Parintele econom reaminteste ca 9biserica a fost de trei ori 4efuita, distrusa si arsa de turci si tatariG, dar de cite ori au aprins paginii biserica au ars toate, numai cit icoana Maicii *omnului o gaseau cu fata in 4os in cenusa, intreaga :. !rhtectura bisericilor de la manastirea 9#arbovat:se caracterizeaza prin stilul moldovenesc traditional, cu cu influiente eclectice si in special pseudo-bizantine.
Manastirea Noul Neamt >ste situata in 4udetul Tighina, pe malul fluviului Nistru. > plasata pe un minunat platou in forma de peninsulacreata pe apele Nistrului si incon4urata din trei parti de apele lui. n fata se inalta o clopotnita cu 0 niveluri, urmata de turlele bisericilor si chiliile albe ce contrasteaza vara cu verdeata abundenta si suculenta a gradinilor, padurilor si viilor incon4uratoare. Manastirea 9Noul Neamt: si-a luat denumirea de la vechea lavra din dreapta Prutului, adica de la manastirea HNeamt9, fiind considerata mitoc al acesteia. ntrucit ea a fost intemeeata pe una din mosiile de la 'hitcani, se mai numeste si manastirea 9'hitcani:. Pastrind timpul de viata calugareasca din lavra 9Neamt:, cu ordinea pastrata din timpurile stralucite ale egumenului Paisie %eliciovschi, ea este vizitata cu multa evlavie de credinciosi, fiind considerata printre cele mai autoritare manastiri basarabene. ntemeerea manaatirii dateza de pe timpul domnitorului !le(andru oan 'uza. Se spune ca mai multi calugari din vechea lavra 9Nemt:, nefiind de acord cu secularizarea, au trecut Prutul in "asarabia. n fruntea lor se afla unul dintre confesori, numit !ndronic Popovici. mpreuna cu ieromonahul Teofan 'ristea, care se gasea la mosia manastireasca 'hitcani, au cerut binecuvintarea arhiepiscopului 'hisinaului !ntonie sa ramina in "asarabia, mai rugindu-l sa intervina pe linga Sfintul Sinod de la SanDt-Petersburg pentru a li se da dreptul de stapinire a mosiilor 'opanca si 'hitcani. *oliantele calugarilor au fost satisfacute printr-un ordin din +8<.. Prin decretul imperial din +8<, li s-a permis sa intemeeze aici o noua manastire, cu numele 9Noul Neamt: si cu hramul 9naltarea *omnului:. Serviciile referat.clopotel.ro religioase se faceau in doua limbi? romana si slavona. n incinta manastirii se gasesc , biserici, clopotnita, casa egumenului, chiliile fratilor, trpeza, spitalul, scoala si tipografia, in cadrul careia au activat renumiti copisti. 'ea ami veche dintre toate este biserica parohiala 9Sf. Nicolae:, construita intre anii +8=.A+8=,, in traditiile stilului arhitectural moldovenesc tardiv $sec. X%&. Pina in anul +8<-, cind sau finisat lucrarile de constructie a caredrei 9Sf. naltare:, biserica 9Sf. Nicolae: a indeplinit rolul de catedrala. 'ladirea catedralei manastirii a fost construita intre +8<-A+8-8. "iserica 9Sf. 'ruce: e inatata in anul +880. /a sf. sec. XX a fost ridicata clopotnita cu cinci niveluri. 'onstruita de renumitul arhitect basarabean !l. "ernardazzi. Tot din acea perioda dateaza si biserica 9!dormirea Maicii *omnului:. Maloritatea chiliilor au fost zidite pe timul arhimadritului 5herman. Tot atunci s-au construit si cladirile admininstrative si au(iliare. Manastirea avea 0.2 hectare de pamint, livezi, vii, gradini si stupina. Manastirea prezinta un mare interes istoric, artistic si pesa4istic. n +1<2 ea a fost inchisa. n vechea biserica parohiala s-a instalt depozitul spitalului, in biserica de vara si in cea de iarnaAalte depozite ale apararii civile. n corpurile cu chilii functiona un spital de psihiatrie. "iblioteca a fost nimicita. Templele si icoanele s-au pastrat bine. n clopotnita a fost organizat un muzeu istori. S-a redeschis in +112. n prezent e restsurata. /a manastire functioneaza un corp de barbati. *e citiva ani, pe linga manastire activeaza un seminar teologic, care a dat de4a citeva promotii.
referat.clopotel.ro Manastirea Hirauca >ste situata in 4udetul )ngheni. ! fost inaltata pe malul piriului #ir4auca, la poalele unei coline acoperite cu ste4ari seculari. *rumul ce duce spre ea trece peste dealul cel mare din apropierea gurii Sipoteni. Manastirea de la #ir4auca a fost construita in anul +-,., la poalele unui deal, care incon4oara manastirea din trei directii. *ar ansamblul arhitectural al manastirii s-a format la sfirsitul anilor =. a veacului al XX-lea. 5ripul de cladiri, in centrul caruia se afla biserica naltarea *omnului, cladita din piatra, este complectata de livada, amplasata la poalele dealului.*in +8,< manastirea devine arhiereasca. Primul egumen titular al ei a fost arhiepiscopul rinarh al 'hisinaului, avindu-i ca loctiitori pe parintii Pantelemon si larion, sub care sau facut multe renovari si schimbari. n timpul arhiepiscopului Pavel fusese reconstruit arhondaricul, zidul cu porti mari de fier din 4urul manastirii, s-au construit conducte pentru apa de izvor, adusa din padure prin tevi prin incinta manastirii. n +1+-, in timpul revolutiei, soldatii rusi au facut mari devastari si au manifesta un barbarism cumplit in manastire? intrind in beciuri au imprastiat cei peste 0.... litri de vin. *upa anul +1+8, cind basarabia a fost eliberata si unita cu Romania, viata manastirii s-a normalizat. /a dezvoltarea manastirii a contribuit substantial arhiereul Nicodin al #usilor. n contributia lui s-a e(tins biblioteca in care au fost aduse carti vechi din asi, "ucuresti. Manastirea a a4uns la o mare inflorire. nsa , in anul +1<2, la insistenta unui grup de ateisti agresivi, manastirea a fost inchisa. n incinta a fost instaurat un sanatoriu. n altar s-a deschis un bufet, unde se vindea tutun, coniac si vin, iar in biserica se dansa. Timp indelungat biserica de vara a fost sala de dans. n biserica de iarna s-a organizat o sala de tir. "olnavilor ce se tratau aici li se permitea sa impuste intr-un perete pe care era ilustrat chipul lui sus #ristos. !stazi biserica de vara este restaurata. i lipsesc, insa, iconostasul, vechiul altar din lemn aurit, multe icoane, unele pastrindu-se inca la oamenii din satele vecine. "isericile se amena4eaza. Sint putini calugari. Manastirea a fost redeschisa in +11=. "iserica de iarna si chiliile sunt in stare buna. !rhitectura specifica a manastirii 9#ir4auca: constituie integritatea si comunitatea prezentarii manastirii. !stfel biserica de iarna, chiliile, bucataria si brutaria, referat.clopotel.ro trapeza, arhondarit si corpurile chiliilor, gra4dul si soproanele sunt construite din unul si acelasi materialAcaramida. 'a si in timpurile trecute, manastirea 9#ir4auca:, pasioneaza o multime de calatori cu peisa4ul sau pitoresc, armonia intre cladirile manastirii, naturii, livezilor si havuzului. Manastirea !apriana Manastirea 'apriana, unul din cele mai vechi asezeminte monastice din Moldova, situata in codrii ce acopera tinutul deluros din centrul "asarabiei, numiti cindva codrii /apusnei, reprezinta un monument de valoare culturala si istorica e(ceptionala pentru neamul roman. /ocalitatea deosebit de pitoreasca, este situata intr-o depresiune incintatoare, fiind incon4urata din trei parti de coline impadurite. >(ista citeva ipoteze si legende privitor la data intemeerei manastirii 'apriana. Prima ipoteza, adeverita si de Famfir !rbore in *ictionar geografic al "asarabiei, se afirma ca manastirea 'apriana a fost intemeeata de domnitorul Moldovei Petru Rares la +0,0. 7aptul nu corespunde, insa, adevarul, caci manastirea e(istase si mai inainte. ! doua ipoteza, confirmata de ".P.#asdeu care a gasit la manastirea Fografu un hirsov pe care l-a tradus din slavona si in care se relateza ca data fondarii manastirii este +1..2.+,21. n document se mentioneaza ca !le(andru cel "un i-ar fi harazit *oamnei Maria si copiilor sai manastirea 9%isnevetul:, al carui staret era pe atunci un anume 'aprian. Manastirea s-a bucurat si de spri4inul lui Stefan cel Mare, moment ce a condus la crearea legendei precum ca manastirea ar fi fost construita de marele voievod ca amintire a unui popas avut aici cu oastea cu care alunga-se tatarii peste Nistru. /egenda ne spune ca Stefan %oda , impreuna cu bravii sai capitani, ar fi zarit venind spre ei o caprioara salbatica, agera si zvelta. 'alaretii si ostenii au incon4urat-o, gata sa-i impinzeasca corpul plapind cu sageti iuti si ascutite. %azindu-se stimtorata din toate partile si nestiind incotro s-o mai apuce, caprioara se trinti, tremurind in genunchi, in semn de rugaciune, spre a fi lasata in libertate. Soldatii ar fi observat si lacrimi in ochii animalului. n acel moment *oamna, cica, i-ar fi pus mina pe umar voievodului, rugindu-l sa nu traga. ntr-adevar, caprioara, ingenunchiata, implora mila si indurare. *omnitorul, banuind ca poate fi un semn ceresc, darui viata caprioarei, hotarind sa inalte pe acest loc o biserica. Petru Rares impreuna cu sotia sa referat.clopotel.ro >lena si fiul lor lies, a inzestrat manastirea cu mosii si odoare scumpe. >l a daruit manastirii o evanghelie frumos imbracata in aur si argint. *omnitorul !. /apusneanu, originar din tinutul /apusnei, a daruit si el pentru vecie manastirii 'apriana ++ sate cu paduri, finete si vii. Manastirea avusese o biblioteca bogata, una dintre cele mai vechi din "asarabia. /a intrarea in manastire se afla o alee frumoasa stra4uita de plopi piramidali. Manastirea avea in posesie +<0 ha de pamint, inclusiv livezi, vii, gradini, moara, fabrica de ulei. n +1,- a fost sustrasa si facuta sa dispara fara urma vestita biblioteca a manastirii, au fost alungati toti calugarii. n incinta manastirii s-a organizat un sanatoriu pentru tratarea tuberculozei la copii. ! fost furate si distruse aproape toate podoabele bisericesti, cele mai frumoase icoane. n anul +1<2 manastirea a fost inchisa. S-a distrus si s-a nimicit totul. /a inc. anului +181, locasul a fost redeschis, incepindu-se lucrari de restaurare si reparatie. !ici a fost organizate cursuri speciale pentru pregatirea preosilor. %iata calugareasca s-a restabilit din nou, manastirea reluindu-si cursul de odinioara.
Manastirea !urchiul >ste situata in 4udetul 3rhei, incon4urata de paduri, iar dinspre nord incon4urata de apele riului %aticiu. Se califica printre cele mai insemnate monumente ale arhitecturii moldovenesti.Potrivit unor legende, a fost intemeiata de catre Stefan cel Mare. 'a ansamblu arhitectural s-a format mai tirziu, in veacurile X%-XX si este compusa din doua biserici, noua cladiri cu chilii, livada si un bazin de piatra. 'onform datelor prezentate de P. 'rusevan, manastirea ar fi fost intemeeata in timpul domniei lui Stefan cel Mare de catre unul dintre vestitii capitani, si anume, *umitras 'urtea, fapt ce a determinat pe unii cerceetatori sa vorbeasca despre manastirea 9'urtea:. Se stie ca spre sfirsitul vietii sale capitanul s-a calugarit, devenind egumen al acestei manastiri. 'ea de a doua versiune e ca manastirea ar fi fost intemeeata de *umitras 'urca, fiul unui diac din satul Morozeni. Se zice ca acest *umitras 'urca fusese un tinar zdravan, inzestrat cu puteri deosebite si care, uneori, obisnuia sa 4efuiasca prin codrii 3rheiului. 3data, omorind niste drumeti, a constatat cu groaza ca si-a ucis proprii parinti. 'hinuit de amare remuscari, cu sufletul zdruncinat, indemnat de pustnicul scitului 9Rasca:, tinarul s-a calugarit, iar mai tirziu, a4utati de fostii sai adepti, a intemeeat o manastire care i-ar fi purtat numele. %ersiunea a treia a referat.clopotel.ro fost e(pusa de %. Puiu. n ea se releva faptul ca odata, cind turcii au 4efuit tirgul 3rheiului, o parte dintre locuitori au fugit si s-au ascuns in codru, in desisurile ce acopereau cindva colinele din %alea %aticiului. )rmariti de turci, o parte din fugari, si anume barbatii, s- au acoperit pe locul unde este situata acum manastirea 9'urchiul:, femeile, facind o alta tabara, s-au asezat pe locul unde astazi se afla manastirea 9Tabara:. n urma unei lupte crincene, crestinii au fost nimiciti, cu viata scapind doar un singur batrin cu numeleA'urca. !flind despre sfirsitul crunt al barbatilor si tatilor lor, femeile au construit pe acel loc o bisericuta de lemn. Schitului i s-a pu 9'urca:. )ltima versiune pare a fi aproape reala. 'aci au fost gasite documente cu stampila lui 5rigore !le(andru 5hica, datind din +-<0, prin care ordache 'urca capata dreptul de a stapini paminturile, viile, gradinile si prisaca de pe mosia Morozeni, tinutul 3rhei, precum si heles;eul de pe valea %aticiului cu loc pentru moars, cumparate de la diacomul sac Morozeanu. !ici a mai fost construita inca o biserica din lemn, cu haramul 9Sf. *umitru:. n +8<8, schitul este transformat in manastire, anul +8<8 fiind declarat anul fundarii manastirii. 'ladirea "isericii de iarna Sf. *umitru, construita in +--0 de catre ordache 'urchi, este un e(emplu foarte reusit a stilului neobizantin, in timp ce biserica Nasterii Maicii *omnului $+8.8-+8+.& este construita in cele mai bune traditii a clasicizmului si paralel au fost folosite metodele barocco. "iserica de piatra 9Nasterea Maicii *omnului:, cu o frumoasa clopotnita situata alaturi, a fost cea dintti biserica de pe teritoriul manastirii, denumita biserica de vara. *ocumentele atesta ca a fost construita in +8+., de catre Teodor Sabau, locotinent in armata rusa, originar din transilvania. "iserica de iarna 9Sf. *umitru : a fost construita mult mai tirziu, linga chiliile egumenului. Tot aici in incinta manastirii au mai fost construite inca 1 corpuri de chilii, doua rapeze cu bucatarii, un beci, gra4dul si sopronul. 'ea de a treia biserica, conceputa in stil bizantin, a rimas neterminata. Manastirea avea o bibleoteca foarte bogata, o statie electrica mobila, o conducta de apa, o scoala, un hotel si un atelier. n +108 manastirea a fost inchisa. n cladire s-au transferat cateva sectii al spitalului de psihiatrie. ! fost redeschisa in toamna anului +11,, cind s-au efectuat lucrari de restaurare, s-au reconstruit poarta si zidul. /ucrarile de rtestaurare sunt aproape finisate. n +112 s-a elaborat un proiect, conform caruia la citiva Dilometri de referat.clopotel.ro manastire avea sa se construiasca un spital de psihiatrie. Suferinzii si personalul medical au parasit de4a manastirea. !onclu"ii "iseirca de piatra a fost formata spre sf. sec. X%AXX. !rhitectii si mesterii populari din "asrabia elaboreaza tipul arhitectonic specific al bisericii longitudionale cu trei abside, utilizata larg atit in orase cit si in arhitectura de cult rurala. >lementele principale ale bisericii basarabene ramin? acoperisul inalt in pante, pereti masivi de piatra, consolidati cu contraforturi, zidarie de piatra bruta a soclului, siluieta multiplana a cladirilor cu mai multe dominante printre care si turla in forma de clopotel. Tipul arhitectonic al bisericii consta din doua directii ale intrarii@ in bisericile mai vechiAin partea sudica, in bisericile noiAdinspre vest. n arhitectura monastica din "asarabia, conditiile seismicitatii ma4orate s-a tinut cont si de un sir de procedee constructive de consolidare, folosite de- a lungul secolelor, amplificarea bazei soclului cu zidarie de piatra bruta. referat.clopotel.ro )tilizarea contrafortutilor cu configuratii variate, diverse tipuri de clopotnite. *e la clopotnite separate din piatra sau din lemn cu carcase s-a a4uns la tipul incadrat in cladirea bisericii. 'lopotnita cu doua sau trei niveluri este incadrata in biserica mai ales in ultimele secole. Mai rar se proceda la incorporarea clopotnitei intre cladiri, situate perimetral in comple(ul manastiresc. !stfel, prin metode empirice, constructorii mareau suprafata cladirii din piatra la nivelul solului, asigurindu-se de rezistenta la cutremur in conditiile seismicitatii ma4orate. Teritoriul "asarabiei a fost studiat urmarindu-se scopul construirii unei cartograme ce sa ilustreze concentrarea ma(ima al cladirilor manastiresti de piatra in zonele nordica si centrala, fapt conditionat de densitatea populatiei si de stabilitatea specificului regional in constructia arhitectonica de cult. /a etapa actuala unele comple(e rupestre sunt pastrate relativ bine, altele insa nu au fost deteriorate intr-o masura mai mica s-au mai mare de intemperiile istorie s- au de cataclismele naturale@ in special de cutremurile de pamint, atit de frecvente. 'u toate ceastea multe comple(e rupestre au a4uns pina la noi reprezentind un adevarat sirag de margaritare in cadrul comple(ului muzeistic. 'ompe(ele manastiresti din "asarabia, conservindu-si functiile ecleziastice si admininstrative devin in perioada la care ne referim mari centre de cultura spirituala si de iluminare. 3rice calatorie pe Nistru ofera o relevatie deosebita ansambluri monastice, ca niste cuiburi de rindunele ce se alipesc malurilor stincoase, abrupte, aproape verticale. 'omple(ele arhitecturale manastiresti se insiruie de-a lungul apelor, batrinilor cloopotnite si catedrale se avinta in vazduhuri despicind norii alburii. Pe alocuri se intrevad pina si rindurile de ferestre ale fostelor manastiri. Specificul arhitecturii manastirilor din "asarabia este determinat de elementele arhitecturii rurale, de tipul si decorul chiliilor si al constructiilor au(iliare de planul sistematizat al unitatilor admininstrativA treritoriale de respectarea particularitatilor peisa4ului din 4ur. 7ormele mici ale arhitecturii, importanta lor practica si estetica caracterizeaza comple(ul monastic, redind totodata si fondul plastic traditional al arhitecturii ecleziastice a timpului. referat.clopotel.ro