MODERNISMUL, EUGEN LOVINESCU

Secolul al XIX-lea aducea odata cu sine o serie de transformari.

Exista necesitatea trecerii de la vechi la nou, nevoia crearii unei identitati
culturale, literare si sociale. A fost vizibila nevoia de raportare la ceilalti si
s-a dezvoltat sentimentul nationalismului, a calitatii de a fi roman
(nationalismul a fost atacat de marii oameni de cultura).
erioada interbelica a cunoscut nevoia sincronizarii cu literatura
europeana! e perioada specifica modernismului si e caracterizata prin doua
tipuri de reactii"
#omplexul de superioritate
#omplexul de inferioritate
$upa al II-lea %azboi &ondial se produce ruptura intre %omania si
'ccident, se manifesta preferinta pentru %asarit-pentru comunismul
sovietic. (iteratura va cauta o scapare din constran)erile politice.
#el care a impus termenul de modernism este Eu)en (ovinescu. In
conceptia sa, modernismul e *eticheta aplicata celor mai recente forme de
expresie e spiritului novator in planul creatiei artistice+. Acesta se opune
traditionalismului ri)id. #onceptul e explicat in Istoria literaturii romane
contemporane, lucrare in care criticul distin)e doua tipuri de modernism
(doua acceptiuni) "
,eoretic- practicat la cercul literar
*Sburatorul+, sub forma unei *bunavointe+
fata de toate fenomenele de diferentiere
sociala.
$e avan)arda si experimental- dadaism,
constructivism, suprarealism
-acesta reprezinta un realism dus la extrem.
(ovinescu e adeptul modernismului in acceptia moderata a termenului, el
le tolereaza ca fenomene firesti derivate din le)ea imitatiei-principiul
simularii- stimularii, din alt punct de vedere decat cel al -unimistilor. (a
baza acestui proces se afla legea imitatiei , potrivit careia societatile
inapoiate suporta o influenta din partea celor avansate. #adrul teoretic isi
are ori)inea in sociolo)ia psiholo)ista a lui .abriel ,arde. rin imitatie se
intele)e le)ea universala a dezvoltarii societatilor. Imitatia este baza
armonizarii si a omo)enizarii sociale si se manifesta, in conceptia
)anditorului francez, ca o forma psiholo)ica, sociala a le)ii universale a
repetitiei.
(a baza modernismului sta sincronismul. #uvantul e format din
)recescul *s/n+0 impreauna si *chronos+0 timp- consta in proprietatea
unor fenomene de a se produce simultan. #riticul dezvolta teoria
sincronismului si a mutatiei valorilor estetice in " Istoria civilizatiei romane
moderne
Si Istoria literaturii romane contemporane.
Ideea principala a sincronismului e ca datorita mi-loacelor moderne de
comunicare, cultura si civilizatia unui popor se dezvolta prin imitatie, in
relatie cu celelalte culturi.
,eoria sincronismului se opune teoriei maioresciene a formelor fara fond,
caci spune (ovinescu, imitatia stimuleaza imediat si creatia ori)inala.
rimul moment al sincronismului e principiul simularii-stimularii"
Cultura romana trebuie scoasa dintr-o inertie periculoasa
imprumutand formele, se creeaza premisele pentru a se consolida fondul
[...]. Ne iubim stramosii, ne iubim insa si stranepotii nu suntem numai
punctul ultim al unei linii de generatii, ce se pierde in trecut, ci si punctul
de plecare al generatiilor ce vor veni la lumina...
Adversar al inchistarii traditionale, (ovinescu nu e un partizan al
inovatiei de orice natura, el nu nea)a caracterul national! accepta contactul
viu cu literatura occidentala, indeosebi cu cea franceza. Influentele si
sincronizarile nu vor acoperi niciodata fondul nostru etnic, inte)rarea
culturii modrne realizandu-se doar cu ceea ce ne este specific.
!eoria mutatiei valorilor estetice este o -ustificare a salturilor in
literatura. Influentele au fost necesare, dar ele nu au inventat o cultura, ci
au modalat-o, a-utand-o sa se re)aseasca. In conceptia criticului, variatiile
pe care le cunoaste sentimentul estetic sunt determinate de doi factori"
rasa si timpul. 1icio valoare imprumutata nu scapa unui proces de filtrare
si de adaptare in conformitate cu confi)uratia etnica a spatiului in care e
transplantata. Suporta ,deci, o mutatie.
Inceputurile preocuparii pentru definirea unei identitati-la nivel de
popor, limba, creatie-isi au ori)inea in 2345, cand apare primul manifest
literar important-"acia literara. rocesul de dezvoltare al literaturii
romane si de sincronizare a ei cu 'ccidentul se petrece in decurs de un
secol-2345- 2647. (iteratura va recupera in aceasta perioada intarzierile, isi
va defini propriile formule si va lua o forma distincta.
In confi)urarea si dezvoltarea literaturii romane interbelice, lui
E.(ovinescu ii revine rolul cel mai important. El a avut puterea spirituala de
a declansa , de a sustine, si a impune o directie literara fundamentala.
Existenta publicatiei sale, *Sburatorul+, un e foarte indelun)ata" o prima
serie s-a derulat intre 2626-2688, iar anul 2682 consemneaza modificarea
denumirii in *Sburatorul literar+, un timp considerabil isi intrerupe aparitia,
pe care o reia , doar pt un an, din aprilie 2689 pana in aceeasi luna a anului
urmator.
(a inceput, revista un are un pro)ram bine precizat, dar afirma
preocuparea exlusiva pentru literatura, vazuta fara subordonari sociale
sau politice. (ovinescu rezolva problema imitatiei mer)and pana la
inceputurile pasoptiste ale literaturii romane, demonstrand ca din chiar
acest moment cultural creatia romaneasca se dezvolta sincronic, prin
imitarea temelor, motivelor si a procedeelor literaturii romantice franceze.
,eoria sincronismului si cea a mutatiei valorilor estetice sunt le)ate
de numele lui (ovinescu si au starnit discutii in epoca, ramanand insa, in
linii )enerale, valabile pana astazi.