ETTI-RC

SWITCH-ul de
nivel 2 si de nivel 3
Proiect RC
Autori:
Fratila Dragos Sorin 443A
Petrescu Mihai Cristian 443A
Capitolul 1: Introducere - Fratila Draos Sorin !""3 #$%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%3
Capitolul 2: S&itc'-ul de nivel 2 - Petrescu (i'ai Cristian !""3#$%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%)
2.1.Introducere in comutarea de nivel 2.................................................................................5
2.2.Cum functioneaza comutarea de baza...........................................................................5
2.3.Functiile unui switch.....................................................................................................7
2.4.Functionarea switchului................................................................................................9
2.5.1.!annin" #ree.........................................................................................................11
2.5.2.$etwor% &oo!in".....................................................................................................11
2.5.3.'unti si comutatoare trans!arente ()*2.1d+.............................................................12
2.,.Coliziunea si domenii de coliziune.................................................................................12
2.7.-etele &ocale .irtuale (.&/$+.....................................................................................15
2.7.1.0eneralitati...............................................................................................................15
2.7.2.1efinitie....................................................................................................................15
2.7.3.Caracteristici............................................................................................................15
2.7.4./si"narea !orturilor in .&/$2uri...........................................................................1)
2.7.5.Identificarea .&/$2urilor.......................................................................................19
2.5.,.3tichetarea Cadrului.................................................................................................2*
2.).'rotocolul /rborelui de /co!erire (#' 2 !annin" #ree 'rotocol )*2.1d+.................21
2.).1.Functionarea #'.....................................................................................................21
2.).2.'arametrii #'.........................................................................................................23
2.9..#' (.irtual #run%in" 'rotocol+...................................................................................25
3.1.$otiuni introductive........................................................................................................2)
3.2.witch2ul de nivel 2 vs. witch2ul de nivel 3.................................................................29
3.3.1iferente dintre witch2ul de nivel 3 si ruterul .............................................................3*
3.4.Im!lementarea !lanului de control si a !lanului de date................................................32
3.5./rhitecturi de comutare la nivelul 3 bazate !e hardware ..............................................33
3.,.4emoria 5uffer la witch2urile de nivel 3 ....................................................................34
3.7.tandarde intalnite la nivelul 3 ......................................................................................35
3.7.1.'rotocolul informatiei de rutare (-I'+ ....................................................................3)
3.7.2.'rotocolul 'F 6 7'F (7!en hortest 'ath First+ .................................................42
3.).4ana"ementul si confi"urarea switch2urilor de nivel 3 ................................................4)
*i+liora,ie:%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%)-
Capitolul 1: Introducere - Fratila Dragos Sorin (443 A)
8n switch sau un hub de comutare este un dis!ozitiv de retea !rin intermediul
caruia se conecteaza se"mente dintr2o retea. #ermenul de switch se refera la un brid"e de
retea multi2!ort ce dis!une de mai multe !orturi si care !roceseaza sau ruteaza datele la
nivelul le"aturii de date al modelului 7I. 39ista si switch2uri care !ot !rocesa datele la
nivelul 3(retea+ si acestea sunt denumite in mod obisnuit6 switch2uri de nivel 3 sau switch2uri
multinivel :1;.
witch2ul <oaca un rol im!ortant in ma<oritatea retelelor locale moderne. -etelele
locale medii si mari contin un anumit numar de switch2uri interconectate. /!licatiile mai
mici6 in "eneral6 folosesc un sin"ur switch sau un dis!ozitv ce !oate inde!linii mai multe
functii. 8n switch lucreaza la nivelul le"aturii de date si creeaza un domeniu de coliziune
!entru fiecare !ort al sau . /ceastea realizeaza microse"mentare6 ce !ermine com!uterelor sa
aibe o latine de banda anume !e o cone9iunea de ti! !unct la !unct la retea6 asadar
functionand in mod full du!le9 fara coliziuni.
witch2urile !ot o!era la unul sau mai multe nivele ale modelului 7I incluzand
nivelul le"aturii de date si nivelul de retea. 8n dis!ozitiv ce functioneaza simultan la mai
mult de un nivel6 este cunoscut sub numele dedis!ozitiv multi nivel [2]. &a switch2urile
destinate comertului6 cu ti! modular sau inte"rat6 se !ot conecta la interfetele lor diferite
ti!uri de retele cum ar fii ethernet6 fiber channel6 )*2.11. $ivelul 26 al le"aturii de date6 este
adecvat !entru modificare latimii de banda a unei sin"ure tehnolo"ii !e cand la nivelul 3 6
este mai usoara interconectarea mai multor tehnolo"ii cum ar fii =3thernet> cu =#o%en rin">.
1is!ozitivele ce lucreaza la nivelul 3 al modelului 7I sunt cunoscute in mod obisnuit sub
numele de rutere6 asadar si switch2urile de nivel 3 !ot fi !rivite asemenea lor. In cazul unor
anumite im!re<urari unde este o nevoie mare de analiza a !erformantei si securitatii6 switch2
urile !ot fi conectate intre ruterele conectate la retele de ti! =wide area networ%> in locul
modulelor analitice.
1rumul de la un switch la altul intr2o retea se numeste ho! . 1urata tramsiterii unei
anumite unitati de date catre o destinatie a unui switch se numeste latenta. 'retul !latit !entru
a obtine fle9ibilitatea !e care switch2urile o au in retea este dat de aceasta latenta. 3le se
"asesc la nivelurile inferioare ale retelei unde o retea se conecteaza cu alta [2].
7 cale intr2o retea !oate fi folosita e9clusiv !entru o anumita durata de doua sau mai
multe !arti in cauza si a!oi este comutata !entru alt set de !arti ./cest ti! de comutare este
cunoscut sub numele de comutare !rin circuit si re!rezinta o cale dedicata si continuu
conectata !e intrea"a sa durata. 4a<oritatea datelor din ziua de azi sunt trimise folosind
semnale di"itale6 !rin retele care folosesc comutare de !achete. 'rin folosirea acesteia6 toti
utilizatorii retelei !ot im!arti aceleasi cai la acelasi moment de tim! iar ruta !articulara !e
care o unitate de date o !arcur"e !oate fi schimbata in tim! ce si anumite conditii se schimba.
8n mesa< este im!artit in !achete [1] care sunt unitati de un anumit numar de octeti. /dresa
de retea a e9!ediatorului si destinatia sunt adau"ate in !achet. Fiecare !unct al retelei !riveste
la !achet sa vada unde va fi trimis mai de!arte. 'achetele ce a!artin aceluiasi mesa< !ot
!arcur"e rute diferite si !ot sa nu a<un"a in aceeasi ordine la destinatie fata de ordinea in care
au fost trimise. &a destinatie !achetele unui mesa< sunt adunate si reasamblate !entru a forma
mesa<ul ori"inal.
&a dezvoltarea unei to!olo"ii de retea este recomandata folosirea modelului ierarhic.
/cesta !resu!une im!artirea retele in nivele distincte :2; . Fiecare nivel realizeaza functii
s!ecifice ce ii definesc rolul in intrea"a retea . 'rin se!ararea numeroaselor functii ce e9ista
intr2o retea 6 dezvoltarea retelei devine modulara 6 lucru ce faciliteaza scalabilitatea si
!erformanta.
4odelul ierarhic "eneral este im!artit in trei nivele ? acces 6 distributie si miez .
39em!lu demodel ierarhic retea structurat !e cele trei nivele
&a nivelul de acces 6 se realizeaza conectarea cu dis!ozitive terminale cum ar fii
'C2uri 6 im!rimante sau alte echi!amente !entru a le da accesul la restul retelei . /cest nivel
!oate include rutere 6 switch2uri 6 brid"e2uri 6 hub2uri . 'rinci!alul sco! al acestui nivel este
de a da mi<loace de conectare a dis!ozitivelor la retea si de a controla care dis!ozitiv este voie
sa comunice !rin retea.
$ivelul de distributie realizeaza a"re"area datelor !rimite de la switch2urile din
nivelul de acces inainte de a fi transmise la nivelul urmator (miez+ !entru rutarea
catredestinatia finala . /cest nivel controleaza flu9ul de trafic de !e retea folosind !olitici si
delimiteaza domeniile de broadcast !rin realizarea functiilor de rutare intre .&/$2urile
definite in nivelul de acces . .&/$2urile !ermit se"mentarea traficului !rintr2un switch in
subretele se!arate.
4iezul retelei este critic in conectivitatea dintre dis!ozitivele de la nivelul de acces 6
deci este im!ortant ca acesta sa fie redundant si sa lucreze la viteze mult mai mari . /ceasta
!arte !oate fi conectata la Internet . /cest nivel realizeaza a"re"area traficului de la toate
dis!ozitivele din nivelul de distributie deci trebuie sa fie ca!abil sa !roceseze cantitati mari
de date foarte ra!id.

Capitolul 2: Switch-ul de niel 2 - !etrescu "ihai Cristian (443A)
2#1#Introducere in co$utarea de niel 2

8n switch (comutator+ este un dis!ozitiv de retea ce are ca functie !rinci!ala canalizarea
datelor de intrare ce !rovin de la diverse !orturi de intrare6 s!re !orturile de iesire s!ecifice
destinatiei dorite.
witch2ul de nivel 2 :2; functioneaza la nivelul le"aturii de date a modelul de comunicare
7I (Open Systems Interconnection). $ivelul le"aturii de date se ocu!a cu mutarea datelor !rin
cone9iunile fizice in retele. Intr2o retea local cablata (&/$+6 acest lucru inseamna ca switch2
ul se uita in fiecare !achet sau unitate de date si determina !rin adresa 4/C (4edia /ccess
Control+ carui dis!ozitiv ii este destinata unitatea de date !e care o trimite catre dis!ozitivul
de iesire al destinatiei.
2#2#Cu$ %unctionea&a co$utarea de 'a&a
witch2urile :1; lucreaza cu o viteza dubla de transmitere a datelor si sunt mai bune decat
hub2urile traditionale ce lucreaza la viteza normala (mai incet+. Intr2o retea !arta<ata ce
foloseste hub2ul6 cand un calculator se conecteaza la o retea si vrea sa trimita date6 acesta
trebuie sa asculte daca mai e9ista trafic in se"mentul de retea !entru a se asi"ura ca reteaua
este libera inainte de a incerca sa trimita date. /cesta lucru inseamna ca un sin"ur semnal
!oate fi transmis in retea intr2un anumit moment. 1aca doua sau mai multe calculatoare
incearca sa trimita date in acealsi tim! atunci are loc o coliziune. Calculatorul va incerca sa
retrimita datele du!a un tim! aleator. Intre"ul !roces este denumit @carrier sense multi!le
access with collision detection> (C4/AC1+. Cu cat mai mule dis!ozitive sunt conectate la
aceasta retea6 vor a!area coliziuni mai multe6 ducand la scaderea !erformantei "enerale a
retelei. Folosin" switch2uri6 aceste coliziuni !ot fi !revenite.
Intr2o retea bazata !e switch2uri6 fiecarui calculator conectat la switch ii este atribuit un
se"ment dedicat. /ceasta izolare a dis!ozitivelor individuale in se"mente diferite este
denumita microsegmentare. Folosind microse"mentarea6 coliziunile dis!ozitivelor nu mai
sunt o !roblema. Cand sunt transmite date de la un calculator la switch6 acesta e9amineaza
adresa de destinatie si inainteaza datele catre se"mentul !otrivit. 1aca datele !rimite sunt in
acelasi se"ment !recum se"mentul din care !rovin6 acestea sunt filtrate si inlaturate.
Fiura 1% witched vs hared $etwor%
witch2uri diferite su!orta moduri diferte de o!erare. 8nu din cele mai comune moduri
im!lementate se numeste store-and-forward (!astreaza2si2inainteaza+. 8n switch ce foloseste
store2and2forward va astea!ta sa !rimeasca si sa verifice !entru erori date com!lete sau un
cadru inainte de a le inainta. 1atorita acestor conditii6 switch2urile ce foloses store2and2
forward sunt bineinteles incete. 1atele ce nu trec verificarea C-C (cBclic redundancB chec%+
sau sunt foarte mari (mai mult de 151) biti+ sau foarte mici (mai !utin de ,4 biti+ sunt filtrate
si inlaturate. :4;
Fiura 2% 4odul in care functioneaza tore2and2Forward
8n alt mod utilizat de switch2uri este cunoscut sub numele de o!eratia cut-through :4;
(taie2!rin+. 7!eratia cut2throu"h nu e9ecuta verificarea de erori si nu astea!ta data com!lete
sa fie !rimite inainte de a fi inaintate. /cesta inainteaza datele imediat cum swith2ul
determina adresa de destinatie din antetul cadrului. /vanta<ul acestei metode consta in lucrul
ra!id. Folosind acest mod6 latenta dintre !ortul de intrare si cel de iesire !oate fi micsorata
semnificativ (cat dureaza !ana datele a<un" de la !ortul de intrare la !ortul de iesire+.
5ineintes dezavanta<ul consta in fa!tul ca datele cu cadre coru!te nu vor fi filtrate deoarece
nu sunt e9ecutate verificari de erori.
Fiura 3% 7!eratia Cut2#hrou"h
4odul de o!erare al unui switch ce valorifica avanta<ele modurilor store2and2forward si
cut2throu"h este intitulat fragment-free :4; , cunoscut si ca un cut2thro"h modificat. witch2ul
astea!ta fereastra de coliziune sa treaca de !rimii ,4 biti !entru a inainta orice date.
Comutatea fra"menta2free se asi"ura ca datele mai mici de ,4 biti nu sunt inaintate catre alte
se"mente de retea. 1atele eronate a!ar a!roa!e intotdeauna in !rimii ,4 biti si datele mai
mici de ,4 biti sunt de obicei cauza a!aritiei fra"mentelor de coliziune. 'rin o!erarea
fra"ment2free6 are loc o verficare mai buna decat in cazul modului cut2throu"h si latenta este
!astrata la minim. #otusi o!erarea fra"ment2free nu identifica datele foarte mari6 adica !este
151) biti.
2#3#Functiile unui switch
witch2urile au a<uns astazi sa fie considerate com!onenta fundamentala !rin care se
realizeaza se"ementarea celor mai multe retele. 'ermit utilizatorilor dintr2o retea sa
transmita informatii6 !rin acelasi mediu6 in acelasi tim!6 fara a incetini traficul. /sa cum
routerele !ermit diferitor retele sa comunice unele cu altele6 switch2urile !ermit diferitor
noduri (nod C un !unct de cone9iune dintr2o retea6 de obicei un calculator+ din retea sa
comunice direct unele cu altele6 intr2o maniera eficienta. :11;
'rin !orturile sale ()6 1, sau 24+ un switch im!arte reteaua in mai multe canale de
comunicatie. /ceste canale inde!endente cres rawndamentul switchului in ceea ce !riveste
latimea de banda folosita. witchurile mai sim!le sint autoconfi"urabile6 !rin urmare nu
este nevoie de !ersonal s!ecializat !entru !unerea lor in functiune.
In cuvinte sim!le6 modul de functionare al unui switch este urmatorul? !entru un
se"ment de retea atasat la un !ort al switchului6 C4/AC1 va controla accesul al mediul de
transmisie !entru res!ectivul se"ment. 1aca la res!ectivul !ort este atasata o sin"ura statie
de lucru nu este nevoie de nici un mecanism !rin care sa se controleze accesul al mediu.
witchl verifica adresele 4/C sursa si destinatie ale cadrele !e care le rece!tioneaza si
transmite res!ectivele cadre catre !orturile cores!unzatorare.
'rin urmare6 comutarea !achetelor la nivelul 2 7I se bazeaza !e hardware sau altfel
s!us foloseste adrese fizice(4/C+.
8n switch inde!lineste doua functii !rinci!ale :11;?
Comutarea cadrelor. /ceasta functie are loc atunci cand un cadru a<un"e la
switch dintr2un anumit mediu sau de !e un anumit !ort si este transferat catre un
alt mediuA!ort
Gestionarea operatiilor de comutare. witchul creeaza si intretine tabele de
comutare sau de filtrarea folosind /IC D /!!lication !ecific Inte"rated
Circuits.
Fiecare switch folosit intr2o retea 3thernet induce latenta. 8n switch inter!us intre un
server si o statie de lucru creste tim!ul de transmisie cu 21 microsecunde. 8n !achet de 1***
bBtes are un tim! de transmisie de )** microsecunde. :11; 1aca comutarea realizata de
switch este de ti! store and foreward latenta indusa creste.
#ot la ca!itolul "eneralitati mentionam cele doua ti!uri de switchin"? de nivel 2 sau de
nivel 3. 1iferenta intre aceste doua ti!uri de comutari consta in ti!ul informatiilor continute
in cadru? la nivel 2 se foloseste adresa 4/C6 iar la nivel 3 informatiile nivelului 3. :2;
witchul nu analizeaza informatiile de nivel 3 continute de un cadru ci doar adresa
4/C a destinatarului. 1aca adresa este cunoscuta6 cadrul este transmis catre
interfataA!ortul cores!unzatoare. witchul construieste tabele cu adresele 4/C
cores!unzatoare fiecarui !ort in !arte.
1aca nu se cunoaste adresa destinatarului6 cadrul este transmis catre toate !orturile
(broadcast+ !entru ca switchul sa2i !oata =invata> destinatia corecta. Cand este re!rimit
cadrul6 switchul adau"a adresa in tabela cu adrese 4/C a !ortului res!ectiv.
/dresele de nivel 2 sint atribuite de catre !roducatorii de astfel de echi!amente si sint
alcatuite din doua !arti? codul !roducatorulu si un identificator unic al res!ectivului
dis!ozitiv. Codul !roducatorului este stabilit de catre I333 in tim! ce identificatorul este
atribuit chiar de catre !roducator.
Cu e9ce!tia $/ (Bstems $etwor% /rchitecture+6 utilizatorii nu au control asu!ra
dreselor de nivel 2. In ma<oritatea retelelor6 administratorilor le revine sarcina de a atribui
doar adrese de nivel 3. In acest caz !utem s!une ca administratorii creeaza retele locale ce
se com!orta ca un sin"ur s!atiu de adresare (blocul2strada2orasul2tara+.
8n switch 3thernet !oate =invata> adresa oricarui dis!ozitiv din retea !rin citirea
adresei sursa continuta in fiecare !achet si notarea !ortului !rin care cadrul a =intrat> in
switch. /ceste adrese sint memorate intr2o baza de date. /dresele echi!amentelor din retea
sint memorate in mod dinamic6 altfel s!us6 !e masura ce a!are un dis!ozitiv nou6 adresa sa
este citita6 invatata si memorata intr2o zona de memorie (C/42content addressable
memorB+. Cand switchul identifica o adresa !e care nu o re"aseste in C/46 o memoreaza
!entru o utilizare viitoare. In momentul memorarii6 adresa este =stam!ilata> si cu data cand
a fost adau"ata in C/4. 7ri de cate ori o adresa este referita sau adau"ata in C/4 i se
inre"istreaza si noua data (inclusiv ora+ la care a avut loc o!eratiunea. /dresele la care nu
se face referire o anumita !erioada de tim! sint sterse din C/4. 'rin acest mecanism6 baza
de date cu adresele 4/C ale dis!ozitivelor din retea este actualizata in mod constant. :11;
2#4#Functionarea switchului
'ornind de la ima"inea de mai sus vom incerca sa vedem mai in detaliu cum
functioneaza un switch. &a !ornire6 tabela cu adrese 4/C nu contine nici o inre"istrare.
Cand un calculator (1+ transmite si un !ort rece!tioneaza un cadru6 switchul !reia adresa
4/C a calculatorului sursa si o !laseaza in tabela de filtrare im!reuna cu !ortul de unde a
fost !reluat. /vand in vedere ca destinatarul nu este cunoscut6 switch2ul nu va avea de ales
si va trebui sa =inunde> reteaua cu acest cadru. :11;
1aca un calculator din retea (3+ ras!unde si trimite ina!oi un cadru6 switchul va !relua
adresa sursa din acest cadru si o va inre"istra in baza de date cu adrese 4/C in asociere cu
!ortul de !e care a fost !rimit. 1in acest moment6 switchul va !utea realiza o cone9iune
!uncat2la2!unct6 cadrele fiind transmisie doar intre cele doua calculatoare. :11;
1e fiecare data cand un cadru este rece!tionat !e un anumit !ort6 adresa 4/C
destinatie va fi com!arata cu inre"istrarile din baza de date a switchului. 1aca aceasta adresa
este cunoscuta si a!are in baza de date6 cadrul va fi transmis catre !ortul cores!unzator. In
caz
contrar6 cadru este transmis broadcast (mai !utin !ortul !e care a fost rece!tionat+6 adresa
calculatorului care ras!unde la broadcast urmand a fi inre"istrata in baza de date cu adrese
4/C.
1aca tot am !omenit de broadcast6 trebuie facuta o !recizare? cadrele broadcast si
multicast nu s!ecifica adrese 4/C destinatare. /dresa sursa va fi intotdeauna adresa 4/C
a dis!ozitivului care transmite cadrul6 in tim! ce adresa destinatie !oate fi o adresa
broadcast (toti bitii 1+ sau una multicast (bitii din !ortiunea host au valoarea 1+. 5roadcastul
va fi transmis catre toate retelele si hosturile acestora in tim! ce multicastul va fi transmis
tuturor hosturilor unei anumite retele. :11;
Ce se intam!la insa atunci cand o le"atura se intreru!eE :11; /m !utea s!une ca intr2o
retea ar fi bine sa e9iste le"aturi redundante. Corect. /ceasta rezolvare insa6 mai mult incurca
decat a<uta. /tat tim! cit brodcastul este transmis tuturor retelelor6 furtuna broadcast sau
altfel s!us circulatia mesa<elor in bucla nu !oate fi evitata. Ce se intam!la in astfel de
situatiiE 8n calculator va !rimi co!ii ale aceluiasi cadru6 dar de la surse diferite6 de !e
se"mente de retea diferite. #abela cu adrese 4/C de !e switch nu mai stie ce sa
inre"istreze. witchul nu stie care cadru trebuie transmis in retea deoarece tabela 4/C este
actualizata continuu. /ceasta situatie are o rezolvare si se numeste !annin" #ree 'rotocol.
Comutarea simetrica a !achetelor :11; caracterizeaza o retea in care switchul aloca
latimea de banda in mod e"al fiecarui !ort. 8n switch simetric ofera deci cone9iuni intre
!orturi cu aceeasi latime de banda? 1*4b!s sau 1**4b!s. !re deosebire de acesta6 un
switch asimetric ofera cone9iuni intre !orturi cu latimi de banda diferite6 cum ar fi o
combinatie
1*21**4b!s.
witch2urile asimetrice :11; sunt folosite mai ales in cazul traficului "enerat de
a!licatii client2server. Intr2un astfel de switch bufferin"ul memoriei trebuie sa !ermita
traficului de !e !ortul !e 1**4b!s sa fie transmis catre !ortul !e 1*4b!s fara sa conduca la
blocarea acestuia din urma.
8n switch 3thernet foloseste o tehnica bufferin" !rin care memoreaza si transmite
!achetele catre !orturile corecte. Fona de memorie in care se !astreaza datele ce trebuie
transmise se numeste buffer. /ceasta zona de memorie !oate folosi doua metode de
transmise a !achetelor? port-based memory buffering sau shared memory buffering. :11;
In bufferin"ul de ti! !ort2based :11;6 !achetele sint memorate intr2o coada de
aste!tare in functie de !ortul !e care au =intrat>. 8n !achet este transmis catre destinatie abia
cand toate
!achetele dinaintea sa au fost transmise. /cest lucru face !osibil ca un sin"ur !achet sa
intarzie intrea"a transmisie a !achetelor din memorie ca urmare a ocu!arii !ortului
destinatie (de e9em!lu.+. /ceasta intarziere a!are chiar daca alte !achete !ot fi transmise
catre !orturi care sint libere.
In bufferin"ul de ti! shared memorB :11;6 switchul de!oziteaza !achetele intr2o zona
de memorie care este !arta<ata intre toate !orturile. 4emoria alocata unui !ort de!inde de cit
=cere> fiecare !ort la un moment dat6 altfel s!us este alocata in mod dinamic. 'achetele din
buffer sint asociate dinamic !ortului care transmite. /ceasta ofera !osibilitatea ca un !achet
sa fie rece!tionat !e un !ort si transmis !e un altul fara ca datele sa mai =stea la coada>.
witchul intretine o harta a tuturor !orturilor catre care trebuie transmis un !achet.
1u!a ce transmisia !achetului s2a facut cu succes6 aceasta harta este stearsa. Ca efect al
memoriei !arta<ate6 dimensiunea unui !achet este limitata la dimensiunea bufferului si nu
doar la cea alocata unui anumit !ort. Ce inseamna aceastaE e !ot transmite !achete mai
mari daca se distru" cateva !achete de dimensiuni reduse. 3ste o facilitate foarte im!ortanta
in cazul switch2urilor 1*A1**4b!s6 in care un !ort !e 1** !oate sa transmita un !achet
catre un !ort !e 1* 4b!s. :11;
2#(#1#Spanning )ree
-etelele comutate !ot fi conce!ute in doua moduri? fizic sau lo"ic. :2; Confi"urarea retelei
din !unct de vedere fizic !ermite dis!ozitivlor !recum calculatoare6 switch2uri6 rutere si
serverelor sa comunica una cu cealalta. 'entru a !lanifica controlul resurselor retelei !entru
!erfomanta o!timia si !entru a crea o retea eficienta6 !ot fi folosite mai multe tehnici diferite.
!re e9em!lu6 de controlul traficului retelei sa se ocu!e subretele s!ecifice si sa fie folosite
cone9iuni redundante !entru a mentine inte"ritatea retelei.
Confi"urarea retelei din !unct de vedere lo"ic este determinata !rin modul in care trece
traficul !rin reteaua fizica. #ehnici diferite sunt folosite !entru a minimiza @bottlenec%>2urile
(stra"ularile+ si le"aturile ce sunt fortate foarte mult. !re e9em!lu6 mana"ementul modului
in care trece traficul6 !rioritizarea si calitatea serviciului.
2#(#2#*etwor+ ,ooping
5uclele de retea a!ar atunci cand e9ista trafic de difuzare intre subretele. :2; 'achetele de
difuzare inaintate de la o sursa catre multi!le !orturi !rintr2o sin"ura le"atura vor returna o
difuzare catre sursa ori"inala !rin le"atura redundanta daca mai mult de o le"atura este
conectata la 2 subretele. /cest lucru !oate declansa re!etarea !rocesului si va duce la
re!etarea infinita a debitului lo"ic al !achetelor de2a lun"ul retelei fizica.
Fiura "% $etwor% &oo!in"
!re e9em!lu6 un calculator aflat in subreteaua / trimita date catre un alt calculator afla in
subreteaua 5. wtich2urie subretelelor C si 1 nu stiu care este !ortul de inaintare al
dis!ozitivului de destinatie6 asadar transmit catre toate !orturile. Cand switch2ul din
subreteaua 5 "aseste dis!ozitivul de destinatie6 acesta incheie transmisia. ubreteaua 5 insa
schimba semnale de diuzare cu subreteaua C si 16 iar C si 1 deasemenea vor intoarce
semnalul de difuzare catre subreteaua 5. ubreteaua 5 va ras!unde din nou semnalului de
difuzare si va ince!e un ciclu intre subreteaua /6 C si 1. #ot traficul de difuzare care a<un"e
in subreteaua 5 va fi inaintat catre dis!ozitivul de destinatie6 dar cu mai multe du!licari6
ducand la o bucla infinita in retea. /cest lucru !oate duce la intarzieri al altor cerinte le"itime
de trafic.
7 tehnica !emtru a o!ri a!aritia buclelor din retea si de a !une la dis!ozitie mana"ementul
efectiv al le"aturilor redundante este !annin" #ree 'rotocol ()*2.1d+.
2#(#3#!unti si co$utatoare transparente (-.2#1d)
Comutatoarele sunt echi!amente de interconectare de subnivel 4/C. &a momentul
!ro!unerii !rimei variante de standard (anii G)*+ echi!amentele de interconectare care
functionau la subnivel 4/C erau !untile (brid"e+6 dar in ultimii ani comutatoarele au inlocuit
!untile6 datorita !erformantelor mult mai ridicate. /stfel6 la nivel functional 4/C6 un
comutator este o !unte cu mai multe !orturi (o !unte are in !rinci!iu6 doar doua !orturi+. 1esi
!untile au fost eliminate de comutatoare6 terminolo"ia din standard6 !recum si toate functiile
similare au !astrat termenii folositi in conte9tul !untilor (5rid"e+. :2;
'rin definitie6 o !unte trans!arenta are urmatoarele functii :4;?
2 nu !roduce modificari cadrelor !e care le redirecteazaH
2 invatarea adreselor 4/C !rin ascultare (learnin" bB listenin"+. /ceste adrese sunt
invatate de catre comutator !e baza cam!ului de adresa 4/C sursa al cadrelor rece!tionate
!e
fiecare !ort6 iar informatia este stocata in tabela de adrese. /stfel6 adresele sunt associate
!ortului !e care au fost rece!tionate cadrele 4/C6 iar comutatorul va !resu!une in
continuare ca statiile cu aceste adrese 4/C sunt dis!onibile !e !orturile asociateH
2 retransmite fiecare cadru de difuzare (broadcast+ !e toate !orturile sale6 cu e9ce!tia
!ortului !e care l2a !rimitH
2 daca adresa 4/C (unicast+ a sistemului destinatie nu este cunoscuta6 atunci
retransmite cadrul !e toate !orturile sale6 cu e9ce!tia !ortului !e care l2a !rimit. /ceasta
!rocedura se numeste inundare (floodin"+.
2#/#Coli&iunea si do$enii de coli&iune
Coliziunea :11; a!are in momentul in care bitii transmisi de doua calculatoare se
intilnesc !e acelasi mediu de transmisie. Fizic6 in cazul cablurilor bazate !e cu!ru acest lucru
inseamna un !lus de volta< in res!ectivul mediu6 lucru care nu este !ermis in sistemele binare
care sint ca!abile sa inteleaga doar doua valori ale volta<ului.
4a<oritatea tehnolo"iilor de retea se confrunta cu aceasta !roblema. In unele cazuri6
coliziunile sint !arte com!onenta a retelei. 'rea multe coliziuni insa !ot conduce la
incetinirea retelei sau chiar la intreru!erea functionarii acesteia. 1aca e9ista re"uli in baza
carora aceasta !roblema sa !oata fi controlata6 lucrurile nu sint deloc com!licate. :11;
-etelele 3thernet folosesc mecanismul C4/AC1 !rin care identifica coliziunile
a!arute la un moment dat.
'ortiunea de retea in care !achetele transmise intra in coliziune se numeste domeniu
de
coliziune. :11; /cest fenomen a!are in toate cazurile in care mediul de transmisie este
!arta<at
intre mai multe calculatoare. #oate cone9iunile care se fac !rin intermediul dis!ozitivelor
de nivel 1 fac !arte dintr2un domeniu de coliziune.
'achetele im!licate intr2o coliziune sint distruse bit cu bit. :11; !uneam ca !entru a
se evita astfel de situatii6 reteaua trebuie sa detina un mecanism (C4/AC16 de e9em!lu+
!rin care sa "estioneze conflictele care a!ar. In functie de tehnolo"ia folosita6 numarul
calculatoarelor care !ot folosi im!reuna un mediu de transmisie (denumit segment+ este
limitat.
1es!re huburi (re!etoare+ am s!us ca sint dis!ozitivele care re"enereaza traficul unei
retele fara insa a filtra in vreun fel informatiile !e care le rece!tionezaAtransmit. Informatiile
!rimite de un !ort al unui hub sint transmise tuturor celorlalte !orturi. 'rin urmare folosirea
acestor dis!ozitive conduce la e9tinderea unui domeniu de coliziune.
39ista o re"ula care trebuie res!ectata in retelele 3thernet? numarul maxim de huburi
intre doua calculatoare din retea trebuie sa fie 4I /ceasta deoarece fiecare hub induce
latenta6 iar de!asirea acestui numar duce la cresterea numarului de coliziuni intirziate.
Coliziunea intirziata a!are du!a transmiterea !rimilor ,4 bBtes din cadru. Chi!seturile
!lacilor de retea nu au ca!acitatea de a retransmite informatiile in urma a!aritiei unei
coliziuni intirziate. :11;
In !ractica aceasta re"ula este cunoscuta sub denumirea )-"-3-2-1: cinci sectiuni de
retea6 4 re!etoare6 3 se"mente cu hosturi6 2 se"emente de le"atura si un domeniu de
coliziune. :11;
Chiar daca sint dis!ozitive ieftine6 re!etoarele sint !rinci!alele echi!amente care
contribuie la e9tinderea domeniilor de coliziune. -ezolvarea acestui nea<uns consta in
segmentarea retelei cu a<utorul switch2urilor si ruterelor.
1oua sint motivele !entru care vom dori sa se"mentam o retea?
izolarea traficului intre se"ementele retelei
obtinerea unei latimi de banda mai mari !entru utilizatori !rin crearea
unor domenii de coliziune reduse.
Fara se"ementare6 o retea mai mare decit cea destinata unui "ru! de lucru (de obicei
ma9imum 1* calculatoare+6 va deveni foarte re!ede =inundataJ de coliziuni6 ba chiar virtual6
ar a<un"e in situatia de a nu mai avea dis!onibila latime de banda.
7 retea 3thernet care foloseste switch2uri conduce la o to!olo"ie care se com!orta ca
si cind ar e9ista doar doua noduri in res!ectiva retea? un nod sursa si un nod destinatie.
/ceste
doua noduri !arta<eaza6 de e9em!lu6 1* 4b!s intre ele6 ceea ce inseamna intrea"a latime de
banda dis!onibila !entru transmisia datelor.
Folosirea acestor echi!amente !ermite retelei sa functioneze mult mai eficient
deoarece dis!onibilitatea latimei de banda se a!ro!ie de 1**K.
In cazul unui switch :11;6 fiecare nod re!rezinta o cone9iune catre un se"ment de
retea. Crearea acestor microse"mente de retea conduce la eliminarea coliziunilor dintr2un
domeniu. Fiecare nod este conectat direct la un !ort al switch2ului6 sau la un se"ment care
este conectat la un !ort. 'rin aceasta se creaza o cone9iune !e 1* 4b!s intre fiecare nod si
fiecare se"ment al switch2ului. 8n calculator conectat direct la un !ort al switch2ului va
re!rezenta !ro!riul sau domeniu de coliziune si va avea acces la intrea"a latime de banda?
1*4b!s.
witch2ul citeste adresa sursa siAsau destinatie a fiecarui cadru !e care il !rimeste. In
functie de informatiile acumulate va hotari ce decizie trebuie luata? daca trebuie comutat
catre un alt se"ment sau nu.
1aca switchul :4; este considerat un echi!ament !asiv ce actioneaza doar la nivelul
le"atura date6 routerul actioneaza la nivelul retea si ia decizii !e baza adresleor folosite de
!rotocoalele acestui nivel. /cest lucru !resu!une e9aminarea adreselor destinatie continute
in fiecare !achet si consultarea tabelelor de rutare cu !rivire la instructiunile ce trebuie
urmate.
Cu a<utorul acestor echi!amente se atin"e cel mai ridicat nivel de se"mentare datorita
ca!acitatii lor de a decide cu e9actitate unde trebuie sa a<un"a un !achet si ce cale trebuie sa
urmeze. /ceste actiuni induc insa inevitabil latenta. :4;
2#0#1etele ,ocale 2irtuale (2,A*)
2#0#1#3eneralitati
-etele comutate de nivel 2 sunt definite dre!t retele !lane =flat networ%s>. :2; 7rice
!achet
de difuzare transmis a<un"e la fiecare echi!ament din retea6 netinand cont daca echi!amentul
are sau nu nevoie de el. !re deosebire de rutere care !ermit difuzare decat in interiorul
retelei care a emis !achetul de difuzare6 comutatoarele !ermit difuzarea in intrea"a retea. 3le
se com!orta !recum o retea !lana6 deoarece creeaza un sin"ur domeniu de difuzare si nu
datorita arhitecturii !lane.
4arele avanta< al retelelor cu comutatoare este crearea domeniilor individuale de coliziune
!e !orturi (!e fiecare !ort este un domeniu de coliziune+ determinand eliberarea de
constran"erile din 3thernet referitoare la eliminarea coliziunilor. /stfel se !ot crea un numar
mai mare de retele.
1ezavanta<ele cele mai mari create astfel sunt :2;?
1. marirea numarului de statii ce determina marirea numarului de !achete de difuzare
!e care comutatoarele trebuie sa le !relucrezeH
2. securitate !recara? intr2o retea de nivel 2 fiecare statie are acces la oricare alt
echi!ament din retea.
ecuritatea !oate fi marita !rin limitarea accesului la servere cu !arole6 dar !roblema
difuzarii nu !oate fi rezolvata.
'rin utilizarea .&/$2urilor se !ot elimina unele din dezavanta<ele mentionate6 deoarece !rin
definirea .&/$2urilor lor se mareste numarul domeniilor de difuzare si se micsoreaza
numarul domeniilor de coliziune.
.&/$2urile sim!lifica administrarea retelei? schimbarile in retea !ot fi facute !rin sim!la
asi"nare a unui !ort la un anumit .&/$. .&/$2urile intaresc securitatea? un "ru! de
utilizatori cu nevoi de securitate ridicata !ot fi !usi in acelasi .&/$ la care nu au acces restul
utilizatorilor. :2;
2#0#2#De%initie
7 retea locala virtuala (.&/$+ re!rezinta o "ru!are lo"ica a resurselor si utilizatorilor de
retea in functie de o or"anizare administrativa a !orturilor comutatorului. .&/$2urile nu
de!ind de asezarea "eo"rafica sau confi"uratia fizica.
'rin utilizarea .&/$2urilor e9ista !osibilitatea de a crea domenii de difuzare mai mici intr2o
retea de nivel 2 !rin asi"narea !orturilor la diferite subretele.
8n .&/$ se com!orta ca o subretea :2; (domeniu de difuzare+ !rin urmare cadrele de
difuzare sunt comutate doar !e !orturile a!artinand aceluiasi .&/$. Im!licit statiile de lucru
dintr2un .&/$ nu !ot comunica cu statii de lucru ce nu a!artin aceluiasi .&/$. 'entru a
realiza comunicarea intre statii aflate in .&/$2uri diferite este nevoie de un ruter.
'entru a comunica in Internet fiecare .&/$ trebuie asociat cu o subretea6 iar adresele de
nivel 3 (adresele I'+ ale statiilor trebuie alocate cores!unzator cu subreteaua asociata .&/$2
ului.
2#0#3#Caracteristici
A. Controlul Difuzarii (Broadcast Control)
1ifuzarea este s!ecifica oricarui !rotocol6 dar cat de des a!are de!inde de trei lucruri ?
ti!ul !rotocolului6 a!licatia rulata si modul de utilizare al serviciilor oferite de retea.
8nele a!licatii mai vechi au fost rescrise !entru a micsora necesarul de banda6 dar in
conte9tul dezvoltarii noilor a!licatii multimedia (I'#.6 .7I'+ care sunt mari consumatoare
de banda este necesara o reconsiderare a desi"nului retelei !entru a asi"ura izolarea
!roblemelor si im!iedicarea !ro!a"arii lor in toata reteaua. :4;
/!licatiile multimedia folosesc des mesa<e de difuzare si mesa<e multicast ca metoda de
!ro!a"are6 iar daca in retea se "asesc echi!amente defecte sau nu este realizata o se"mentare
adecvata6 efectul difuzarii este mult intensificat determinand chiar blocarea retelei. 'entru a
izola !roblemele ce a!ar datorita noii "eneratii de a!licatii este necesara o se"mentare
adecvata a retelei !rin intermediul comutatoarelor si ruterelor.
.arianta mai eficienta din !unct de vedere economic(dar si !ractic in cazul retelelor locale+
este utilizarea comutatoarelor ce !ot im!lementa retele locale virtuale (.&/$+6 avand in
vedere ca echi!amentele de nivel 3 (ruterele+ sunt mai costisitoare si mai "reu de confi"urat si
administrat.
#oate statiile din acelasi .&/$ a!artin aceluiasi domeniu de difuzare. 'achetele de difuzare
!rimite !e un !ort sunt filtrate daca nu !rovin de la un echi!ament a!artinand aceluiasi
.&/$.
B. Securitate
Intr2o retea !lana :4;6 creaa !rin interconectarea hub2urilor6 !untilor6 comutatoarelor si
ruterelor6 sin"urul echi!ament care se ocu!a de securitate este ruterul (!resu!unand ca in
retea nu avem confi"urat un firewall+.
7 astfel de retea !rezinta urmatoarele dezavanta<e ?
2 7rice statie sau echi!ament conectate la retea !oate avea acces la resursele reteleiH
2 7ricine !oate sa vada traficul !rin sim!la conectare a unui analizator de retea in hubH
In concluzie nu se asi"ura securitate.
'rin crearea .&/$2urilor6 res!ectiv se"mentarea "ru!urilor de difuzare (microse"mentare+
administratorul detine controlul asu!ra oricarui !ort si resursele !e care acesta le !oate
accesa.
e !ot im!une restrictii !e resurse de ti! hardware6 restrictii de accesare a anumitor adrese
4/C(de nivel 2+ sau I'(de nivel 3+ sau de accesare a unor a!licatii etc.
1e aseamenea comutatoarele !ot fi confi"urate sa informeze o statie de mana"ement des!re
orice incercare neautorizata de accesare a resurselor.
C. Flexibilitate si Scalabilitate
'rin confi"urarea unor !orturi ale comutatorului astfel incat ele sa a!artina unui anumit
.&/$ sau !rin adau"area statiilor de lucru la un anumit .&/$ !e baza adreselor de nivel 2
(adresele 4/C+ creste fle9ibilitatea retelei deoarece se !ot adau"a6 intr2un domeniu de
difuzare6 doar utilizatorii care trebuie sa a!artina acelui domeniu indiferent de locatia lor
fizica. :4;
'entru a intele"e cum lucreaza un .&/$ este necesar sa2l com!aram cu o arhitectura
traditionala. In fi"ura de mai <os este !rezentaa o retea obtinuta !rin conectarea directa a unor
hub2uri la rutere.
E.e/plu ar'itectura cu H0*-uri

Fiecare hub e folosit de catre un de!artament cu resurse s!ecifice si este !ozitionat in
locatii diferite. 'rin conectarea la un !ort al hub2ului cores!unzator unui de!artament6se !ot
accesa toate resursele de!artamentului res!ectiv. a !resu!unem ca s2a marit numarul
an"a<atilor din de!artamentul de vanzari6 dar nu mai e9ista locuri in hub2ul lor. In acelasi
tim! e9ista destule !orturi libere in hub2ul destinat de!artamentului de finante. 1aca noul
an"a<at ar folosi unul din !orturile ramase libere destinate celuilalt de!artament el automat va
avea acces la resursele destinate de!artamentului de finante. /ici a!are o !roblema de
securitate !entru ca noul an"a<at se afla in acelasi domeniu de difuzare cu ceilalti cole"i de la
de!artamentul de finante si totodata este ineficient6 deoarece !entru a utiliza resursele
de!artamentului sau va trebui6 !rin intermediul ruterului6 sa intre !e serverul de vanzari.
1ezavanta<ele arhitecturii traditionale nu mai a!ar atunci cand folosim comutatoare ce
!ot im!lementa .&/$2uri. 'entru fiecare de!artament se creaza un .&/$ cu anumite
dre!turi. Cand a!are un nou an"a<at intr2un de!artment6 un !ort liber din oricare comutator
este confi"urat sa a!artina .&/$2ului cores!unzator de!artamentului in care se afla noul
an"a<at. /stfel in e9em!lu din fi"ura de mai <os daca avem un nou an"a<at in de!artamentul
de I# !ur si sim!lu asi"nam un !ort din comutatorul 1 este asi"nat .&/$ului I#.
E.e/plu ar'itectura cu 12#3-uri
2#0#4#Asignarea porturilor in 2,A*-uri
In functie de cum se face asi"narea !orturilor in .&/$2uri e9ista 2 ti!uri de .&/$2uri?
asi"nare de ti! static si asi"nare de ti! dinamic.
VLAN-urile cu porturile asinate static sunt cele mai frecvente si cele mai si"ure. /socierea
(!ort6 .&/$+ este !ermanenta. /si"narea !ortului !oate fi schimbata doar manual de catre
administrator. 8sor de instalat si monitorizat. /cest ti! de .&/$ e folosit in retele in care
utilizatorii nu isi schimba des locatiile. :2;
VLAN-urile cu porturile asinate dina!ic asi"neaza automat un anumit .&/$ unui !ort.
/si"narea se !oate face in functie de adresa 4/C a statiei res!ective6 !rotocoale sau
a!licatii.
39em!lu? /dresele 4/C au fost introduse intr2o a!licatie de mana"ement a .&/$2urilor
centralizata. 1aca un echi!ament este conectat la un !ort neasi"nat6 atunci a!licatia cauta in
baza de date 4/C2ul res!ectiv si il asi"neaza .&/$2ului cores!unzator. :2;
4ai usor de instalat decat varianta statica6 dar necesita o munca initiala !entru a crea baza de
date. 'entru retele in care utilizatorii isi schimba des locatiile (se muta tot de!artamentul in
alta locatie sau !entru cei care folosesc echi!amente wireless+.
CIC7? .4' .&/$ 4ana"ement 'olicB erver ma!eaza 4/C2urile !e .&/$.
2#0#(#Identi%icarea 2,A*-urilor
Comutatoarele trebuie sa !oata identifica cadrele !rimate si sa decida ce sa faca cu ele in
functie de adresa 4/C. Cadrele sunt !rocesate diferit in functie de ti!ul le"aturii !e care il
traverseaza. :4; 39ista doua tipuri de leaturi?
A. Leaturi de tip acces (access lin%s+
/cest ti! de le"atura face !arte dintr2un sin"ur .&/$ numit .&/$2ul nativ al !ortului.
7rice statie sau echi!ament conectate la un comutator !rintr2o le"atura de ti! acces nu stie
des!re e9istenta .&/$2urilor. Comutatorul elimina informatia des!re .&/$ la iesirea din
comutator !e o le"atura de ti! acces. 3chi!amentele conectate !rin le"aturi de ti! acces nu
!ot
comunica cu echi!amente care a!artin altui .&/$ decat !rin intermediul unui ruter
(echi!ament de nivel 3+.
B. Leaturi de tip trunc"i (trun% lin%s+
/cest ti! de le"atura !oate trans!orta cadre ce a!artin unor .&/$2uri diferite (de la 1 la
1**5 odata+. $umele de trunchi (trun%+ a fost im!rumutat din retelele de telefonie6 unde
re!rezinta o le"atura ce !oate trans!orta mai multe conversatii telefonice diferite.
7 le"atura de ti! trunchi este o le"atura !unct la !unct intre doua comutatoare6 un comutator
si un ruter sau un comutator si un server. /vand in vedere ca acest ti! de le"aturi trans!orta
traficul a!artinand diferitelor .&/$2uri6 este recomandat ca ele sa fie le"aturi de 1**A1***
4b!s. 'rin stabilirea unei le"aturi de ti! trunchi6 un !ort !oate sa a!atina mai multor .&/$2
uri.
39em!lu? 'ortul asi"nat unui server de mail.
2#(#/#4tichetarea Cadrului
Fiecarui cadru ii este asociat un =.&/$ I1> care identifica .&/$2ul sursa al cadrului.
Fiecare comutator identifica .&/$ I12ul din eticheta si decide ce sa faca cu cadrul !e baza
informatiilor din tabela de filtrare. 1aca cadrul a a<uns intr2un comutator care are le"aturi de
ti! trunchi6 atunci cadrul e trimis si !e acele le"aturi. Cand acesta a<un"e !e o le"atura de ti!
acces care are acelasi .&/$ I16 eticheta de identificare a .&/$2ului este eliminata si statia
de lucru !rimeste cadrul 4/C fara a fi nevoita sa aiba informatii des!re .&/$2urile din
retea.
A. #nter-S$itc" Lin% (#SL)
4etoda de etichetare !ro!rietara CIC7 ce !oate fi folosita !entru le"aturile Fast3thernet
si 0i"abit3thernet !entru identificarea .&/$2ului atunci cand cadrul trece !este o le"atura
de ti! trunchi. :1*;
Identificarea se realizeaza !rin inca!sularea fiecarui cadru cu un antet si un trailer.7rice
comutator CIC7 sau ruter cofi"urat cu I& !oate !rocesa si recunoaste informatia
referitoare
la .&/$.
1esi I& a fost creat in !rinci!al !entru transmiterea cadrelor de ti! 3thernet6 el !oate
transmite si alte ti!uri de cadre cum ar fi #o%en -in"6 F11I6 sau /#4 intr2un cadru 3thernet
I&. ( Leaderul I& contine un cam! intitulat #i!ul Cadrului +. :1*;
'resu!unem ca un cadru a fost emis de o statie si el trebuie sa traverseze o le"atura de ti!
trunchi ca sa a<un"a la destinatie6 ca in fi"ura de mai <os. Cand este transmis de Comutator 1
!e o le"atura de ti! trunchi catre un alt comutator sau ruter6 I& adau"a un antet de 2, de
octeti si un trailer de 4 octeti. .&/$2ul sursa este identificat de 15 biti (.I1+ continuti in
antet.
#railerul contine C-C !entru a asi"ura inte"ritatea datelor.
Cand cadrul este emis !e o le"atura de ti! acces6inca!sularea I& este eliminata.
1eoarece informatia de etichetare este adau"ata atat la ince!ut cat si la sfarsit6 I& mai este
cunoscut cu numele de du+la etic'etare%
B. #&&& '().*+
-e!rezinta o metoda de etichetare creata de I333.
tandardul I333 )*2.1M defineste o arhitectura !entru folosirea .&/$2ului6 serviciile oferite
de .&/$6 !rotocoalele si al"oritmii folositi !entru a oferi servicii.
!re deosebire de I& care realizeaza o inca!sulare a cadrului6 )*2.1M introduce informatia
de etichetare in interiorul cadrului. 4etoda se mai numeste etic'etare si/pla sau etic'etare
interna. :12;
)*2.1M introduce conce!tul de 12#3 nativH cadrele a!artinand .&/$ului nativ nu sunt
inca!sulate cu informatie de etichetare. /stfel echi!amentele care nu intele" metoda de
inca!sulare !ot sa aiba acces !rin intermediul acestuia.
Intr2un cadru 3thernet6 )*2.1M adau"a 4 octeti de eticheta du!a cam!ul ce re!rezinta adresa
sursa.
TPID (#a" 'rotocol Identifier+ 2 7cteti
2au tot tim!ul valoarea *9)1**.
TCI (#a" Control Information+ 2 7cteti?
3 biti PF ('rioritB Field+ folositi !entru im!lementarea Class of ervice
1 bit CFI (Canonical Format Identifier+ arata daca adresa 4/C este de ti! 3thernet sau
#o%en
-in".
12 biti 1ID (.&/$ Identifier+ are valori intre * si 4*95 si identifica .&/$ul sursa al era
cadrului.
$ota?
/tat I& cat si )*2.1M introduc biti su!limentari la lun"imea unui cadru. I& introduce 3* de
octeti !e cand )*2.1M introduce 4 octeti. 1eoarece lun"imea ma9ima a unui cadru 3thernet
este de 151) octeti informatia aditionala de etichetare !oate introduce erori !rin
nerecunoasterea cadrului de catre comutatoare. :12;
2#-#!rotocolul Ar'orelui de Acoperire (S)! - Spanning )ree !rotocol -.2#1d)
2#-#1#Functionarea S)!
Intr2o retea 3thernet e9tinsa !ot e9ista cai multi!le de !ro!a"are intre doua sau mai multe
sisteme6 ceea ce determina scaderea eficientei retelei. 39istenta a doua sau mai multe cai
!aralele de !ro!a"are determina inchiderea unei bucle de !ro!a"are a cadrelor 4/C.
'roblemele le"ate de blocarea nedorita a cadrelor =unicast> de inundare6 dar si de crestere in
avalansa a cadrelor de difuzare (fenomen denumit =broadcast storm>+ sunt determinate de
e9istenta buclelor de !ro!a"are.
Functia !rotocolului #' (!annin" #ree 'rotocol6 I333 )*2.11+ :4; este tocmai aceea de
a intreru!e la nivel lo"ic buclele de !ro!a"are6 fara a elimina redundanta de nivel fizic. 1e
altfel6 redundanta fizica este dorita in cele mai multe retele de telecomunicatii6 dar in cazul
3thernet !ro!a"area trebuie sa se faca numai !e o sin"ura cale6 la un moment dat. olutia
ado!tata in I333 )*2.11 este sa se "aseasca un asa numit =arbore de aco!erire> folosind un
al"oritm care lucreaza distribuit6 doar in nodurile active la nivelul le"atura de date
(comutatoare+.
Fiecare comutator are un identificator unic format dintr2o !arte mai semnificativa ce !oate
fi confi"urata si o !arte mai !utin semnificativa ce asi"ura unicitatea identificatorului si este
chiar adresa 4/C a comutatorului. :2; Comutatorul cu identificatorul cel mai mic este ales ca
fiind nodul radacina al arborelui (-oot 5rid"e+. /l"oritmul # este folosit a!oi !entru a
realiza la nivelul le"atura de date6 arborele de cai o!time ce a<un" in nodul radacina de la
fiecare nod al retelei. electia caii o!time se bazeaza !e un criteriu de cost. /stfel6 fiecare
comutator ale"e un sin"ur !ort o!tim catre radacina (-oot 'ort+6 cel de cost minim6 dintre
!orturile sale active (aflate in starea 1esi"nated 'ort+. 39ce!tie de la aceasta re"ula face
comutatorul radacina care nu are nevoie de -oot 'ort si care are toate !orturile in
starea 1esi"nated 'ort.
Ca re"ula6 o bucla este intotdeauna intreru!ta la nivelul a doua comutatoare secundare
(care nu sunt -oot 5rid"e+ :2;6 care au fiecare cel !utin cate doua cai catre radacina si care
sunt conectate intre ele (direct6 la nivelul le"atura de date+ !rintr2o alta le"atura. 'entru
fiecare se"ment6 mai intai se ale"e dintre cele doua comutatoare secundare un comutator
1esi"nated 5rid"e6 care va fi !lasat !e scara ierarhica din # mai a!roa!e de radacina decat
celalalt comutator. /stfel6 selectia caii o!time catre radacina si intreru!erea efectiva a buclei
!rin inchiderea de !orturi6 vor fi realizate de catre comutatorul care nu a fost ales 1esi"nated
5rid"e. Intreru!erea buclei se va realiza !rin intreru!erea le"aturii dintre cele doua
comutatoare secundare !rin blocarea !ortului care a!artine comutatorului care nu a fost ales
1esi"nated 5rid"e. /stfel6 !ortul care a!artine comutatorului 1esi"nated 5rid"e ramane
deschis (in starea 1esi"nated 'ort sau =forwardin">+6 iar !ortul care a!artine celuilalt
comutator secundar este blocat (in starea $on21esi"nated 'ort+.
4odul de lucru distribuit al #' este im!lementat !rin transmiterea de catre fiecare
comutator6 la intervale re"ulate de tim!6 a unor !achete 5'18 (5rid"e 'rotocol 1ata 8nit+
catre nodurile vecine6 care contin urmatoarele informatii :4;?
N Care este nodul radacina6 s!ecificat !rin identificatorul sau -oot I1H
N Costul caii o!time !ana la radacina de la comutatorul curent (costul minim+H
N Identificatorul comutatorului ce a emis 5'186 5rid"e I1H
N Identificatorul !ortului !e care este emis 5'186 'ort I1H
N .alori ale contoarelor de tim! utilizate !entru controlul conver"entei arborelui.
'achetele 5'18 sunt transmise in cadrele 4/C folosind o adresa de destinatie unica de
ti! multicast.
In !rima eta!a a al"oritmului # :4;6 fiecare comutator va transmite un 5'18 in care
s!ecifica 5rid"e I1 -oot (!entru radacina+ cu aceeasi valoare ca !ro!riul 5rid"e I1. 'rin
urmare6 la initializare fiecare comutator !leaca din starea de radacina a arborelui. /stfel6
costul !e care il anunta6 al le"aturii o!time catre radacina6 este zero.
&a !rimirea unui astfel de !achet :4;6 un comutator com!ara informatiile din !achetul
!rimit cu valorile !e care le are de<a memorate !entru a stabili rolul !e care il va avea in
to!olo"ia #'. &a !rimirea unui 5'18 de la un comutator vecin6 fiecare comutator verifica
mai intai relatia dintre !ro!riu 5rid"e I1 -oot si cel anuntat de vecin. In cazul in care
identificatorul radacinii este mai bun decat cel memorat anterior se trece la calcularea costului
caii noi catre radacina !rin adunarea la valoarea costului anuntat de vecin a costului !ortului
local !e care a fost !rimit acest 5'18. 1aca ceea ce stia el ca fiind valoarea costului minim
catre radacina este mai mare decat suma dintre costul ra!ortat in 5'18 si costul !ortului !e
care a fost !rimit 5'186 atunci a<usteaza costul sau minim catre radacina cores!unzator si
!resu!une ca cel mai scurt drum catre radacina este !rin !ortul !e unde tocmai a !rimit
!achetul 5'18.
/sa cum a fost !rezentat anterior6 se considera ca arborele #' este stabil (la conver"ena+
atunci cand a fost ales un comutator radacina (-oot I1+ si fiecare comutator a ales un -oot
'ort6 1esi"nated 5rid"e si unul sau mai multe mai multe 1esi"nated 'ort.
1e obicei decizia de blocare a unui !ort se ia atunci cand costul caii de la acest !ort !ana
la
radacina este mai mare decat al altei cai dis!onibile. #otusi sunt situatii cand decizia nu se
!oate lua numai !e baza costurilor. :4; /stfel6 este !osibil ca !ornind de la un anumit
comutator6 din !unct de vedere al costului6 sa e9iste doua cai de costuri e"ale !ana la
radacina. In astfel de situatii6 se ale"e intotdeauna calea care include comutatorul vazut catre
radacina6 cu 5rid"e I1 minim. 8neori6 un comutator este le"at !rin mai multe !orturi la
acelasi &/$. 1aca se intalnesc situatii in care costurile sunt identice se ale"e !ortul cu
identificatorul ('ort I1+ mai mic6 deoarece 5rid"e I1 al !rimului comutator vazut s!re
radacina are aceeasi valoare. 1in acest motiv6 !achetele 5'18 contin si identificatorul
comutatorului emitent6 !recum si identificatorul !ortului !e care a fost emis. 'rin urmare6
decizia se ia folosind in ordine aceste trei criterii !ana unul dintre ele este satisfacut? costul
caii6 5rid"e I1 emitator si 'ort I1. Identificatorul de !ort este util in cazul in care se
formeaza o bucla intre doua comutatoare vecine (cea mai mica bucla !osibila+. /tunci cand
un !ort este blocat nu redirecteaza cadre de informatie !entru utilizatori6 dar transmite si
rece!tioneaza in continuare cadrele care contin 5'18. /stfel6 desi !ortul nu este activ !entru
traficul de date6 comutatorul monitorizeaza !arametrii #' !entru caile determinate !e acest
!ort. 'rin urmare6 in cazul in care se intreru!e calea o!tima catre radacina (cea care condus la
blocarea acestui !ort+ este necesara reactivarea acestui !ort6 deoarece noua cale o!tima il
include.
/tunci cand a!are o modificare de to!olo"ie :4;6 ca urmare a schimbarii starii unui !ort sau
a unei le"aturi6 comutatorul radacina trimite in tot arborele un mesa< de anuntare a modificarii
to!olo"iei. /ceasta !rocedura !ermite a<ustarea informatiei des!re caile o!time memorate in
celelalte comutatoare active din retea. /stfel6 acestea recalculeaza costurile si verifica
!arametrii #' numai !entru noile cai anuntate.
In cazul in care comutatoarele !ermit formarea de retele &/$ virtuale (.&/$+ :2;6 atunci
se !oate activa se!arat cate o instanta de !rotocol #' !entru fiecare .&/$. /stfel6 !entru
fiecare .&/$ se va ale"e o radacina si se efectueaza in !aralel si inde!endent o!eratiile #'.
In cazul in care se utilizeaza cate o instana de !rotocol !entru fiecare .&/$6 !rotocolul
!oarta numele de '.# ('er .&/$ #'+.
2#-#2#!ara$etrii S)!
1eoarece valoarea 5rid"e I1 determina !ozitia comutatorului in ierarhia #'6
identificatorul trebuie sa inde!lineasca doua conditii :4;?
2 unicitatea D nu !ot e9ista doua comutatoare care sa ocu!e aceeasi !ozitie in arboreH
2 scalabilitatea D uneori !ozitia in arbore trebuie sa !oata fi stabilita manual de catre
administrator si deci6 acesta trebuie sa !oata modifica valoarea 5rid"e I1.
&a o !rima analiza se !are ca cele doua conditii se e9clud reci!roc6 deoarece unicitatea
!resu!une6 de cele mai multe ori6 o alocare statica a valorilor adreselor. #otusi6 in cazul #'
!roblema s2a rezolvat !rin im!artirea in doua a cuvantului de re!rezentare !entru valoarea
5rid"e I1. /stfel6 bitii cei mai semnificativi ai 5rid"e I1 (!rimii 2 octeti+ constituie cam!ul
de !rioritate care !oate fi modificat de catre administrator. In mod im!licit (fara interventia
administratorului+ acest cam! de !rioritate este fi9at la valoarea 327,) ()***L+6 care
re!rezinta in zecimal valoarea de la <umatatea intervalului !osibil de re!rezentat cu doi octeti.
5itii cei mai !utin semnificativi (ultimii , octeti+ sunt re!rezentati de o adresa 4/C a
comutatorului (unica !entru fiecare .&/$+. /stfel6 unicitatea 5rid"e I1 este asi"urata de
adresa 4/C din !artea mai !utin semnificativa6 deoarece adresele 4/C sunt unice (I333+6
iar scalabilitatea este asi"urata de ca!ul de !rioritate. Fara interventia administratorului
toate comutatoarele au !rioritati e"ale6 iar decizia radacinii se va face doar !e baza adresei
4/C din 5rid"e I1 (cea mai mica adresa 4/C va determina -oot 5rid"e+. /dministratorul
!oate stabili un mecanism de !rioritati in formarea to!olo"iei #' !rin acordarea de valori
!entru 5rid"e I1 sub cea im!licita.
tarile in care se !oate afla un !ort la nivelul le"atura de date6 dintr2un comutator !e care
este activa instanta #' sunt urmatoarele :4;?
2 Blocare (5loc%in"6 non21esi"nated 'ort+ D un !ort aflat in aceasta stare nu !oate
redirecta cadrele de informatie !entru utilizatoriH totusi6 !ortul urmareste !achetele 5'18
rece!tioneaza !entru a identifica comutatorul radacinaH
2 Ascultare (&istenin"+ D un !ort trece in starea de ascultare numai du!a ce al"oritmul
#' a determinat arborele o!tim6 din !achetele 5'18 rece!tionate. In acest moment6 !ortul
!oate transmite si rece!iona !achete 5'18. 1aca !ortul transmite !achete 5'18 inseamna
ca acesta se !re"ateste sa !artici!e la to!olo"ia activa #' si informeaza comutatoarele
vecine des!re acest lucru. .aloarea im!licita a tim!ului in care un !ort se afla in starea de
ascultare (forward delaB+ este de 15 sH
2 n!atare (&earnin"+ D !ortul aflat in starea aceasta se !re"ateste sa devina activ
!entru traficul de informatie (sa treaca in starea de redirectare+ !rin invatarea adreselor 4/C.
.aloarea im!licita a tim!ului in care un !ort se afla in starea de invatare (forward delaB+ este
tot de 15 sH
2 "edirectare (Forwardin"+ D !ortul face !arte din to!olo"ia activa #'6 redirecteaza
cadre de informatie si transmiteArece!tioneaza !achete 5'18H
2 nacti!are (1isabled+ D !ortul nu face !arte din to!olo"ia activa #'6 astfel nu
redirecteaza cadre de informatie si nici nu transmiteArece!tioneaza !achete 5'18.
Contoarele de tim! sunt folosite !entru actualizarea informatiei arborelui #'. /stfel6
contoarele de tim! sunt utilizate !entru a stabili du!a cat tim! trebuie sa comute un !ort dintr2
o stare in alta. 1e asemenea6 #' foloseste tem!orizatoarele !entru a determina "radul de
dis!onibilitate !entru formarea arborelui #' al comutatoarelor vecine6 !recum si tim!ul
ma9im de !astrare a adreselor 4/C din tabelele de adrese (cele invatate dinamic+.
emnificatiile valorilor de tim! asociate acestor contoare sunt urmatoarele?
2 #ello time D intervalul dintre emisiile a doua !achete 5'18 successive. .aloarea
im!licita este de 2 sH
2 $aximum Age %ime D intervalul de tim! in care trebuie sa se afle un comutator
(rece!tor al acestui 5'18+ in starea de blocare inainte de a trece in starea de ascultare.
.aloarea im!licita este de 2* sH
2 &orward delay D intervalul de tim! in care trebuie sa se afle un comutator (rece!tor
al acestui 5'18+ in starea de ascultare inainte de a trece in starea de invatare si in starea de
invatare inainte de a trece in starea de redirectare. .aloarea im!licita este de 15 s.
.alorile im!licite ale acestor contoare sunt indicate !entru o "ama lar"a de confi"uratii si
scenarii de functionare. :2; #otusi6 aceste valori !ot fi modificate !entru a determina o
functionare o!tima intr2un caz !articular. 'e de alta !arte6 fi9area unor valori neadecvate ale
acestor valori de tim! !oate conduce la instabilitatea retelei. Costul utilizat de # se
determina la nivelul fiecarui comutator6 calculat inde!endent la cele doua ca!ete ale unei
le"aturi si de!inde numai de debitul ma9im al !ortului res!ectiv. 1eoarece decizia
se ia !e baza minimului6 costul unui !ort se afla intr2o relatie de ordine inversa si neliniara
fata de debitul !ortului (e9!rimat in 4bAs+. In tabelul ).1 sunt !rezentate cores!ondentele
dintre debitul !ortului si costul #'6 !entru doua variante de !rotocol.
1 (4bAs+ Cost (I3336 versiune noua+ Cost (I3336 versiune veche+
1**** 2 1
1*** 4 1
1** 19 1*
1* 1** 1**
-elatia dintre debitul !ortului si costul #'
2#5#2)! (2irtual )run+ing !rotocol)
.#' :2; este un !rotocol de transmiterea mesa<elor ce functioneaza la nivelul 2 (nivelul
&e"atura de 1ate+ si care este folosit !entru a mentine o confi"uratie unitara a .&/$2urilor
intro retea comutata !rin administrarea adau"arii6 ster"erii sau redenumirii de .&/$2uri.
Fara .#' este necesar ca !e fiecare comutator din retea sa fie adau"ate6 sterse sau redenumite
manual toate .&/$2urile din reteaua comutaa..#' sim!lifica !rocesul de confi"urare al
comutatoarelor si !ermite ca toate schimbarile intr2o retea comutata cu .&/$2uri multi!le sa
fie facute !e un sin"ur comutator care se numeste .#' server.
Comutatorul care este in modul .#' server distribuie si sincronizeaza informatia des!re
.&/$uri in toata reteaua comutata. /stfel sunt reduse si !roblemele cauzate de o
confi"uratie "resita sau inconsistenta.
7data cu stabilirea le"aturilor de ti! trunchi intre comutatoarele retelei mesa<e .#' vor fi
schimbate intre server si client sau !reluate si transmise mai de!arte de comutatoarele care
sunt in modul .#' trans!arent in cadrul aceluiasi domeniu .#'. 1aca le"atura de ti! trunchi
dintre comutatoare este intreru!ta sau confi"urata "resit (de e9em!lu doar unul din !orturi
este in modul trun%+ atunci nu se vor mai transmite mesa<e .#'.
Fiecare comutator care a!artine aceluiasi domeniu .#' transmite !eriodic mesa<e .#' de ti!
anunt (.#' advertisement+ !e fiecare !ort care a!artine unei le"aturi de ti! trunchi6 catre o
adresa 4/C rezervat (*1 ** *C CC CC CC+. /ceste anunturi sunt rece!tionate de
comutatoarele invecinate care isi modifica confi"urtia in ceea ce !riveste .&/$urile daca
este necesar.
39ista trei tipuri de /esa4e 1TP anunt :2; ?
A. Anunt rezu!at (ummarB /dvertisement+
/ceste mesa<e sunt trimise !eriodic (la 5 minute+ de un comutator .#' server sau client
!entru a informa comutatoarele vecine asu!ra informatiilor !e care le detine des!re domeniul
.#' in care se afla. Informatia esentiala transmisa !rin acest ti! de mesa<e este numarul de
confi"uratie (.#' confi"uration revision number+.
1aca confi"uratia !e un .#' server este modificata (im!licit se modifica si numarul de
confi"uratie+ atunci acest ti! de mesa< este transmis imediat.
B. Anunt sub!ulti!e (ubset /dvertisement+
/ceste mesa<e sunt transmise daca confi"uratia .&/$2urilor s2a modificat sau ca ras!uns
la un mesa< de ti! anunt cerere.
4ai multe mesa<e de acest ti! !ot fi trimise in functie de lun"imea listei de .&/$uri. 8n
comutator .#' server !oate trimite catre un comutator .#' client 2 mesa<e anunt
submultime daca lista cu .&/$2uri !e care trebuie sa o transmita ocu!a mai mult de un
mesa<.
7bservatie ? &un"imea cadrelor este limitata.
C. Anunt cerere (/dverisement -eOuest+
/tunci cand un comutator .#' server !rimeste un anunt cerere de la un comutator .#'
client6 el ii transmite si un mesa< anunt rezumat si un mesa< anunt submultime.
8n comutator va transmite un mesa< de ti! anunt cerere in urmatoarele situatii ?
1. numele domeniului .#' a fost modificatH
2. a !rimit un anunt rezumat cu numarul de confi"uratie mai mare ca al sauH
3. nu a rece!tionat corect mesa<ul anunt submultimeH
4. comutatorul a fost resetat.
.#' !ermite divizarea unei retele comutate de dimensiuni mari !rin crearea de domenii
.#'. /cest lucru a<uta la reducerea administrarii .&/$2urilor intr2o retea mare (cu un
numar mare de comutatoare+ si in !lus6 !rin definirea domeniilor .#'6 este limitata zona in
care mesa<ele .#' se !ot !ro!a"a in retea daca o eroare s2a !rodus.
/m !recizat anterior ca fiecare comutator !oate fi intr2unul din modurile .#' (client6 server
sau trans!arent+.
In continuare vom detalia aceste /oduri de lucru 1TP 526.
A. V,- ser.er
8n comutator care este confi"urat ca .#' server !oate adau"a6 ster"e sau redenumi
.&/$2uri. 1e asemenea el anunta numele domeniului .#'6 confi"uratia .&/$2urilor si
numarul de confi"uratie catre toate celelalte comutatoare in cadrul aceluiasi domeniu .#'. 3l
mentine o lista a .&/$2urilor din domeniul .#' in $.-/46 !utand sa o recu!ereze chiar
daca este resetat.
B. V,- client
8n comutator care este confi"urat ca .#' client nu !oate adau"a6 ster"e sau redenumi
.&/$uri. 7rice modificare de acest ti! !oate fi facuta doar de un comutator .#' server. 3l
mentine o listaa .&/$2urilor din domeniul .#'6 dar nu o stocheaza in $.-/4 (ca un .#'
server+ si astfel6 daca este resetat6 isi !ierde informatia des!re .&/$2uri !utand insa sa o
recu!ereze de la un server .#' din acelasi domeniu. 1e obicei .#' client este un comutator
cu o memorie $.-/4 redusa. 8n comutator este confi"urat ca .#' client
!entru a limita numarul de !uncte din retea ce !ot modifica confi"uratia .#'.
C. V,- transparent
8n comutator care este confi"urat ca .#' trans!arent trebuie sa aiba informatia des!re
.&/$uri introdusa manual. 3l nu !artici!a in schimbul de mesa<e .#' si nu anunta
informatia !e care o are des!re .&/$2uri catre celelalte comutatoare6 com!ortandu2se ca un
releu cu mesa<ele .#' !e care le !rimeste (adica le transmite mai de!arte+. /cest mod este
util cand se doreste ca .&/$2urile sa fie confi"urate manual !e comutator sau cand .&/$2
urile de !e un comutator au doar semnificatie locala si nu este necesar ca ele sa fie cunoscute
de catre intrea"a retea comutata.
7+servatii i/portante :
2 .#' functioneaza doar !e le"aturi de ti! trun%.
2 Inainte de a adau"a .&/$2uri !e un comutator6 trebuie confi"urat modul .#' (server
P client P trans!arent + si numele domeniului .#'.
2 8n comutator confi"urat ca .#' trans!arent nu isi modifia numarul de confi"uratie
(el ramane mereu *+.
2 $umarul de confi"uratie al unui .#' server este incrementat de fiecare data cand
.&/$2uri sunt adau"ate sau sterse.
2 $umarul de confi"uratie devine * (e resetat+ cand numele domeniului .#' este
schimbat.
2 'entru .#' versiunea 1 si 2 mesa<ele .#' sunt schimbate de comutatoarele care
a!artin aceluiasi domeniu .#'.
Capitolul 3: Switch-ul de niel 3 - Fratila Dragos Sorin (443A)
3#1#*otiuni introductie
witch2urile de nivel 3 6 sunt =rutere> foarte ra!ide ce realizeaza inaintarea la nivel 3 a
!achetelor I' !rin anumite modalitati. 'oate face decizii de comutare sau filtrare la nivelele 2
si 3 si !oate decide dinamic cand sa faca rutarea sau comutare a traficului ce trece !rin ele .
/ceasta im!lica o cautare a unei rute si decrementarea cam!ului ##& (#ime to &ive+ 6
recalcularea chec%sum2ului si inaintarea !achetului cu antetul 4/C cores!unzator si !ortul
!ortul corect de iesire :2; .
'&ormatul pachetului ()
Cautarile !ot fi facute !rin hardware la fel ca si decrementarea cam!ului ##& si
recalcularea chec%sum2ului. -uterele ruleaza anumite !rotocoale de rutare cum ar fii 7'F
(7!en hortest 'ath First+ sau -I' (-outin" Information 'rotocol+ !entru a comunica cu alte
switch2uri de nivel 3 sau rutere si !entru a2si construi tabelele de rutare :7; . In aceste tabele
se va cauta mai a!oi !entru a determina ruta !e care o va !arcur"e un anumit !achet.
witch2urile de nivel 3 nu au intotdeauna functionalitate si la nivel 2 . /cestea se !ot
com!orta ca ruterele traditionale la care se conecteaza mai multe switch2uri de nivel 2 !entru
a realiza comunicarea intre .&/$2urile acestora . 1ar in acest caz 6 functionalitatea de nivel
2 nu mai este necesara 6 deci switch2urile de nivel 2 si chiar ruterele !ot fi eliminate dintr2o
confi"uratie anterioara du!a cum e9em!lificam in schema de mai <os. /cest ti! de switch2uri
se "asesc in mod obisnuit in nivelul de distributie sau in miez in modelul ierarhic de desi"al
unei retele .
("etea folosind switch de ni!el * si router+ (-etea folosind switch de nivel 3+
3#2#Switch-ul de niel 2 s# Switch-ul de niel 3
#ermenii de switch de nivel 2 si switch de nivel 3 vin de la modelul 7I :1; 6 ce
re!rezinta o modalitate teoretica de a im!artii arhitectura unei retele cu functionalitati 6
servicii 6 de!endenta si a!licatie .
+ti!a ,+
7bservam ca in model nivelul al doilea este re!rezentat de nivelul le"aturii de date iar
nivelul al treilea de nivelul retelei . witch2urile de nivel 2 nu !ot comuta !achete decat in
interiorul unei sin"ure retele (.&/$+ . 1ar acestea sunt suficinet de inteli"ente !entru a
retine adresele 4/C ale fiecarui dis!ozitiv sursa sau destinatie al fiecarui !achet si comuta
fiecare !achet intr2un sin"ur domeniu . /cesta nu !oate sa trans!orte !achete dintr2o retea in
alta si nici sa !rioritizeze !achetele !entru a "aranta o latime de banda . Conectarea
dis!ozitivelor la un swtich de nivel 2 formeaza un se"ment local de dimensiuni mari denumit
ce !oarta numele de domeniu de broadcast . &a switch2uri .&/$2urile sunt creeate !entru a
im!arti unui switch in mai multe domenii de broadcast in care vom !utea asi"na !orturi
diferite !entru subretele diferite . witch2urile folosesc .&/$2urile !entru a controla traficul
de ti! broadcast 6 multicast sau unicast de ti! necunoscut cu il fac cu alte dis!ozitive de nivel
2 . &a acest nivel se folosesc anumite !rotocoale cum ar fii #' !entru a !astra redundanta
intr2o retea in tim! ce se !revin si buclele de comutare . 'entru comunicarea intre .&/$2
urile unui switch de nivel 2 va trebuie sa fie folosit fie un switch de nivel 3 6 fie un ruter.
witch2urile de nivel 3 se com!orta ca si rutere traditionale :3; adica !ermit ca
diferite se"mente de retea sa fie le"ate intre ele . &a acesta se !oate face comutarea datelor de
la o anumita retea la alta . 'rioritizarea !achetelor !oate fi realizata si acest ti! de switch este
ca!abil sa retina care rute sunt cele mai bune intre anumite retele . In tim! ce switch2urile de
nivel 2 comuta !achetele !e baza 4/C2ului 6 cele de nivel 3 o fac !e baza adresei I' . /u
ca!abilitatea de a se!ara lo"ic retelele in .&/$2uri 6 marind astfel si securitatea si reducand
accesul neautorizat intre retele . /u fost introduse in !rinci!al !entru a de!asi limitarile 6 cum
ar fii su!raincarcarea si li!sa le"aturilor multi!le ce im!lementeaza astfel lo"ica de inaintare
a !achetelor de !e router !rin mecanisme hardware.
&a fel ca si in cazul switch2urilor de nivel 2 6 switch2urile de nivel 3 !ermit alocarea
unei latimi de banda individuala :2; !entru fiecare subretea . $u toate interfetele sunt creeate
in mod e"al 6 astfel abilitatea de a "ru!a !orturile 6 fie bazat !e anumite caracteristici fizice
sau !e informatiile de !rotocol 6 re!rezinta o modalitate foarte utilizata de desin"nerii de
retele ce se ocu!a de !lanificarea ca!acitatii acesteora . /ceasta arhitectura este scalabila si
ca!abila sa su!orte numeroase switch2uri de nivel 2 care sunt am!lasate in data center . 8n
astfel de model !astreaza infrastructura im!artita de<a in retele si de asemenea marind
!erformantele acestora . Conce!tul de conservare a s!atiului de adrese este cheia ce !ermite
mi"rarea efectiva si fara !robleme a retelei .
3#3#Di%erente dintre Switch-ul de niel 3 si ruterul
In "eneral 6 un swich de nivel 3 este in !rinci!al un switch dar care a fost inzestrat cu
anumite ca!abilitati de a realiza si rutare :4; . 8n ruter este un dis!ozitiv de nivelul 3 ce
realizeaza numai o!eratia de rutare . 4ai multi factori au creeat o anumita confuzie cu !rivire
la switch2ul de nivel 3 si o!eratiile !e care acestea le e9ecuta . Cateva din aceste confuzii
!rovin de la recenta imbinare a catorva tehnolo"ii . &a ince!ut 6 switch2urile si ruterele erau
se!arate si re!rezentau dis!ozitive diferite . #ermenul de switch a fost rezervat !entru
!latforme ce se bazeaza !e hardware si functioneaza in "eneral la nivelul o al modelului 7I .
C/ e9em!lu !utem lua switch2urile /#4 (/sBnchronus #ransfer 4ode+ 6 ce realizeaza
inaintare a !achetelor bazata !e hardware si care in "eneral functioneaza la nivelul 2 .
#ermenul de ruter 6 a fost folosit !entru a se referi la un dis!ozitiv !e carese ruleaza anumite
!rotocoale de rutare !entru a se desco!eri to!olo"ia la nivelul 3 si face decizii de inaintare a
!achetelor bazate !e adresele de nivel 3 si anume adresele I' . 1in cauza com!le9itatii
acestor sarcini 6 ruterele sunt dis!ozitive bazate !e soft . 3le au de asemenea o mare varietate
de caracteristici ce ii dau valoarea cum ar fii? tunnelin"2ul 6 1&w (data lin% switchin"+ 6
1LC' (1Bnamic Lost Confi"uration 'rotocol+ .
Ca o cate"orie mai e9tinsa 6 switch2urile ce !ermit rutarea :1*; folosesc hardware
!entru a creea scurtaturi !rin mi<locul retelei !rin evitarea rutarii bazate !e software . Cu toate
acestea 6 s!re deosebire de rutere care folosesc unitati centrare de !relucrare de uz "eneral
functiile !lanului de control si de date 6 switch2urile de nivel 2 folosesc circuite inte"rate
s!ecifice de mare viteza (/IC+ !entru !lanul de date . 'rin inde!artarea unitatilor centrale de
!relucrare de !e calea de inaintare a !lanului de date !oate fi obtinuta o !erformanta s!orita 6
astfel vor fi mai ra!ide decat ruterele traditionale .
Caracteristica S&itc' de nivel 3 Ruter
Rutare la nivel 3 su!ortat su!ortat
(anae/entul tra,icului su!ortat su!ortat
Suport pentru WIC su!ortat
Protocoale de rutare avansate su!ortat
Rutare de /are vite8a su!ortat
'caracteristici switch de ni!el - si "uter)
In "eneral se foloseste ruter2ul cand cea mai mare !arte din tim! dis!ozitivul face
rutare iar daca dis!ozitivul isi ocu!a cea mai mare din tim! cu comutarea !achetelor 6 se
foloseste switch2ul . Ideea crearii switch2ului de nivel 3 este de a face mai eficient rutarea
inter2.&/$ sau de a face rutare interna intre multi!le domenii de broadcast (mai multe retele
locale cu subneturi diferite+ in tim! ce se !astreaza si caracteristicile switch2ului de nivel 2
cum ar fii #'2ul (!annin" #ree 'rotocol+ sau trun%2in"ul (ca!abilitatea de a !utea trece !e
aceeasi le"atura trafic din .&/$2uri diferite+ . Cu toate acestea 6 la mar"inea sau "ranita
retelei unde #'2ul sau trun%2in"ul nu !rea au mare im!ortanta 6 este folosit ruter2ul
deoarece acesta este in sinea lui !roiectat !entru a manevra traficul de la mar"inea retelei .
Inabilitatea de a mani!ula mai multe functii 50' in rutarea autonoma inter sistem si multe
alte caracteristici eficiente sunt cateva dezavanta<e cand se foloseste un switch de nivel 3 ca
un inlocuitor !entru un router .
1ar folosirea switch2ului de nivel 3 !entru rutarea inter2.&/$ 6 s!re deosebire de folosirea
ruterelor traditionale 6 se face din urmatoarele motive ?
'erformanta si cost D witch2urile de nivel 3 sunt mult mai eficiente din !unct de
vedere al costului si realizeaza si rutarea inter2.&/$ la o viteza mult mai mare .
-uterele de mare !erformanta sunt in "eneral mult mai scum!e decat switch2urile de
nivel 3 .
1ensitatea !orturilor D wtich2urile de nivel 3 re!rezinta switch2uri de nivel 2
imbunatatite si 6 asadar 6 aceeasi densitate mare de !orturi care o au ascestea s!re
deosebire de rutere 6 care dis!un de mult mai !utine !orturi .
Fle9ibilitate D witch2urile de nivel 3 ne !ermit sa imbinam si sa cumutarea la nivel 2
si la nivel 3 6 adica !utem confi"ura un switch de nivel 3 sa lucreze ca si unul de nivel
2 sau sa2i activam si comutarea la nivelul 3 .
Comutarea la nivelul 3 este ieftina deoarece switch2urile de nivel 3 sunt facute
s!ecial !entru rutarea inter2.&/$ :2; 6 unde sunt folosite in !are !arte numai tehnolo"ii
3thernet . /ceasta face ca furnizorii cum ar fii CIC7 sa dezvolte switch2uri de nivel 3 de
inalta !erformanta 6 si chi!2uri hardware (/IC2urile+ ce realizeaza in e9clusivitatea rutarea
traficului intre retelele 3thernet 6 fara a2si !une !robleme de su!ortarea si altor tehnolo"ii
cum ar fii cele Q/$ 6 /#4 sau Frame -elaB . -utarea !este retele Q/$ !oate de asemenea
fi facuta !rin cum!larea unui ruter traditional ce concteaza reteaua Q/$ cu cea &/$ .
Conceptul de comutare de ni!el -
3#4#I$ple$entarea planului de control si a planului de date
7!eratiile !e !lanul de control :7; necesita o intele"ere a !rotocoalelor de rutare6 a
al"oritmilor com!lecsi si a structurilor de date asociate cu !rotocoalele cum ar fii (e9?7'F+.
1e!inzand de confi"uratia !rotocoalelor de rutare 6 o!eratiile necesare !e !lanul de control 6
!ot varia foarte multe intre diferite dis!ozitive de rutare . 'e de2o !arte 6 o!eratiile de !e
!lanul de date sunt sim!le si fi9ate in im!lementarea lor deoarece modul de rutare al unui
!achet este acelasi 6 indiferent de !rotocolul de rutare care a fost folosit !entru a invata unde
sa foe rutat un anumit !achet . Cu toate ca o!eratiile de !e !laul de date sunt sim!le 6 ele sunt
de asemenea realizatea mult mai frecvent decat cele din !lanul de control deoarece ele trebuie
realizate !entru fiecare !achet care este rutat 6 in tim! ce o!eratiile din cadrul !lanului de
control trebuie realizate numai !entru schimbarile in to!olo"ia de rutare . 1in acestea reiese
ca !erformanta im!lementarii !lanului de date da si viteza de rutare a dis!ozitivului .
1eoarece o!eratiile din !lanul de control sunt com!le9e6 ma<oritatea dezvolatorilor
folosesc unitati centrale de !relucrare de uz "eneral ca!abile sa su!orte limba<e de
!ro"ramare de nivel inalt !entru ca acestia sa !oate dezvolta cu usurinta si intretine codul
com!le9 asociat cu diferitele !rotocoale de rutare su!ortate . In aceasta consideratie 6 !lanul
de control este im!lementat in software 6 ceea ce inseamna ca softul dezvoltat !rintr2un
limba< de nivel inalt asi"ura o!eratia in !lanul de control . /mbele ti!uri de dis!ozitive 6
ruterele si switch2urile de nivel 3 folosesc aceeasi im!lementare a o!eratiilor !lanului de
control asocite cu rutare !achetelor I' folosind software ce necesita o unitate centrala de
!relucrare de uz "eneral . In com!aratie cu o!eratiile din cadrul !lanului de control 6 cele din
!lanul de date sunt foarte sim!le . In tabelul de mai <os sunt descrise o!eratiile care se
efectueaza in cadrul !lanului de date !rin e9em!lificare trimiterii unui !achet de la un host
numit =host sursa> la un alt host numit =Lost destinatie> !rint2un ruter .
(#C sursa (#C
sursa
IP destinatie IP sursa TT2 C'ec9su/
Cadru
pri/it
/dresa 4/C
ruter
4/C
host sursa
host
destinatie
host
sursa
n valoare 1
Cadru
rescris
/dresa 4/C
urmatorul
ho!
/dresa
4/C
ruter
host
destinatie
host
sursa
n21 valoare 2
In tabel6 sunt indicate detaliile cadrului rece!tionat si a!oi sunt aratate detaliile necesare
rescrierii cadrului care este transmis du!a rutare :5; . e !oate observa ca urmatoarele
cam!uri trebuie modificate !entru cadrul rescris care este inaintat urmatorului ho! ?
/dresa 4/C destinatie D /dresa 4/C a urmatorului ho! trebuie sa fie scris in cadrul
rescris
/dresa 4/C sursa D /dresa 4/C sursa trebuie scrisa la adresa 4/C a ruterului .
##& D /cesta trebuie decrementat cu 1 in conformitate cu re"ulile I' de rutare
Chec%sum D /cesta trebuie recalculat deoarece cam!ul ##& s2a schimbat
'rocesul !rin care se arata cum sunt im!lementate o!eratiile din !lanul de date
aratate in tabelul de mai sus re!rezinta e9act in ce consta diferentele dintre ruterul traditional
si switch2ul de nivel 3 :2; . -uterul foloseste aceeeasi unitate centrala de !relucrare !entru a
realiza o!eratii !e !lanul de control si de asemenea !entru a im!lementa o!eratiile din !lanul
de date 6 insemnand ca acestea vor fi realizate !rin modalitati software . 8n switch de nivel 3
!e de alta !arte foloseste un /IC :1*; !entru a realiza acestea deoarece este foarte usor de
!ro"ramat aceste o!eratii !e un /IC . In aceasta consideratie 6 !lanul de date este
im!lementat in hardware deoarece o serie de o!eratii hardware sunt !ro"ramate in /IC 6 ce
realizeaza o!eratiile din !lanul de date necesare !entru rutarea unui !achet .
7 unitate centrala de !relucrare de uz "eneral :1*; este !roiectata !entru a realiza
numeroare functii 6 !e cand un /IC nu !oate realiza decat o anumita functie sau cateva
functii s!ecifice cum ar fi realizarea o!eratiilor de !e !lanul de date necesare !entru rutarea
unui !achet . /ceasta inseamna ca un /IC !oate o!era mult mai ra!id din cauza ca
arhitectura interna a lui !oate fi o!timizata numai !entru realizarea o!eratiilor necesare
!entru o!eratiile !lanului de date 6 !e cand o unitate centrala de !rocesare de uz "eneral
trebuie sa fie !roiectata !entru a su!orta o serie de functii "enerice ce nu se lea"a de
o!eratiile din !lanul de date . 8n limba< de nivel inalt combina functiile "enerice a unei
unitati centrale de !relucrare de uz "eneral !entru a realiza functiile s!ecifice necesare
o!eratiilor de !e !lanul de date . /ceasta abordare !ermite fle9ibilitate dar vine cu !retul
!erformantei . /sadar 6 un switch de nivel 3 ce realizeaza o!eratiile de !e !lanul de date
folosind /IC2uri 6 ruteaza !achetele mult mai ra!id decat un ruter traditional .
3#(#Arhitecturi de co$utare la nielul 3 'a&ate pe hardware
Cu toate ca o!eratiile de !e !lanul de date necesare !entru rutarea !achetelor I' !ot fi
cu usurinta marita viteza lor !rin folosirea /IC2urilor si este de retinut ca o necesitate
fundamentala !entru o!eratiile din cadrul !lanului de date este aflarea adresei I' a
urmatorului ho! !entru ca adresa I' destinatie a !achetului si adresa 4/C asociata sa !oata fi
scrise in cadrul rescris :1*; . Com!onentele ce im!lementeaza o!eratiile de !e !lanul de date
trebuie sa caute aceasta informatie . /ceasta o!eratie de cautare !oate re!rezenta in sinea ei o
in"ustare . 'entru a asi"ura ca !rocesul acesta de cautare nu intarzie in mod sin"nifiant
!rocesul de rescriere din cadrul o!eratiile din !lanul de date 6 switch2urile de nivel 3 folosesc
structuri de date s!ecializate ce !ermit cautari ra!ide.
/ceastea !ot fi im!artite in doua cate"orii ?
Cache2ul cu rute D /ceste este !o!ulat cu informatie ce defineste modul in care
switch2ul de nivel 3 asociaza cadrele cu un flu9 anume . 8n flu9 identifica unic
traficul de ti! conversatie in retea 6 si fiecare astfel de intrare de ti! flu9 contine
informatia necesara !entru a comuta !achetele la nivelul 3 ce au fost !rimite !entru
acel flu9 . /ceste intrari sunt construite !rin rutarea !rimului !achet !rin software 6
unde valorile relevante in !rimul cadru rescris au fost folosite !entru a um!le
informatia necesara !entru intrarea unui anumit flu9 . 'achetele ce vor urma si sunt
asociate acelui flu9 vor fi a!oi comutate la nivel 3 !rin modalitati hardware bazate !e
informatiile invatate din intrarea acelui flu9
Cautarea o!timizata a rutei in tabela D 7 modalitate de a realiza !rocesul de cautare
este de a folosi tabela de rutare . 1ar 6 aceasta contine informatii ce nu sunt relevante
!entru o!eratiile de !e !lanul de date 6 cum ar fii !rotocolul de rutare ce a invatat o
anumita ruta . #abela de rutare de asemenea nu contine informatiile cu !rivire la
adresa 4/C a urmatorului ho! . /ceasta trebuie determinata fie !rintr2o o!eratie in
cadrul !lanului de control (!rin folosirea /-'+ sau !rin citirea memoriei tem!orare a
/-'ului. witch2urile de nivel 3 de ultima "eneratie folosesc o cautare o!timizata in
tabela de rutare ceea 6 care or"anizeaza numai informatiile necesare rutarii !entru
o!eratiile de !e !lanul de date si de asemenea include un !ointer catre urmatorul tabel
adiacent o!timizat 6 care descrie adresa 4/C asociata cu diferitele dis!ozitive
definite ca urmator ho! in retea .
3ste im!ortat de retinut ca in !lus fata de mecanismul !erformant de cautare 6 multe
switch2uri de nivel 3 de asemenea dis!un de hardware s!ecializat care !oate fi folosit !entru a
asi"ura clasificare Mo si securitate in controlul accesului !entru !achete 6 in acelasi tim!
fiind im!lementata cautarea urmatorului ho! :4; . /cestea caracteristici !ot fi !ornite dar cu
costul !erformantei.
3#/#"e$oria 6u%%er la Switch-urile de niel 3
8n switch analizeaza cateva sau toate !achetele inainte de a le trimite la host2ul
destinatie bazadu2se !e metoda de inaintare :1*;. witch2ul stocheaza !achetele !entru o
!erioada de tim! intr2un buffer de memorie . 8n switch !oate folosi o tehnica buffer !entru
stocarea cadrelor inainte de a le inainta . /ceasta !oate fi folosita cand !ortul destinatie este
ocu!at si cadrul este stocat !ana a !utut fi transmis . Folosirea memoriei !entru stocarea
datelor este numita tehnica de bufferin" al memoriei . /ceasta este im!lementata in
hardwareul switch2ului si nu este confi"urabila . 39ista doua metode de bufferin" al
memoriei ? bazat !e !ort si memorie !arta<ata :2;.
i+ 5ufferin" al memoriei bazat !e !ort .
In cazul acestuia 6 cadrele sunt stocare din cozi care sunt le"ate la !orturi s!ecifice
de iesire . 8n cadru este transmis catre !ortul de iesire numai cand toate cadrele
inaintea lui in coada au fost transmise cu succes . 3ste !osibil ca un sin"ur cadru
sa intarzie transimiterea !entru toate cadrele din memorie din cauza
indis!onibilitatii !ortului destinatie . /ceasta intarziere a!are chiar si atunci cand
celelalte cadre !ot fi transmise catre !orturile destinatie deschise .
ii+ 5ufferin" al memoriei de ti! !arta<at
/cesta de!oziteaza toate cadrele intr2o memorie buffer comuna !entru toate
!orturile switchului . Cantitatea de memorie buffer necesara unui !ort este alocata
in mod dinamic . Cadrele din buffer sunt le"ate dinamic la !ortul destinatie .
/ceasta !ermite ca !achetul sa fie !rimit !e un !ort si sa fie transmis !rin altul
fara a2l muta intr2o coada diferita. witch2ul !astreaza o harta a le"aturilor dintre
cadre si !orturi aratand unde trebuie sa fie transmis un !achet . /ceaste le"aturi
sunt sterse du!a ce !achetul a fost transmis . $umarul de cadre stocat in buffer
este restrictionat de dimensiunea intre"ii memorii buffer si nu este limitata la un
sin"ur !ort . /ceasta !ermite ca !achetele mai mari sa fie transmise cu cateva
cadre !ierdute . /ceasta este im!ortant !entru comutarea de ti! asimetrica unde
cadrele sunt interschimbate intre diferite !orturi .
3#0#Standarde intalnite la nielul 3
1intre standardele intalnite la nivelul al 32lea al modelului 7I im!lementate intr2un
switch de nivel 3 6 re!rezentative sunt !rotocoalele de rutare . -utarea re!rezinta al"oritmul
!rin care se determina drumul dintre sursa si destinatie. In cazul incare sistemul sursa si cel
destinatie nu se afla in aceeasi retea locala se !ot utiliza mai multe strate"ii de rutare :4;. a
!resu!unem ca un nod intermediar (ruter sau switch de nivel 3+ de !e traseul dintre sursa si
destinatie !rimeste un !achet si trebuie sa2l trimita mai de!arte. /tunci6 !osibilitatile de rutare
sunt?
daca !achetul contine in antet intrea"a informatie de rutare6 nodul nu are de luat nici o
decizie6 ci trimite direct !achetul la nodul urmator. /ceasta metoda se numeste rutare
sursa si !resu!une ca nodul cunoaste calea com!leta catre destinatie.
nodul intermediar !oate sa cunoasca dinainte ruta catre destinatie6 deci nici in acest
caz nu are de luatnici o decizie. /ceasta !resu!une ca fiecare nod intermediar sa aiba
o tabela cu rutele corecte !entru toate destinatiile !osibile .
nodul nu cunoaste dinainte calea catre destinatie si ia !e loc o decizie in functie de
informatiile de care dis!une. /ceste informatii includ caile catre nodurile vecine6
incarcarea lor6 etc. Fiecare nod trebuie sa aiba !osibilitatea sa comunice cu alte noduri
!entru a2si actualiza acesteinformatii. 'rotocoalele de rutare din familia #C'AI'
utilizeaza acest !rocedeu6 folosind obaza de date numita tabela de rutare in fiecare
dintre nodurile intermediare. 4etoda !resu!une ca in fiecare retea locala e9ista cel
!utin un nod (numit "atewaB+ care mentine o tabela de rutare suficient de com!le9a
!entru a trimite !achetul !e calea cea mai buna6 catre unul dintre nodurile vecine.
#oate sistemele din reteaua locala trebuie doar sa stie care este "atewaB2ul insarcinat
cu rutarea. 1in motive de redundanta !ot fi mai multe astfel de "atewaB2uri in fiecare
retea si intodeauna se definesc mai multe rute !osibile6 stabilindu2se niste !rioritati de
selectie a acestora. In concluzie6 !entru rutarea din reteaua #C'AI' s2a ales un model
distribuit de rutare6 in care sa nu e9iste o sin"ura autoritate centralizata de care sa
de!inda functionarea intre"ii retele.
Algoritmul general al deciziilor de rutare (
1efinirea unui sistem autonom (/+ este esentiala in cadrul unui !rotocol de rutare.
e defineste un / ca fiind o !ortiune lo"ica dintr2o retea I' :3; . 1e obicei6 un / re!rezinta
o inter2retea din cadrul unei or"anizatii. /cesta este administrat de catre o sin"ura autoritate
de mana"ement. 8n / se !oate conecta cu alte / administrate de aceeasi or"anizatie.
'e de alta !arte6 un / se !oate conecta cu alte retele !ublice sau !rivate. 8nele !rotocoale
de rutare sunt utilizate !entru a determina rutele o!time dintr2un /. /lte !rotocoale de
rutare sunt utilizate !entru a interconecta mai multe / . In interiorul unui / se !ot utiliza
mai multe !rocese I0'. In acest caz6 sistemul / trebuie sa anunte in e9terior un !lan de
rutare coerent6 ca si in cazul utilizarii unui sin"ur !roces I0'. /stfel 6 acest / trebuie sa
!rezinte ima"ine consistenta a tuturor destinatiilor interne .
+isteme autonome
-utarea !achetelor se realizeaza !rin intermediul ruterilor (sau swtich de nivel 3+ care6
in acest sco!6 utilizeaza tabele de rutare. #abelul de rutare al unui ruter contine !erechi ($6
-+6 in care $ este adresa I' a retelei de destinatie iar - este adresa I' a !rimului ruter !e calea
s!re reteaua $ (numit "atewaB+ . 39ista doua metode !rinci!ale de construire a tabelei de
rutare ? rutare statica ( rutarea statica utilizeaza definiri !ro"ramate anterior re!rezentand cai
!osibile in retea + si rutarea dinamica ( al"oritmii de rutare dinamica !ermit ruterilor sa
desco!ere automat si sa anunte rutele in cadrul retelei. /ceasta desco!erire automata !oate
utiliza mai multe !rotocoale de rutare dinamica dis!onibile. /ceste !rotocoale se diferentiaza
!rin modul in care desco!era si calculeaza rutele noi catre retelele de destinatie+.
-utarea statica :3; 6se efectueaza manual de catre administratorul retelei.
/dministratorul este res!onsabil !entru desco!erirea si !ro!a"area (anuntarea+ rutelor in
cadrul retelei. /ceste asocieri sunt !ro"ramate manual in fiecare ruter din cadrul retelei. 1u!a
ce un nou ruter a fost confi"urat manual6 acesta doar va redirecta !achete catre !orturile de
iesire !redeterminate. $u e9ista nici un schimb intre ruteri de informatii referitoare la
to!olo"ia curenta a retelei. In retelele de dimensiuni mici6 cu o redundanta minima6 acest
!roces manual este relativ sim!lu de administrat. #otusi6 e9ista cateva dezavanta<e ale acestei
metode de mentinere a tabelei de rutare I'? rutele statice necesita un efort considerabil de
coordonare si intretinere in retelele de dimensiuni mai mariH rutele statice nu se !ot ada!ta
dinamic la starea curenta de o!erare a retelei. 1aca o retea destinatie devine inaccesibila6
atunci rutele statice care indica aceasta retea raman in tabela de rutare. #raficul va fi in
continuare redirectionat !e aceste rute statice. In cazul in care administratorul retelei nu
actualizeaza rutele statice !entru a reflecta noua to!olo"ie6 traficulnu !oate fi redirectionat !e
rutele alternative e9istente.
8n !rim e9em!lu de !rotocoale de rutare dinamica il re!rezinta al"oritmii de ti!
vector distanta:3; . /cesti al"oritmi !ermit ca fiecare echi!ament din retea sa construiasca si
sa mentina6 in mod automat 6 o tabela locala de rutare I'. 'rinci!iul rutarii de ti! vector
distanta este sim!lu. Fiecare ruter din retea mentine o lista cu toate distantele (costurile+
asociate cailor de la el la toate destinatiile cunoscute. Costul unei cai determina selectia
acestei cai !entru diri<area !achetelor la destinatie. Caile cu un cost mai mic sunt !referate
cailor cu un cost mai mare. Calea cu costul minim dintre caile dis!onibile va fi aleasa (solutia
o!tima+ !entru a a<un"e la destinatie. /ceasta informatie este mentinuta intr2o tabela vector
distanta (distance vector+. /ceasta tabela (a unui ruter+ este transmisa !eriodic catre toti
ruterii vecini. /tunci cand !rimeste tabela6 fiecare ruter !relucreaza informatiile din tabela
!rimita !entru a determina cea mai buna cale !rin retea catre fiecare destinatie cunoscuta.
/vanta<ul !rinci!al al al"oritmilor vector distanta il re!rezinta sim!litatea im!lementarii si
de!anarii. /cesti al"oritmi sunt foarte eficienti atunci cand sunt utilizati in retele de
dimensiuni mici cu o redundanta scazuta . In cazul a!ariiei unei modificari in cadrul reelei6 se
!une !roblema reconver"entei continutului tabelelor de rutare !entru a reflecta modificarea
de to!olo"ie. Intervalul de tim! necesar fiecarui ruter din retea !entru a avea o tabela de
rutare actualizata se numeste tim! de conver"enta. In retelele mari si cu redundanta crescuta6
tim!ul de conver"ena al al"oritmilor vector distanta !oate atin"e valori e9cesiv de mari. 3ste
!osibil ca in intervalul in care tabelele de rutare tind sa convear"a6 reteaua sa utilizeze
informatii de rutare eronate. /stfel se !ot !roduce bucle de rutare sau alte ti!uri de redirectari
instabile de !achete . 1e obicei6 !entru a reduce tim!ul de conver"enta se im!une un numar
ma9im de noduri (ruteri sau ho!2uri+ care !ot fi !arcurse de catre o sin"ura ruta. Caile valide
care de!asesc aceasta valoare limita nu sunt utilizate in retelele de ti! vector distanta .
#abelele de rutare vector distanta sunt transmise !eriodic catre nodurile vecine . /ceste tabele
sunt transmise chiar si in cazul in care nu s2au !rodus modificari in continutul acesteia. /cest
lucru !oate determina o incarcare e9cesiva a retelei6 mai ales in retelele de ca!acitate redusa.
-utarea de ti! stare le"atura (&in% state+ :3; 6 cresterea dimensiunilor si a
com!le9itatii retelelelor6 din ultimii ani6 a determinat dezvoltarea unor al"oritmi de rutare mai
robusti. &a elaborarea acestor al"ortimi s2a urmarit eliminarea dezavanta<elor observate in
cazul !rotocoalelor de ti! vector distanta. /cesti al"oritmi utilizeaza !rinci!iul mesa<elor de
ti! stare le"atura (lin% state+ !entru a determina to!olo"ia retelei. 8n mesa< stare le"atura
re!rezinta o descriere a interfetei unui ruter (s!re e9em!lu6 !oate contine informatiile? adresa
I'6 masca subretea6 ti!ul retelei+6 !recum si relatiile cu ruterii vecini. 5aza de date de ti! stare
le"atura contine mai multe informatii de ti! stare le"atura.
3#0#1#!rotocolul in%or$atiei de rutare (1I!)
'rotocolul -I' (-outin" Information 'rotocol+ :3;6 este un e9em!lu de !rotocol de
rutare in interiorul unui sistem autonom de dimensiuni mici si este de ti! vector distanta .
3#0#1#1#)ipuri de pachete 1I!
'rotocolul -I' s!ecifica doua ti!uri de !achete. /ceste !achete !ot fi transmise de catre orice
nod in care ruleaza !rotocolul -I'?
!achete cerere? un !achet de cerere solicita nodurilor -I' vecine sa transmita tabela
lor de vectori distanta. In cerere se s!ecifica daca nodul vecin trebuie sa transmita
numai un subset de vectori sau sa transmita intre"ul continut al tabeleiH
!achete ras!uns? un !achet de ras!uns este transmis de catre un nod !entru a anunta
informatia mentinuta in tabela locala de vectori distanta. #abela este transmisa in
urmatoarele situatii?
o In mod automat6 la fiecare 3* de secundeH
o Ca ras!uns la un !achet de cerere "enerat de un alt nod -I'H
o 1aca este dis!onibila functia de actualizare declansata (tri""ered u!date+6
tabela este transmisa atunci cand a!are o modificare a tabelei de vectori
distanta.
/tunci cand se rece!tioneaza un !achet de ras!uns la un nod6 informatia continuta in acesta
este com!arata cu cea din tabela locala de vectori distanta. 1aca !achetul de ras!uns anunta o
ruta catre o destinatie cu un cost mai mic6 atunci tabela este actualizata cu noua cale.
'achetele -I' sunt transmise in cadrul data"ramelor 81'. -I' transmite si rece!tioneaza
data"rame folosind !ortul 81' cu numarul 52* . 1ata"ramele -I' contin ma9im 512 octeti.
Informatiile de actualizare mai mari decat aceasta dimensiune ma9ima sunt transmise in mai
multe data"rame succesive. In retelele &/$6 data"ramele -I' sunt transmise folosind adresa
de difuzare 4/C si adresa de difuzare I' (4/C broadcast and I' broadcast+. In cazul unei
cone9iuni !unct la !unct sau in retele fara difuzare6 data"ramele sunt adresate unei anumite
destinatii.
&ormatul pachetului "(
'achetul -I' :7; 6 contine cam!urile cu urmatoarele semnificatii?
Comanda D acest cam! s!ecifica rolul acestui !achet. .aloarea acestui cam!
determina rolul !achetului -I'6 du!a cum urmeaza? Comanda C 1 (cerere catre nodul
vecin de a trimite tabela de rutare6 !artial sau total+ si Comanda C 2 (ras!uns la
cererea unui nod vecin sau un mesa< de actualizare "enerat la initiativa ruterului sursaH
acest !achet contine tabela de rutare6 !artial sau total+ .
.ersiune D Intotdeauna cu valoarea 16 in cazul versiunii -I'21.
/FI (/ddress FamilB Identifier+ D Identificatorul modului de adresare si im!licit6 al
!rotocolului rutat. -I' a fost !roiectat !entru a ruta !achete !entru orice ti! de
!rotocol de nivel 3. In retelele Internet (!rotocolul I'+ se utilizeaza valoarea 2 !entru
acest cam!.
/dresa I' D adresa I' a retelei sau a unui statii de lucru (host+ de destinatie.
4etrica D 4etrica (de obicei6 in numar de ho!2uri+ !ana la destinatia s!ecificata in
cam!ul anterior. .alorile uzuale sunt intre 1 si 15 (inclusiv+6 dar e9ista si valoarea 1,
care s!ecifica o destinatie inaccesibila.
-ezervat D aceste cam!uri sunt scrise cu valoarea *.
Informatia de anuntare a unei rute ince!e cu cam!ul /FI si se incheie cu cam!ul de
metrica (2* octeti !entru fiecare ruta+. 8n !achet de 512 octeti !ermite transmiterea a
unui numar ma9im de 25 de informatii de rutare in cadrul unui sin"ur !achet -I'.
3#0#1#2#"odurile de operare 1I!
$odurile -I' au doua moduri de o!erare du!a cum urmeaza :3; . 4odul activ 6 in care
nodurile care lucreaza in modul activ transmit tabelele lor de vectori distanta si rece!tioneaza
actualizari de rutare de la nodurile -I' vecine. 1e obicei6 ruterii suntconfi"urati sa
functioneze im!licit in modul activ. 4odul !asiv (silentios+? 3chi!amentelele care lucreaza in
acest mod6 doar rece!tioneaza actualizari de rutare de la nodurile -I' vecine. /ceste
echi!amente nu transmit tabela de vectori distanta. 1e obicei6 statiile de ca!at sunt
confi"urate sa lucreze in modul !asiv.
3#0#1#3#Algorit$ul de calcul al ectorilor distanta
1e fiecare data cand un nod !rimeste un mesa< de anuntare a unei tabele de rutare6
acesta !roceseaza informatiile din mesa< !entru a identifica e9istenta unei cai de cost mai mic
catre fiecare destinatie cunoscuta. /ceasta functie este realizata cu a<utorul al"oritmului
vector distanta -I' :9;. /l"oritmul se desfasoara astfel ?
&a initializare6 fiecare ruter contine o tabela de vectori distanta care s!ecifica fiecare
retea conectata direct si costul confi"urat. In mod uzual6 fiecarei retele i se asociaza
costul cu valoarea 1. /cest cost re!rezinta o cale cu un sin"ur nod intermediar !ana la
destinatie. $umarul total de noduri intermediare (ho!+ dintr2o ruta este e"al cu costul
total al rutei. #otusi6 costul !oate fi modificat !entru a reflecta si alte masuri6 cum ar
fi? utilizarea6 viteza sau fiabilitatea.
Fiecare ruter transmite !eriodic (uzual6 la fiecare 3* de secunde+ catre ruterii vecini
tabela !ro!rie de vectori distanta. 8n ruter !oate transmite tabela si atunci cand se
!roduce o modificare a to!olo"iei. Fiecare ruter utilizeaza aceste informatii !entru a
actualiza !ro!ria tabela de vectori distanta . Costul total al caii !entru o anumita
destinatie este calculat !rin adunarea costului ra!ortat in tabela transmisa de nodul
vecin la costul le"aturii cu acel nod. Calea cu costul minim este salvata in tabela de
vectori distanta . In tabela de vectori distanta toate informatiile de actualizare
inlocuiesc informatiile anterioare. /ceasta functie !ermite ca -I' sa mentina
inte"ritatea rutelor din tabela de rutare.
#abela de rutare I' este actualizata !entru a contine calea de cost minim catre fiecare
destinatie . 1u!a un interval de tim! suficient de mare6 al"oritmul va calcula corect tabela de
vectori distanta !entru fiecare nod. #otusi6 !e durata acestui tim! de conver"enta6 informatii
des!re rute eronate se !ot !ro!a"a !rin retea . 39ista mai multe metode de imbunatatire a
al"oritmului clasic vector distanta .
3#0#1#4#"etode de i$'unatatire a ti$pului de conergenta
8na din aceste metode o re!rezinta @1es!icarea orizontului> (!lit horizon+ :9; . In
cazul acesteia tim!ul de conver"enta e9cesiv de mare cauzat de numararea la infinit !oate fi
redus !rin metoda de des!icare a orizontului. /ceasta noua re"ula im!une ca informatia de
rutare sa nu fie retransmisa de un ruter !e aceeasi interfata !e care a !rimit aceasta informatie.
Introducerea functiei de des!icare a orizontului modifica secventa de actualizari de rutare.
1ezavanta<ul acestei metode este acela ca fiecare nod trebuie sa aste!te sa e9!ire tim!ul
!entru ruta catre destinatia inaccesibila6 inainte ca aceasta ruta sa fie eliminata din tabela de
vectori distanta. In mediile -I'6 acest tim! de e9!irare este de cel !utin trei minute din
momentul ultimei actualizari a informatiei res!ective. 'e durata acestui interval6 ruterul
continua sa transmita informatii eronate des!re destinatia inaccesibila catre nodurile vecine.
/cest fa!t conduce la !ersistenta buclelor de rutare si a altor !robleme de rutare.
4etoda de @1es!icarea orizontului cu intoarcere otravita @(!lit horizon with !oison
reverse+ 6 re!rezinta o imbunatatire adusa im!lementarii des!icarii orizontului. /stfel6 cu
intoarcerea otravita toate retelele cunoscute sunt anuntate in fiecare mesa< de actualizare
a tabelei de rutare. 4odificarea esentiala fata de varianta anterioara este ca retelele invatate
din mesa<ele sosite !rintr2o anumita interfata sunt anuntate ca fiind inaccesibile in mesa<ele
de rutare transmise !rin aceeasi interfata . /ceasta modificare reduce considerabil tim!ul de
conver"enta in retelele com!le9e6 cu redundanta mare. Cu intoarcerea otravita6 atunci cand un
mesa< de actualizare indica o retea ca fiind inaccesibila6 rutele sunt eliminate imediat din
tabela de rutare. /stfel6 se intreru! buclele de rutare6 inainte ca informatiile des!re acestea sa
se !ro!a"e in retea6 s!re deosebire de a!licarea re"ulii clasice de des!icare a orizontului6
unde rutele sunt eliminate numai du!a e9!irarea unui tem!orizator. Intoarcerea otravita nu
ofera nici un avanta< in retelele fara redundanta. 8n alt dezavanta< al acestei metode este
!osibilitatea de a creste semnificativ numarul de mesa<elor de rutare schimbate intre noduri6
deoarece toate rutele (chiar si cele inaccesibile+ sunt incluse in fiecare mesa<.
4etoda @/ctualizarilor declansate> (#ri""ered u!dates+ 6 face ca si in cazul des!icarii
orizontului cu intoarcere otravita6 al"oritmii care utilizeaza actualizari declansate vizeaza
reducerea tim!ului de conver"ena. In cazul utilizarii actualizarilor declansate6 un ruter
transmite imediat tabela de vectori distana catre nodurile vecine6 de fiecare data cand se
schimba costul unei rute. /cest mecanism asi"ura anunarea modificarilor de to!olo"ie cat
mai re!ede si nu in mod !eriodic6 ca in varianta clasica .
2au observat mai multe limitari in mediile cu -I' .
.alorile limita ale costurilor rutelor? 7 solutie la !roblema numararii la infinit
im!unes!ecificarea unui cost ma9im !entru o ruta. /ceasta determina o limita
su!erioara a diametrului retelei. -etelele care solicita rute cu mai mult de 15 noduri
intermediare trebuie sa utilizeze un alt !rotocol de rutare.
Incarcarea retelei datorita actualizarii tabelelor? 1ifuzarea !eriodica a tabelelor de
vectori distanta !oate determina utilizarea e9cesiva a resurselor retelei. /ceasta !oate
crea !robleme !e anumite se"mente de retea de ca!acitate redusa.
Conver"enta relativ lenta? ca si alte !rotocoale de ti! vector distanta6 -I' conver"e
relativlent. /cesti al"oritmi de!ind de tem!orizatoare !entru a initia transmiterea
mesa<elor de actualizare a tabelelor de rutare.
$u su!orta subretele de dimensiune variabila (.&4+? mesa<ele de anuntare a rutelor
nu includ masca subretelelor. 'rin urmare6 in retelele -I' este im!osibila utilizarea
.&4.
3#0#2#!rotocolul S!F 7 8S!F (8pen Shortest !ath First)
'rotocolul deschis 'F6 7'F (7!en hortest 'ath First+ :9; 6 re!rezinta un alt ti! de
!rotocol de rutare in interiorul unui /. #ermenul =deschis> se refera la ti!ul de recomandare
I3#F6 care este deschisa !entru modificari ulterioare . 'rotocolul 'F !ermite utilizarea unor
metrici multi!le !entru calcularea costului unei le"aturi6 cum ar fi? intarziere6 debit6 cost
monetar si eficienta . 7'F a fost elaborat !entru a oferi o alternativa la -I' care sa rezolve
!roblemele acestuia. .ersiunea cea mai utilizata de 7'F !entru I'v4 este definita de -FC
232) . 7'F im!lementeaza un numar de functii !e care !rotocoalele de ti! vector distanta
nu le !rezinta. /stfel6 7'F a devenit cel mai utilizat !rotocol de rutare in retelele de
dimensiuni mari. Functiile care au contribuit la succesul standardului 7'F?
3chilibrarea incarcarii retelei !entru cai de cost e"al (3Oual cost load balancin"+?
8tilizarea simultana a cailor multi!le !ermite utilizarea mai eficienta a resurselor
retelei.
1ivizarea lo"ica a retelei (&o"ical !artitionin" of the networ%+? /ceasta functie
reduce!ro!a"area informatiilor neactualizate in cazul unor conditii defavorabile
(modificari de to!olo"ie+. 1e asemenea6 !ermite cumularea anunturilor de rutare
(a""re"ate routin" announcements+ care limiteaza anuntarea informatiilor inutile.
4ecanisme de autentificare? 7'F !ermite autentificarea fiecarui nod care transmite
mesa<e de anuntare a rutelor. /ceasta !revine ca surse frauduloase (ruteri neautorizati+
sa modifice continutul tabelelor de rutare.
#im! de conver"enta mai mic? 7'F !ermite !ro!a"area instantanee a informatiilor
des!re modificarea rutelor. /stfel6 actualizarea informatiilor de to!olo"ie se
realizeaza mult mai ra!id.
u!orta CI1- si .&4? /ceste functii !ermit o alocare eficienta a adreselor I'.
7'F este un !rotocol de ti! stare a le"aturii (lin% state+ :3; . Fiecare ruter 7'F e9ecuta
al"oritmul 'F (hortest2'ath First+6 !entru a !rocesa informatiile salvate in
baza de date a starilor le"aturilor (lin% state database+. /l"oritmul "enereaza arborele de cai
minime (shortest2!ath tree+ care !rezinta rutele o!time catre toate retelele de destinatie.
/l"oritmul 'F este utilizat !entru a !rocesa informatia din baza de date a to!olo"iei.
/l"oritmul furnizeaza o re!rezentare a retelei sub forma de arbore. $odul retelei !e care
ruleaza al"oritmul 'F este ales nod radacina (root+ in arbore. -ezultatul rularii al"oritmului
este lista de cai de distanta (cost+ minima (shortest !aths+ !ana la fiecare retea destinatie.
3#0#2#1#Ariile 8S!F
-etelele 7'F sunt divizate in mai multe arii :9;. 7 arie re!rezinta o "ru!are lo"ica
de retele si ruteri. 7 arie !oate coincide cu o zona "eo"rafica sau administrativa. Fiecare arie
este identificata unic !rin intermediul unui identificator de 32 de biti6 denumit I1 arie . Intr2o
arie6 fiecare ruter mentine o baza de date a to!olo"iei (to!olo"B database+ care descrie ruterii
si le"aturile din aceasta arie. /cesti ruteri nu detin informatii des!re to!olo"ii aflate in
e9teriorul ariei6 ci detin numai rutele catre aceste destinatii e9terne. /stfel6 se reduc
considerabil dimensiunile bazei de date a to!olo"iei6 detinute de fiecare ruter . 1ivizarea in
arii reduce !osibila crestere a numarului de actualizari de stare a le"aturilor. /stfel6 cele mai
multe &/ sunt distribuite numai in interiorul unei arii . e reduce tim!ul de !rocesare C'8
necesar !entru a mentine baza de date a to!olo"iei . /l"oritmul 'F se limiteaza la a
administra modificarile numai dintr2o arie. #oate retelele 7'F contin cel !utin o sin"ura
arie. /ceasta arie este aria * sau aria coloana vertebrala (bac%bone+. e !ot adau"a si alte arii6
in functie de to!olo"ia reala a retelei sau de alte cerinte de !roiectare. In retelele care contin
mai multe arii6 aria bac%bone se conecteaza fizic cu toate celelalte arii. #oate ariile vor anunta
informatiile de rutare6 direct in bac%bone. /!oi6 din bac%bone se vor transmite aceste
informatii catre celelalte arii.
Arii si tipuri de ruteri ,+(&
Fiecare ruter este identificat !rin intermediul unui identificator unic de 32 de biti6 denumit I1
ruter6 -I1 (router I1+. 7 solutie des intalnita de im!lementare a -I1 consta in utilizarea celei
mai mici adrese I'6 confi"urate la ruter6 dre!t -I12ul sau . 7'F trateaza in mod diferit ti!uri
diferite de se"mente de retea :3;. Frecventa mesa<elor si ti!ul de comunicatie dintre ruterii
7'F de!ind de ti!ul retelei. /stfel6 e9ista urmatoarele trei ti!uri de retele fizice 7'F?
'unct2la2!unct? 7 retea !unct2la2!unct lea"a direct doi ruteri.
/cces multi!lu? -etelele de acces multi!lu !ermit le"aturi intre mai multi ruteri (!este
doi+.
'unct2la2multi!unct? /ceasta retea re!rezinta un caz !articular de retea de acces
multi!lu fara difuzare. Intr2o retea !unct2la2multi!unct nu este necesar ca un ruter sa
aiba cate o cone9iune directa cu fiecare alt ruter. /ceasta confi"uratie mai este
cunoscuta sub numele de retea !lasa !artiala (!artiallB meshed+.
3#0#2#2#1uteri ecini si adiacente
-uterii care im!art un se"ment comun de retea !ot stabili o relatie de invecinare la
nivel lo"ic :9; . In acest caz6 !entru a stabili o relatie de invecinare6 ruterii trebuie sa convina
asu!ra urmatoarelor informatii? I1 arie (ruterii trebuie sa a!artina aceleiasi arii 7'F+ 6
intervalele Lello si intervalele moarte si fanionul de arie ciot (stub+ . 1u!a ce doi ruteri au
stabilit o relatie de invecinare6 se !oate stabili o relatie de adiacenta intre acestia. -uteri
vecini sunt considerati ruteri adiacenti du!a ce si2au sincronizat reci!roc bazele de date de
to!olo"ie. incronizarea bazelor de date se realizeaza !rin schimbul de mesa<e de stare a
le"aturii.
chimbul e9cesiv de mesa<e de stare a le"aturii dintre ruterii vecini !oate crea in retea
un volum semnificativ de trafic :3;. 'entru a reduce acest trafic necesar sincronizarii bazelor
de date s2a im!us ca un ruter sa nu stabileasca (nea!arat+ adiacente cu fiecare ruter vecin .
Fiecare retea de acces multi!lu stabileste un ruter desemnat6 1- (desi"nated router+ si un
ruter
desemnat de rezerva6 51- (bac%u! desi"nated router+. 8n 1- inde!lineste urmatoarele doua
functii !entru un se"ment de retea? tabileste adiacente cu toti ruterii din reteaua de acces
multi!lu 6 "enereaza mesa<e &/6 care anunta fiecare ruter conectat in reteaua de acces
multi!lu . Fiecarui ruter i se asociaza o !rioritate re!rezentata !e ) biti6 care indica sansele ca
ruterul res!ectiv sa fie ales 1- sau 51-. 8n ruter cu !rioritatea zero nu !oate fi ales nici 1-6
nici 51-. 'rioritatea este confi"urata !entru fiecare interfata a ruterului.
"elatiile dintre adiacente si in!ecinare.
/tunci cand un ruter "enereaza sau modifica un mesa< &/6 acesta trebuie sa comunice
aceasta modificare in cadrul retelei. 4ai intai6 ruterul transmite mesa<ul &/ fiecarui sistem
adiacent. &a rece!tionarea &/2ului6 acesti vecini salveaza informatia in !ro!riile baze de
date a starilor le"aturilor si la randul lor6 comunica &/2ul vecinilor lor. /ceasta activitate de
ti!ul =salveaza si trimite mai de!arte> (store and forward+ continua !ana cand toate sistemele
!rimesc acest &/ . /cest !roces !oarta numele de inundare eficienta (reliable floodin"+ :9; .
3#0#2#3#)ipuri de pachete 8S!F
'achetele 7'F sunt transmise in data"ramele I' si nu sunt inca!tulate in !achetele
#C' sau 81'. /ntetul I' contine in cam!ul de identificare a !rotocolului valoarea )9. 1e
asemenea6 valoarea cam!ului care defineste ti!ul serviciului (tB!e of service+ are valoarea *.
/cest mecanism este utilizat !entru a im!une o !rocesare s!eciala a !achetelor :9; . /tunci
cand este !osibil6 un ruter 7'F utilizeaza transmisia multi!la (multicast+ !entru a comunica
cu ruterii vecini . In retelele cu difuzare si in confi"uratiile !unct2la2!unct6 !achetele
transmise au adresa de destinatie de ti! multicast 224.*.*.5. In mediile fara difuzare !achetele
sunt transmise cu adresa I' de destinatie a ruterului vecin (unicast+ .
Antetul pachetelor ,+(&.
'entru a determina setul o!tim de rute !rin retea6 fiecare ruter 7'F schimba &/2uri
cu alti ruteri din retea . /stfel6 se definesc trei actiuni necesare !entru a efectua schimbul de
informatii? desco!erirea vecinilor 6 ale"erea unui ruterului desemnat (1-+ 6 stabilirea
adiacentelor si sincronizarea bazelor de date.
'rotocolul Lello 6 are ca functii desco!erirea si mentinerea relatiilor dintre nodurile
vecine. 'achetele Lello sunt transmise !eriodic !e fiecare interfata a ruterului. 'achetele
contin identificatorii -I1 ai altor ruteri6 ale caror !achete Lello au fost de<a rece!tionate !e
interfata res!ectiva. /tunci cand un ruter desco!era !ro!riul -I1 in !achetul "enerat de un alt
ruter6 aceste doua noduri stabilesc relatia de invecinare. 'achetul Lello contine si !rioritatea
ruterului6 identificatorii 1- si 51-. /cesti !arametri sunt utilizati !entru a ale"e ruterul 1-
in reteaua de acces multi!lu.
3#0#2#4#Alegerea ruterului dese$nat sta'ilirea adiacentelor si sincroni&area 'a&elor de
date
Fiecare retea de acces multi!lu trebuie sa aiba cate un 1- :3;. 1e asemenea6 un ruter
51- !oate fi ales. /cest ruter de rezerva asi"ura continuitatea rutarii in cazul in care 1- se
defecteaza. -uterii 1- si 51- sunt alesi !e baza informatiilor din !achetele Lello. -uterul
7'F care are cea mai mare !rioritate6 din cadrul unui se"ment6 devine ruterul desemnat al
acelui se"ment. /celasi !roces este reluat !entru ale"erea unui 51-. In cazul in care
!rioritatile sunt e"ale6 ruterul care are cel mai mare -I1 este ales 1- sau 51-. -uterul care
este ales 1- nu mai !oate deveni 51-. 1u!a incheierea !rocesului de ale"eri6 ruterii 1- si
51- ince! sa formeze adiacente cu toti ceilalti ruteri din se"mentul de acces multi!lu.
-uterii vecini sunt considerati adiacenti atunci cand si2au sincronizat reci!roc bazele
lor de date !entru starile le"aturilor. 8n ruter nu stabileste adiacente cu oricare nod vecin. In
retelele de acces multi!lu adiacentele sunt stabilite numai cu ruterii 1- si 51-.
In !rima eta!a a sincronizarii bazelor de date se realizeaza schimbul bazelor de date. /cest
!roces ince!e imediat du!a ce doi ruteri vecini au stabilit o relatie de invecinare si consta
intr2un schimb de !achete de descriere a bazei de date. /ceste !achete contin o lista de
&/2uri stocate in baza de date locala . 'e !arcursul efectuarii schimbului de baze de date6
ruterii stabilesc o relatie de ti! =masterslave>. -uterul =master> este cel care transmite !rimul.
Fiecare !achet este identificat !rintrun numar de secventa6 !e baza caruia ruterul =slave>
confirma fiecare !achet de descriere a bazei de date rece!tionat de la ruterul =master>. In
!achetele de confirmare6 ruterul =slave> introduce si !ro!riile descrieri ale &/2urilor.
'e durata efectuarii schimbului de baze de date6 fiecare ruter noteaza antetele &/ (lin% state
headers+ !entru care vecinul sau detine o varianta mai noua (toate mesa<ele contin etichete de
tim!+. 1u!a incheirea acestui !roces6 fiecare ruter solicita vecinului sau informatiile cele mai
recente detinute de acesta din urma. Cererea aceasta este realizata !rintr2un !achet de ti!
cerere de stare a le"aturii. /tunci cand un ruter rece!tioneaza o cerere de stare a le"aturii6
trebuie sa ras!unda cu un set de !achete de ti! actualizare de stare a le"aturii6 care sa
furnizeze &/2urile solicitate. Fiecare &/ transmis este confirmat de catre rece!tor. /cest
!roces este similar !rocedurii de inundare fiabila utilizata !entru transmiterea modificarilor
de to!olo"ie. Fiecare &/ contine un cam! de vechime (a"e+ care indica tim!ul in secunde
trecut de la "enerarea anuntului. .echimea creste continuu du!a ce &/2ul este salvat in baza
de date a to!olo"iei. 1e asemenea6 vechimea creste si du!a !arcur"erea fiecarui nod
intermediar (ho!+ in !rocesul de inundare. /tunci cand vechimea atin"e o valoare ma9ima6
&/2ul nu mai este utilizat !entru determinarea informatiei de rutare si este eliminat din baza
de stare a le"aturii. /ceasta vechime este utilizata deasemenea6 !entru a face distinctia dintre
doua co!ii identice (cu e9ce!tia vechimii+ ale aceluiasi &/.
3#0#2#(#Stari ale ecinilor (neigh'our states)
tandardul 7'F defineste un set de stari ale vecinilor (nei"hbor states+6 !recum si
evenimentele care determina tranzitiile unui vecin dintr2o stare in alta. tarile in care se !oate
afla un nod vecin sunt urmatoarele?
7!rit (1own+? /ceasta este starea initiala si indica fa!tul ca recent nu s2au rec!tionat
informatii de la nici un ruter din se"ment.
Incercare (/ttem!t+? /ceasta stare este utilizata in retelele fara difuzare. /ceasta
semnaleazaca un vecin !are sa fie inactiv. In aceasta stare se incearca (in mod re!etat+
restabilirea contactului.
Initializare (Init+? 2a initiat comunicatia cu un vecin6 dar nu s2a stabilit inca o
comunicatie bidirectionala. In realitate6 un !achet Lello a fost rece!tionat de la vecin6
dar -I12ul ruterului local nu a!are in acest !achet.
1u!le9 (22waB+? 2a stabilit o comunicatie bidirectionala intre cei doi vecini. In
aceasta stare se !ot stabili adiacente6 iar fiecare vecin !oate fi ales ruter desemnat 1-
sau 51-.
39tart? .ecinii ince! stabilirea unei relatii de adiacenta.
4odificare (39chan"e+? Cei doi vecini fac schimb de baze de date de to!olo"ie.
Incarcare (&oadin"+? Cei doi vecini isi sincronizeaza bazele de date de to!olo"ie.
Com!let (Full+? Cei doi vecini se afla intr2o relatie com!leta de adiacenta6 iar bazele
lor de date de to!olo"ie sunt sincronizate.
3#0#2#/#1edistri'uirea si su$ari&area rutelor 8S!F
-edistribuirea rutelor :3; este !rocesul !rin care se introduc rutele e9terne intr2o retea
7'F. /ceste rute !ot fi rute statice sau rute invatate !rin intermediul altui !rotocol de rutare.
/ceste rute sunt anuntate intr2o retea 7'F de catre un ruter /5- si devin rute 7'F
e9terne. -uterul /5- anunta aceste rute !rin inundarea intre"ii retele 7'F cu &/2uri
!entru / e9terne . -utele descriu o cale ca!at2la2ca!at care este formata din doua !arti?
'ortiunea e9terna? /ceasta defineste !ortiunea de cale din afara retelei 7'F. /tunci
cand aceste rute sunt distribuite in reteaua 7'F6 ruterul /5- le asociaza un cost
initial. /cest cost re!rezinta costul e9tern asociat !arcur"erii !ortiunii e9terne a caii.
'ortiunea interna? /ceasta defineste !ortiunea de cale din interiorul retelei 7'F.
Costurileacestei !ortiuni sunt calculate folosind al"oritmii 7'F standard.
umarizarea rutelor re!rezinta !rocesul !rin care mai multe informatii consecutive (In tabela
de rutare+ de rutare sunt combinate si transmise Im!reuna Intr2un sin"ur anunt. /cest !roces
!ermite reducerea dimensiunilor bazei de date a starilor le"aturilor si a tabelei de rutare I'.
Intr2o retea 7'F6 sumarizarea este efectuata de catre un ruter de "ranita. /stfel6 e9ista doa
ti!uri de sumarizari?
umarizarea rutelor dintre arii diferite (Inter2area route summarization+? umarizarea
aceasta este efectuata de ruterul /5- al acelei arii. umarizarea se a!lica anunturilor
informatiilor de rutare "enerate din interiorul ariei. -uta sumarizata este anuntata in
reteaua coloana vertebrala6 care la randul ei6 transmite anuntul sumarizat in celelalte
arii.
umarizarea rutelor e9terne (39ternal route summarization+? umarizarea aceasta se
a!lica numai rutelor6 in<ectate Rn reteaua 7'F. /ceasta sumarizare este realizata de
ruterul /5- care distribuie rutele Rn reteaua 7'F.
In functie de confi"uratia ruterului /5-6 rutele sumarizate !entru arii diferite !ot fi
redistribuite si in reteaua -I'.
3#-#"anage$entul si con%igurarea switch-urilor de niel 3
Confi"urarea unui switch de nivel 3 este o controversa im!ortanta . Cand switch2urile de
nivel 3 realizeaza in acelasi tim! si comutare la nivel 2 6 acestea retin adresele 4/C !e
!orturi 6 si"ura confi"urare ce mai este necesara este cea a .&/$2urilor . 'entru comutarea la
nivel 3 6 switch2urile !ot fi confi"urate cu !orturile ce cores!und fiecarei subretele sau
acestea !ot realiza invatarea adreselor I' . /cest !roces !resu!une cautarea in antetul I' al
cadrelor 4/C si determinarea adresei subretelei !e !ortul de la adresa i! sursa . Cand un
switch de nivel 3 se com!orta ca un router !entru un switch de nivel 2 6 acelasi !ort !oate
avea atribuit mai multe adrese I'.
4ana"ementul switch2urilor de nivel 3 este de obicei facut !rin $4' :5; (im!le
$etwor% 4ana"ement 'rotocol+ . 3le de asemenea !ot avea o anumita adresa 4/C !e
fiecare !ort al lor sau !ot avea aceeasi adresa mac !entru toate !orturile . witch2urile de
nivel 3 folosesc de re"ula aceasta adresa 4/C !entru $4' sau telnet . #elnet2ul este un
!rotocol de retea care se foloseste in internet si in retelele de calculatoare de ti! &/$ la
comunicatia te9tuala 6 bidirectionala si interactiva 6 bazata !e realizaea unei cone9iuni
virtuale cu statia de lucru destinatara (in acest caz 6 switch2ul de nivel 3+ .
.xemplu de mod de conectare pentru configurare
8nul din factorii criticali de succes !entru switch2ul de nivel 2 a fost im!lementarea
lui o!erarea sim!lista . /m!lasarea lui a fost de obicei la fel de usoara ca si !ornirea switch2
ului 6 atribuindu2i o adresa I' 6 si facand cone9iunile fizice ale retelei . -uterele !e de alta
!arte 6 necesita o !re"atire mai mare si forteaza utilizatorii sa alea"a dintr2o multitudine de
comenzi codate . &a switch2urile de nivel 3 s2a scos aceasta com!le9itate . Instalarea unui
mediu rutat este la fel de sim!lu ca instalarea unui switch de nivel 2 6 definind interfata
rutata 6 si validand !rotocoalele de rutare . 'entru mana"ementul retelei din !ers!ectiva
a!licatiei un switch de nivel 3 se com!orta e9act ca si un ruter . 1in cauza com!onentei sale
de nivel 2 6 sunt dis!onibile si ca!abilitatile de monitorizare la distanta (-47$+ . Cu toate
acestea 6 cum ca!abilitatile de nivel 3 si 4 sunt !rezente la switch2ul de nivel 3 6
monitorizarea de nivel mai mare este dis!onibila cu tehnolo"ia -47$2 :2; .
6i'liogra%ie:
:1; CIC7 $etwor% Fundamentals
:2; CIC7 &an wtichin" S Qireless
:3; CIC7 -outin" !rotocols S Conce!ts
:4; Com!uter $etwor%s 4th 3d 2 /ndrew . #anenbaum
:5; #C'AI' 'rotocol uite 6 4c0raw Lill
:,; Internet 'rotocol6T Uon 'ostel6 -FC 7916 19)1.
:7;-eOuirements for I' .ersion 4 -outers6T Fred 5a%er6 -FC 1)126 Uune 1995.
:); Interconnections? 5rid"es and -outers, -adia 'erlman
:9; htt!?AAwww.ietf.or"ArfcArfc232).t9t
:1*; /n en"ineerin" a!!roach to com!uter networ%in"6 . Veshav
:11; htt!?AAwww.scribd.comAdocA744)3572A5213*3,72-etele2&ocale2de2
Calculatoare2'roiectare2i2/dministrare2-o
:12; htt!?AA"rou!er.ieee.or"A"rou!sA)*2A1A!a"esA)*2.1M.html